Castitatea conjugal

Paul Evdokimov

Psihologia abisala moderna (Jung) deosebeste energia sexului de cea sexuala. Fiinta umana intreaga este sexuata, esti barbat sau femeie pana la ultima fibra a fiintei. Energia sexului e o forta creatoare a carei sursa este spiritul; numai cand patrunde in domeniul fi iologicului se transforma partial in energie sexuala. !tapanirea ascetica in acest moment e decisiva pentru destinul persoanei. "n viata con#ugala; sexualitatea isi revelea a sensul simbolic$ cautand cu pasiune unitatea %&un singur trup& ea se depaseste si tre este setea de$ o singura fiinta, realitate pe care doar o presimte si o simboli ea a. "ubirea invita la intalnire in trairea trupeasca, dar numai spiritualul o poate reali a. !ocul emotional, oprirea din momentul p"acerii inchide fiinta in ea insasi, o smulge din intalnire, deschi and imediat o prapastie ametitoare. 'upa paroxismul preliminariilor urmea a singuratatea, elanul atractiei este urmat de recul. Este nevoie de toate puterile harismatice ale iubirii, de toata tandretea si gri#a de celalalt pentru a umple acest abis. (ceasta este iesirea din sinea egoista spre pre enta transparenta si curata a unuia in fata celuilalt. Este, cum bine se vede, o lucrare cu totul po itiva, indreptata catre integritatea casta a fiintei. )otiunea de castitate * sophros+ne% desemnea a mai inainte de orice o calitate spirituala, &intelepciunea& deplina, puterea integritatii si a integrarii tuturor elementelor existentei. !fantul Pavel in " ,im.-, ./, vorbeste de mantuire &prin castitate (rom. cu intelepciune %)red)&. ,extul grecesc spune meta sophros+nes, adica, prin integrarea tuturor elementelor fiintei umane intr%un tot feciorelnic, un eveniment prin esenta launtric spiritului. "n sensul imediat, aceasta este orientarea eshatologica spre veacul viitor in care oamenii vor fi ca ingerii. "ntelegerea acest text in sensul$ &mantuirea prin maternitatea in castitate&, plasandu%l astfel in perspectiva functionala si nu in cea ontologica, ar insemna un incontestabil contrasens. 'incolo de ciclul fecunditatii, fecioara se naste pe sine pentru Parusie. 0a fel si in casatorie, daca ciclul nasterilor prelungeste viata prin mortile succesive, ciclul insusi este salvat &prin castitatea& care face din maternitate, sub toate formele ei, nasterea noului eon; & ,aina iubirii& este taina lumii ce va sa fie 'e aceea numai aspectul personalist al iubirii con#ugale este hotarator. 1uplul fecund sau steril depaseste in acelasi mod functionalul, instinctivul si pasionalul si personali ea a, face trupul feciorelnic, integrat pana in adancul lui spiritual, pana la reconstituirea fiintei caste. !copul procreatiei slu#este specia si reduce iubirea la sexualitate instrumenta"a si utilitara. 'esigur, conceptia

personalista cu privire la casatorie este o elevatie ultima, aristocratica a spiritului si ea se opune democrati arii adevarurilor de catre marea masa, cat si de catre conducatori, carora le este mai la indemana sa se plase e la nivelul maselor reducand casatoria la sexualitate reproducatoare. (2) !exualitatea se depaseste prin propria sa simbolistica; simbol al unitatii, ea se transcende spre integritatea spirituala a unei singure fiinte. )umai in felul acesta se poate intalni casatoria cu monahismul ca impreuna sa se uneasca in prefigurarea eshatologica a "mparatiei. (ltfel, conceptia sociologica (procreatia) separa si opune cele doua stari. (tat calugarii, cat si cei casatoriti, fauritori de diamante ceresti, lucrea a castitatea, desavarsesc creatia. 3edem acest lucru in dialectica paulina cu privire la taierea impre#ur (4om. -, -5%-6) pe care !fantul Pavel o plasea a in plan spiritual dand o perspectiva identica dialecticii castitatii. "nrudirea lor profunda autori ea a o mutatie a termenilor$ &'eci, daca cel netaiat impre#ur (fi iologic, fara feciorie) pa este hotararile 0egii (urmea a castitatea spiritului), netaierea lui impre#ur nu va fi, oare, socotita ca taiere impre#ur7 "ar el %din fire netaiat impre#ur, dar implinitor al legii %(ascultare launtrica a voii lui 'umne eu, care intrece firea), nu te va #udeca, oare, pe tine (8pe tine9 desemnea a aici ca ul fecioarelor nebune din parabola, carora fecioria fi ica nu le%a folosit la nimic) care prin litera legii si prin taierea impre#ur esti calcator de lege7 Pentru ca nu cel ce se arata pe dinafara (fi iologic) e iudeu, nici cea aratata in trup pe dinafara este taiere impre#ur, ci este iudeu (feciorie launtrica, spirit neintinat) cel intru ascuns, iar taiere impre#ur (feciorie) este aceea a inimii, in duh, nu in litera; a carui lauda nu vine de la oameni, ci de la 'umne eu. & (ceasta lauda este data cu anticipatie in timpul incununarii sotilor in ,aina nuntii. "n comentariul sau la Psalmul .:; , !fantul (ugustin spune$ &Fecioria trupului apartine unui mic numar, dar fecioria inimii trebuie sa fie fapta tuturor&. (tata vreme cat psihanali a va continua sa lupte impotriva irationalului si a inconstientului doar prin lumina ratiunii, va ramane neproductiva. <ricat s%ar identifica acolo pacatul cu boala, postul cu regimul vegetarian, ascetismul cu igiena sportiva, acest tratament ramane cu totul strain de puterea care porunceste$ &4idica%te si umbla, si sa nu mai pacatuiesti&. "ntr%o singura clipa$ &(sta i vei fi cu =ine in rai& sau$ &fiti desavarsiti precum ,atal vostru 1el ceresc desavarsit este&... Pentru a schimba insasi firea omului trebuie sa recurgi la mi#loace datatoare de har si la puterea sacramenta"a a iertarii pacatelor. 'esigur, cabinetul unui psihiatru nu este un sanctuar, dar un psihiatru crestin cunoaste limitele stiintei sale si stie ce anume o poate duce mai departe si o poate desavarsi prin lucrarea vindecatoare a harului.

(sce a marilor oameni duhovnicesti pre inta toate elementele a ceea ce se numeste sublimare (freudiana) sau metamorfo a (#ungiana)$ inaltare progresiva in care tot ce este &sublimat& este atras si absorbit de sfera mai elevata. (cesta este esentialul transfigurarii, unde nimic nu este !uprimat sau inabusit, ci totul este in profun ime plamadit si orientat. 'ar numai asce a, in aceasta inaltare, isi cunoaste punctul culminant$ 1el 'esavarsit si Preainalt. "n cursul ascensiunii, energia sexuala se eliberea a de pura animalitate; se umani ea a si se inserea a calitativ in spiritual. Ea devine din ce in ce mai putin tulbure, isi pierde puterea oarba de seductie, conferindu%i omului dinamismul sau ascendent. "ubirea patrunde pana la radacina instinctului si transsubstantia a naturalul$ &iubirea schimba substanta insasi a lucrurilor& spune !fantul "oan >ura de (ur. Ea altoieste scopurile empirice pe finalitatile create de spirit si indreapta si calau este totul in sus, spre 1el Preainalt. !ub harul ,ainei, sotii isi traiesc viata sexuala fara ca acest lucru sa le aduca vreo cat de mica scadere in viata lor launtrica. "mplinindu%si simbolismul sau, ea devine un neprihanit i vor de bucurie imateriala$ & ,ot ce este desavarsit in felul de a fi trebuie sa se inalte deasupra felului propriu de a fi, sa devina altceva, o fiinta fara asemanare&, spune >oethe. Fiecare cuvant al lui "isus, ca un graunte de mustar ca ut pe pamant, va incolti atunci cand va fi voi. !ensul ascuns al cuvintelor 0ui ii inspira pe cei carora le este dat, sa fie oameni pana la capat, sa implineasca toata masura conditiei umane &prin castitate&, Fiul ratacitor a simtit in sfarsit suflarea 'uhului !fant$ &si, sculandu%se, a venit la tatal sau&. (ceasta miscare este inceputul unui veac nou (eon) in destinul lumii$ rapit de uimire, omul contempla imensitatea gandirii lui 'umne eu in ce%l priveste. 'umne eu vrea sa fie slavit prin faptura 0ui, si de aceea cuvantul lui "isus despre casatorie se incheie cu$ &1ine poate intelege sa inteleaga?&... !fantul (postol Pavel este foarte impresionat de legea unei re istente irationale$ &Pentru ca ceea ce fac nu stiu&. 1onstiinta descopera ca e impiedicata de subconstientul care nu se supune niciodata poruncilor directe, imperativelor puse si impuse. "maginatia #oaca aici un rol important. Ea alimentea a arta, intrupea a imaginea in piatra, in culoare, in sunet. 'ar arta nu creea a niciodata un obiect viu, ne%o spune mitul >alateei. 0a fel, principiul abstract, imperativul, morala sunt inoperante. "maginatia si erosul ei vor cere intotdeauna o imagine intruchipata, o icoana vie, un sfant. 1ultura ascetica a imaginatiei se impune mai mult ca oricand. @n 'ostoievski, un Aernanos coboara in tenebre, dar imaginatia lor este pentru totdeauna cucerita de chipul lui Bristos. < educatie iconografica initia a in adevarata frumusete, invata contemplarea tainelor. "n frumusetea unui trup, sufletul este forma lui, iar in frumusetea sufletului chipul lui 'umne eu este cel ce ne incanta. !fantul "oan !cararul invata ce este imaginatia neprihanita descriind atitudinea unui ascet care,

va and frumusetea unei femei goale &slavea foarte pe Facatorul din acest prile# si numai de vederea ei era miscat la iubirea lui 'umne eu si%i i vorau lacrimi. 'aca unul ca acesta are totdeauna, in asemenea prile#uri, o astfel de simtire si lucrare, a inviat nestricacios inainte de invierea de obste&. 1oncupiscenta apare cu interventia constiintei in viata sexuala. "ntr% adevar, acolo unde constiinta este absenta, #udecata morala nu se exercita, neavand temei de aplicare. "naintea pacatului si a 0egii care il de valuie, oamenii erau imbracati in goliciunea lor &rara rusine&, apoi s%au imbracat cu pudoare, au devenit constienti de cadere. "nstinctele au incetat sa mai &bata la usa& (Fac. :, ;) si au intrat in campul luminat al constiintei. 'upa radacina, cuvantul con%cupiscentia, epi%th+mia, Ae%gierde, inseamna viata inconstienta a naturii. (nimalele sunt lipsite de concupiscenta, ele au instinctul reglat prin fire, si firea e curata. 'ar prefixul &con &, &epi&, &Ae&, semnifica interventia ratiunii, a constiintei noastre. )u &pantecele&, inconstientul, este cel ce spurca pe om, ci ce iese din inima lui, simbol al activitatii psihice constiente. &1aci din inima ies$ ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule. (cestea sunt care spurca pe om.& Privirea cu pofta constienta este pacat de curvie, duhul viclean este i vorul stricaciunilor sexuale in paganism$ imaginatia este perversa cand omul este constient si consimte. <r, dupa asceti, tocmai prin imaginatie patrund demoni in mintea omului, prin imaginatie lucrea a puterea lor de ispitire. "ntelege acest lucru cine stie ca imaginatia e legata direct de viata afectiva, iar aceasta de eros si de sen ualitate. < imaginatie erotica descompune mintea care se complace in imagini necurate fara nici o limita sau sfarsit, este o sete infernala care nu poate fi potolita. 'e aceea, 1lement al 4omei vede semnul desavarsirii cand un frate (un crestin) priveste o sora (o crestina) fara sa%si imagine e nimic sexual. ,,<, tu, femeie unica, tu esti pentru mine toate femeile& spune poetul, exprimand &unicul& asce ei con#ugale. (ici, singurele arme de folos sunt atentia duhovniceasca, rugaciunea si harul. 1astitatea este imaginatia pe deplin curatita si stapanita. "storia lui ,obie relatea a si descrie i banda neprihanirii asupra elementului demoniac al concupiscentei. Este o emotionanta pre%inchipuire a ,ainei cununiei in 3echiul ,estament. 1alau it de (rhanghelul 4afail, ,obie intalneste o tanara care avusesesapte miri, toti ucisi de (smodeu (demonul curviei). !imbolismul e clar$ mirii fusesera stapaniti de dracul curviei si moartea lor arata caracterul ucigator al acestei patimi. Fata, dimpotriva, repre inta castitatea$ & ,u stii, 'oamne, ca sunt curata&, repeta in rugaciunile ei, atragand astfel acoperamantu" duhovnicesc al ingerului.

,obie &a iubit%o si sufletul lui s%a lipit de ea foarte&. El a luat%o pe !ara si ingerul i%a poruncit sa afume camera de nunta$ simbol transparent al curatiei si al rugaciunii%ofranda. !i &cand va trebui sa te apropii de !ara, ridicati%va amandoi si strigati catre mi"ostivul 'umne eu si El va va milui si va va mantui&. 0egatura demonica este spulberata de neprihanirea amandurora, a lui ,obie si a !arei. (smodeu este invins; concupiscenta este distrusa pana la radacina prin ocrotirea cereasca$ 4afail inseamna in ebraica leacul lui 'umne eu. (cest leac nu este altul decat castitatea, pre enta in orice iubire adevarata care s%a aprins de la &focul mistuitor al 1elui 3esnic&. 4ugaciunea lor e plina de el$ &!i acum, 'oamne, nu placerea o caut (patima oarba), luand pe sora mea, ci o fac cu inima curata (desavarsirea plina de !fantul 'uh). Ainevoieste deci a avea mila de ea si de mine si a ne duce impreuna pana la batranete? !i a is si ea cu el$ (min?& 'in C,aina "ubiriiD *Paul Evdokimov