Str. Crvunarilor nr. 2, sect. 6, Bucureti bisericabelvedere@yahoo.

com
Cuvnt pen ru suflet
Duminica nti din Post
{Duminica Ortodoxiei)
Sfnta Evanghelie dup Ioan 1, 43-51
,n vremea aceea a vrut Iisus sa mearga n Galileea i
a gasit pe Filip.i i-a zis:vino dupa Nine. i Filip era din
Betsaida, din cetatea lui Andrei i a lui Petru.
Filip a gasit pe Natanael i i-a zis: Am aflat pe Acela
despre care au scris Noise n Lege i proorocii, pe Iisus, fiul lui
Iosif din Nazaret.
i i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip
i-a zis: vino i vezi.
Iisus a vazut pe Natanael venind catre El i a zis
despre el: Iata, cu adevarat, israelit n care nu este vicleug.
Natanael I-a zis: De unde ma cunoti? A raspuns Iisus
i i-a zis: Nai nainte de a te chema Filip te-am vazut cand erai
sub smochin.
Raspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eti Fiul lui
Dumnezeu; Tu eti regele lui Israel.
Raspuns-a Iisus i i-a zis: Pentru ca [i-am spus ca te-
am vazut sub smochin, crezi? Nai mari decat acestea vei
vedea.
i i-a zis: Adevarat, adevarat zic voua, de acum ve[i
vedea cerul deschizandu-se i pe ngerii lui Dumnezeu suindu-se i coborandu-se peste Fiul
Omului.
,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne:eu, iart-m pe mine pctosul'
Noi L-am aflat - de Traian Dorz
Noi L-am aflat pe-Acela ce orbilor da vaz, Noi L-am aflat pe-Acela ce-ologilor da mers
cand ochii stini de patimi i spala El de tina, i-i face sa alerge, ca lumii-ntregi sa spuna
caci ne-a adus n noaptea ndureratei prazi nemaiuitata clipa cand boala lor s-a ters
lumina Lui, Izvorul de venica lumina. i fericirea care le-a dat-o vestea Buna.
Noi L-am aflat pe-Acela ce mu[ilor da glas Noi L-am aflat pe Domnul.- ah, graiul nostru nu-i
i-i face sa vesteasca minunea bucuriei, n stare niciodata sa spuna bucuria,
cand inima-n[elege al ncercarii ceas Lumina, fericirea i haru-aflarii Lui
i sufletul primete cuvantul veniciei. ce-ntrece tot ce poate cuprinde venicia.
Noi L-am aflat pe-Acela ce mor[ilor da trai Noi L-am aflat!. i-acuma am vrea la orice pas
i-i face sa cunoasca eterna nviere, pe orice om sa-l facem s-auda i sa vina
cand inima nu poate sa spuna-n nici un grai sa afle harul care nu-ncape-n nici un glas
a Duhului slavita i sfanta nfiere. i fericirea care [i face via[a plina!
O, voi cei care-n via[a a[i plans atat de-amar
i n-a fost mangaiere pe lume sa v-aline,
veni[i! - sunt nesecate izvoarele de har
i va vor umple-a' voastre adancuri pline-pline!
1roparul Duminicii Ortodoxiei
{i totodat rugciunea la icoana Mntuitorului)
De ce se aprinde candela naintea icoanelor?
n primul rnd, deoarece credina noastr e lumin.
Hristos a zis: Eu sunt lumina lumii. Lumina candelei ne aduce aminte
de lumina cu care Hristos lumineaza sufletele noastre.
n al doilea rnd, ca s ne aduc aminte de caracterul
luminos al sfntului n faa cruia aprindem candela - fiindca
sfin[ii sunt numi[i fii ai luminii.
n al treilea rnd, ca s ne slujeasc drept mustrare
pentru faptele noastre ntunecate i pentru gndurile i
dorinele noastre rele, i sa ne cheme la calea sfin[eniei
evanghelice, ca astfel sa ne ostenim cu ravna pentru a mplini porunca
Nantuitorului: aa sa lumineze lumina voastra naintea oamenilor, ca
sa vada lucrurile voastre cele bune.
n al patrulea rnd, ca s aducem o mic jertf lui
Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi. Un mic semn al marii
noastre recunotin[e i luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem n rugaciune i
via[a i sanatate i mantuire i tot ce ne poate da numai nemarginita dragoste cereasca.
n al cincilea rnd, ca sa fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care
nvlesc uneori asupra noastr i la rugciune i ne abat gndurile de la Fctorul
nostru - fiindca puterile cele rele iubesc ntunericul i fug de orice lumina, mai ales de cea care
este nchinata lui Dumnezeu i sfin[ilor Lui.
n al aselea rnd, ca s ne dea imbold la ardere de sine. Precum untdelemnul i
fitilul ard n candela, supuse voii noastre, aa sa arda i sufletele noastre cu flacara dragostei n
toate patimirile, supuse totdeauna voii lui Dumnezeu.
n al aptelea rand, ca sa ne nve[e ca dupa cum candela nu poate sa se aprinda fara
mana noastra, nici inima noastr, aceast candel luntric a noastr, nu poate s se
aprind fr sfntul foc al harului Dumnezeiesc, chiar daca ar fi plina cu toate virtu[ile -
fiindca toate virtu[ile noastre sunt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.
Amin.
{Sfntul Nicolae Velimirovici)
Ce este Ortodoxia?
Noiunea de Ortodoxie nseamn dreapt credin sau dreapt slvire,
nchinare adevarata i soborniceasca ("Orthos" = drept iar "doxa" = marire, n limba greaca).
Ortodoxia este, deci, dreapta nva|atura de credin|a, de nchinare si de traire, pe care Dumnezeu
a descoperit-o lumii, la nceput n chip mai general, prin alesii Sai din poporul evreu, pana la
venirea Nantuitorului, si apoi, n chip lamurit, prin Domnul nostru Iisus Hristos.
nv|tura aceasta este |inut de Biserica Ortodox fr tirbiri i fr
adugiri omeneti, adic aa cum a descoperit-o Mntuitorul, cum au vestit-o Sfin|ii
Apostoli, cum au talmacit-o Sfin|ii Parin|i si cum au propovaduit-o slujitorii bisericesti din neam n
neam, pana n zilele noastre.
Rdcina i viaa poporului nostru, naintea lui Dumnezeu, este credina cea
dreapt n Hristos, adic Ortodoxia. Noi ne-am ncretinat de doua mii de ani, din timpul
Sfantului Apostol Andrei. Dintru nceputul plamadirii acestui neam, aa ne tim, romani i cretini
ortodoci. Aa ne-am nscut i avem datoria s pstrm curat i deplin ce am motenit
de la strbuni, ca de la Dumnezeu. Amin.
{Printele Ilie Cleopa; nv|tur de credin| ortodox)
'Tcv.vvvvi Ivv .ni nc in.ninvn, vnvc, .cnv icvc vc c,cic nov.c,
1i.ov.c Ivnnc:cvc, .v vc .oic vi inc.oi v Ic .vi .v vv c .v.c,
.v .v i:v.c,i vin oiv .v]nv,vvi c .ci c .vc ivi :ivi.
Tcnv v.cv.v .v nv;vnic .ivn Iic: ovc cvi vnv vc v.vic,
^nviov no.v, (c .c vi .cni .v nnvic,i vncv."
Duminica Ortodoxiei
Prima Duminica a Postului Nare este Duminica
Ortodoxiei, adica sarbatoarea biruin|ei dreptei credin|e mpotriva
tuturor ereziilor si ratacirilor care au asaltat-o vreme de opt veacuri
si ndeosebi sarbatoarea restabilirii cinstirii sfintelor icoane, care s-a
facut la ultimul sinod ecumenic (Niceea, anul 787), dupa mul|i ani
de lupte sangeroase mpotriva dreptei credin|e.
Biruin|a dreptei credin|e este o mplinire fireasc a
fgduin|ei Mntuitorului c, nici por|ile iadului nu vor
putea birui Sfnta Sa Biseric. Toate persecu|iile pagane si nedrepta|ile ridicate mpotriva ei
de-a lungul istoriei s-au sfaramat si spulberat ca valurile marii de stanca cea neclintita, care este
Hristos.
Pentru obstea crestina, care se nevoieste duhovniceste n vremea postului, biruin|a
dreptei credin|e este o puternica mbarbatare ca sa nu slabeasca, ci sa duca lupta cu multa
darzenie, stiind ca cu noi este Dumnezeu si nimeni nu poate nimic mpotriva noastra.
Prznuirea ns este i mai luminat, prin marea nsemntate pe care o are
cinstirea sfintelor icoane pentru via|a noastr cea cretineasc. Icoana are o mare
nsemnatate pentru mantuirea noastra. Ea este un model pentru noi, ne arata ceea ce trebuie sa
fim si noi, sfin|enia pe care trebuie s-o realizam n via|a noastra cu ajutorul Harului Sfantului
Duh. $i nu numai model, ci si pova|uitor duhovnicesc n via|a crestina si ndeosebi n via|a cea de
rugaciune, caci sfin|ii din icoana, cu toate sim|irile trupesti surde si mute fa|a de lumea din afara,
sunt ntruchipari ale rugaciunii si icoana nsasi este rugaciune. Apoi, harul care salasluieste n
icoana nu este nelucrator, el se mpartaseste si credinciosilor care se nchina la ele, tamaduieste
neputin|ele sufletesti si trupesti si este acoperamant puternic mpotriva bantuielilor vrajmase.
Prin cinstirea i srutarea lor cu evlavie, ne mprtim i noi de harul
sfntului nf|iat n icoan i cptm putere i ntrire n lupta ce trebuie dus mai
departe. Amin.
{Printele Petroniu Tnase - Schitul Prodromu, Sf. Munte Athos)
"V ndemn, frailor, s v pzii de cei ce fac dezbinri i sminteli mpotriva nvturii
pe care ai primit-o. Deprtai-v de ei." (Episola catre Romani a Sf. Ap. Pavel 16, 17)
Iat, cu adevrat, israelit n care nu este vicleyug!
De ce n aceasta duminica ce se cheama Duminica Ortodoxiei, este randuit a se citi tocmai
aceasta Evanghelie, n care se istoriseste ceea ce a vorbit Domnul cu Natanail? Deoarece n
cuvintele Domnului ctre Natanail este artat caracterul adevratului cretin ortodox
si, n special, caracterul adevaratei Biserici Ortdoxe a lui Hristos. Iata, cu adevarat, israelit n care
nu este vicleug, a spus Domnul despre Natanail, adica "iata un om care gandeste, cugeta,
crede, nadajduieste, vorbeste si faptuieste drept, fara ocolisuri si cu tarie", deoarece Natanail a
crezut drept, deodat c Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu i dup aceea nu s-a
mai clintit niciodat n credin| i n ndejde.
Nu asa trebuie sa fie si crestinul adevarat? Nu asa trebuie sa fie toata obstea de Dumnezeu
randuita a crestinilor ortodocsi?
Ce facem ns noi, fiii Bisericii Ortodoxe? Pzim aceast motenire nepre|uit
care este credin|a ortodox, urmm nv|turii, poruncilor, regulilor, rnduielilor,
ndrumrilor ei?
Spre rusinea noastra va trebui sa marturisim ca mul|i dintre crestinii ortodocsi nu numai ca
nu au credin|a ortodoxa n inima si n via|a, ci nu o au nici macar pe limba: la ei s-a evaporat de
tot ori s-a prefacut ntr-o nepasare desavarsita. Auzim de la mul|i ca n orice credin|a putem
placea lui Dumnezeu, de parca orice credin|a ar fi placuta Lui si de parca minciuna si adevarul,
dreptatea si nedreptatea sunt pentru El totuna.
Ca s fim cretini ortodoci adevra|i, trebuie, mai nti de toate, s avem
mprtire vie, necontenit, cu Biserica Ortodox, s lum parte la rugciunile, la
nv|tura, la Tainele ei, sa ne studiem cu ravna credin|a, sa ne patrundem de duhul ei si sa
traim n el, sa ne calauzim dupa regulile, poruncile, randuielile ei si, cel mai nsemnat lucru, sa
refacem n noi, prin pocain|a adevarata si adanca chipul adevaratului crestin ortodox, avand ca
pilda chipul sfin|ilor sau, si mai bine, chipul Domnului nostru Iisus Hristos, Care zice: v-am dat
voua pilda, ca precum am facut Eu voua sa face|i si voi (Ioan 13, 1S), ca sa zica si despre noi
Domnul cum a zis candva despre Natanail: Iat, cu adevrat, israelit n care nu este
vicleug. Amin.
{Sfntul Luca al Crimeei)
Despre post
"Postul nva[a pe to[i oamenii nu numai nfranarea de la mancaruri, ci i nfranarea de la
iubirea de argin[i i lacomie. Postul ne nva fuga de orice rutate, postul gonete
ispitele, ne ndrepteaz spre evlavie, este tovar nedesprit al cumptrii i izvor al
nfrnrii. Daca to[i oamenii ar posti, nimic n-ar mai mpiedica domnia pacii n lume; nu s-ar
mai fauri arme, n-ar mai fi judecati, n-ar mai fi talhari, nu ar mai fi clevetitori, nelaciuni, nici
furturi. Dac postul ar conduce viaa noastr n-ar mai fi necazuri i nici tristee."
Amin.
{Sfntul Vasile cel Mare)
O minune petrecut la Alba Iulia n anul 1
(Narturie a Sfantului Ierarh Petru Novila, Nitropolitul Kievului)
Cand Nihai-voda (viteazul) l-a nvins pe Andrei Bathory, el a voit s zideasc n Alba
Iulia o biseric ortodox. ns preoii catolici i nobilii de acolo nu-i ngduiau, zicnd c
a lor este credina dreapt. Atunci domnitorul le-a spus:
- voi nu sunte[i marturisitori ai dreptei credin[e, caci
nu ave[i harul Sfantului Duh n biserica voastra. Noi nsa,
fiind dreptcredincioi, avem puterea cea adevarata a harului
Sfantului Duh, pe care i cu fapta suntem gata ntotdeauna
s-o aratam, cu ajutorul lui Dumnezeu. Haide[i n mijlocul
oraului i acolo sa ni se aduca apa curata, iar arhiereul
meu, ortodox, i preo[ii o vor sfin[i n vazul tuturor. Tot aa
vor face i ai votri, aparte, i, sfin[ind-o, o vom pune n
biserica voastra cea mare, n vase diferite, pe care le vom
astupa i le vom pecetlui cu pece[ile noastre, pecetluind i
ua bisericii pentru +0 de zile. i a cui ap va rmne nestricat, ca i cum abia ar fi fost
scoas din izvor, credina aceluia este dreapt,iar daca apa cuiva se va strica, credin[a lui
este rea.
Ei au strigat cu to[ii ntr-un glas: - Bine, bine, sa fie aa!
A doua zi diminea[a, a ieit domnitorul cu to[i boierii i curtea sa n pia[a, cu episcopul i
cu preo[ii, i au svrit Agheasm Mare, rugndu-se cu toii lui Dumnezeu, cu lacrimi i
suspine, s proslveasc dreapta credin, iar pe cea rea s-o fac de ruine.
Tot n pia[a, catolicii au sfin[it apa i au sarat-o. Dupa aceasta, fiecare a turnat apa lui
sfin[ita ntr-un vas, i-a pus pecetea, iar vasele au fost duse n biserica, uile fiind apoipecetluite.
i dupa ce au trecut 2S de zile, Dumnezeu i-a dat episcopului un semn. El a venit la
domnitor i i-a zis:
- Doamne, cheama-i pe latini i pe preo[ii lor i nu atepta ziua a patruzecea. vei vedea
harul lui Dumnezeu, iar robii Lui, care-i pun cu adevarat nadejdea n El, nu se vor face de
ruine.
Aa s-a fcut i, atunci cnd a rupt pecetea vasului cu ap sfinit, a gsit-o mai
curat i mai limpede dect nainte, cu mirosul neschimbat, ca i cum ar fi fost luat
dintr-un izvor curgtor, dupa care a strigat:
- Slava ]ie, Dumnezeul nostru, Care ]i-ai plecat urechea la rugaciunile noastre; Slava
]ie, Care proslaveti Biserica Ta; Slava ]ie, Care ntareti cu slava credin[a cea dreapta i nu ne-
ai facut de ruine n ateptarile noastre!
Iar cnd latinii au rupt pecetea vasului n care se afla apa lor i l-au destupat,
toat biserica s-a umplut de duhoare, ncat s-au nspaimantat to[i latinii i au strigat cu
uimire:
- Adevarata este credin[a ortodoxa pe care o [ine domnitorul! Sa-i zideasca, deci,
biserica n oraul nostru, caci, fiindca nu i-am ngaduit, Dumnezeu S-a maniat pe noi i ne-a
mpu[it apa.
i astfel, facu[i de ocara, latinii i cu preo[ii lor s-au mpratiat cu mare ruine, iar unii
dintre ei s-au convertit la credin[a ortodoxa. Iar domnitorul, cu episcopul sau, cu preo[ii, cu to[i
boierii i ostaii sai, plini de bucurie i fericire, s-au ntors la curte, slvindu-L i mulumindu-I
lui Dumnezeu pentru minunea ce a fost spre ntrirea adevratei credine ortodoxe.
Amin.
{preluat din Petru Movil, mpcarea Bisericii Ortodoxe")
Tco Tvon i.iv Tov - c. J22 2J JJ
Contul bisericii: BCR, Sect. 4, PAROHIA BELVEDERE - RO41RNCB0069007665720001