Jones, F. Raymond - Extraterestrul

RAYMOND F.
JONES EXTRATERESTRUL
Raymond F. Jones
Extraterestrul
1 Departe, cu mult dincolo de orbita lui Marte, Lavoisier naviga greoi, cu precauie printre cmpurile de asteroizi. Puini erau aceia dintre membrii E pediiei !steroidale "mit#son con$tieni de %aptul c& se a%lau 'n mi$care. (r&ind 'n acest vast teren cte un an sau doi la rnd, cu greu mai remarcau altceva, e ceptnd %ragmentele de cultur& vec#i de o )um&tate de mileniu ce 'i 'ncon)urau acum din toate p&rile. "ingurul contact cu P&mntul 'n acel moment era leg&tura radio prin care Dr. Delmar *nder+ood o c#ema pe Dr. ,llia Morov de la -entrul (erestru Medical. P&rul blond, precis coa%at al ,lliei, avea o vag& nuan& aurie 'n contrast cu #alatul alb.imaculat pe care 'nc& 'l mai purta atunci cnd r&spunse la tele%on. /c#ii i se desc#iser& larg, a%i$nd o e presie de pl&cere, 'n clipa 'n care recunoscu pe ecran c#ipul lui *nder+ood. 0 Del1 -redeam c& te.ai al&turat somnului de veci al mumiilor de.acolo de unde te a%li. ! trecut mai bine de o lun& de cnd ai sunat ultima oar&. -are sunt nout&ile2 0 3u prea multe. (erry a g&sit ni$te dovezi noi despre "troid ,,,. P#y%e are un nou %ragment de metal cu inscripii pe el $i.n plus au descoperit ceva care arat& ca $i cum ar %i un tub electronic datnd de acum cinci sute de mii de ani. 4a asta $i lucrez acum, de alt%el. 5n rest, 'n )ur este numai pace $i totul este minunat1 0 6i ai r&mas acela$i convins si#astru2 "punnd acestea, oc#ii ,lliei pierdur& din voio$ia lor dar nimic din tandree. 0 !ici, unde m& a%lu acum, este mai mult& pace $i %ericire dect am visat vreodat& c& poate e ista. 7reau s& vii $i tu aici ,llia. M&car pentru o lun&. 5n cazul 'n care nu vei vrea s& r&mi $i s& te m&rii cu mine te poi 'ntoarce 'napoi %&r& ca eu s& te mai deran)ez vreodat&. Mia mi$c& decis& din cap 'n semn c& nu va accepta propunerea. 0 P&mntul are cu disperare nevoie de oamenii s&i de $tiin&. !u plecat de)a prea muli. -u toii spun despre coloniile 7enusiene c& sunt 'n plin& prosperitate, 'ns&, a$a cum i.am mai zis $i cu un an 'n urm&, %uga nu rezolv& nimic. -redeam c& pn& acum i.ai dat $i tu seama de asta. 0 6i tot acum un an, r&spunse categoric *nder+ood, i.am spus c& evadarea este singura soluie pentru un om cu capul pe umeri. 0 3u poi sc&pa de propria.i cultur&, Del. (ocmai de aceea aceast& e pediie din care %aci parte $i care i.a o%erit $ansa si#&striei depinde de P&mnt. Dac&, printr.o 'ntmplare, -ongresul se va decide s& taie %ondurile ,nstitutului, te vei trezi 'napoi de unde ai plecat. 3u poi sc&pa. 0 R&mne 'ns& posibilitatea o%erit& de coloniile de pe 7enus. 0 6tii prea bine c& aceast& alternativ& nu este posibil& dect cu acordul celor de pe P&mnt. 0 Eu nu m& re%er 'ns& la $tiin& sau te#nologie, ci la dezintegrarea social&. -u siguran& c& un om de $tiin& nu are nevoie s& ia cu el aceast& povar& atunci cnd tocmai de ea vrea s& scape. 0 3ici cultura $i nici umanitatea nu sunt de 'nvinov&it pentru asta, spuse ,llia cu toat& convingerea. 3u ridiculizezi un copil pentru stng&cia de care d& dovad& atunci cnd 'nva& s& mearg&. 0 "per c& rasa uman& a dep&$it de mult stadiul copil&riei1 0 Relativ vorbind, nu, nu l.a dep&$it Dreyer spune c& de.abia acum ie$im din stadiul de om al cavernelor $i c&, tot acum, putem vorbi despre copil&ria umanit&ii, sau cel puin, a$a
8
RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL
am 'neles eu. Dreyer 'l nume$te stadiul 9omului raional:. 0 -redeam c& tipul este semanticist. 0 Dac& ai %i stat de vorb& cu el i.ai %i dat seama c& 'ntr.adev&r este. (oate cuvintele pe care i le vei spune, dup& ce le va %i analizat cu atenie, se vor 'ntoarce 'mpotriva ta. (eoria lui despre etapa 9omului raional: este corect&. Potrivit celor spuse de el, 'n acest stadiu, %iinele umane au nevoie de un conduc&tor sau de un 9om raional:, cu mult mai puternic dect ei, pentru a.i conduce $i a.i s%&tui, pentru a.$i asuma responsabilitatea, dar $i vina 'n caz de e$ec. 5n trecut nu s.a 'ncercat deloc implementarea $i dezvoltarea acestor calit&i 'n indivizi, 'n a$a %el 'nct s& aib& singuri control asupra eului lor. 5ns& acest lucru se va 'ntmpla ; asta este semni%icaia teoriei lui Dreyer. 0 "& presupun atunci c& toat& aceast& con%uzie $i instabilitate 'n care ne a%l&m are o leg&tur& cu cele spuse de el2 0 Evoluia lor a 'nceput cu multe decenii 'n urmi !m v&zut cum ele au a)uns la o limita c#iar 'n timpul vieii noastre. 7ec#ile %eti$isme au c&zut, conduc&torii de alt&dat& s.au dovedit a %i ni$te zei %al$i, iar credina omului s.a trans%ormat 'n deriziune. Pre$edini, dictatori, guvernatori $i c#iar $i preoii ; cu toii au c&zut de pe piedestalurile pe care %useser& urcai, iar masele de oameni nu mai au 'ncredere 'n ei. 0 6i asta nume$ti tu dezvoltarea rasei umane2 0 Da, pentru c& din ea se vor na$te oameni care '$i vor g&si 'n ei 'n$i$i puterea pe care alt&dat& o g&seau 'n acei 9oameni raionali:. / nou& ras& se va ivi, o ras& 'n care %iecare individ va accepta responsabilitatea de care, pn& acum, a c&utat mereu s& scape pasnd.o acestor 9conduc&tori: sau 9lideri: de care nu mai este nevoie. 0 6i uite a$a, de la cele spuse de tine, dac& se con%irm&, pn& la e trema anar#ie nu mai este dect un singur pas. 0 -onceptul 9omului raional: nu are nimic de.a %ace cu %orma sau structura de guvern&mnt, cu guvernarea 'ns&$i. / dat& ce %iinele umane vor %i capabile s&.$i asume un comportament independent $i constructiv, pentru prima oar& 'n istoria omenirii, vom putea vorbi despre o democraie real&. 0 Dac&, dup& spusele lui Dreyer, toate astea vor deveni realitate, nu v&d de ce nu am 'ncerca atunci s& sc&p&m de nebunia perioadei de tranziie2 !uzind cele spuse de *nder+ood oc#ii ,lliei Morov devenir& brusc 'ntreb&tori, ar&tnd c& nu 'nelege. 0 -#iar nu conteaz& deloc c& rasa uman& traverseaz& una dintre cele mai mari crize din 'ntreaga ei istorie2 -#iar nu conteaz& %aptul c& ai anumite talente $i cuno$tine ce valoreaz& imens 'n aceste timpuri2 Este ciudat c& tocmai voi, cei specializai 'n $tiinele %izice, suntei primii care dai bir cu %ugiii, $i 'nc&, 'ntr.un num&r att de mare. Probabil c& acolo, 'n coloniile de pe 7enus trebuie s& %ie o distracie pe cinste cu atia oameni de $tiin& c&lcndu. se 'n picioare ca s& ocupe un loc pe t&rmul %&g&duinei 'n timp ce P&mntul se gole$te 'ncet dar sigur. E oare posibil ca $tiinele %izice s& distrug& orice sens al obligaiilor sociale2 0 *ii c& nu sunt 'ntru totul de acord cu teoria lui Dreyer. Pentru mine tot g#iveciul &sta, tot ce se 'ntmpl&, nu reprezint& nimic altceva dect o structur& 'n putre%acie, care, %inalmente, se pr&bu$e$te din c#iar interiorul propriei sale dec&deri. 3u v&d cum ar putea %i posibil s& ias& ceva bun, cum am putea vorbi despre dezvoltare 'n aceste condiii. 0 <&nuiesc c& ai dreptate. /ricum a %ost dr&gu din partea ta c& ai sunat, Del. 5mi %ace 'ntotdeauna pl&cere s& te ascult. 3u mai a$tepta att de mult ca s& m& suni din nou data viitoare. 0 ,llia... 5ns& aceasta oprise de)a transmisia iar ecranul '$i revenea la obi$nuita lui culoare cenu$ie %&r& ca *nder+ood s& mai aib& posibilitatea de a.$i argumenta a%irmaiile. ,ritat, lovi u$or butonul ecranului $i mut& imaginea pe canalele publice de $tiri. *nde gre$ise2 !nul trecut, din clipa 'n care a intrat 'n corpul e pediiei ca Fizician 6e%, totul p&rea a %i un paradis 'n comparaie cu e istena 'n societatea instabil& $i iresponsabil& de pe P&mnt. 6tia c& aceast& dorin& de evadare nu reprezenta nimic altceva dect o reacie neurotic&. 5ns&
=
aplicabilitatea acestei etic#et&ri nu ar %i rezolvat $i nu ar %i e plicat nimic 'n plus nu ar %i implicat, de la sine, nici un stigmat. "e 'ntoarse spre ecran pe m&sur& ce $tirile cre$teau abrupt 'n intensitate, 'n aceea$i perpetu& intensitate care.l %&cea s& se 'ntrebe cum de rezistau prezentatorii %lu ului nes%r$it de crize. Pre$edintele %usese, o dat& 'n plus, contestat $i discreditat ; era cel de al treilea 'n ultimele $ase luni. 3u mai e istau candidai pentru biroul $i %uncia sa. / biseric& %usese, de asemenea, ars& din temelii de c&tre enoria$ii s&i $i doi primari asasinai la distana de doar cteva ore unul %a& de cel&lalt. Erau acelea$i $tiri pe care le mai auzise 'n urm& cu $ase luni. Mine sau luna viitoare va %i, cu siguran&, la %el. Domnea o dezordine $i o lips& de aplicare a legilor mai rele dect anar#ia $i asta pentru c& e ista 'nc& un guvern ; un guvern ce putea %i demis $i distrus la orice or& din cauza insecurit&ii simite de populaia care 'i alesese. Dreyer numea aceast& situaie o c&utare zadarnic& a 9omului raional: de c&tre oameni care nu mai aveau 'ncredere 'n %aptul c& printre semenii lor ar putea e ista cel c&utat. 5ns& *nder+ood 'ndr&znea s& nu aib& 'ncredere 'n aceast&, 'n %ond, credibil& e plicaie. Mai erau 'nc& muli cei care, pe lng& *nder+ood, nu mai puteau suporta instabilitatea propriei lor culturi. Ma)oritatea acestora se num&rau printre cei mai renumii oameni de $tiin& din lume $i aproape toi plecaser& spre veritabila )ungl& de pe 7enus. 4imitele ce i se impuneau de la sine ca om de $tiin&, limite n&scute din c#iar e istena unei asemenea granie, 'l opriser& pe *nder+ood s& emigreze 'n vreuna dintre coloniile de pe 7enus, de$i, %usese la un pas de a %ace acest lucru c#iar 'nainte de a i se o%eri postul de Fizician 6e% al e pediiei organizate printre cmpurile de asteroizi de ,nstitutul "mit#son. "e 'ntreba acum oare ce s.ar %i 'ntmplat dac& nu s.ar %i ivit aceast& ocazie. ,nter%onul bzi. 5n clipa 'n care, cu o voce plictisit&, telegra%istul anun&> 0 Dr. *nder+ood. *n apel pentru Dr. *nder+ood, acesta din urm& 'nc#ise ecranul pe care se derulau $tirile $i spuse pe un ton u$or iritat. 0 4a tele%on1 5n camer& e plod& vocea lui (erry <ernard> 0 "alut Del1 3.ai de gnd s& scapi odat& de ma#mureala $i indispoziia 'n care te scalzi $i s& r&spunzi la tele%on, sau nu ne r&mne altceva de %&cut dect s& 'mb&ls&m&m ce a mai r&mas din tine $i s& te aducem acas& 'n buc&i2 0 (erry1 -e mai %aci nebuniile2 -e vrei2 De ce n.ai spus c& e$ti tu2 !m crezut c& este mamutul &la de Maynes cu o bucat& mare de mica despre care crede c& este un b& pentru rug&ciuni. 0 "troizii nu aveau a$a ceva. 0 5n regul&, s& trecem peste asta. -e mai e nou2 0 / mulime de lucruri. Poi veni aici pentru o vreme2 -red c&, de data asta, c#iar am descoperit ceva important. 0 "per s& %ie 'ntr.adev&r important. / s& lu&m nava lui P#y%e. *nde v& a%lai2 0 Pe asteroidul -.?=@, apro imativ la A.BBB de Cilometri %a& de locul unde v& a%lai voi. 6i aducei $i cele mai puternice instrumente de spart roc& de care dispunei. 3u putem p&trunde 'n interiorul c#estiei &steia pe care am descoperit.o. 0 Asta este tot ce vrei2 Folosii per%oratoarele cu dubl& arm&tur&. 0 !m distrus de)a cinci dintre ele. -u toate astea nu am reu$it nici m&car s& zgriem obiectul &sta. 0 Ei bine, atunci %olosii Raza !tomic&. Mai mult ca sigur c& nu va distruge ce se a%l& 'n interior. 0 !cela$i lucru 'l pot spune $i eu. 3ici m&car nu reu$e$te s&.l 'n%ierbnte. Mai ai $i alte idei2 Mintea lui *nder+ood, pe )um&tate ocupata cu problemele sale personale 'n timp ce vorbea cu (erry, deveni brusc atent& la cele spuse de ar#eolog> 0 7rei s& spui c& ai descoperit un material asupra c&ruia Raza !tomic& nu are nici un e%ect2 Este imposibil1 Ecuaiile Razei arat& c&... 0 6tiu. Acum, c& $tii $i tu, ai de gnd s& vii 'ncoace sau nu2
A
0 De ce n.ai spus a$a de la bun 'nceput2 "osesc cu 'ntreaga nav&. *nder+ood 'ntrerupse leg&tura $i trecu pe %recvena -&pitanului navei> 0 -&pitane Da+son2 !ici *nder+ood. 7rei te rog s& duci nava, ct mai repede cu putina, 'n apropierea !steroidului -.?=@2 0 -redeam c& Doctorul P#y%e... 0 R&spund eu pentru asta. (e rog pune ma$in&ria 'n mi$care. -&pitanul Da+son 'ncepu manevrele. ,nstruciunile sale erau de a pune nava la dispoziia lui *nder+ood. "ilenioase $i invizibile cmpurile disproporionate se pierdur& 'n spaiul din )urul masivei nave.laborator, iar Lavoisier porni %&r& nici un e%ort prin golul ce i se a$ternea 'n %a&. ,neria ei, controlat& per%ect, %&cea ca nici unul dintre membrii ec#ipa)ului, cu e cepia piloilor $i a navigatorilor, s&.$i dea seama c& se a%l& 'n mi$care. "utele de piese delicate ale ec#ipamentului din laboratoarele lui *nder+ood r&m&seser& la %el de stabile $i %i e de parc& ar %i %ost ancorate de tone de oel 'ngropate adnc 'n supra%aa P&mntului. Dou&zeci de minute mai trziu aveau s& z&reasc& micul asteroid ce str&lucea u$or 'n lumina slab& a "oarelui. Figurile al&turate ale lui (erry <ernard $i <atc# Fagin, asistentul s&u, 'mbr&cate 'n costume spaiale, se prinser& de supra%a& asemeni unor ventuze pe o bucat& de sticl&. *nder+ood se a%la de)a 'n compartimentul scuterelor c&lare pe unul dintre aceste mici mi)loace de locomoie pe care le %oloseau pentru transportul 'ntre nave sau printre asteroizi. Pilotul automat conduse Lavoisier ct mai aproape $i 'n siguran&, dup& care 'l semnaliz& pe *nder+ood. Fizicianul ap&s& pe butonul ce desc#idea trapa din compartiment a%lat& 'ntr.una dintre p&rile laterale ale navei. "cuterul se avnt& 'n spaiu. 0 Dine.te bine 'n $a, co+boy1 ip& (erry <ernard 'n casc&. Dup& care 'i trase un c#iot ca. n 7estul "&lbatic, c#iot care aproape c&.l asurzi pe *nder+ood. 0 Fii atent s& nu cazi gr&mad& cu c#estia aia. *nder+ood zmbi 'n sinea sa. !poi spuse> 0 !titudinea ta m& convinge de o str&vec#e teorie con%orm c&reia ar#eologia nu este o $tiin&. /ricum, dac& povestea ta, despre materialul &la impenetrabil c#iar $i pentru Raza !tomic& este gre$it& ai %ace bine s&.i procuri un alibi solid. P#y%e avea ceva de lucru pentru ast&zi. 0 7ino $i vezi cu oc#ii t&i. !cesta este. Pe m&sura ce scuterul spaial se apropia de asteroid *nder+ood reu$i dintr.o privire s&.$i dea seama de stranietatea obiectului. !r&ta de parc& ar %i %ost acoperit cu buc&i %ormate din obi$nuitul amestec de nic#el $i %ier, 'ns& pe care (erry 'l cur&ase de pe mai mult din )um&tate din supra%a&. Partea ast%el descoperit& p&rea a %i ceva negru ca abanosul, str&lucitor, ale c&rei planuri $i ung#iuri %useser& realizate cu o e traordinar& precizie matematic&. P&rea de parc& pe o singur& emis%er& se a%lau o mie de %aete. 4a vederea acestui obiect *nder+ood aproape c& 'nelese emoia $i e tazul descoperirilor care 'i 'ndemnau pe ar#eologii &$tia s& studieze am&nunit misterele spaiului 'n c&utarea unor 'mp&r&ii sau rase pierdute. /biectul pe care (erry 'l descoperise era un magni%ic arte%act. "e 'ntreba oare de cte ori 'ncon)urase acesta orbita "oarelui din clipa 'n care inteligena care 'l crease murise. 6i.ar %i dorit acum ca (erry s& nu %i %olosit Raza !tomic&, deoarece, probabil c& aceasta distrusese validitatea datelor coninute 'n nivelul de radiu al 'nveli$ului, date care, 'n condiii de conservare ar %i putut indica ceva 'n leg&tur& cu vrsta obiectului. !propiindu.se, (erry simi ceva uimire $i team& 'n t&cerea lui *nder+ood> -e crezi despre asta, Del2 0 Este %rumos, r&spunse *nder+ood. !i idee ce reprezint& cu adev&rat2 0 !bsolut nici una. 3.am g&sit nici un semn care s& indice ceva. "cuterul '$i 'ncetini viteza pe m&sur& ce Del *nder+ood 'l g#ida 'nspre supra%aa asteroidului. !teriz& cu atenie $i p&$i 'ncet pe terenul de sub el. 0 P#y%e ne va ierta de toate p&catele pentru asta, spuse acesta. 5nainte de a.mi demonstra ine%iciena Razei !tomice #ai s& spargem cteva buc&i mari din 'nveli$ $i s& le trimitem pe nav&. Poate c& 'nc& mai putem s& a%l&m vec#imea obiectului. !proape toi asteroizii &$tia au 'n ei o cantitate de radioactivitate. Putem obine cteva %ragmente din partea opus&, $i, evident,
?
mai puin a%ectat& dect cea 'n care ai %olosit Raza !tomic&. 0 <un& idee, %u de acord (erry. !r %i trebuit s& m& gndesc la asta, dar cnd am g&sit unicul a%loriment al ma$in&riei &steia de metal, mi.am imaginat c& este unul %oarte mic. Dup& ce am descoperit c& Raza !tomic& nu.i d&uneaz& 'n nici un %el devenisem mai mult dect ner&bd&tor s& a%lu ce se ascunde sub carapacea aia impenetrabil&. 3u mi.am dat seama c& voi i nevoit s& pre%ac 'n scrum 'ntreaga supra%a& a asteroidului. 0 3u v&d de ce n.am termina treaba pe care ai 'nceput.o $i s&.l dezvelim complet. / s& trimit civa oameni de pe nav& ca s& te a)ute. ! durat aproape o or& pn& s& reu$easc& s& sparg& $i s& %oreze pentru a colecta cteva %ragmente utile pentru datarea obiectului. Dup& care %lac&ra intens& a Razei !tomice a %ost 'ndreptat& 'nspre tot ce mai r&m&sese din crusta obiectului pentru a.l cur&a. 0 !m %ace bine s& %im %oarte ateni dac& z&rim vreo zon& mai delicat&, suger& (erry. Este posibil ca obiectul &sta s& nu %ie unul omogen, caz 'n care (ata P#y%e o s& %ie al naibii de %urios c& am distrus o asemenea preioas& relicv&. Din spatele scutului greoi care.l prote)a de cmpul de radiaii provenite de la Raza !tomic&, Delmar *nder+ood privea cum %ocul p&trunz&tor '$i croia drum 'ntre preiosul arte%act $i componentele metalice ce.l prote)au. !lia)ele metalice plesnir& $i se risipir& 'n buc&i largi, propulsate de e plozia materiei, pe m&sur& ce c&ldura de o mare intensitate vaporiz& metalul aproape instantaneu. 7ra)a str&vec#iului $i a necunoscutului c&zu asupra lui $i.l purta acum cu sine 'n lumea vec#ilor mistere $i limba)e 'nc& necunoscute. Educat 'n spiritul metodelor precise ale $tiinelor %izice luptase 'mpotriva %ascinaiei imenselor enigme c&rora ar#eologii 'ncercau s& le g&seasc& o rezolvare, de$i, $tia c& pn& la urm&, nu e ist& sc&pare 'n %aa acestei irezistibile atracii. 5n lini$tea $i 'ntunericul luminat de stele r&suna memoria str&vec#e a unei planete alt&dat& vibrnd de via&, o planet& cu limba)e $i cntece necunoscute ; o planet& care pierise att de violent, 'nct spaiul era 'nc& 'mpnzit de r&m&$iele ei ; att de violent 'nct 'n adncimile 'ndep&rtate ale aceluia$i spaiu trebuia s& r&zbat& 'nc& ecoul morii ei teri%iante. *nder+ood 'i considerase 'ntotdeauna pe ar#eologi ca pe ni$te anticari obscuri scormonind prin mormintele str&vec#i $i gr&mezile de istorie material& deteriorat&, 'ns&, acum $tia e act ce erau ace$tia ; erau ni$te poei 'n c&utare de mistere. -itatele biblice ale lui P#y%e $i )ur&mintele ro$catului (erry <ernard erau mai degrab& ni$te deg#iz&ri puin reu$ite menite s& ascund& romantismul lor poetic. *nder+ood privea %lac&ra alb& a Razei !tomice prin geamul lentilelor protectoare pentru oc#i> 0 !m vorbit cu ,llia, spuse acesta. M& acuz& c& am dat bir cu %ugiii. 0 3u asta ai %&cut2 'ntreb& (erry. 0 3u i.a$ spune c#iar a$a. 0 3u conteaz& prea mult cum 'i spui tu. !m locuit odat& 'ntr.un apartament a%lat sub un altul aparinnd unui trompetist care e ersa vreme de opt ore pe zi. !m luat.o la %ug&. Dac& toat& mizeria de acas&, de pe P&mnt, seam&n& cu o gloat& de trompeti$ti su%lnd 'n dr&ciile alea deasupra apartamentului t&u ca ni$te z&nateci, atunci, zic eu, c& trebuie neap&rat s& pleci de acolo %&r& repro$uri $i %&r& prea multe discuii. Probabil c&, dac& slu)ba nu m.ar ine ocupat aici, m.a$ al&tura $i eu b&ieilor de pe 7enus. 4ucrurile stau, bine'neles, alt%el 'n ceea ce te prive$te. (rebuie s& o convingi pe ,llia c& ai dreptate, $i o dat& cu ea s&.i convingi $i propia.i con$tiin&. 0 5l citeaz& 'ntruna pe Dreyer. 6i pentru tine tipul reprezint& un soi de ideal, nu.i a$a2 0 3u cunosc un alt semanticist 'n via& mai bun ca el, spuse r&spicat (erry. Prive$te lucrurile 'ndelung $i p&trunz&tor, 'ntr.un %el ce demonstreaz& c&, pn& la urm&, toate dilemele $i enigmele trecutului se vor limpezi. "unt de acord cu el, a$a c& de ce m.a$ 'ngri)ora $tiind c& variantele sale se vor dovedi reale $i nimic din ce a$ putea eu %ace ca s& demonstrez contrariul nu va %i nici remarcat, nici trecut cu vederea2 De aceea, atta timp ct m& p&strez rezonabil 'n limitele legii, %oarte rar 'mi %ac probleme de con$tiin& 'n leg&tur& cu obligaiile mele %a& de umanitate. F& la %el ca mine, %rate Del, $i vei tr&i mai mult sau cel puin mai %ericit. *nder+ood zmbi 'n lumina orbitoare a Razei !tomice. 6i.ar %i dorit ca viaa s& %ie la %el
E
de simpl& pe ct 'ncerca (erry s&.l conving&. Poate c& ar %i %ost, se gndi el, de n.ar %i %ost la mi)loc ,llia. 5n timp ce.$i mi$ca scutul protector u$or 'nainte 'nspre partea din spate a s%&rm&turilor de la supra%aa obiectului mintea $i gndurile lui *nder+ood se re'ntoarser& la 'ntrebarea vizndu.l pe cei ce creaser& structura de sub picioarele sale $i 'n ce scop %&cuser& asta. "upra%eele negre $i impenetrabile ale obiectului dovedeau o 'ndemnare mecanica ie$ita din comun, precum $i e istena unei $tiine e trem de avansate care putuse realiza un asemenea material imun la Raza !tomic&. -ine ar %i %ost 'n stare s& %ac& asta 'n urm& cu EBB.BBB de mii de ani2 "tr&vec#ea $i pseudo.$tiini%ica lege a lui <ode indica %aptul c& e istase o planet& disp&rut& cu mult timp 'n urm& $i care s.ar %i putut 'ncadra cu u$urin& 'n "istemul "olar a%lat 'n vecin&tatea orbitei asteroidului. 5ns& legea lui <ode nu %usese niciodat& acceptat& de c&tre astronomi pn& cnd ar#eologia interstelar& nu descoperise arte%actele unei civilizaii pe supra%aa mai multor asteroizi. "arcina imens&, e traordinar de grea, a e plor&rii acestora $i.o asumase cu mai mult de o generaie 'n urm& ,nstitutul "mit#son. De$i au avut de 'n%runtat mai tot timpul un #andicap real datorit& reducerii treptate a %ondurilor, reu$iser& totu$i s& p&streze cel puin o nav& pe teren, o nav& simboliznd permanena $i continuitatea acestei e pediii. Dr. P#y%e, liderul grupului ce %orma e pediia, era, probabil, cel mai mare $i cel mai bun specialist 'n ar#eologia asteroidal& din "istem. Mai tinerii s&i colegi ar#eologi 'l porecliser& Papa P#y%e, 'n ciuda temperamentului s&u irascibil, care '$i avea, probabil r&d&cinile, 'ntr.o constant& sc#imbare de concentrare mental& 'ntre prezent $i perioada de acum EBB.BBB de mii de ani. *nder+ood descoperise c&, 'n uzul constant al corelaiilor semantice, ar#eologii erau cu mult 'naintea celor specializai 'n $tiinele %izice deoarece aveau 'n %a& o sarcin& uria$& constnd 'n deducerea conceptelor mentale ale raselor $i civilizaiilor e traterestre numai prin observarea a cteva dintre %ragmentele de ma$in&rii $i art&. Dintre toi ar#eologii pe care *nder+ood 'i cunoscuse, cel mai mult 'l simpatiza pe (erry <ernard. -u toate c& era un %oarte competent semanticist $i ar#eolog (erry avea darul de a nu se lua niciodat& 'n serios. 3ici m&car nu.l deran)a aseriunea constant& a lui *nder+ood, potrivit c&ruia ar#eologia nu este o $tiin&. Dimpotriv&, susinea c& este vorba despre pl&cere $i amuzament, iar &sta era singurul lucru care conta. 5n %ine, cele dou& grupuri de lucr&tori se apropiar& unul de cel&lalt din p&rile opuse ale asteroidului $i.$i unir& %orele 'n 'ndep&rtarea ultimelor r&m&$ie ale 'nveli$ului obiectului descoperit. (erry spuse 'nceti$or> 0 !cum 'nelegi de ce sunt eu ar#eolog2 0 !proape c& da, 'neleg, sau cel puin a$a cred, r&spunse *nder+ood. "tructura asem&n&toare unei pietre preioase a%lata la picioarele lor str&luci ca $i cnd ar %i %ost o bucata de abanos poleit. /biectul reu$ea s& capteze lumina 'ndep&rtatelor stele 'n miile sale de %aete $i s& le re%lecte ca $i cnd in%inite raze de lumin& ar %i $nit din interiorul s&u. -#iar $i muncitorii p&reau a %i vr&)ii de aceast& imagine, pentru c& st&teau contemplnd 'n t&cere misterul poporului ce crease o asemenea %rumusee. 7ra)a se sparse 'ns& 'n momentul 'n care, de sus, din ceruri, se 'ntrez&ri mi$care. *nder+ood privi 'ntr.acolo> 0 "e pare c& Papa P#y%e se 'ndreapt& spre noi cu o evident& atitudine r&zboinic&. Fac pariu c& e gata s&.mi rup& urec#ile pentru c& am luat nava.laborator %&r& permisiunea lui. 0 Dar tu e$ti $e%ul navei.laborator, nu.i a$a2 'ntreb& (erry. 0 Este mai degrab& un aran)ament convenabil $i %le ibil pentru amndoi, sau cel puin a$a crede P#y%e. Eu sunt $e%ul pn& 'n clipa 'n care el decide c& are nevoie de nav& pentru e perimente. 3ava 'n care se a%la comandamentul central 'ncetini $i se opri, dup& care trapa se desc#ise aducnd cu sine zgomotul amenin&tor al scuterului condus cu %urie de Dr. P#y%e. 0 (u, *nder+ood1 7ocea sa r&sun& puternic 'n c&$ti. 7reau o e plicaie pentru... Doar att apucase s& zic& pentru c& z&ri obiectul 'n %aa c&ruia se a%lau muncitorii, $i, avanta)at %iind vizual, structura de metal i se p&rea mai degrab& un imens giuvaer negru pe cer. Redeveni, pe loc, o dat& 'n plus, ar#eologul ner&bd&tor, iscoditor $i dornic de nou, 'nlocuindu.l pe administratorul e pediiei, un rol pe care 'l 'ndeplinea 'ntotdeauna cu iritare.
F
0 -e avei acolo2 $opti acesta. R&spunsul veni de la (erry> 3u $tim. !m cerut a)utorul Dr. *nder+ood 'n dezvelirea arte%actului. Dac& lucrul &sta v.a creat vreo nepl&cere, 'mi pare r&uG este vina mea. 0 Fugi de aici, spuse P#y%e. *n obiect ca &sta este de o importan& capital&. (rebuia s& m& anunai imediat. (erry $i *nder+ood '$i zmbir&. P#y%e repro$a, oric&rui ar#eolog din e pediie care nu ! anun"a, imediat ce g&sea orice obiect e traterestru, de la cel mai mic %ragment de metal pn& la cele mai mari monumente din piatr&. 0 Erai ocupat cu munca dumneavoastr&, spuse (erry. 5ns& P#y%e aterizase de)a $i de cum cobor' din scuter r&mase mut de uimire $i team&. (erry, care st&tea aproape de el, putea )ura c& aproape z&rise de sub ecranul de protecie o lacrim& 'n oc#ii b&trnului. 0 Este %rumos1 murmur& P#y%e cuprins de veneraie. Minunat. -el mai magni%ic obiect g&sit 'ntr.un secol de ar#eologie asteroidal&. (rebuie s& lu&m imediat m&surile adecvate pentru a.l trimite pe P&mnt. 0 Dac& pot %ace o sugestie, interveni (erry, v& aducei desigur aminte c& unele dintre arte%acte n.au reu$it s&.$i p&streze integritatea 'n urma acestei manevre. De multe ori obiectele s.au deteriorat. 0 5ncerci cumva s&.mi spui c& obiectul &sta se poate deteriora2 tremur& violent tonalitatea )oas& a vocii lui P#y%e. 0 M& re%er la trans%erul termic. -u siguran& Dr. *nder+ood $tie mai multe dect mine despre aspectul &sta, dar cred cu t&rie c& masa de metal de acest %el, care se a%l& la BH absolut poate trece prin ni$te sc#imb&ri anormale odat& adus& la temperatura P&mntului. Este adev&rat, ne.am %olosit de Raza !tomic& pentru a.l g&uri, dar c&ldura generat& de laser nu a reu$it s& p&trund& 'ntr.att 'nct s& produc& modi%ic&ri interioare. P#y%e ezit& pentru un moment, dup& care se 'ntoarse spre *nder+ood. 0 -are este opinia ta2 *nder+ood nu r&spunse pn& cnd nu.l surprinse clipind din oc#i pe (erry, care se a%la 'n spatele lui P#y%e. / dat& ce ar %i p&r&sit spaiul $i ar %i revenit 'n laborator, s.ar %i putut ca (erry s& nu mai aib& niciodat& ocazia de a mai studia acest obiect. Era perpetua team& a omului de teren. 0 -red c& Dr. <ernard are dreptate, spuse *nder+ood. "%atul meu este ca acest arte%act s& r&mn& aici 'n spaiu pn& ce vom %i reu$it s& %acem o e aminare am&nunit&. 4a urma urmei, avem la bordul lui Lavoisier toate %acilit&ile e istente $i pe P&mnt. 0 Foarte bine, spuse P#y%e. Procedura e amin&rii $tiini%ice a acestui obiect poate 'ncepe sub directa ta coordonare Dr. *nder+ood. Dumneata, Dr. <ernard, vei %i responsabil cu toate datele de natur& ar#eologic&. 7& convine acest aran)ament2 Era mai mult dect sperase (erry. 0 7om ine leg&tura permanent, spuse P#y%e. "& m& 'n$tiinai de 'ndat& ce apare orice progres sau descoperire. "punnd asta, masca nesigur& de conduc&tor disp&ru de pe %aa b&trnului om de $tiin& $i privi din nou obiectul cu umilin& $i 'nm&rmurire. 0 Este %rumos, murmur& din nou, #rumos.
2 P#y%e r&mase pe poziii, pe cnd *nder+ood $i (erry comandar& ec#ipa)ului s& e%ectueze controlul de rutin&, adic& s& cnt&reasc& obiectul, s&.l m&soare $i s&.l %otogra%ieze. 5n acest timp *nder+ood se gndea ce altceva mai putea %ace. 0 6tii, (erry, obiectul &sta m& intrig& la culme. Din moment ce nu poate %i atins de Raza !tomic& asta 'nseamn&, cel puin din cte $tiu eu, c& nu e ist& nici m&car o singur& procedur& analitic& la care s& r&spund&. Din cuno$tinele pe care le deii tu despre "troizi $i metodele lor de a concepe arte%acte, ai vreo dat& care ne poate a)uta s& identi%ic&m c#estia asta2 (erry neg& din cap 'n timp ce se uita din u$a navei laborator la ec#ipa care lucra a%ar&. 0 !bsolut nimic, dar asta nu reprezint& un criteriu. 6tiu att de puine despre "troizi, 'nct aproape tot ce am descoperit posed& %uncii de care nu am mai auzit pn& acuma. 6i evident c& am descoperit o mulime de obiecte cu %uncii total necunoscute. M& gndeam ce.ar %i dac& c#estia asta se va dovedi a %i mai degrab& o piatr& preioas& natural& din interiorul planetei, poate %ormat& c#iar 'n timpul distrugerii acesteia, dar cel puin un obiect 'n 'ntregime natural mai degrab& dect un arte%act2 0 !tunci obiectul &sta reprezint& cea mai mare %ormaie cristalin& 'ntlnit& vreodat&, $i.n plus $i cea mai per%ect&. !$ spune c& $ansele ca acest obiect s& se %i %ormat natural sunt total insigni%iante. 0 Dar poate c& asta este una din acele $anse e trem de clare, una la un milion. 0 Dac& este a$a, atunci valoarea obiectului ar trebui s& %ie 'ndea)uns de mare pentru a ec#ilibra bugetul (errei. Eu sunt 'nc& convins c& trebuie s& %ie un arte%act, o creaie inteligent&, de$i materialele din care este construit dep&$esc puterea mea de 'nelegere. Putem 'ncepe cu o analiz& a radioactivit&ii. Poate c& va r&spunde 'n vreun %el 'nct s& ne o%ere m&car un indiciu pentru dezlegarea acestei enigme. Dup& ce ec#ipa)ul termin& operaiile de rutin&, *nder+ood '$i diri)& oamenii s& aran)eze diversele tipuri de ec#ipament bazate pe elementele radioactive pe care le aveau 'n nav&. Era posibil s& genereze radiaii prin aproape 'ntregul spectru dintr.un ciclu de und& sonic& pn& la cele mai dure raze cosmice. Munca era di%icil& $i prime)dioas&. Fiecare radiator era 'ndreptat 'ncet, cu gri)& $i %uncionnd la 'ntreaga capacitate pe 'ntreaga supra%a& a obiectului, apoi 'ndep&rtat, $i %olosit ec#ipamentul de 'nalt& %recven&. 4a %iecare %raciune a unei octave obiectul era %otogra%iat cu gri)& pentru 'nregistrarea r&spunsurilor. Dup& dou& zile de observare a muncii depuse, (erry era aproape epuizat de e%orturile ce nu p&reau a se solda cu vreun rezultat concret. 0 <&nuiesc c& $tii ce %aci, Del, spuse el. Dar crezi c& poi a)unge ast%el la vreun rezultat2 *nder+ood cl&tin& din cap. 0 !i aici 'ntregul set de %otogra%ii. Probabil c& le vrei pentru a.i putea ilustra raportul. "upra%eele obiectului sunt matematic e acte pn& la o precizie de o mie de milimetri. -rede. m&, asta reprezint& cu adev&rat o toleran& pentru un obiect de asemenea dimensiuni. "upra%eele sunt e trem de %ine, iar implicaiile sunt evidente. -onstructorii acestui obiect au %ost ni$te genii 'n ale mecanicii. 0 !i datele e pertizelor radioactive2 0 "unt mai degrab& con%uze, dar ele arat& c& obiectul are o vec#ime 'n )ur de EBB.BBB de ani. 0 !sta se potrive$te cu ceea ce $tim pn& acum despre "troizi. 0 "e pare c& $i cultura lor este aproape la %el de vec#e ca $i a noastr&. 0 Personal cred c& erau cu mult mai 'naintai, o ras& mult mai vec#e, spuse (erry. 'nelegi acum ce 'nseamn& asta pentru noi, ar#eologii2 Este pentru prima oar& 'n istoria $tiinei cnd avem de.a %ace cu r&m&$ie ale unei civilizaii, %ie egal& cu a noastr&, %ie mult superioar&. Problemele se complic& in%init mai mult atunci cnd 'ncerci s& %aci un pas 'nainte, dect unul 'napoi.
@
0 !i vreo idee despre cum ar&tau "troizii2 0 3u am g&sit nici un corp sau sc#elet, nici m&car imagini, dar credem c& avem o structur& ct de ct antropomor%ic&. "e a%lau mai departe de "oare dect noi, dar pe atunci sistemul solar era 'nc& tn&r $i probabil c& le o%erea aceea$i c&ldur& ca cea pe care o primim noi acum. Planeta lor era mult mai mare $i "troizii se pare c& erau cumva mai mari %izic dect noi, luai ca indivizi, asta )udecnd dup& arte%actele descoperite $i se pare c& aveau o at. mos%er& potrivit&, compus& dintr.un amestec de o igen $i gaze inerte. 5n acest punct, discuia le.a %ost 'ntrerupt& de apariia brusc& a unui te#nician din laborator care aducea cu sine o copie uscat& a unei %otogra%ii c&ldu& 'nc& adus& din camera obscur&. / puse pe birou 'n %aa lui *nder+ood. 0 -red c& te va interesa ce este aici. *nder+ood $i (erry aruncar& o privire pe %otogra%ie. Era una imens&, asemenea unui arte%act, 'ns& un num&r de %aete ale arte%actului p&reau de aceasta dat& a descoperi, c#iar dac& aproape insesizabil, un num&r intrinsec de linii scurte $i ondulate. *nder+ood privi mai de 'ndeaproape obiectul. 0 -e naiba sunt astea2 !m %&cut anterior %otogra%ii de pe %iecare supra%a& $i nu ap&rea nimic asem&n&tor. !du.mi ni$te imagini m&rite. 0 !m %&cut de)a $i asta1 "unt gata. !sistentul a$ez& 'nc& o %otogra%ie pe birou, 'n care semnele erau att de vizibile de parc& ar %i %ost %otogra%iate de la o distan& e trem de mic&. 0 -e 'nelegi din asta2 'ntreb& *nder+ood. 0 !$ spune c& este un soi de scriere, spuse (erry. 3u seam&n& 'ns& cu nici unul din semnele stroidiene pe care le cunosc ; dar asta nu 'nseamn& mai nimic, desigur, pentru c& pot %i alte tipuri de caractere pe care nu le.am v&zut niciodat&. -um se %ace, 'ns&, c& aceste semne sunt, acum, acolo, pe supra%aa obiectului iar noi nu le.am observat anterior2 0 Jai s& mergem a%ar& $i s& arunc&m o privire, spuse *nder+ood. !puc& %otogra%iile $i not& numerele %aetelor pe care ap&ruser& semnele. 5n cteva clipe a)unser& cu scuterele spaiale deasupra supra%eei obiectului descoperit. "e a$ezar& 'ntr.o poziie ct mai avanta)oas& deasupra %aetelor din %otogra%ii $i privir&, 'ns&, %&r& a putea observa ceva. 0 E anormal ce se 'ntmpl&, spuse (erry. 3u v&d nici un semn. 0 Jai s& d&m o rait& cu scuterele de )ur.'mpre)urul obiectului. Probabil c& tipii &$tia au 'ncurcat numerele %otogra%iilor. !u 'nceput s& %ac& un ocol lent 'n )urul obiectului, asigurndu.se c& pot observa toate %aetele de la numai zece metri distan&. 0 3u se a%l& aici, accept& 'ntr.un %inal, resemnat, *nder+ood. Jai s& vorbim cu ec#ipa care a %&cut %otogra%iile. "e 'ndreptar& direct spre plat%orma cu ec#ipamente acolo de unde Mason, unul dintre cei mai b&trni %izicieni diri)a operaiile. De cum 'i z&rise venind, acesta a dat semnalul de oprire a operaiilor cu radiaii. 0 !i g&sit vreo c#eie, $e%ule2 'l 'ntreb& pe *nder+ood. 3oi am 'ncercat tot posibilul s& pr&)im oul &sta, dar n.am reu$it. 0 <a da, ceva s.a 'ntmplat1 !i v&zut asta2 $i *nder+ood 'i 'ntinse %otogra%ia pe care se z&reau semnele, cu a)utorul minii mecanice a costumului spaial. Mason o a$ez& 'n lumin& $i '$i %i & atent privirea pe ea. 0 3u am v&zut nimic asem&n&tor $i, crede.m&, o c#estie ca asta nu ne.ar %i putut sc&pa. "e 'ntoarse spre membrii ec#ipa)ului $i 'ntreb&> 0 ! v&zut cineva semnele astea pe obiect2 "e uitar& cu toii la %otogra%ie $i negar&. 0 -am ct a durat, cu apro imaie, realizarea acestei %otogra%ii2 Mason se uit& peste 'nregistr&ri $i r&spunse> 0 -am o sut& cincizeci armstrongi. 0 !sta 'nseamn& c& trebuie s& e iste ceva care devine vizibil numai 'ntr.un cmp de
K
radiaii ale c&rui unde m&soar& tot cam att ct ai spus tu, zise *nder+ood. -ontinu& $i vezi dac& mai apare ceva nou sau dac& c#estia asta devine vizibil& permanent dup& e punerea obiectului la aceast& %recven&. /dat& a)un$i 'napoi 'n laborator, se a$ezar& la birou $i 'ncepur& s& studieze dosarul cu sutele de %otogra%ii care acum ie$eau ca pe band& rulant& din camera obscur&. 0 3u mai este nimic altceva cu e cepia c#estiei &steia, spuse (erry. Pare a %i un mesa) adresat strict celui care $tie ce %recven& trebuie %olosit& pentru a.l %ace vizibil. *nder+ood d&du din cap. 0 -#estia asta sun& puin prea melodramatic pentru mine. -u toate acestea este posibil ca acest obiect s& ad&posteasc& ceva 'n interiorul s&u, iar noi s& %i g&sit c#iar c#eia dezleg&rii acestei enigme. -are este 'ns& aceasta2 "e pare c& trebuie s& desci%r&m 'ntreg limba)ul "troizilor pentru a putea %olosi c#eia g&sit&. 0 -ei mai buni oameni pe care 'i avem la dispoziie pe teren 'ncearc& s& desci%reze acest limba) al "troizilor de mai bine de $aptezeci $i cinci de ani. Dac& asta trebuie s& %acem pentru a p&trunde 'n interiorul obiectului mai bine renun&m de pe acum. 0 (u ai spus c& ce am descoperit nu seam&n& cu nici un semn "troidian pe care 'l cuno$ti. Poate c& semnele astea aparin altei culturi. ".ar putea ast%el dovedi mai u$or de desci%rat. -ine e cel mai bun specialist pe care.l ai 'n domeniu2 0 Dreyer, de la laboratorul de semantic&. Dar nu se va atinge de %otogra%ie. "pune c& a pierdut mai mult timp dect trebuie, adic& cincizeci de ani din via&, studiind inscripiile "troizilor. 0 Fac pariu c&, dac& obiectul &sta este 'ntr.adev&r att de nou pe ct spui tu c& este, va c&dea 'n capcan&. !m mai v&zut eu cercet&tori dintr.&$tia de relicve. / s&.l punem pe P#y%e s&.i trimit& ni$te copii dup& %otogra%ii. -ine e urm&torul specialist, dup& el2 0 Probabil c& P#y%e 'nsu$i. 0 Pariez c& nu va %i deloc di%icil s&.l %acem s& se apuce de treab&. 6i n.a %ost deloc greu. <&trnul om de $tiin& era e taziat a%lnd despre descoperirea inscripiilor pe uria$a piatr& preioas&. ! luat cu el 'n birou copii ale %otogra%iilor $i a petrecut dou& zile 'ntregi comparndu.le cu 'nregistr&rile vec#i pe care le deinea. 0 -eea ce ai descoperit reprezint& 'n 'ntregime un nou set de semne, spuse el dup& o e aminare preliminar&. !vem de)a trei seturi de semne pe care le.am separat $i care nu par a avea vreo leg&tur& 'ntre ele. !cesta este cel de.al patrulea. 0 !i trimis copii $i lui Dreyer2 0 3umai pentru c& mi.ai cerut.o tu. Dreyer a recunoscut de mult timp c& problemele astea 'l dep&$esc. (ot timpul s&pt&mnii ct a durat studiul lui P#y%e, e%ectuarea analizelor pe baz& de radiaii a %ost dus& la bun s%r$it. "a dovedit total inutil&, cu e cepia radiaiilor de tip 8EB L, care %&ceau ca semnele de pe arte%act s& devin& vizibile. 3u s.au 'nregistrat nici un %el de e%ecte secundare, de nici o naturi Materialul din care era alc&tuit arte%actul re%lecta aproape %iecare %recven& la care era e pus&. !st%el *nder+ood se reg&si c#iar 'n locul din care plecase cu studiul, adic& 'n punctul B. Era aproape imposibil s& analizezi un material care re%uza s& reacioneze $i care se dovedea re%ractar oric&rei %ore ce %usese aplicat& asupra sa. *nder+ood 'l anun& pe (erry atunci cnd, dup& o serie de teste c#imice, a)unsese la o concluzie. 0 Dac& vrei s& mai p&strezi obiectul &sta aici 'nc& ceva vreme, mie team& c& va trebui s& te gnde$ti la ni$te metode de e aminare mult mai e%iciente dect cele pe care le.am crezut eu de cuviin&. Din punct de vedere strict %izic, acest arte%act este 'n e act aceea$i situaie ca aceea 'n care se a%l&, semantic vorbind, limba)ul "troizilor ; ambele sunt complet indesci%rabile. 0 3u mi.e team& c& a$ putea %i trimis 'napoi la muzeu c#iar acum. Papa P#y%e s.a implicat total 'n descoperirea asta $i nu se va l&sa pn& cnd nu va sparge codul acestui limba) necunoscut. *nder+ood era de)a convins c& aceast& problem& nu poate %i rezolvat& 'n a%ar& de
8B
cazul 'n care, prin cine $tie ce noroc, ar %i g&sit un soi de punte de leg&tur& 'ntre mintea omeneasc& $i cea e traterestr& a "troizilor. -#iar dac& "troizii aveau o structur& antropo. mor%ic&, cel puin la supra%a&, a$a cum credeau ar#eologii, nu e ista nici cel mai mic indiciu c& minile lor nu erau 'ntr.att de str&ine $i 'ndep&rtate posibilit&ii de cunoa$tere omeneasc& ast%el 'nct s& %ie posibil& vreo leg&tur& 'ntre capacitatea de receptare a celor dou& rase. *nder+ood p&rea din ce 'n ce mai tentat s& abandoneze rezolvarea acestei probleme. 5n timp ce era 'nc& complet %ascinat de descoperirea %&cut& $tia c& acum se a%lau 'n %aa unei provoc&ri cu mult mai greu rezolvabil& dect %usese aceea a desci%r&rii compoziiei stelelor, $i asta, c#iar 'nainte ca streptoscopul s& %ie inventat. 3ici ar#eologii, nici lingvi$tii $i nici %izicienii nu dispuneau 'nc& de instrumentele necesare pentru a desci%ra enigma "troizilor. Pn& cnd se vor %i g&sit aceste mi)loace nu le r&mnea dect s& accepte %aptul c& aceast& c#estiune urma s& %igureze 'n rapoartele a zeci de comisii $i comitete. "ingura e cepie o putea constitui posibilitatea puin probabil& a e istenei unui indiciu l&sat intenionat de c&tre "troizi, 'ns&, *nder+ood, pur $i simplu, nu credea 'n ast%el de miracole. !cesta a %ost cu adev&rat convins c& are dreptate atunci cnd a sosit $i r&spunsul lui Dreyer, unul %oarte scurt> 0 Felicit&ri P#y%e, returnnd $i copiile %otogra%iilor pe care se a%lau 'nscrise semne $i caractere ale limba)ului "troidian 'nsoite de o not& scurt&. 0 Ei, bine asta ar trebui s& %ie de.a)uns, spuse *nder+ood. P#y%e era 'ns& dezam&git de r&spunsul lui Dreyer. 0 /mul 'ncearc&, pur $i simplu, s& menin& o reputaie din ce 'n ce mai $ubred& pretinznd c& aceast& c#estiune nu poate %i rezolvat&. (rimite r&spunsul la muzeu $i las&.i pe ei s& rezolve problema. 5n ceea ce m& prive$te, eu am s&.mi dedic tot timpul pe care 'l am la dispoziie pentru a dezlega enigma acestui obiect. Dac& vei dori, dumneata vei %i cel care m& va a)uta, Dr. <ernard. (erry 'nsu$i devenise cumva dezam&git de magnitudinea misterului pe care 'l descoperiser&. -uno$tea tenacitatea de buldog a lui P#y%e atunci cnd era prins de ceva $i nu. $i dorea s& %ie legat de semantic& pentru 'ntreaga perioad& ct urma s& dureze e pediia. *nder+ood, pe de alt& parte, se cu%und& 'n munca cu razele M, 'ncercnd s& determine structura molecular& a arte%actului din punct de vedere al gra%icului cu cristale, ca s& 'ncerce s& vad& dac& putea %i posibil s& g&seasc& ceva pentru a sparge tiparul indesci%rabil. Dup& o s&pt&mn& de lucru, (erry intr& 'ntr.o dispoziie moroc&noas& 'n laborator. 0 !r&i de parc& Papa P#y%e i.ar %i 'n%ipt pintenii 'n coast&. De unde starea asta deprimant&2 0 -red c& o s&.mi dau demisia $i o s& m& 'ntorc apoi la muzeu. Este inutil s& continu&m s& 'ncerc&m s& dezleg&m aceast& enigm&. 0 -um ai a)uns la concluzia asta2 0 Pentru c& aceste inscripii nu urmeaz& nici una dintre legile semanticii 'n leg&tur& cu desci%rarea oric&rui limba). 0 Poate c& acestea trebuie atunci s& %ie sc#imbate. 0 6tii c& asta nu e o soluie. De pild&, $i tu, ca $i mine, e$ti la %el de %amiliarizat cu legea lui -arnovan. Ea stipuleaz& c& 'n orice limba) e ist& o limit& ce reprezint& o constant& a concepiilor semantice. Este ceva asem&n&tor legilor %recvenei ce se %olosea pe vremuri 'n analiza criptogra%ic& numai c&, de data asta, este ceva de o mie de ori mai comple . 3u apare nici un concept legat de e$o, identitate, per%eciune sau regresie. "ingurul lucru 'nregistrat, dar $i acesta 'ntr.un grad in%im, este conceptul de mi$care, dar nici &sta n.a %ost capabil s& deslu$easc& m&car un singur concept c#eie. (otul arat& de parc& nu ar %i vorba despre un limba). 0 Poate c& a$a $i este. 0 !tunci ce altceva ar putea %i2 0 Ei bine, poate c& obiectul &sta pe care l.am g&sit este vreun monument de un %el anume iar inscripiile reprezint& un tribut ritualic pentru eroii mori sau pentru altceva. Poate c& nu este vorba despre nici un truc 'n a%acerea cu radiaia. Poate c& au %olosit acea %recvena
88
pentru o iluminare obi$nuit&, iar inscripia a %ost potrivit& 'n a$a %el 'nct s& apar& doar noaptea. 3ecazul cu voi, lingvi$tii, este c& nu v& %olosii imaginaia. 0 7rei s& 'ncerci s& participi la cteva $edine cu Papa P#y%e2 0 3u, mulumesc, dar cred 'ns& c& e ist& $i alte posibilit&i peste care ai trecut cu vederea. 3u pretind a %i altceva dect un semanticist de duzin&, dar s& presupunem, de e emplu, c& inscripiile nu reprezint& deloc un limba) 'n sensul pe care.l d&m noi termenului. 0 (rebuie totu$i ca ele s& reprezinte un trans%er de gnduri 'ntr.o %orm& sau alta. 0 !dev&rat, dar gnde$te.te la variatele %orme ale gndirii. (e limitezi la concepia de limba) vec#e de pe vremea lui NorzybsCi. "au, cel puin, e$ti ata$at de concepia acceptat& de aceia care nu l.au 'neles pe deplin pe NorzybsCi. 3u ai luat deloc 'n considerare conceptul de muzic&. Este o posibilitate real& dar lipsit& de sens 'ntruct ne lipsesc instrumentele adecvate. Mai ia 'n considerare $i %aptul c&... "tai puin. (erry1 !m %ost cu toii ni$te idioi1 0 -e este2 -e s.a 'ntmplat2 0 Prive$te per%eciunea mecanic& $i geometric& a arte%actului. !sta implic& cunoa$terea unei matematici net superioare. ,nscripiile pot %i, 'n %ond, ni$te m&sur&tori matematice de un anume tip. !sta ar e plica neputina aplic&rii principiilor lui -arnovan. Ele nu sunt valabile $i 'n cazul matematicii. 0 Dar ce %el de matematic& poate %i inscripionat& pe un asemenea obiect2 0 -ine $tie2 Putem 'ns& 'ncerca s& a%l&m. Erau c#iar la 'nceputul timpului lor de odi#n& dar (erry luase %oc v&znd entuziasmul brusc al lui *nder+ood. !duse cu sine copiile complete ale tuturor inscripiilor g&site pe %aetele preioasei pietre. *nder+ood le a$ez& pe o mas& mare, 'n ordinea 'n care au %ost %&cute, con%orm circum%erinei obiectului. 0 3u mai 'neleg nimic, spuse (erry. "unt cel mai prost matematician din lume. 0 Prive$te, e clam& *nder+ood. !ici 'ncepe totul. <rusc 'ncepu s& aran)eze 'n a$a %el %otogra%iile, 'nct cea a%lat& anterior 'n mi)loc %orma 'nceputul propoziiei. 0 -u ce i se pare ie c& seam&n&2 0 !m v&zut.o 'ndea)uns ca s& 'ncep s& o visez. Este una dintre cele din care P#y%e a 'ncercat s& scoat& tot ce se poate prin determin&rile sale %recveniale. !rat& e act ca ni$te linii de.a lungul unui triung#i. 0 E act asta $i este $i nici nu.i de mirare c& P#y%e a descoperit c& posed& o %recven& %oarte 'nalt&1 !cest lucru este nici mai mult, nici mai puin dect e plicaia despre conceptul di%erenial al "troizilor. Dungile astea de aici trebuie s& %ie semnul corespunz&tor deriv&rii cu semnele noastre dyOd . *nder+ood 'ncepu s& scrie la repezeal& pe o tabl&, %olosind combinaii 'ntre .uri, y.uri $i ciudatele simboluri necunoscute ale "troizilor. 0 "e potrive$te1 "emnele astea ne arat& cum s& %acem di%erenierea. 6i nu numai asta, ba mai mult, avem acum $i c#eia sistemului lor numeric 'n e poneniale, pentru c& ne.au o%erit $i metoda de di%ereniere a unei 'ntregi serii de e presii de putere care se a%l& aici. !cum nu ne r&mne dect s& g&sim 'n vreun %el o e presie integral& c&reia s&.i veri%ic&m compatibilitatea cu metoda di%erenial&. Pata, am reu$it1 (erry se retrase pentru moment, se duse 'n micua buc&t&rie, %&cu un ibric cu ca%ea $i 'l aduse cu sine 'napoi 'n birou. 5l g&si pe *nder+ood #olbndu.se 'nainte %&r& s& vad& nimic, 'nspre colurile 'ntunecate $i goale ale laboratorului. 0 -e este2 'ntreb& (erry. -e ai descoperit2 0 3u sunt sigur. 6tii care e produsul %inal al 'ntregii acestei matematici2 0 -are2 0 *n set de ecuaii, dar un set att de comple $i aproape ireal 'nct orice %izician care s. ar %i gndit la el ar %i %ost considerat nebun. (otu$i, 'n lumina unor inedite manevre introduse de "troizi, ele par plauzibile. 0 -e putem %ace cu ele2
8=
0 Putem construi un generator $i s& vedem ce materie iese din c#estia asta, dar numai dac& ecuaiile pe care le e%ectu&m decurg 'n concordan& cu aceast& matematic&. Este evident c& "troizii au avut intenia ca cineva s& g&seasc& aceste semne $i s& 'nvee s& reproduc& radiaiile descrise. 3u putem dect s& g#icim 'n ce scop, 'ns&, s.ar putea s& reu$im s&.l a%l&m. 0 !vem su%icient ec#ipament la bordul navei ca s& putem construi un asemenea generator. 0 -red c& da. Putem %olosi la ma im ec#ipamentul pe care.l avem de)a la 'ndemn&. Jai s& 'ncerc&m. (erry ezit&. 0 3u sunt %oarte sigur, dar, ei bine, materia asta este singura care se apropie su%icient de tot ce am v&zut vreodat& ca ar#eolog 'nct s&.mi dea %iori. 5ntr.un %el ace$ti "troizi erau prea, prea ner&bd&tori. "un& nebune$te ce spun, $tiu, dar e ist& aici posibilitatea unui asemenea trans%er. 0 Prostii. Jai s& construim generatorul $i s& vedem ce 'ncearc& s& ne spun&.
8A
3 P#y%e era de.a dreptul e uberant. 3u numai c& $i.a dat acordul pentru construirea generatorului, dar a $i ordonat ca 'ntreaga activitate des%&$urat& pe nava.laborator s& %ie 'ndreptat& cu prioritate c&tre noul proiect. Designul ma$in&riei nu era deloc o sarcin& u$oar& $i asta pentru c& *nder+ood era %izician $i nu inginer. (otu$i avea 'n subordinea sa doi ingineri de prim& mn&> Moody $i Jansen. Pe ei a c&zut greaua povar& a realiz&rii prototipului 'n urma indicaiilor stricte ale lui *nder+ood. *nul dintre laboratoarele principale, cu o supra%aa de aproape zece mii de metri p&trai a %ost special eliberat pentru proiect. Pe m&sur& ce in%ormaiile din biroul lui *nder+ood soseau, acestea a)ungeau la Moody $i Jansen, $i de aici 'n laborator, unde 'n scurt timp cantit&i apreciabile de ec#ipament soseau din toate navele %lotei. *n supliment de putere atomic&, su%icient pentru a o%eri cantitatea mare de energie cerut& de generator a %ost obinut& prin s&r&cirea navei.laborator de una din resursele ei de rezerv&. *nit&i convertibile erau disponibile $i se g&seau c#iar la bordul navei Lavoisier, 'ns&, tuburile radiatoare principale au trebuit luate cu %ora prin v&duvirea unei p&ri a ec#ipamentului de tip 8E L. 5ncetul cu 'ncetul cantitatea masiv& de ec#ipament improvizat crescuse. Pe P&mnt ar %i %ost cu siguran& di%icil& realizarea acestei sarcini, cu toate %acilit&ile de care dispuneau acolo, dar cu aceste aran)amente #ibride de pe nav& era cu adev&rat un miracol c& generatorul continua s& se dezvolte. De nenum&rate ori *nder+ood a trebuit s& %ac& mai multe compromisuri care, spera el, s& nu altereze caracteristicile undelor de generare, realiz&ri pe care, cu doar dou& s&pt&mni 'n urm&, nu le credea posibile. !tunci cnd ec#ipamentul a %ost 'n s%r$it completat $i gata pentru o veri%icare, imensul laborator nu era altceva dect o mas& imens& de %ire printre care numai Moody $i Jansen se puteau descurca. !ceasta completare reprezenta un anti.clima . Marele proiect, care aproape oprise orice alt gen de activitate des%&$urat& de obicei 'n laborator, %usese terminat, $i nimeni nu $tia la ce s& se a$tepte atunci cnd Jansen ap&s& butonul care alimenta cu puterea provenit& din convertoare, giganticele tuburi. De %apt, nu s.a 'ntmplat nimic. 3umai sunetele slabe ale con. vertoarelor $i mi$carea indicatoarelor de pe aparatura din laborator ar&ta c& raza devenise operaional&. -#iar 'n imediata vecin&tate a lui Lavoisier, se a%la giganticul radiator de trei sute de metri 'n diametru, care pulveriza cu raza sa energie peste necunoscutele adncimi ale spaiului cu nou.creata putere. *nder+ood $i (erry se a%lau 'n a%ara navei, 'n spatele uria$ului radiator, 'mpreun& cu ec#ipamentul necesar pentru des%&$urarea razei. 5n spaiu aceasta era cu totul invizibil&, neproducnd crearea nici unui cmp detectabil. P&rea la %el de inactiv& ca o raz& de ultraviolete, croindu.$i cu greu drumul prin 'ntunericul str&lucitor. *nder+ood lu& inter%onul prin care erau conectai cu interiorul navei $i spuse> 0 Rote$te puin, te rog, c&pitane Da+son. 4&sai raza s& se roteasc& 'ntr.un arc de 8@BH. -&pitanul ordon& rotaia navei $i marele Lavoisier 'ncepu s& se 'nvrt& 'n )urul propriei a e ; 'ns& nu $i 'n direcia la care se gndise *nder+ood. E$uase 'n a indica poziia corect&, iar Da+son presupusese c& lucrul acesta nu conteaz&. Preoi, giganticul radiator 'ncepu s& se roteasc& 'nainte ca *nder+ood s& aib& timp s&.i avertizeze. !tunci raza intr& 'n linie cu miste. rioasa piatr& a *niversului pe care o g&siser& 'n centrul asteroidului. ,mediat, cerurile s.au umplut de o lumin& insuportabil&. (erry $i *nder+ood se retraser& imediat 'n spatele trapei de la intrarea 'n nav& iar ultimul 'ncepu s& ipe 'n c&$ti la Da+son s& r&suceasc& nava 'n partea cealalt&. !vertismentele sale erau 'ns& 'n van pentru c& cei din interiorul navei erau orbii de raza puternic& a luminii care penetrase pn& $i porile protectoare ale navei. Lavoisier
8?
continua s& se roteasc&, 'mpr&$tiind pe uria$a piatr& misterioasele sale radiaii, dup& care totul trecu $i raza t&ie 'nc& o dat& spaiul nes%r$it. !%lai deasupra navei, *nder+ood $i (erry '$i rec&p&taser& 'ncet vederea. "alvaser& piatra de la iluminarea ei de c&tre puternica raz& cu a)utorul curburii de la stratul protector al navei care reu$i s& o opreasc&. *nder+ood se ridic& 'n picioare, 'mpiedicndu.se u$or, urmat de (erry. -ei doi r&maser& cu gura c&scat& de priveli$tea care li se ivea 'n %aa oc#ilor. !colo, unde piatra preioas& %usese purtat& 'n sus $i 'n )os prin spaiu, se a%la acum o mas& amor%a 'n %ierbere, care scotea aburi 'n stratul 'ntunecat. (ot ce sem&na 'nainte cu arte%actul disp&ruse pe m&sur& ce masa repulsiv& se retrase 'n interiorul obiectului. 0 Este distrus1 e clam& r&gu$it (erry. -ea mai mare descoperire ar#eologic& a tuturor timpurilor $i noi am distrus.o c#iar 'nainte de a a%la ceva despre ea. 0 (aci din gur&, ordon& cu voce ridicat& *nder+ood. 5ncerca s& se concentreze asupra 'ntmpl&rilor petrecute c#iar 'n %aa oc#ilor s&i, dar nimic nu p&rea a avea vreun sens. Deplngea %aptul c& nu avusese la dispoziie o camer& pentru a 'nregistra totul $i se ruga 'n sine ca cineva din interiorul navei s& %i avut inspiraia de a %i pornit vreuna. Pe m&sur& ce, asemeni unui animal insensibil, nava continua s& se roteasc&, pulsul masei amor%e, care %usese bi)uteria descoperit& de ei, 'ncepu s& se opreasc&. 6i din 'ntunecatul cenu$iu al arte%actului ap&ru la iveal& o nou& calitate> 'ncepu s&.$i recapete rigiditatea dar, o dat& cu ea, $i transparena. *nder+ood aproape c& 'ncet& s& respire. 4a liniile de demarcaie ale %aetelor obiectului, curbe accentuate scoteau la iveal& structura puternic re'nt&rit&, care %usese sc#eletul. 6i %iecare celul& dintre curbe era umplut& cu o substan& groasa care releva parial lumea necunoscut& de din&untru. <a c#iar mai mult dect att, 'ntre un set de curbe z&ri ceva de care era sigur c& reprezenta o u$& spre interior. 0 7ino 'ncoace, 'i spuse lui (erry. Prive$te desc#iderea asta. "&rir& gr&bii pe scuterele a%late la supra%aa navei laborator $i se repezir& 'n spaiu printre cele dou& obiecte. 3u a %ost nevoie dect de o secund& pentru ca ceea ce v&zuser& anterior s& se con%irme. Pentru moment *nder+ood crezu c& preioasa piatr& ar putea %i o misterioas& nav& venit& de departe din *nivers, pentru c& p&rea plin& de mecanisme avnd caracteristici imposibil de descris. Era 'ntr.att de 'nesat& cu diverse ma$in&rii $i mecanisme 'nct era imposibil s& poi privi prea departe 'n interior c#iar $i cu a)utorul puternicelor lanterne ale scuterelor. 0 Raza a %ost c#eia de intrare 'n acest obiect, spuse (erry. !sta era, 'nc& de la bun 'nceput, soluia. Raza trebuie s& %ie 'ntr.un %el conectat& cu piatra. 0 6i 'nc& 'n ce %el1 Desc#iderea triung#iular& era su%icient de mare pentru a permite accesul unui om. *nder+ood $i (erry 'ngenunc#ear& pe marginea ei, uitndu.se 'n )os 'ndeaproape, luminnd cu lanternele 'nspre tot ce se putea z&ri din interior. Desc#iz&tura p&rea c& se a%l& deasupra centrului unei camere mici $i goale. 0 7ino 'n pnza mea, spuse p&ian)enul mu$tei, cit& (erry un %ragment dintr.o poveste cunoscut&. 3u v&d nimic acolo )os, tu vezi ceva2 0 3u, nu v&d. -e.i veni cu citatul &sta morbid2 0 3u $tiu. (otul pare att de u$or. M& simt de parc& cineva m.ar privi din spate, practic 'i simt respiraia 'n cea%&G parc& e cineva care ne gr&be$te s& o lu&m pe drumul pe care vrea s&. l urm&m. 6i mai mult ca sigur c& atunci cnd vom a)unge acolo nu o s& ne plac& ce vom g&si. 0 Presupun c& asta este strict o b&nuial& $tiini%ic& pe care noi, ni$te %izicieni ignorani, nu o putem 'nelege. 5ns& (erry %usese serios 'n cele spuse. 5ntregul aspect al mecanismului "troidian p&rea lipsit de orice tensiune pe drumul pe care.i ducea, pas cu pas, de parc& puteri nev&zute 'i g#ida, %&r& ca ei 'ns& s& aib& vreo iniiativ& 'n privina traseului de urmat. *nder+ood mai o%t& o dat& $i.$i d&du drumul 'n gaur&, parcurgnd rapid poteca pe care se a%la. (erry 'l urm& de 'ndat&. "e trezir& 'n centrul unei camere circulare de treizeci de metri
8E
diametru. Pereii $i podeaua p&reau a %i din aceea$i compoziie de materie neagr& $i str&lucitoare, materie care acoperise 'n e terior misterioasa piatr& $i 'nainte de transmutare. Pereii erau literalmente acoperii de la podea pn& la tavanul a%lat la o 'n&lime de dou&zeci de metri cu inscripii care str&luceau u$or 'n 'ntuneric, atunci cnd lanternele nu le luminau cu raza lor. 0 Recuno$ti ceva din toate astea2 'ntreb& *nder+ood. 0 "troid ,,,, spuse (erry, mut de uimire. -ea mai %rumoas& colecie de inscripii care a %ost vreodat& descoperit&. 3.am reu$it niciodat& s& g&sim un %ragment consecutiv de asemenea m&rime, nici m&car pentru o %raciune de secund&. Dreyer nu mai are 'ncotro. De data asta trebuie s& vin& 'ncoace. 0 !m o b&nuial& 'n leg&tur& cu ceea ce se a%l& aici, spuse 'nceti$or *nder+ood. 3u $tiu nimic despre procedurile standard %olosite 'n desci%rarea unui limba) str&in, %ac 'ns& pariu c& vei descoperi c& asta reprezint& un prim instructa), pentru a p&trunde 'nelesurile limba)ului lor, la %el cum inscripiile din e terior ne.au o%erit c#eia p&trunderii 'n matematica lor 'nainte de a studia %iecare detaliu al ecuaiilor. 0 ".ar putea s& ai dreptate1 r&spunse (erry cu oc#ii str&lucindu.i de entuziasm 'n timp ce se uita la zidurile poleite cu micile semne str&lucitoare 'ncorporate 'n ele. Dac& a$a stau lucrurile, atunci Papa P#y%e $i cu mine vom reu$i mai mult ca sigur s& rezolv&m problema $i %&r& a)utorul lui Dreyer. "e re'ntoarser& pe nav& pentru a putea aduce ec#ipamentul %otogra%ic $i pentru a.i comunica lui P#y%e descoperirea %&cut&. !cesta g&si puin di%icil de crezut c& se reu$ise obinerea a ceva prin trans%ormarea preioasei pietre. ,maginea spaial& a masei amor%e 'n %ierbere 'i d&duse o senzaie asem&n&toare aceleia 'n care s.ar %i a%lat pe o banc& $i ar %i privit cum %iina iubit& se 'neac&. ,ns&, citind raportul lui (erry despre caracterele de "troid ,,, aliniate pe picturile anticamerei 'n care reu$iser& s& p&trund&, era gata acum s& admit& c& poziia lor se 'mbun&t&ise simitor. *nder+ood p&rea mai degrab& a %i 'n e pectativ& atunci cnd se re'ntoarser& la arte%act. Doi %otogra%i, -arson $i Enrig#t, al&turi de un asistent lingvist, 3ic#ols, se a%lau al&turi de ei. *nder+ood st&tea, pur $i simplu, adncit 'n diverse speculaii, 'n timp ce %otogra%ii '$i aran)aser& ec#ipamentul, iar P#y%e se aplecase pentru a studia semnele de la mic& distan&. (erry era 'nc& urm&rit de obsesia sentimentului c& erau du$i de nas $i purtai 'n ceea ce s.ar %i putut 'nc#eia 'ntr.un mod nepl&cut. 3u $tia de ce, e ceptnd %aptul c& mari $i minuioase preg&tiri erau prea evidente pe ambele p&ri ale arte%actului. Motivul acestor preg&tiri era acela care.l %&cea s& se 'ndoiasc&. P#y%e 'i spuse lui *nder+ood> 0 Dr. <ernard mi.a spus c& opinia ta este aceea con%orm c&reia aceast& camer& reprezint& c#eia de acces spre "troid ,,,. "ar putea s& ai dreptate, 'ns& nu am reu$it s& g&sesc vreun indiciu 'n acest sens. -e te.a %&cut s& te gnde$ti la asta2 0 5ntregul aran)ament, spuse *nder+ood. 4a 'nceput carcasa obiectului s.a dovedit a %i impenetrabil&. 3u mai e ist& 'n ziua de ast&zi nimic asem&n&tor 'n cultura solari !poi au %ost metodele prin care am reu$it s& citim inscripiile de pe e teriorul obiectului. Este evident c& dac& radiaiile de %iziune nuclear& $i c&ldura, ca $i reaciile c#imice n.ar %i putut atinge c#estia asta, singurul mi)loc posibil de analiz& r&mne cel radioactiv. 6i singurii oameni care au putut descoperi inscripiile au %ost aceia capabili de a construi generatorul de 8EB L radiaii. Dou& sunt cerinele te#nice de 'nalt& rezoluie care stau la dispoziia oricui ar %i 'ncercat s& dezlege aceast& enigm&> abilitatea de a genera e act radiaia potrivit&, precum $i abilitatea de a le 'n. elege matematica $i de a construi un al doilea generator dup& ecuaiile lor %luctuante. 0 !cum c& ne a%l&m aici, nu putem %ace altceva dect s& 'nelegem limba)ul tip&rit. 0 "ar putea s& ai dreptate, spuse P#y%e. Dar noi ar#eologii lucr&m cu %apte, nu cu supoziii. 7om a%la ct de curnd dac& este adev&rat. *nder+ood se simea %ericit speculnd, 'n timp ce ceilali munceau. 4ui nu.i r&m&sese
8F
nimic de %&cut. 3u e ista, 'n aparen&, nici o ie$ire din anticamer&, dar era 'ncrez&tor c& p&trunderea 'n interior va %i descoperit& o dat& ce inscripiile vor %i %ost descoperite. ,e$i la supra%a& $i merse 'ncet, studiind atent, cu lanterna, adncurile transparente. -e se a%la, oare, 'n adncul acestui depozit l&sat 'n urm& de o ras& str&vec#e, care, evident, egalase, ba c#iar dep&$ise 'n realiz&ri civilizaia uman&2 /are ce se a%la 'n&untru era un vast baga) de cuno$tine menite s& binecuvnteze omenirea cu $i mai mult& abunden& te#nologic&2 "au, mai degrab&, era o cutie a Pandorei, care n.ar %i %&cut nimic altceva dect s& adauge alte boli $i dureri poverii, $i a$a grea, a umanit&ii2 4umea, re%lect& *nder+ood, era plin& de aproape tot ce era suportabil. (imp de un secol, producia $tiini%ic& a P&mntului 'n%lorise. Fabricile gemeau de o palpitant& industrie, iar planurile utopice ale ma)orit&ii avansau gradual. -apacit&ile de producie ale omului cre$teau %erm de cinci sute de ani $i, 'n s%r$it, $i capacit&ile pentru consum crescuser& 'n mod egal Qegalndu.le pe cele ale productivit&iiR, $i economisind, 'n mod corespunz&tor, in%init mai puin timp 'n producie $i mai mult 'n consumaie. Dar utopia nu a)unsese la s%r$it, a$a cum visaser& utopi$tii. !ctuala curs& de 'narmare deliberat& nu respecta noua vrst&, a$a cum nu o %&cuse nici 'n trecut. /amenii 'nnebuneau literalmente cu aceast& super.abunden& a lu ului. Doar cu un an 'nainte, a$a.zisul %o&!in$ 'ra(e r&sese de pe supra%aa P&mntului ora$e $i naiuni 'ntregi. Fusese o criz& de isterie care izbucnise la nivelul proporiei unei epidemii. Mii de oameni din interiorul unui ora$ %useser& lovii deodat& de lacrimi $i disperare. Era 'ndea)uns ca membrul unei case s& %ie atins de epidemie $i aceasta se 'mpr&$tia rapid de la acel membru la 'ntreaga %amilie $i de la acea %amilie a)ungea 'ncet $i sigur pe str&zi, 'n )osul $i 'n susul ora$ului $i asta pn& cnd ip&tul de animal r&nit al oamenilor r&zb&tea pn& la ceruri. *nder+ood doar z&rise pe moment aceast& molim& numit& %o&!in$ 'ra(e $i %ugise de parc& ea ar %i p&rut c&.l urm&re$te 'n mod intenionat. Erau imposibil de descris e%ectele acestei epidemii asupra sistemului nervos> imaginea era aceea a unui 'ntreg ora$ cuprins de agonia isteriei. 7iaa era ie%tin& a$a cum erau, de alt%el, $i alte lu uri pe P&mnt. -rimele lunare de ordinul miilor de.abia erau luate 'n seam& de pres&, iar posesia de arme devenise un semn al noii vrste $i asta pentru c& nimeni nu $tia cnd vecinul s&u putea s&.i devin& du$man. Puvernele ap&reau $i disp&reau rapid devenind ni$te marionete care s& 'ndeplineasc& cererile oamenilor s&tui de e cesele vieii. 6i ceea ce era $i mai semni%icativ, oricum, era inabilitatea tuturor liderilor de a se ine de promisiuni, mai mult dect o %oarte scurt& perioad& de timp. Dintre toi locuitorii P&mntului nu erau dect cteva sute de mii de oameni de $tiin& capabili s& r&mn& pe navele %lotei $i acum ma)oritatea dintre ei zburau. 5n timp ce se gndea la aceste lucruri, *nder+ood cnt&rea mental ce putea 'nsemna pentru omenire acest depozit.obiect aparinnd unor oameni care.$i sigilaser& cu strictee secretele acum EBB.BBB de ani Probabil c& asta simea $i (erry, gndea el. R&mase poate aproape trei ore 'n e teriorul scoicii, l&sndu.$i mintea s& r&t&ceasc& sub str&lucirea stelelor. <rusc, c&$tile din casc& prinser& via&. Era vocea lui (erry <ernard. 0 !m reu$it, Del, spuse acesta 'ncet. E o )oac& de copii s& desci%r&m semnele astea. 7ino )os. ,nscripiile ne arat& cum s& p&trundem 'n interiorul obiectului. *nder+ood nu se gr&bi. "e ridic& 'ncet din locul 'n care st&tuse $i se uit& la stele> acelea$i stele care priviser& 'n )os de la 'n&limea lor spre %iinele care sigilaser& obiectul. !sta este, se gndi el, omul nu se poate 'ntoarce niciodat& 'n trecut. "e strecur& 'ncet 'n desc#iz&tur&. Doctorul P#y%e era ciudat de t&cut 'n po%ida succesului rapid pe care.l avuseser& 'n desci%rarea limba)ului "troizilor. *nder+ood se 'ntreba ce se petrecea oare 'n mintea b&trnului. /are simea $i el importana capital& a acestui eveniment2 0 6i ei erau semantici $i cuno$teau %recvena lui -arnovan, spuse P#y%e. -#eia pe care au %olosit.o pentru a revela limba)ul lor se a%l& c#iar aici. / civilizaie mai puin avansata
8I
dect a noastr& 'n $tiina semanticii nu ar %i putut desci%ra inscripiile, 'ns& cunoscnd %recvena lui -arnovan lucrurile sunt c#iar simple. Practic, este ca $i cum ne.ar %i ales pe noi ca s& %acem treaba, spuse (erry. /c#ii p&trunz&tori ai lui P#y%e se 'ntoarser& brusc spre el privindu.l de sub oc#elarii s&i cu dubl& protecie din interiorul c&$tii costumului spaial. 0 Poate, spuse P#y%e. Poate c& asta $i suntem. /ricum, r&mn cu siguran& cteva manevre de e ecutat, manevre care vor desc#ide aceast& camer& $i ne vor permite accesul 'n interior. 0 *nde este u$a2 'ntreb& *nder+ood. Folosindu.se de notiele %&cute, (erry 'ncepu s& se mi$te prin camer& 'ndreptndu.i atenia lui *nder+ood spre tr&s&turile designului. (&ieturile delicate $i structurile mobile %ormau o combinaie care eliber& deodat& o seciune din podea a%lat& e act 'n centrul camerei. !ceasta se depresuriz& lent, apoi disp&ru l&snd un loc de trecere. (imp de cteva momente P#y%e se mut& 'nspre desc#idere $i privi atent 'n )os. / scar&, dintr.un material la %el de str&lucitor pe ct erau $i pereii din )urul lor, 'i ducea 'n )os spre depozit. P#y%e p&$i 'n )os $i aproape c& se 'mpiedic& 'n desc#iz&tura %&cut&. 0 Fii ateni la aceste trepte, 'i avertiz& el. "unt cu mult mai mari dect este necesar pentru o %iin& uman&. )i$an"ii *in ace!e vremuri, 'i trecu prin minte lui *nder+ood. 5ncerc& s&.$i imagineze cum ar&tau creaturile care %olosiser& aceste sc&ri $i atinse cu mna marginile de sus care erau cu mult mai 'nalte dect nivelul umerilor s&i. -amera depozit era divizat& 'n mai multe nivele, iar scara se termina, de cum intraser& 'n interiorul antecamerei, abrupt. 5nc&perea 'n care se a%la acum era 'nesat& cu arte%acte de %orme ciudate $i m&rimi di%erite. 3u era nici m&car un obiect recognoscibil printre ele, care s&.i mulumeasc&. 5n partea opus& s%r$itului sc&rii se a%la un piedestal pe care se reg&sea un obiect asem&n&tor unei c&ri ce p&rea ata$at de ni$te coli metalice, acoperite cu inscripii de tip "troid ,,,. 5n acel moment ap&ru (erry pentru a le e amina. 3u era 'n stare s& mi$te obiectul, 'ns& paginile de metal erau sigilate cu o 'ncuietoare simpl& care r&spunse atingerii sale. 0 "e pare c& nu ne r&mne de %&cut dect s& desci%r&m modul 'n care putem avansa, spuse (erry. <&nuiesc c& acest obiect ne va spune cum putem intra 'n camera urm&toare. *nder+ood $i ceilali membri ai e pediiei se mi$cau cu precauie e aminnd coninutul camerei. -ei doi %otogra%i 'ncepuser& de)a s& 'nregistreze 'n ordine, prin %otogra%iere, absolut tot ce se a%la 'n camer&. "tnd singur 'ntr.un col, *nder+ood se uit& 'ndeaproape la un obiect care nu p&rea a %i nimic altceva dect o serie de globuri, tangente, opace $i policrome urcate pe piedestal. 3u putea spune dac& asta reprezint& cumva vreun soi de ma$in&rie sau vreun monument. 0 "imi $i tu, nu.i a$a2 auzi din spate o voce 'nceat&. 4uat prin surprindere *nder+ood se r&suci brusc. Era P#y%e, 'n costumul lui spaial, cu silueta lui subire ca o umbr& %&r& %orm&. 0 "& simt ce2 0 (e.am privit 'ndelung, Dr. *nder+ood. E$ti %izician $i ca atare mult mai aproape de realitate dect mine. Dar m.ai v&zut> nu pot conduce nici m&car o e pediie> mintea mea tr&ie$te constant 'n trecut $i nu pot 'nelege semni%icaia lucrurilor contemporane. "pune.mi, te rog, ce va 'nsemna aceast& intruziune a unei $tiine e tratereste 'n cea a noastr&2 *nder+ood se simi deodat& p&truns de un nou $i plin de umilin& respect. 3u.$i imaginase niciodat& ca vreun ar#eolog s& aib& o asemenea vedere p&trunz&toare asupra sinelui s&u 'n relaia cu mediul 'ncon)ur&tor. 0 !$ vrea s& %i putut avea un r&spuns la aceast& 'ntrebare, spuse *nder+ood dnd din cap. 3u pot. Probabil c& dac& am %i $tiut, am %i distrus acest obiect, sau poate am %i strigat 'ntregului *nivers descoperirea noastr&. Dar nu avem cum s& $tim $i nici nu 'ndr&znim s& %im
8@
)udec&tori 'n acest caz, c#iar dac& am putea. /rice ar %i acest obiect, str&vec#ii "troizi se pare c&, deliberat, au 'ncercat s& g&seasc& o soluie pentru ca propria lor cultur& s& supravieuiasc&. Ezit& puin, dup& care continu&> 0 !sta, bine'neles, este ceea ce presupun eu. !%lat 'n colul 'ntunecat al camerei, P#y%e d&du din cap 'nceti$or. 0 Desigur, ai dreptate. Este singurul r&spuns posibil. 3u avem cum s& 'ndr&znim s&.i )udec&m. *nder+ood '$i d&du seama c& nu va a)unge nic&ieri 'n privina 'nelegerii $tiinei "troizilor numai pe baza traducerilor pe care i le d&duser& (erry $i P#y%e. (rebuia s& 'nvee s& citeasc& inscripiile de unul singur. J sun& pe 3ic#ols s&.i arate rudimentele acestui limba). Era uimitor de simplu 'n principiu, $i, 'n plus, era construit de.a lungul unor linii semantice. Mersul lucrurilor a 'nceput 'ns&, treptat, s& se 'ngreuneze, $i celor doi le.a luat mai mult de cinci zile pentru a parcurge $i deslu$i materia elementar& a%i$at& la primul nivel situat sub antecamer&. 5n privina c&rii cu pagini metalice, aceasta s.a dovedit a %i de prea puin %olos pentru a le satis%ace curiozitatea 'n privina vec#imii planetei sau a culturii acesteia. -artea le o%erea doar instruciuni pentru 'naintarea 'n 'nelegerea limba)ului $i li se adresa drept Necunoscu"ii +rieteni ; aceasta %iind traducerea apro imativ& 'n limba)ul uman. !$a cum devenise de)a evident, repozitoriul %usese preg&tit pentru a salva cele mai mari realiz&ri ale str&vec#ii culturi "troidiene de la distrugerea grea ce se ab&tuse asupra planetei lor. 5ns& 'nregistr&rile nu prezentau nici cea mai vag& aluzie 'n ceea ce prive$te natura acestei distrugeri $i nici nu indicau nimic despre obiectele din camer&. /amenii de $tiin& erau puin dezam&gii de puinul care le %usese relevat, 'ns&, a$a cum era de a$teptat, se a%lau acolo $i alte instruciuni care s& le permit& accesul la urm&torul nivel. !colo, 'ns&, aveau s& se con%runte cu o situaie total deosebit& de cele anterioare. -amera 'n care intraser&, dup& ce coborser& pe o lung&, 'ngust& $i cu trepte rare scar& 'n spiral&, avea %orm& s%eric& $i p&rea a %i concentric& la 'nveli$ul e terior al repozitoriului. !ceasta 'nc&pere nu coninea dect un singur obiect. !cesta era un cub situat c#iar 'n centru. Din colurile sale porneau ni$te suporturi lungi, avnd structuri complicate care conduceau spre supra%aa interioar& a camerei s%erice. Era e%ectiv un $oc escaladarea obiectului, indi%erent de ce ar %i coninut acel cub. ,maginea care se a$ternea 'n %aa oamenilor era impresionant de simpl&, totu$i anticlimatic&, lipsit& de tensiunea la care se a$teptau, $i asta 'ntruct acolo nu se a%la nimic din minunile pe care se a$teptaser& s& le vad&. 3u se a%la acolo dect cubul suspendat $i o carte. P#y%e 'nainta rapid pe poteca cea strmt& care ducea spre intrarea 'n cub. -artea se a%la pe un suport legat de una din laturile cubului. P#y%e desc#ise cartea la prima pagin& $i 'ncepu s& citeasc& rar $i ap&sat. 0 "alut&ri, ,rieteni necunoscu"i. "alut&ri vou& din partea 'e!ui Mare. Prin %aptul c& acum citii ce este scris aici, v.ai dovedit capabili mental de a 'nelege noua lume a cunoa$terii $i a descoperirilor, care poate %i a voastr&. 0 Eu sunt Demarzule, 'e! Mare, cel mai mare din larga "irenia ; $i ultimul, iar 'n memoria minii mele se a%l& vasta cunoa$tere care a %&cut din "irenia cea mai mare ras& din 'ntregul *nivers. 4a %el de mare, 'ns&, a$a cum a %ost $i distrugerea ce s.a ab&tut asupra lumii noastre. 5ns& cuno$tinele $i minunile acesteia nu se vor pierde niciodat&. 7reme 'ndelungat& de aici 'ncolo se vor na$te lumi noi, locuite de %iine noi, care vor a)unge la o minim& cunoa$tere, ast%el 'nct s& poat& aprecia minunile lumii din "irenia, minuni ce pot %i $i ale lor. Dispunei de o minim& te#nic& a 'nelegerii, alt%el nu ai %i creat cmpul de radiaii necesar pentru a %ace penetrabil depozitul. !vei, de asemenea, $i o minim& cunoa$tere a semanticii, alt%el nu ai %i putut 'nelege cuvintele mele, cuvinte care v.au adus pn& aici. "untei potrivii $i capabili s&.l vedei pe 'e! Mare din "irenia1 5n timp ce P#y%e trecea la urm&toarea pagin& oamenii se uitau 'ntreb&tori unul la cel&lalt 3ic#ols, semanticistul, a %ost cel care a spus> 0 3u e ist& dect dou& posibilit&i pentru a descrie o %iin& care a scris o asemenea
8K
declaraie. /ri ea aparine, 'ntr.adev&r, unei mini superioare, ori unui maniac. Din cte $tiu, pn& acum, 'n istoria omenirii, nu e ist& nici o dovad& a 'ntlnirii cu o asemenea creatur&. Dac& ea ar %i e istat ar %i %ost minunat s& avem posibilitatea de a o cunoa$te. P#y%e %&cu o pauz& $i privi iar&$i cu di%icultate prin casca costumului spaial. !poi continu&> 0 "unt etern. "unt printre voi ,rieteni necunoscu"i $i sarcina de a da voce gurii mele, vedere oc#ilor mei $i mi$care minilor mele se a%l& 'n puterea voastr&. !poi, dup& ce v& vei 'ndeplini di%icila $i uria$a sarcin&, va trebui s& m& tratai de la 'n&limea 'e!ui Mare a! Stemei. Enrig#t, %otogra%ul spuse> 0 -e naiba 'nseamn& asta2 (ipul trebuie s& %i %ost nebun. Din cele spuse pare ca se a$teapt& s& revin& la via&. "entimentele pe care le tr&ia *nder+ood erau cu greu suportabile. Era ceva 'ntre o anticipaie aproape total& $i o t&cere 'nsp&imnt&toare ce se amestecau 'ntr.un torent ameitor. 5n timp ce P#y%e continua s& citeasc&, nici unul din cei prezeni nu mai scotea nici un cuvnt 7oi tr&i din nou. 'e! Mare trebuie s& se re'ntoarc&, iar voi, care suntei Necunoscu"ii mei ,rieteni, vei %i martorii acestui eveniment. !tunci $i numai atunci, vei cunoa$te marile secrete ale "ireniei, secrete de o mie de ori mai mari dect ale voastre. 3umai atunci vei %i, 'ntr.adev&r, puternici, avnd secretele "ireniei bine p&strate 'n mintea mea. Prin puterile pe care vi le voi dezv&lui vei deveni mai puternici dect oricine altcineva din *nivers. P#y%e 'ntoarse pagina, dup& care se opri brusc. "e 'ntoarse spre *nder+ood $i spuse> 0 Restul 'i aparine. 0 -e...2 *nder+ood se uit& la pagina cu inscripii. 5ncepu cu di%icultate s& citeasc& 'n t&cere. "ubstana scrierilor se sc#imbase brusc 'n )ungla $tiinei e traterestre. -u 'ncetineal& 'ncepu s& parcurg& primele concepte, apoi, din ce 'n ce mai repede, deoarece devenise evident c& ceea ce era scris acolo reprezenta material de studiu pentru zile 'ntregi. 5ns&, din parcurgerea rapid& a inscripiilor, s.a n&scut viziunea unui vis uria$> cunoa$terea eternit&ii 'n timp ce lumile de )ur.'mpre)ur se destr&mau $i mureau pentru a reveni apoi la via&. "crierea spunea ceva despre radiaii necunoscute 'ndreptate 'mpotriva celulelor vii, reducndu.le la protoplasma, stropind totul, cu e cepia sim-o!u!ui metabolismului. De asemenea, mai spunea ceva $i despre alte radiaii $i un tratament c#imic comple , un proces %antastic care putea reda din nou viaa simbolizata numai de protoplasm&. *nder+ood privi 'n sus. /c#ii s&i trecur& de la cubul lipsit de tr&s&turi la %eele camarazilor s&i. 0 Este viu, spuse tr&gnd aer 'n piept EBB.BBB de ani $i el este viu1 !cestea sunt instruciunile prin care poate %i readus la via&. 3imeni nu spunea nimic, 'ns& oc#ii lui *nder+ood ar&tau de parc& o povar& imens& c&zuse pe umerii lui. Din toat& agitaia ce pusese st&pnire pe gndurile sale, un unic scop, clar $i irevocabil, se n&scu. 5n interiorul cubului se a%la o materie ce putea %i trans%ormat& 'ntr.un creier ; unul e traterestru, e drept ;, dar e trem de puternic. <rusc, *nder+ood se simi 'nrudit cu str&vec#ea creatur& care reu$ise s& cucereasc& timpul, $i '$i )ur& t&cut 'n sinea sa c&, dac& va %i s& stea 'n puterile sale, aceasta va tr&i din nou $i va vorbi despre str&vec#ile secrete pe care le st&pnea.
=B
4 0 Del1 6ocul surprizei $i senzaia de pl&cere %&cea ca delicatele tr&s&turi ale ,lliei s& par& $i mai %rumoase. "t&tea 'n cadrul u$ii, cu aura p&rului ei galben pal luminat& din interiorul camerei. 0 "urprins&2 'ntreb& *nder+ood. 5i era 'ntotdeauna di%icil sa$i g&seasc& cuvintele atunci cnd o vedea pe ,llia. 3imeni nu ar %i b&nuit c& o %rumusee ca ea poate %i unul dintre cei mai buni c#irurgi de la -entru Medical. 0 De ce nu m.ai anunat c& vii2 3u este corect s&... 0 "& nu.i acord timpul necesar pentru ca tu s& %i preg&tit& s& m& 'ntmpini1 D&du din cap 'nceti$or atunci cnd el o lu& 'n brae. "e smulse 'ns& repede din 'mbr&i$are $i.l a$ez& pe un scaun 'n %aa %erestrelor largi, prin care se z&reau luminile de noapte ale ora$ului de sub ei. 0 (e.ai 'ntors de%initiv2 'ntreb& ea. 0 "& m& 'ntorc2 ,llia, tu ai darul de a %ace ca $i cele mai simple $i comune cuvinte s& par& a avea sensuri con%uze. !ceasta zmbi, se a$ez& pe un alt scaun lng& el $i sc#imb& rapid subiectul. 0 Poveste$te.mi despre e pediie. !r#eologia mi s.a p&rut a %i 'ntotdeauna o $tiina inutil&, dar b&nuiesc c& am gndit a$a pentru c& nu g&sesc nimic comun 'ntre ar#eologie $i $tiina medical&, nimic 'n comun 'n ceea ce prive$te viitorul. M& 'ntreb ce poate g&si interesant 'n ea un %izician2 0 -red c& voi g&si ceva 'n comun cu ultima descoperire. !vem cu noi o %iin& vie care este ori egal&, ori superioar& 'n ceea ce prive$te inteligena pe care o posed&. 7rsta ei e 'n )ur de EBB.BBB de ani. "unt sigur c& vei %i interesat& de aspectele medicale ale acestei descoperiri. Pre de cteva clipe p&rea c& ,llia st&tea acolo pe scaun ca $i cnd nu l.ar %i auzit. !poi spuse> 0 Dac& e$ti sigur 'n privina a ceea ce ai g&sit, atunci asta poate %i o descoperire care va sc#imba lumea. *nder+ood se simi brusc cuprins de iritare $i asta mai mult din cauza %aptului c& 'ncercase el 'nsu$i s&.$i reprime aceea$i idee pe care o e primase $i ea. 0 E tensiile noastre semantice o s&.i scoat& peri albi lui P#y%e. 3u am descoperit pn& acum nimic 'n stare s& zdruncine lumea. !m g&sit o creatur&, de o vec#ime $i cultur& di%erite de cele ale noastre, dar asta nu va cauza 'n vreun %el societ&ii umane $i nici nu ne va sc#imba. 0 Dac& 'ns& este vorba despre o alt& cultur& $tiini%ica superioar&, de unde $tii ce poate sau cum poate ea s& %ac&2 0 3u $tiu, dar s& aplici attea posibile interpret&ri nu %ace dect ca ceea ce credem noi despre aceast& descoperire s& devin& $i mai con%uz. "pun asta pentru c& vom avea nevoie neap&rat $i de un consilier biolog. !m crezut c& i.ar pl&cea s& %ii tu acela. /c#ii ei pluteau departe 'n #alourile luminilor ora$ului. !tunci spuse> 0 Del, este uman& creatura asta2 0 *man&2 -e este uman2 Este inteligena apana)ul umanit&ii2 Poate %i descris orice alt %actor al e istenei noastre ca uman2 Dac&.mi poi spune asta, poate c& a$ %i 'n stare s&.i dau un r&spuns. Din cte $tiu acum, este vorba despre o creatur& cu simuri $i de o 'nalt& cultur& $tiini%ic&. 0 !tunci, asta 'nseamn& c& doar acest aspect ne pune 'ntr.o real& leg&tur& cu ea2 0 Presupun c& da1 3u v&d nici un motiv pentru care ar putea %i alt%el. 0 Da, sunt de acord cu tine. 3u 'nelegi2 !cest obiect poate %i un germene al re'ntineririi, un nucleu cu a)utorul c&ruia s& strngem %ragmentele 'mpr&$tiate ale culturii noastre $i s& le uni%ic&m prin puterea de absorbie a acestei noi $tiine. 3umai prive$te ce vast& cunoa$tere biologic& indic& aceast& animat& suspensie. 0 5n regul&1 E de a)uns, rse *nder+ood resemnat.
=8
0 5n nici un caz nu pot evita o ast%el de discuie cu tine, nu.i a$a, ,llia2 0 Din c#iar prima %loare r&s&rit& 'n prim&var&, tu proiectezi de)a gloria 'ntregii veri care va s& vin&, nu2 0 !m gre$it oare2 /amenii de pe P&mnt au nevoie de ceva care s& cimenteze relaiile dintre ei, s&.i strng& laolat& 'n aceast& perioad& de amare deziluzii. ,ar aceast& creatur& poate %i soluia. 0 6tiu, spuse *nder+ood. !m discutat 'ndelung aceast& problem&, acolo, a%ar& 'n spaiu, 'nainte de a ne decide s& mergem 'nainte cu restaurarea. !m discutat $i ne.am contrazis ore 'ntregi. *nii dintre membrii e pediiei au vrut s& distrugem imediat acest obiect $i asta deoarece este imposibil s& prevedem e%ectele acestei descoperiri din punct de vedere strict semantic. 3u avem datele necesare. 0 (erry <ernard $tiu sigur c& s.a luptat pentru distrugerea lui. 6i lui P#y%e 'i este team& de eventualele consecine, 'ns& '$i menine opinia con%orm c&reia nu avem dreptul s& o distrugem, 'ntruct mo$tenirea este una %oarte important&. 7orbind strict $tiini%ic, eu 'mi rea%irm opinia c& nu ne putem gndi la nimic altceva dect la restaurare, indi%erent de consecine. 0 Mai trebuie s& lu&m $i 'nc& ceva 'n calcul ; elementul personal / creatur& a c&rei imaginaie $i 'ndr&zneal& au %ost att de mari $i puternice 'nct s&.$i conserve ego.ul vreme de EBB.BBB de ani merit& ceva mai mult dect o e ecuie sumar&. !re dreptul de a %i cunoscut $i auzit. !ctualmente pare absolut ridicol s& ne temem de orice poate ie$i din asta. P#y%e $i (erry sunt 'ns& e peri semantici $i de aceea le este team&. 0 /are nu crezi c& ei se 'n$al&, Del2 -u siguran& c& nu au dreptate. Dac& nu au datele necesare, ci doar o vag& b&nuial&, o p&rere preconceput&, este ridicol pentru ei, ca oameni de $tiin&, s& se lase purtai de asemenea sentimente. 0 3u $tiu. 3u vreau s& am nimic de.a %ace cu aspectele problemei. 3u $tiu dect c&, un tip care are capacitatea cerebrala $i cura)ul acestuia, trebuie s& aib& $anse de a se %ace auzit. ,ntenionez ca 'mpreun& cu P#y%e s& mergem mine la comisie $i s&.l vedem pe Directorul -omitetului. Dac& te intereseaz& slu)ba despre care i.am vorbit, vino $i tu cu noi. Entuziasmul directorilor, ce p&rea 'n aparena imposibil, 'l 'ntrecea pe cel al ,lliei. 3ici unul dintre ace$tia nu p&rea s& 'mp&rt&$easc& temerile membrilor ec#ipa)ului. 5n plus de asta, 'n atmos%era cald& $i %amiliar& din biroul comitetului, toate aceste spaime p&reau ne%ondate. <oarder, cel mai 'n vrst& membru al comitetului director, nu.$i putu reine lacrimile la s%r$itul raportului, raport 'nsoit de ampli%icarea verbal& %&cut& de *nder+ood. 0 -e lucru minunat ca a$a ceva s& se 'ntmple 'n timpul vieii noastre1 spuse acesta. -rezi c& este posibil 2 Restaurarea unei creaturi de acum EBB.BBB de ani pare a %i un lucru att de %antastic. 0 "unt sigur c& nu am r&spuns la aceast& 'ntrebare, spuse *nder+ood. 3imeni nu are cum. -u toate astea, construcia ec#ipamentului descris de "troizi este complet& datorit& cuno$tinelor te#nice de care dispunem. Este posibil ca, datorit& %aptului c& a trecut prea mult timp, protoplasma s& se %i degradat total. Este de asemenea posibil ca Demarzule s& %i gndit g&sirea sa 'n termeni de sute sau poate c#iar mii de ani. 3u putem r&spunde acestor 'ntreb&ri dect dac& vom construi ec#ipamentul, lucru pe care 'l voi %ace dac& Directorii vor dori s& autorizeze procedura de resurecie. 0 3ici nu se pune problema s& nu %ie de acord, spuse <oarder. 7om demola 'ntregul institut dac& este nevoie. M& 'ntreb doar pe care dintre laboratoarele spaiale le putem %olosi pentru ceea ce ne.am propus. -e.ar %i dac& am a$eza obiectul 'n noua cl&dire a muzeului -arlson2 Fragmentele necesare pentru muzeu pot r&mne 'n depozit vreme 'ndelungat&. <oarder arunc& o privire circular& asupra Directorilor a%lai 'n %aa sa. S&ri accept&ri din cap $i propuse s& se voteze. Propunerea sa primise spri)inul necesar. / dat& primit& acceptarea, P#y%e se re'ntoarse la e pediie pentru a superviza trans%erul repozitoriului 'n care se a%la Demarzule pe P&mnt, 'n timp ce *nder+ood 'ncepuse a %ace planuri e trem de minuioase $i detaliate pentru construcia $i realizarea ec#ipamentului, a$a cum speci%icau in. struciunile pe care le adusese cu sine din depozitul "troidian.
==
Dreyer, marele semanticist, a %ost rugat s& acorde consultan& 'n privina 'ntregului proiectG 'n mod speci%ic s& asiste la re.traducerea 'nregistr&rilor, pentru a %i absolut siguri 'n privina instruciunilor, alt%el e trem de precise. Dreyer era un tip scund, avnd ve$nic 'n colul gurii un trabuc de la cap&tul c&ruia ie$eau ve$nic rotocoale de %um alb&strui. !vea o %a& rotund& $i calm& ca a unui copil. D&dea impresia c& reu$ise pe deplin s& capete imposibilul, adic& acea lini$te imperturbabil& $i stranie pentru o lume a%lat& 'ntr.o continu& zvcnire. "a apropiat ascultnd 'n t&cere, $i atunci cnd P#y%e $i *nder+ood terminaser& de vorbit, spuse> 0 Da. / s& v& a)ut cu pl&cere. !ceast& problem& este una e trem de important&. 5ns& *nder+ood era %orat s& se gndeasc& la implicaiile sociologice $i semantice ale slu)bei 'n care era anga)at. Munca te#nica necesar& pentru rezolvarea problemei era e trem de comple & $i di%icil&. / cantitate enorm& de ec#ipament complicat trebuia sc#iat $i construit $i, dup& ce desci%rase instruciunile "troizilor $i acestea %useser& veri%icate de Dreyer, $i.a dat seama c& nu e ist& o metod& mai direct& $i mai scurt& pentru a 'ndeplini aceast& sarcin& $i nici nu 'ndr&znea s& %oloseasc& alta. Muzeul -arlson %usese proiectat de.a lungul liniilor unui str&vec#i templu grec $i, a$a cum era a$ezat pe o colin& )oas&, separat de celelalte cl&diri aparinnd ,nstitutului "mit#son, sem&na cu o cl&dire impozant&. Jolul central al muzeului %usese golit de materialele a%late acolo, acum de)a 'mpac#etate. 5ncepea s& soseasc& ec#ipament electronic $i biologic din ordinul lui *nder+ood, care trimisese cereri %erme de primire c&tre toate magazinele $i %abricile 'mpr&$tiate 'n toat& ara. 5n clipa 'n care anunul con%orm c&ruia muzeul -arlson nu se va desc#ide la ora $i ziua stabilit& a %ost %&cut, asociaiile de pres& din lumea 'ntreag& deveniser& brusc interesate de motivul acestei 'ntrzieri, ast%el 'nct *nder+ood se vedea acum asaltat de c&tre o armat& de reporteri. 4e anun&, pe scurt, descoperirea pe care o %&cuser&. *rma s&.i ia ceva timp $i e%ort pentru simpli%icarea datelor $tiini%ice iar pn& cnd reporterii vor %i 'neles $i notat 'ntreaga poveste, cu siguran& c& anunurile $i $tirile din ziare vor vorbi despre o 'ntreag& ras& de mon$tri e tratere$tri ce urmau a %i e pu$i 'n muzeul -arlson. *nder+ood '$i %&cu datoria de a le o%eri in%ormaiile. 5ns& Davis de la TRevista de 6tiin&U cl&tin& din cap> 0 3u, nu astea sunt aspectele reale ale problemei. !r#eologii $i ar#eologia au inventat 'ntotdeauna pove$ti interesante, dar acum e pentru prima oar& cnd ar#eologia vorbe$te despre specimene a%late 'n via&. -are spuneai c& este denumirea pe care o arat& inscripiile2 'e! Mare. *nder+ood '$i 'nclin& 'ncet capul 'n semn de con%irmare. 0 !sta este1 spuse deodat& reporterul. Misteriosul, atot$tiutorul ce z&cuse 'n spaiu timp de secole, a$teptnd atingerea unei mini care s& redea viaa acestui e traordinar de puternic intelect $i s& primeasc& 'n sc#imb uria$ul depozit de cunoa$tere 'ncorporat 'n el. !ceasta este perspectiva din care vom scrie despre descoperirea dumneavoastr&. *nder+ood estim& mental cele spuse $i se re'ntoarse la lucru. 5ncetul cu 'ncetul ec#ipamentul de care era nevoie 'ncepuse s& prind& %orm& 'n #olul larg al muzeului -entrul construciei era o baie ceramic& capabil& s& rein& masa de protoplasm& 'ntr.o soluie nutritiv& $i s& p&streze la nivelul controlabil temperaturile $i presiunile ce urmau s& apari !l&turi de baia de ceramic& a %ost asamblat $i comple ul tablou de observaie. Din acel punct, orice %uncie %iziologic& a masei protoplasmice putea %i observat& gradual. Rezultatele m&sur&torilor asigurau lecturi electronice care puteau %i interpretate 'n termenii %unciilor de dezvoltare. Era ca $i cum ar %i urm&rit dezvoltarea $i cre$terea unui %etus 'ntruct acesta p&rea c& este nivelul apro imativ de cre$tere la care oamenii de $tiin& se a$teptau. 7alori matematice controlau in)ectarea 'n baia de ceramic& a materialelor nutritive, cu o acuratee de o mie de miligrame. / duzin& de operatori specializai 'n acest sens urmau a %i acum selectai cu scopul precis de a urm&ri 'n %iecare secund& procesul de cre$tere a organismului 'n baia de ceramic&. Jum&tatea de sus a pereilor b&ii erau transpareni, ca de
=A
alt%el $i capacul. 5n interior, sub capac, conul radiatorului de lng& re%lectoare avea s& 'mpr&$tie asupra 'ntregii protoplasme radiaii d&t&toare de via&. -arburatoarele gigantice menite a produce aceste radiaii ocupau celelalte p&ri ale s&lii ! durat cinci luni de zile de la descoperirea recipientului pentru ca ec#ipamentul de restaurare s& %ie complet $i gata pentru a %i %olosit. ,nteresul public strnit de acest proiect crescuse 'n intensitate datorit& reporta)elor de senzaie ale ziarelor $i un %lu constant de vizitatori treceau pe lng& muzeul -arlson pentru a z&ri m&car, timp de cteva secunde, activit&ile ce se des%&$urau 'n interior. <uletinele de $tiri, a$a cum Davis promisese, construiser& "troizilor imaginea de bine%&c&tori ai umanit&ii. !cestea prezentau, prin a%initate, aspecte ale creaturii 'ncercate $i blestemate de.a lungul secolelor, care acum era eliberat& din sclavie $i preg&tit& s&.$i reverse binecuvntarea sa asupra bine%&c&torilor s&i. *nder+ood nu acorda prea mare atenie buletinelor de $tiri dar num&rul din ce 'n ce mai mare al vizitatorilor 'ncepuse de)a s&.l enerveze $i s&.i obstrucioneze activitatea. Drept urmare, a %ost nevoit s& le cear& Directorilor s& 'mpre)muiasc& cu un gard o arie 'ntins& 'n )urul muzeului -arlson. 5n toat& aceasta perioad&, Lavoisier r&mnea lent pe orbita P&mntului, pentru a p&stra recipientul 'n interiorul s&u la temperatura spaiului, pn& la momentul potrivit trans%erului protoplasmei 'n baia nutritiv&. !cum, c& toate erau 'n ordine la muzeu, *nder+ood $i P#y%e se 'ntoarser& pe nav&, la recipient, pentru a diri)a mutarea containerului cu protoplasm&, l&sndu.l pe (erry la conducerea activit&ilor din muzeu. !tt operatorii ct $i te#nicienii erau preg&tii s&.$i preia atribuiile ce le reveneau %iec&ruia 'n parte. (rans%erul protoplasmei pe P&mnt era o operaie destul de di%icil&. <aia din interiorul muzeului -arlson era acum potrivit& la temperatura zero, urmnd ca la momentul adecvat temperatura din interiorul ei s& mai creasc& cu cteva grade. -omitetul $i ceilali directori ai institutului nu 'mp&rt&$eau reticena lui *nder+ood %a& de publicitatea creat&. Ei erau obi$nuii cu aceste metode de a %ace publicitate, mai ales c& mare parte din veniturile institutului depindeau de un asemenea gen de publicitate care atr&gea dup& sine sume de bani considerabile. !$a se %ace c& sarcina navei Lavoisier %usese anunat& cu surle $i trmbie. / mulime de zeci de mii de oameni se strnsese pentru a privi trans%erul protoplasmei care odat& %usese o mare %iin& e traterestr&. *nder+ood se a%la 'n camera de control, privind cum nava intra din ce 'n ce mai adnc 'n atmos%era P&mntului, spre zona de aterizare de lng& Muzeul -arlson. (reptat reu$i s& identi%ice umbra neagr& a navei acoperind terenul de pe lng& cl&direa alb& din piatr& avnd str&lucirea unui templu grec. (erry, care st&tea lng& el, e clam&> 0 *it&.te la mulime1 "e pare c& 'ntreg ora$ul a venit s&.i ureze bun venit invitatului nostru. 0 Dac& nu se 'ndep&rteaz& de zona de aterizare vor %i toi uci$i. -ollins, ia leg&tura cu baza $i spune.le s& elibereze terenul. /%ierul de telecomunicaii transmise ordinul primit. 3ava.laborator se rotea lent 'n timp ce mulimea se retr&gea 'ncet pentru a permite aparatului de zbor s& aterizeze lng& cl&dire. *nder+ood ie$i gr&bit din nav& $i intr& 'n cl&dire. (e#nicienii pe care.i avea la dispoziie erau preg&tii s& intervin&. Fiecare, pe rnd, raport& poziia operaional& 'n care se a%la. !poi, *nder+ood relu& contactul cu nava $i ordon& ca 'ncuietoarea portabil& s& %ie desc#is&. ,mediat masivul cargou se desc#ise $i containerul cu protoplasm& 'ncepuse s& %ie desc&rcat. Dipetele pornite din gtle)urile a sute, apoi a mii de oameni c&p&tar& deodat& aspectul unui val uria$ de sunet asurzindu.i pe cei a%lai 'n cl&dire. *nder+ood %&cu o pauz& $i se 'ntoarse s& priveasc& a%ar&. *n u$or tremur 'l cuprinse>
=?
0 Prostii, spuse el mnios lui (erry. Dac& o in tot a$a vor s%r$i prin a.i cuprinde isteria. De ce n.au p&strat Directorii secretul operaiunii2 !r %i trebuit s& $tie ct de mult poate d&una o mulime de spectatori nelini$tii. Din dep&rtare ,llia $i Dreyer priveau 'n t&cere. *nder+ood se gr&bi s&.$i 'ndrepte atenia asupra cargoului. -ontainerul era cobort 'ncet 'n camera de ceramica $i un alt coridor se desc#ise, pe m&sur& ce ambele containere erau a$ezate adiacent. Din p&rile laterale sterile, masa protoplasmic& 'ng#eat& alunec& lin 'nainte $i se reuni cu restul cantit&ii 'n interiorul ma$in&riei, dup& o a$teptare de o )um&tate de un milion de ani. 3u se 'ntmpl& nimic, nu avu loc absolut nici o reacie 'n momentul %inaliz&rii procesului. -u toate acestea, cei care priveau ce se 'ntmpl&, $tiau c& marele e periment 'ncepuse de)a. Peste $ase luni aveau s& descopere dac& vor avea sau nu succes. *nder+ood trimise baga)ele 'napoi pe nav& iar Lavoisier se mut& 'n aeroportul ,nstitutului. Dup& aceasta -omisia intr& g&l&gios 'n #angar 'mpreun& cu o armat& de %otogra%i $i reporteri. !u %ost %&cute %otogra%ii ale ec#ipamentului $i ale te#nicienilor, precum $i ale protoplasmei ce z&cea inert& 'n interiorul c&zii 'n care urma a %i introdus lic#idul nutritiv, asta dup& ce urma ca soluia s& a)ung& la temperatura de 8BBH. *nder+ood nu avea la dispoziie timpul necesar pentru a acorda vreo atenie ziari$tilor. 5ncerca s& %ie prezent peste tot, 'n acela$i timp, inspectnd aparatura de veri%icare $i m&surare, 'ncercnd s& se asigure c& totul %unciona bine. Fiecare bucat& de ec#ipament instalat& era 'nt&rit& de cel puin trei ori, pentru siguran&, 'n caz c& ceva s.ar %i 'ntmplat. ,nstruciunile avertizau asupra %aptului c&, o dat& 'nceput procesul de restaurare, acesta nu trebuia s& %ie sub nici o %orm& 'ntrerupt, alt%el moartea 'e!ui Mare survenea instantaneu. Dup& ce termin& de inspectat $i veri%icat aparatura, *nder+ood se simi brusc epuizat. F&cu stnga 'mpre)ur evitndu.i ast%el pe ziari$tii c&rora -omisia le citea acum raportul avnd ca subiect repozitoriul din spaiu, dar si locuitorul acestuia. *nder+ood se uita atent la %igura 'mb&trnit& ce st&tea aproape nev&zuta 'n apropierea racord&rii celor dou& tablouri de comand&. Era P#y%e care 'ncepu s& vorbeasc& 'ncet atunci cnd *nder+ood se apropie de el. 0 ! 'nceput, $opti b&trnul ar#eolog, $i nimic nu mai poate opri acest proces. *nder+ood simi din nou acel %ior de team& $i privi scrut&tor spre P#y%e, 'ns& ultimul privea int& 'nainte spre blocul inert de protoplasm&.
=E
5 P#y%e ceruse s& %ie eliberat de datoriile ce.i reveneau 'n postura de conduc&tor al e pediiei a%lat& 'nc& 'n des%&$urare, pentru a.$i putea dedica 'ntregul timp pe care.l avea la dispoziie studiului 'nregistr&rilor $i manuscriselor, acum palpabile, l&sate de "troizi. (erry <ernard renunase $i el la munca de teren pentru a.l putea asista pe b&trnul P#y%e. !l&turi de ei se mai a%la $i Dreyer cuprins de e%orturile %ebrile ale traducerii limba)ului care.l s%idase atta vreme. *nder+ood era preocupat mai ales de re'nvierea %iinei e traterestre. "imea 'ntr.un %el anume c& 'n munca pe care o depunea se a%la secretul vieii 'ns&$i. -artea cu instruciuni l&sat& de "troizi era totu$i, prin natura ei, mai degrab& un manual de operare dect un te t pur teoretic, iar acum, c& e perimentul era e%ectiv 'n des%&$urare, *nder+ood abandon& orice alt& posibil& %abulaie 'n 'ncercarea de a studia 'n 'ntregime procesele ce aveau loc. !tt de ocupai erau ca oameni de $tiin& cu propriile lor studii, 'nct de.abia observar& reacia publicului %a& de creatura pe care urmau s& o readuc& la viaa. Primul semn din a%ar& 'l reprezentase acel strig&t de 'ntmpinare al mulimii, 'n ziua 'n care protoplasma a %ost adus& pe P&mnt. *rm&torul semn avea s& %ie predica de duminic&, inut& 'ntr.o adunare s&rac&, de unul din mulimea de lideri religio$i, 'ntr.o biseric& din acela$i ora$. Villiam <. Jennessey %usese 'n tineree, 'nainte ca dec&derea s& 'nceap& rapid, om de publicitate $i 'nc& unul con$tient de valorile reale ale acestei munci. Poate c&, 'ns&, crezuse doar pe )um&tate 'n ceea ce scrisese $i predicile goale, $terse de coninut pe care le inuse 'l convinseser& c& 'ntr.adev&r a$a era. Era probabil ca $i ali predicatori s&.$i aleag& aceea$i tem& pentru ceremonia de duminic&, 'ns& numai Villiam <. Jennessey era singurul care atr&sese atenia reporterilor, %&cndu.$i ast%el publicitate. !cesta spuse> 0 -i dintre noi se num&r& printre aceia care au renunat la a mai crede 'n rasa uman&, care a disperat 'n 'ncercarea de a se ag&a de valori, care s.au lep&dat de 'ndrumarea celui care dorea s& ne conduc&2 Poate c& v& num&rai printre milioanele de oameni care, asemeni vou&, au renunat la orice speran& c& marile probleme ale vieii vor %i rezolvate2 Dac& suntei dintre cei despre care am vorbit, vreau s& v& 'ntreb dac& ai %ost 'n mulimea celor care au %ost martorii miraculoasei sosiri a Daru!ui *e *inco!o *e /remuri. "untei dintre aceia care l.au v&zut pe 'e! Mare. Villiam <. Jennessey %&cu o pauz&, dup& care continu&> 0 (imp de secole am c&utat 'n interiorul propriei noastre rase pe aceia care s& ne conduc& $i s& ne 'ndrume $i nu i.am g&sit. Ei nu erau, 'n %ond, dect ni$te simpli oameni. 5ns& acum le este dat& nobililor no$tri oameni de $tiin& marea sarcin& de a.l trezi din somnul de milenii pe 'e! Mare, iar atunci cnd ei '$i vor %i 'ndeplinit aceast& munc& va sosi $i /0rsta *e Aur a ,1m0ntu!ui. 7& cer s& rupei lanurile disper&rii 'n care ai %ost 'nc&tu$ai. ,e$ii din 'nc#isorile dezam&girii $i ale deziluziei. Fii preg&tii s&.l 'ntmpinai cum se cuvine pe 'e! Mare 'n ziua rena$terii sale. 4&sai.v& minile $i inimile desc#ise pentru a primi mesa)ul pe care 'l va transmite $i pentru a v& supune s%aturilor, pe care cu siguran& ni le va da, deoarece, cu adev&rat, dintr.o lume mai mare $i mai str&lucitoare dect a noastr&, 'e! Mare a venit pentru a ne ocroti pe toi1 5n decurs de o or& cuvintele rostite de Jennessey %&cuser& de)a 'ncon)urul lumii. (erry era singurul om de $tiin& care lucra la proiect $i care auzise despre asta. Dup&. amiaz&, dup& aceast& poveste, se 'ndrept& spre muzeu $i 'i g&si pe *nder+ood $i pe Dreyer la panourile de testare. 0 *n predicator %lecar a inut azi diminea& o predic& de Oscar. "&ri brusc, ne'ndemnatic 'nspre baie. "pune c& noi avem soluia pentru a vindeca lumea de toate bolile
=F
care o macin&. 5i 'ndeamn& pe oameni s&.l venereze pe 'e! Mare. 0 -red c& $tii c& o asemenea nebunie c#iar s.ar putea 'ntmpla. Din trabucul lui Dreyer ie$i un pu%&it aproape e ploziv. 0 *n cult religios bazat pe aceast& inteligen& e traterestr& e ist& de)a. !r %i trebuit s& anticip&m c& asta se va 'ntmpla. M& 'ntreb oare de ce calculele noastre nu au reu$it s& ne spun& acest lucru. 0 Eu cred c& este periculos, spuse (erry. (oat& treaba ar putea deveni o a%acere serioas&. 0 -e vrei s& spui2 3u 'neleg, spuse *nder+ood. 0 3u vezi care sunt implicaiile2 !dev&rata problem& a lumii 'n care tr&im este deziluzia $i lipsa unei autorit&i. Dac& obiectul &sta se va dovedi a %i unul simitor $i con$tient, inteligent, ba c#iar superior, ei bine atunci ar putea deveni orice $i l.ar dori mulimea> pre$edinte, dictator sau c#iar un zeu. 0 Ei, ia.o $i tu mai u$or, spuse *nder+ood. Probabil c& individul &sta nu este dect un predicator %an%aron care nu are mai mult de o sut& de adepi credincio$i. Probabil c& buletinele de $tiri au tratat evenimentul ca pe un comentariu umoristic %a& de e perimentele noastre. /ricum, nu ar %i trebuit s& permitem ca $tirile s& %ie di%uzate. (otul a plecat de la mulimea aia isteric& ce se a%la aici atunci cnd am adus protoplasma. Dreyer cl&tin& din cap, 'nv&luit 'n %umul trabucului. 0 3u. (otul a 'nceput atunci cnd primii oameni din pe$ter& au me$te$ugit zeii lor din argil& a%ar& pentru ca s& descopere a doua zi c& ace$tia cr&paser& de c&ldura soarelui $i %useser& distru$i de ploiG totul a 'nceput atunci cnd prima c&petenie de trib din pe$ter& a %ost 'n)ung#iat& de un rival care.i dorea locul, iar adepii dezam&gii ai celui ucis au trebuit s& i se supun& noului conduc&tor. Povestea asta este vec#e $i de atunci 'ncoace se repet& mereu. 0 !sta nu ne prive$te pe noi, spuse *nder+ood. 5ns& Dreyer continu& %&r& s& se gr&beasc&> 0 Pe m&sur& ce, unul cte unul, zei $i c&petenii disp&reau, oamenii '$i 'ndreptau privirea c&tre noi lideri care s& ia asupra lor toate poverile umanit&ii $i care s& le arate calea spre acel iluzoriu paradis pe care cu toii 'ncercau s&.l g&seasc&. 5ntotdeauna, de.a lungul secolelor, s.au g&sit aceia care s& se lase ale$i $i considerai marii conduc&tori, aceia care s&.$i asume sarcina de a conduce. *nii dintre ei '$i aveau oc#ii 'ndreptai spre locuri str&lucitoare la care oamenii n.ar %i putut a)unge niciodat& iar discipol lor sc&deau ca num&r, descura)ai $i cu inimile distruse. !lii au 'ncercat s&.$i g&seasc& un scop 'ncercnd s& guverneze $i s& cucereasc& naiuni str&ine, atr&gndu.$i discipolii 'n b&i de snge $i 'n dezastru. 5ns& mereu $i mereu steaua lor a apus, iar oamenii nu $i.au g&sit niciodat& elurile lor evazive pe care nici m&car nu le puteau de%ini sau spune pe nume. 0 !$a s.a n&scut epoca Deziluziei, spuse cu am&r&ciune *nder+ood. 0 5ns& deziluzia este un lucru s&n&tos. 5i arat& care este cu adev&rat realitatea. 0 -um poi s& spui c& deziluzia este ceva s&n&tos2 'ntreb& *nder+ood. /amenii nu mai cred 'n nimic. 6i.au pierdut pn& $i credina 'n viaa 'ns&$i. 0 -redina 'n via&2 M& 'ntreb oare ce vrea s& 'nsemne asta, spuse amuzat Dreyer. Fii atent la amploarea celor spuse, Dr. *nder+ood. *nder+ood ro$i amintindu.$i de remarca ,lliei, cum c& Dreyer putea 'ntoarce, 'n orice clip&, 'mpotriva ta, propriile.i cuvinte. 0 <ine atunci. !sta 'nseamn& c& nu e ist& guvernare, lideri sau religii pe care s& te bazezi 'n timpuri de grea 'ncercare pentru c& oamenii nu mai au 'ncredere 'n asemenea lucruri. 0 (oate astea nu duc dect la concluzia c& se apropie o etap& 'n care nu vor mai avea nevoie de un asemenea suport. 6i, asemeni unui copil care 'nva& s& mearg&, se vor 'mpiedica $i vor c&dea. "e vor lovi puin $i apoi vor plnge, a$a cum se vede c& au %&cut muli dintre oamenii no$tri de $tiin&, alt%el nu ar %i dat bir cu %ugiii alegnd planeta 7enus sau alte locuri. *nder+ood 'nc#ise oc#ii 'ncercnd s& se calmeze dup& do)ana ustur&toare a lui Dreyer. 0 3.am vrut s& te )ignesc, spuse acesta din urm&. 3u %ac nimic altceva dect s& constat ni$te %apte. Faptul c& tu nu crezi 'n ele nu este de condamnat. Pur $i simplu acesta este nivelul t&u de cunoa$tere $i 'nelegere a lucrurilor. 5ns& discuia noastr& are ca subiect readucerea la
=I
via& a e traterestrului, iar cuno$tinele tale ne vor a)uta enorm 'n 'ndeplinirea acestui proiect. 0 Politica ce trebuie urmat& este controlat& de c&tre Directori, iar ace$tia se vor g#ida dup& recomand&rile tale. Dreyer neg& din cap> 0 3u, nu cred asta, 'n a%ar& de cazul 'n care recomand&rile mele 'i mulume$te. -a s& recomand distrugerea e traterestrului 'nseamn& s& am de.a %ace cu tine. ,ar ca s& pot %ace asta va trebui s& duc o munc& de convingere titanic&. 0 !bsolut, spuse *nder+ood. !i de gnd s& recomanzi asta c#iar acum2 0 3u 'nc&. 3u, nu 'nc&. 5ncet, %&r& s& se gr&beasc&, Dreyer se 'ndrept& spre baia masiv& care 'l g&zduia pe e traterestru, pe Demarzule, pe Jetrarra al "ireniei, pe 'e! Mare. Privindu.l pe semantistul grbovit, *nder+ood simi cum con%lictul sc&zuse 'n intensitate. Dreyer p&rea 'ntotdeauna e agerat de calm. 5n plus, se 'ntreba cum de reu$ise s& dobndeasc& o asemenea imunitate 'ntr.o a$a continu& zarv&. "e 'ntoarse spre (erry care, 'n t&cere, %usese de acord cu ceea ce spusese Dreyer. 0 -um v& descurcai, tu $i P#y%e2 !i %&cut vreun progres2 0 Procesul este unul lent c#iar $i cu a)utorul soluiei din repozitoriu. Doar 'n aparen& era vorba despre un mesa) pur "troid ,,,, pentru c& am 'ntlnit 'n camer& alte dou& limba)e care sunt total di%erite $i 'n plus mult mai multe ca num&r. -u toate astea, P#y%e crede c& este pe cale s& sparg& $i codurile celor dou& limba)e. 5n ce m& prive$te, dac& n.ar %i %ost Demarzule, m.a$ %i 'ntors 'napoi printre cmpurile de asteroizi. Munca mea nu este aceea de a %i savant sau om de $tiin&. 0 3u te l&sa p&guba$. !m sperana c&, pn& ce Demarzule va %i readus la via&, vom avea de)a un punct de vedere despre civilizaia "troidian&. 0 -um merge2 0 -elulele 'ncep s& intre 'n angrena)ul %ormarii %iinei e traterestre 'ns& n.am nici cea mai vag& idee despre modul 'n care se vor dezvolta organele. 3u %acem nimic altceva dect s& observ&m $i s& a$tept&m. -amerele de luat vederi sunt 'n permanen& preg&tite pentru a 'nregistra orice mi$care, c#iar dac& aceasta ar putea %i sesizabil& numai cu a)utorul microscopului. 4a s%r$itul perioadei de $ase luni vom deine cel puin 'nregistrarea a ceea ce se va %i 'ntmplat pn& atunci, indi%erent despre ce %el de %iin& ar %i vorba. Masa plin& de via& crescuse $i.$i multiplicase de)a milioane de celule. 5ntre timp, o alt& cre$tere, mai puin palpabil&, dar nu mai puin real&, se ridica $i se 'mpr&$tia rapid pe P&mnt. 5n mintea %iec&rui om asupra c&reia se repezea $i o cuprindea ca 'ntr.o meng#ina, aceast& cre$tere reprezenta una din celulele ei, celule care se multiplicau cel puin la %el de rapid ca $i cele din interiorul cl&dirii de marmur& a muzeului. -onducerea oamenilor de c&tre oameni nu se dovedise a %i altceva dect un %als, dincolo de sperana c& ar mai putea %i posibil s& e iste o %iin& uman& care s&.$i 'nale semenii spre stele. 5ns& 'e! Mare era o cu totul alt& poveste. 5n mod absolut, de partea cealalt& a cl&dirilor de pe P&mnt, unde viermuiau plini de sl&biciuni oamenii, el, 'e! Mare, reprezenta darul zeilor pentru om ; el 'nsu$i ; era zeul capabil s& ridice omenirea spre 'n&limile la care aceasta visa. "cnteia acestei sperane se 'mpr&$tiase peste toate locurile P&mntului, $tersese toate crezurile $i culorile. -uprins de iritare, *nder+ood privea surprins apariia 'n birou a unui tip scund $i 'ndesat, plin de importan& $i ro$u la %a&, 'nsoit de secretar&. /mul se opri la )um&tatea distanei dintre u$& $i birou $i se 'nclin& u$or 'n semn de salut. !poi spuse> 0 !m venit prin 'mputernicirea Discipolilor s& m& adresez pro%etului *nder+ood. 0 -e naiba...2 se 'ncrunt& *nder+ood $i 'ntinse mna s& apese pe buton. 5ns& nu.l ap&s& v&znd c& discipolul 'i 'ntinse un plic> 0 6i cu autorizaia special& a Directorului ,nstitutului, domnul <oarder. Privind 'nc& int& la omul din %aa sa *nder+ood lu& plicul $i.l desc#ise %urios. 5ntr.un limba) %ormal, imprimat 'n obi$nuitele litere de culoare ro$ie, scrisoarea coninea instruciuni precise pentru
=@
*nder+ood, instruciuni con%orm c&rora s&.l asculte pe vizitator, unul pe nume Villiam <. Jennessey $i s&.i acorde cererilor pe care acesta le va %ormula 'ntregul spri)in. *nder+ood $tia acum cu cine are de.a %ace. "imi cum gtul i se usuc& brusc. 0 Despre ce este vorba2 'ntreb& *nder+ood. ,ndividul ridic& dispreuitor din umeri> 0 Eu nu sunt dect un biet Discipol al 'e!ui Mare 'ns&rcinat de c&tre oamenii s&i de a cere o %avoare a%lat& la 'ndemna pro%etului *nder+ood. *itndu.se 'n oc#ii tipului *nder+ood simi cum 'l cuprinde un tremur $i un val de team& se n&pusti asupra lui cu o %or& descump&nitoare. 0 "tai )os, spuse el. -e anume vrei de la mine2 5n acea clip& $i.ar %i dorit ca Dreyer s& %ie prezent pentru a %ace o evaluare semantic& a 'ntregului incident. 0 Discipolii 'e!ui Mare vor avea prile)ul de a.l privi pe St1+0n, spuse Jennessey a$ezndu.se pe scaunul din %aa biroului. 7oi, oamenii de $tiin&, reprezentai instrumente selectate pentru a 'ndeplini o sarcin& uria$&. 5ns& 'e! Mare nu a venit aici doar pentru civa ale$i. El se a%l& aici pentru 'ntreaga omenire -erem dreptul de a vizita 'n t&cere acest templu $i de a privi lucrarea magni%ic& pe care o 'ndeplinii pentru a.l readuce la via& pe St1+0n, alt%el ca acesta s& reverse asupra noastr&, a tuturor, toate darurile sale. *nder+ood putea de)a vedea cum avea s& arate laboratorul> 'nesat de adulatori %anatici, ipnd, rugndu.se, %&cnd plec&ciuni $i, c#iar mai mult, 'ncercnd s& o $tearg& apoi strngnd la piept buc&i din s%nta protoplasm&. 3ervos $i iritat la culme ap&s& pe un 'ntrerup&tor $i %orm& un num&r. ,mediat, pe ecranul 'ngust din %aa sa ap&ru c#ipul directorului <oarder. 0 Fanaticul &sta de Jennessey se a%l& aici. 7oiam s& veri%ic dac& are 'ntr.adev&r permisiunea dumneavoastr&, 'nainte de a.l da a%ar& 'n $uturi. -#ipul lui <oarder ar&ta de parc& ar %i 'nnebunit brusc> 0 "& nu %aci asta. !i primit mesa)ul meu2 F& e act cum i.am spus acolo. !cestea sunt ordinele1 0 Dar nu putem continua 'n lini$te e perimentul avnd pe urmele noastre o turm& de %anatici g&l&gio$i. 0 3u 'mi pas& cum v& vei descurca cu treaba asta. (rebuie s& le acorzi e act ceea ce vor. /ri %aci asta ori oprim e perimentul. *ltimul sonda) de opinie, indic& clar %aptul c& ace$ti oameni reprezint& o cantitate de voturi deloc de negli)at opt milioane. 6tii ce 'nseamn& asta2 *n singur cuvnt care s& arate re%uzul adresat -omitetului 6tiini%ic al -ongresului $i noi toi vom %i dai a%ar& 'n $uturi. 0 !m putea pur $i simplu s& oprim e perimentul $i s& renun&m. Protoplasma va muri 'n t&cere $i m&.ntreb ce, sau pe cine vor mai venera indivizii &$tia. 0 Distrugerea unei propriet&i a guvernului ec#ivaleaz& cu condamnarea la moarte, spuse amenin&tor <oarder. 6i apoi, tu e$ti un adev&rat om de $tiin& ca s& iaci asta. 7rei ca e perimentul s& se des%&$oare pn& la cap&t a$a cum ne dorim cu toii. Dac& a$ %i avut %ie $i cea mai mic& team& c&.l vei distruge, te.a$ %i dat a%ar& 'nainte de a %i $tiut ce se 'ntmpl& cu tine, 'ns& $tiu c& n.ai %&cut $i nu vei %ace asta. 0 Da, avei dreptate, sunt 'ns& anumite.... $i pe %aa lui *nder+ood se a$ternu o grimas& de parc& ar %i 'ng#iit $i mestecat dou& l&mi deodat&. 0 6tiu. 7a trebui s& ne descurc&m. /mul de $tiin& care reu$e$te s& supravieuiasc& 'n aceste zile este acela care $tie s& se adapteze mediului 'n care tr&im, rn)i amar <oarder. 0 !m plecat 'n spaiu tocmai pentru a sc&pa de acest mediu. !cum, m& a%lu e act 'n locul din care am plecat, doar c& situaia este cu mult mai grav&. 0 *ite ce este, *nder+ood. De ce nu construii pur $i simplu un soi de balcon sau teras& de )ur.'mpre)urul laboratorului, 'n a$a %el 'nct ace$ti Discipoli ai 'e!ui Mare s& poat& privi lini$tii la ceea ce se 'ntmpl& 'n baia 'n care zace protoplasma2 5i introducei printr.o u$& $i 'i scoatei pe alta. 4a urma urmei, 'ntregul proces nu va dura dect $ase luni de zile. 0 !tunci cnd "troidul va reveni la via& probabil c& vor dori s&.l $i a$eze pe un tron,
=K
aran)ndu.i deasupra capului un nimb str&lucitor. <oarder rse> 0 Dac& acesta reprezint& 'ntr.adev&r civilizaia ale c&rei creaii le.am g&sit pe asteroizi, cred, c& 'n scurt timp, va avea gri)& s& se descurce singur cu Discipolii s&i. /rice ar %i, va trebui s& le accepi cererile pe care le.au %&cut. 3u va dura %oarte mult. <oarder 'ntrerupse transmisia $i *nder+ood se 'ntoarse spre a%abilul $i stupidul Jennessey care st&tea 'n continuare pe scaunul s&u ca $i cnd nimic nu s.ar %i 'ntmplat. 0 7edei dumneavoastr&, spuse Jennessey, $tiam care va %i rezultatul acestei convorbiri. !m 'ncredere 'n 'e! Mare. 0 5ncredere1 6tiai c& va %i susinut de -omitetul 6tiini%ic doar pentru c& reprezini opt milioane de smintii. -e vei %ace atunci cnd 'e! Mare se va trezi $i v& va spune tuturor s& v& ducei dracului2 Jennessey zmbi> 0 3u va %ace asta. !m 'ncredere.
AB
6 Dou& zile mai trziu *nder+ood primi un tele%on de la P#y%e prin care acesta 'i cerea s& se 'ntlneasc& cu el. Era ceva urgent, asta era tot ce.i spusese P#y%e. !r#eologul nu auzise de cererile Discipolilor. Fusese surprins s& vad& ce se construia 'n marele #ol central, c#iar acolo unde %usese montat ec#ipamentul. 5i g&si pe *nder+ood $i pe ,llia 'n laborator studiind %ilmele pe care %usese 'nregistrat& cre$terea protoplasmic&. 0 -e construii acolo2 'ntreb& P#y%e. -redeam c& tot ec#ipamentul de care avem nevoie e de)a instalat. 0 *n monument 'nc#inat prostiei umane, mri *nder+ood. Dup& care 'i spuse lui P#y%e despre ordinele primite. 0 -onstruim un balcon de la 'n&limea c&ruia cei credincio$i s&.l poat& privi pe 'e! Mare. <oarder spune c& va trebui s& suport&m c#estia asta timp de $ase luni. 0 De ce $ase luni2 0 Pentru c& pn& atunci Demarzule va %i readus la via& sau, 'n caz contrar, 'nseamn& c& am e$uat. 5n ambele cazuri, de.abia la s%r$itul acestei perioade de timp vom reu$i s& sc&p&m de Discipoli. 0 De ce2 *nder+ood privi iritat 'n sus. 0 Dac& este mort nu vor mai avea pe cine s& venereze. ,ar dac& va tr&i, cu sigurana nu va dori s& aib& vreo leg&tur& cu ei. 0 !$ mai putea 'ntreba 'nc& o dat& 9de ce:, spuse P#y%e, dar am s& pun problema alt%el. 3u $tiu nimic despre %elul 'n care se va comporta dac& va tr&i. 6i dac& va muri va deveni probabil un martir al c&rui sacri%iciu va na$te o nou& religie 'n 'ntreaga lume, una 'n care noi, cei care am avut de.a %ace cu acest e periment $i care am e$uat, vom %i ar$i pe rug. *nder+ood a$ez& pe mas& pac#etul de %ilme %oto. !colo, departe, printre asteroizi, 'nv&ase respectul pentru opiniile ar#eologilor, 'ns& Dreyer 'l 'nc&rcase de)a cu o povar& mult mai grea dect putea el s& suporte. 0 "pune.mi dac& aspectele te#nice ale problemei sunt mai comple e sau mai numeroase dect cele pe care le.am g&sit de)a2 0 Din %ericire pentru noi, anumite 'nregistr&ri "troidiene erau ni$te discuri metalice mici a c&ror structur& metalic& s.a modi%icat con%orm modelului de scriere. *nii dintre b&ieii care lucreaz& 'n laborator au pus la punct un dispozitiv pentru ascultarea 'nregistr&rilor audio. 5n %ond am putut c#iar asculta vocile "troizilor1 -el puin astea sunt ni$te sunete care se aseam&n& unei limbi vorbite. ,ns& ceea ce m.a adus pe mine aici sunt c#estiile pe care le.am descoperit pe 'nregistr&rile scrise. -ea mai norocoas& descoperire, anterioar& celei de %a&, a avut loc 'n urm& cu mai bine de optzeci $i cinci de ani. *n vast depozit de 'nregistr&ri secrete a %ost g&sit de c&tre DicCens, unul dintre pionierii acestui domeniu. !proape c& aceste 'nregistr&ri se topiser& 'n 'ntregime, iar modi%icarea molecular& cu greu mai putea %i depistat& datorit& e punerii la o c&ldur& 'ngrozitoare. !m reu$it 'ns& s& separ&m discurile $i s& trans%er&m ceea ce era 'nregistrat pe ele 'n %orme vizibile pe alte %oi de tabl&. 6i putem s& le citim. !vem o seciune remarcabil&, aproape complet& despre istoria "troizilor, c#iar pn& aproape de e terminarea lor, $i dac& lectura $i interpretarea noastr& este corect&, e ist& un %actor surprinz&tor 'n leg&tur& cu ei. 0 6i care ar %i acesta2 0 Ei nu aparineau "istemului "olar. Erau de %apt ni$te re%ugiai e tra.galactici, a c&ror lume %usese distrus&. Revolt&tor este 'ns& un intelect care anticipase destinul $i 'ncepuse a.$i preg&ti propria conservare. 0 !sta este 'ns& numai o amploare subiectiv& a evenimentului, spuse Mia. 3u e ist& un asemenea concept sistematic 'n aceast& idee. 0 /are c#iar nu este2 Egoismul, lipsa total& de preocupare pentru ceilali, asemenea ie
A8
; toate acestea sunt indestructibile $i e istente 'n mesa)ul descoperit. !sta este motivul pentru care 'mi este mai mult dect team& 'n leg&tur& cu ceea ce vom descoperi dac& vom reu$i s& aducem la via& aceast& creatur&. -um se des%&$oar& procesul de recristalizare2 0 "e pare c& trece printr.o u$oar& cre$tere embrionic& convenional&, r&spunse Mia. ! dep&$it de)a o etap&, a$a.zis&, a distrugerii Pn& acum tr&s&turile sale sunt acelea ale unui mami%er, mai mult dect att nu se poate spune nimic -e este 'ns& cu aceast& nou& dovad& pe care mintea mea nu o poate pricepe2 3u pot $i nici nu vreau acum s& m& gndesc la alte aspecte ale problemei. 0 !r trebui1 /c#ii lui P#y%e parc& luaser& %oc, erau poruncitori. !vem dovezi noiG (erry s.ar %i putut s& aib& dreptate atunci cnd a cerut ca protoplasma s& %ie distrus&. ,llia 'ng#e&. 0 -e dovezi2 0 -e %el de mentalitate ar 'ncerca s& se conserve pe sine 'ns&$i 'n timpul unei catastro%e planetare care i.a distrus pe toi semenii s&i2 'ntreb& P#y%e. !m g&sit ceva 'n leg&tur& cu un mare con%lict interstelar $i am a%lat c& pentru a doua $i ultima oar& inamicii lor le.au luat 'n s%r$it urma $i le.a distrus lumea 'n care tr&iau. Dintre toate popoarele str&vec#i, distruse 'n 'ntregime, cum a %ost $i -artagina, numai individul &sta a supravieuit. 0 !cum 'nelegi semni%icaia acestui %apt2 Dac& va tr&i, va %i din nou animat de aceea$i ur& r&zboinic& 'nn&scut& $i dorin& de r&zbunare pe care le avea din plin atunci cnd $i.a v&zut lumea 'n care tr&ia distrus&1 0 5n sc#imb, cunoa$terea %aptului c& tot pentru ceea ce a luptat a disp&rut geologic, nu va supravieui, obiect& *nder+ood. 6i.apoi, te contrazici> dac& era att de puin de preocupat de propria.i lume, poate c& acest con%lict de care vorbeai nu.l interesa deloc. Poate c& el era suprema inteligen& a vremurilor sale $i tot ce.$i dorea era s& scape de m&celul %&r& sens pe care nu.l putea opri. 0 3u, nu este nici o contradicie, spuse cu convingere P#y%e. !cest %apt este tipic pentru un lider r&zboinic care $i.a dus poporul spre distrugere. 5n clipa 'n care dezastrul 'l cople$e$te, acest tip de lider nu se gnde$te dect la sine. "pecimenul pe care 'l avem aici 'n muzeu este cel mai concludent e emplu, viznd situaia la care poate duce asemenea dorine egoiste de autoconservare. P#y%e se ridica brusc din scaun $i arunc& cu teancul de #rtii pe bancul de lucru din laborator. 0 (otul se a%l& aici. -itii voi 'n$iv& $i a%lai adev&rul. 5n aceste pagini se a%l& o traducere destul de liber& $i reu$it& a istoriei pe care am g&sit.o 'n 'nregistr&rile lui DicCens. !poi plec& brusc. ,llia $i *nder+ood se 'ntoarser& spre notiele de mn& pe care le l&sase 'n urm& $i 'ncepur& s& citeasc&> -ele o sut& prea.puternice nave ale ,mperiului "irenian se 'mpr&$tiau care 'ncotro prin spaiul ce devenise palpabil datorit& rapidit&ii cu care zburau. ,naccesibilul centru de comand& al %lotei, inima acestei %ort&ree zbur&toare se a%la adnc ascuns& 'n carena navei amiral, %e-rian, acolo unde Jetrarra "irenianul, Demarzule se pr&bu$ise posac 'n %aa tabloului comple 'n care erau 'nscrise toate mi$c&rile vastei sale %lote. 4ng& el se a%la silueta viguroas& a lui (os#mere, geniul care salvase ce mai r&m&sese din superputerea care alt&dat& putea trimite 'n spaiu, deodat&, un milion de nave ca cele ce zburau 'n derut&. (os#mere spuse> 0 "& zbur&m mai departe este lipsit de sens. ,nstrumentele noastre ne arat& c& Dragbora sunt cei care c$tig&. 3avele lor sunt de zece ori mai numeroase dect ale noastre. -#iar $i cu a)utorul ecranelor mele protectoare tot nu putem spera c& vom mai rezista destul. "unt #ot&ri s& distrug& tot, pn& la ultimul individ al ,mperiului "irenian. 0 ,ar eu sunt #ot&rt s&.i distrug pe toi, pn& la ultimul Dragborean1 rosti cuprins de %urie Demarzule. "e ridic& din scaun $i 'ncepu s& se plimbe gr&bit prin camer&. 7oi tr&i1 7oi tr&i pentru a vedea lumea lor lipsit& de orice energie $i pe ultimul dintre ei mort. Este gata cavoul2 (os#mere 'nclin& din cap.
A=
0 6i e$ti sigur c& metoda ta %uncioneaz&2 0 Da. 7rei s& vedei care sunt rezultatele %inale ale testelor2 Demarzule %&cu semn c& da, iar (os#mere porni primul spre u$& $i apoi 'n )os pe un lung coridor spre laboratorul 'n care Demarzule '$i pusese toate speranele de a 'mbr&i$a ani de nemurire $i de a sc&pa de inamicul care )urase s& distrug& totul. Jetrarra "irenianul privea impasibil cum omul de $tiin& a$eza un micu animal 'n camera care avea %orma de s%er&, dup& care acesta se retrase 'n spatele unui scut protector $i ap&s& pe un buton. Pe loc, recipientul 'n care se a%la animalul a %ost inundat de un lic#id portocaliu incandescent $i o teribil& grimas& de durere se a$ternu pe %aa animalului 'n timp ce sunete 'nsp&imnt&toare izbucneau din gtul acestuia. 0 3u e deloc pl&cut, observ& Demarzule. 0 3u, spuse (os#mere. Dar este absolut necesar ca procesul s& aib& loc numai atunci cnd cel supus e perimentului este pe deplin con$tient de ceea ce se 'ntmpl&. !lt%el, re'nvierea nu va mai avea loc. "t&pnul privea pasiv cum ipetele animalului se stingeau 'ncet 'n timp ce corpul acestuia se topea sub incandescena razei, o topire total&, pn& cnd a 'nceput s& se reverse 'ntr.un bazin situat 'n partea de sus a s%erei, unde de)a se pornise s& vibreze animat de %orele reziduale ale vieii. 0 Protoplasm& 'n stare pur&, e plic& (os#mere. !ceasta poate %i 'ng#eat& la o temperatur& de zero absolut, %&r& ca metabolismul 'nc& e istent s& poat& %i detectabil, 'ns& viaa va %i acolo, $i va r&mne acolo probabil pentru o mie de e!a, timp 'ndelungat ca noile lumi s& se nasc& $i cele vec#i s& moar&. 0 "u%icient de mult ca ultimul Dragborean s& moar&, 'n timp ce eu, Demarzule, Jetrarra al "ireniei voi tr&i 'n glorie $i trium%. *n zmbet u$or, abia sc#iat, neobservat 'ns& de Demarzule se a$ternu pe %aa lui (os#mere. -e tragedie pentru civilizaiile din *nivers s.ar %i putut produce dac& Demarzule sau orice alt vestigiu al ,mperiului "irenian avea s& supravieuiasc&, se gndi (os#mere. -ei din Dragbora acionaser& lucid, dup& un plan bine pus la punct $i bene%ic pentru *nivers atunci cnd '$i propuseser& e terminarea total& a "irenienilor. Propria sa via& merita, cu si. guran&, mult mai mult s& %ie salvat&, dect cea a lui Demarzule, de la iminenta pieire. 5nc& din prima clip& 'n care concepuse ideea acelui cavou $i.i vorbise despre proiect lui Demarzule, (os#mere pl&nuise de)a ca cel ce avea s& %ie gazda acelui depozit p&str&tor de via& aproape etern& s& %ie el 'nsu$i $i nu Demarzule. -u toate acestea nu e ista dect o singur& cale de a 'nainta 'n dezvoltarea acestui gigantic proces, $i anume aceea de a.l %ace pe Demarzule s& cread& c& %usese preg&tit pentru el. Din moment ce un asemenea proiect nu putea %i realizat 'n secret, era clar c& Demarzule trebuia s&.$i dea consim&mntul pentru construcia prototipului. !r %i %&cut asta numai dac& ar %i crezut c& 'i este destinat lui 'nsu$i. Mintea sa egocentric& ar %i %ost imediat tentat& de ideea unei asemenea posibilit&iG gndul c& el singur va supravieui mileniilor, 'n timp ce toate celelalte civilizaii ar %i dec&zut $i pierit, l. ar %i 'ncntat cu siguran&. 0 Re'nvierea, spuse Demarzule. !rat&.mi cum poate viaa s& renasc& din lic#idul &sta1 !rat&.mi cum poate rena$te viaa. (os#mere puse 'n %unciune deasupra s%erei un alt proiector $i dintr.o mi$care scurt& ap&s& pe un alt buton. <rusc, raze invizibile inundar& cu puterea lor masa de protoplasm& %&r& %orm&, din s%er&. Pe m&sur& ce priveau, v&zur& cum aceasta 'ncepu s& vibreze $i s& erup&, c&p&tnd 'ntr.un ritm ameitor %orme $i crescnd, pn& cnd viaa reizbucni 'n materia solidi%icat&. -onduc&torul "irenienilor era atent la trans%ormarea animalului din s%er&. 4a 'nceput, membrele $i trunc#iul %ormar& un contur cenu$iu 'ntunecat, pentru ca dintr.o dat& s& se solidi%ice $i animalul s&ri 'n sus speriat, dar 'n via&. Pn& $i Demarzule era cumva surprins de aparentul miracol. 0 Foarte rapid, remarc& el. "pecimenul este nev&t&mat2 0 -omplet nev&t&mat, spuse (os#mere. Procesul nu este 'ns& la %el de rapid dup& o
AA
perioad& mai lung& de timp. 3ivelul de meninere al vieii este, 'n cazul acesta, %oarte sc&zut, 'ns& %&r& a disp&rea total. (otu$i, cu ct este mai sc&zut, cu att este nevoie de mai mult timp pentru re%acere. Dup& mai multe sute de e!a s.ar putea s& %ie nevoie de o perioad& de tor e!a. 0 ,ndi%erent cum ar %i 'ns&, procesul de re%acere va %i un succes2 (os#mere d&du a%irmativ din cap. "utele de nave ale "irenienilor '$i p&strau imperturbabil cursul de zbor 'n timp ce inamicul c$tiga rapid teren, c#iar dac& se a%la cu mai multe gala ii 'n urma lor. 5ntr.un trziu, din punctul de observare, se z&ri ceva asem&n&tor unui sistem solar 'n care cea de a cincea planet& indica posibilitatea de a %i locuit&. Demarzule ordon& ca totul s& %ie preg&tit de aterizare. Planeta pe care o descoperiser& era locuit& de r&m&$ie ale unei civilizaii care aproape c& se degradase 'ntr.att 'nct se re'ntorsese la vrsta copil&riei. /poziia celor puini ce se mai a%lau pe planet& a %ost repede zdrobit&, iar re%ugiaii "irenieni 'ncepur& s& pun& 'n aplicare %renetica dar $i lipsita de speran& sarcin& de a construi ad&posturi 'mpotriva sosirii cople. $itoarei %ore a celor din Dragbora, ad&posturi care erau ca $i ine istente 'n %aa noii $i de temut puternice arme a inamicului. 5ns&, 'n timp ce ecranele generatoare gigantice erau rapid 'n&late spre cer $i erau s&pate amplasamentele pentru razele laser, cei mai buni $i mai 'nelepi oameni de $tiin& erau preocupai cu prepararea cavoului pentru Jetrarra $i Demarzule. *ria$ul container, asemeni unui cristal ce urma s& devin& impenetrabil, oricare ar %i %ost %orele care ar %i acionat asupra sa, cu e cepia codului de %recven& a c&rui %ormul& %usese inscripionat& pe e terior, urma a %i cobort zeci de mii de metri 'n straturile de minereu ale planetei, 'n sperana c& va %i %erit de e plozia %inal& ce urma s& distrug& planeta. Doi oameni aveau s& intre 'n cavou 'ns& numai unul dintre ei avea s& supravieuiasc& mileniilor. (os#mere era singurul care cuno$tea 'n 'ntregime procesul ce urma a se des%&$ura, a$a 'nct era absolut necesar ca el s& %ie acela care s& diri)eze manevrarea instrumentelor. 5ns& (os#mere $tia c&, a$a cum Demarzule nu inteniona s&.i permit& s& p&r&seasc& cavoul cunoscndu.i toate secretele procesului de resurecie, tot a$a nici el nu dorea ca Demarzule s& %ie acela care s& bene%icieze de pe urma acestor secrete. (imp de trei tor e!a "irenienii au muncit cu %renezie, 'nt&rindu.$i puternicele ad&posturi pe care le construiser& cnd, din punctul de observaie situat la o sut& de mii de ani lumin& 'n spaiu, au %ost anunai de sosirea teribilei %lote a Dragboreenilor ; $i asta c#iar cu cteva secunde 'nainte ca o raz& de lumin& provenind din nava inamicilor s&.l distrug&. !%lnd vestea, (os#mere se apropie de Demarzule care se a%la c#iar 'n centrul de comand&> 0 3u mai avem mult timp la dispoziie Jetrarra. -avoul este gata. Plecar& 'mpreun& spre intrarea 'n li%tul ce avea s&.i duca 'n inima planetei. 4i%tul %usese construit cu a)utorul $i cu bun&voina ctorva "irenieni %&r& ca vreunul dintre ace$tia s& $tie care este scopul acestuia, gndindu.se mai degrab& c& reprezint& un mi)loc de ap&rare. 3imeni nu i.a v&zut pe Jetrarra $i pe (os#mere, geniul, intrnd 'n li%tul care avea s&.i poarte pentru eternitate 'n adncurile de neatins ale planetei. *nder+ood $i ,llia a)unseser& la s%r$itul paginii $i al pove$tii, primul 'n)urnd 'ncet atunci cnd minile sale r&s%irar& puinele pagini care mai r&m&seser&. 3u mai era nimic despre str&vec#ii Demarzule $i (os#mere. !utorul acestei pove$ti %usese probabil un om de $tiin& "irenian, prieten $i con%ident al lui (os#mere, unul care r&m&sese %oarte aproape de acesta 'n ultimele zile. El %usese unul dintre puinii martori ai coborrii celor doi 'n adncul planetei, 'ns& %&r& s& $tie ce s.a 'ntmplat atunci cnd Demarzule $i (os#mere a)unseser& la destinaie $i sigilaser& cavoul. 3u 2tia care *intre cei *oi reu2ise s1 su+ravie"uiasc1 3n +uternica 2i *ura !u+t1 care cu si$uran"1 avusese !oc, aco!o 4os, 3n a*0ncuri. ,ar 'n scurt timp, nici unuia dintre "irenieni nu avea s&.i mai pese de soarta dezertorului Jetrarra, pentru c& de)a imensa %lot& a Dragboreenilor a)unsese deasupra lor. !ce$tia, cu a)utorul necunoscutei $i de temut arme ce 'mpr&$tiaser& teroarea asupra puternicilor "irenieni,
A?
ap&rur& brusc de pretutindeni $i anular& orice mi)loc posibil de ap&rare. ! %ost un m&cel 'ngrozitor c#iar $i pentru cruzii "irenieni. 4a 'nceput, unul cte unul, apoi cu zecile, lupt&torii au %ost uci$i, iar ma$inile lor trans%ormate 'n ruine topite de puterea armelor de atac. 4a s%r$it, cnd pe cmpul de b&taie r&m&seser& numai buc&i de metal incandescente $i mori 'mpr&$tiai peste tot, %lota inamic& se retrase, am&gindu.i pe cei puini r&ma$i 'n via& c& s.ar putea s& mai e iste vreo $ans& ca s& supravieuiasc&. 5ns& nici o ast%el de $ans& nu avea s& e iste. 5n timp ce %lota inamicului se retr&gea din calea vederii "irenienilor, ap&ru o singur& nav&, de dimensiuni mici. Dipetele pornite din 'ntreaga %iin& a %iec&rui supravieuitor ar&tar& c& ace$tia din urm& 'neleseser& ce va urma. 5ns& toi muriser& cu mult 'nainte ca planeta s& e plodeze 'n mii de %&rme ce zburau $uiernd prin spaiu. *nder+ood puse )os manuscrisul, mintea sa $ov&ind s& 'nc#id& imaginea vastului tablou al teribilei b&t&lii ce avusese loc cu att de mult timp 'n urm&. ,storia pe care o citise o%erise ni$te r&spunsuri ridicate de 'ntreb&rile ar#eologiei asteroidale. E plica deplina lips& de leg&tur& e istent& 'ntre "troid ,,,, care %usese limba)ul "irenienilor $i "troid , $i ,, care, %&r& nici un dubiu, reprezenta modul de comunicare $i transmitere a mesa)elor nativilor de pe planeta disp&rut&. 5ns& acest %ragment de istorie preg&tit $i scris de c&tre necunoscutul om de $tiin&, companion al lui (os#mere, punea 'n acela$i timp $i problema celei mai mari dintre enigme. /c#ii ,lliei privir& %i 'nspre *nder+ood> 0 -ine a c$tigat2 spuse ea. Dac& (os#mere a %ost acela, atunci e traterestrul din cavou este e act ceea ce ne.am dorit de la 'nceput s& %ie. Dac& 'ns& este Demarzule, atunci (erry are dreptate> acesta trebuie neap&rat distrus. *nder+ood arunc& o privire spre baia cu elemente nutritive 'n care dormea de atta timp e traterestrul $i unde contururile 'ntunecate ale unei %iguri slabe, de)a 'ncepuser& s& apar& 'n 'nneguratele adncuri ale soluiei #r&nitoare. 0 (rebuie s& %ie (os#mere, spuse el $i sper& din tot su%letul s& aib& dreptate.
AE
7 <alconul de deasupra plan$etei muzeului de unde se putea z&ri baia %usese 'n&lat $i %i at, iar discipolii 'e!ui Mare 'ncepuser& s& se reverse peste el asemeni unui torent de ap& nes%r$it. Pentru *nder+ood imaginea era una bolnav& $i revolt&toare. 5n timp ce privea %eele celor ce veneau s& venereze sanctuarul, vedea cum ace$tia se trans%ormau de parc& ar %i %ost martorii a cine $tie ce marcant& viziune. (oi soseau purtnd pe %a& poveri de neimaginat $i plecau cu %eele surz&toare $i cu oc#ii str&lucitori. Pn& $i bolnavii in%irmi veneau $i plecau 'n cr)e, plini de banda)e $i de bube. De dou& ori pe zi Villiam <. Jennessey rostea de la 'n&limea balconului o rug&ciune 'nc#inat& 'e!ui Mare, momente 'n care $uvoiul de adulatori %anatici se oprea $i se pleca 'n %aa acestuia. *nul dintre biologii a%lai 'n ec#ipa lui *nder+ood, pe nume -raven, era 'ntr.att de %ascinat de isteria 'n mas& dezl&nuit& de e istena acestui e traterestru, 'nct ceru permisiunea de a %ace un studiu asupra 'ntregului eveniment. *nder+ood, 'n sc#imb, 'ncerca s&.$i scoat& din cap tot acest spectacol degradant. 6tia c& nu va rezista mult& vreme 'n muzeu dac& mintea sa avea s& st&ruie asupra decadenei umane. Masa de protoplasm& din baia nutritiv& sem&na pe a ce trece cu un embrion tipic de mami%er, cu tr&s&turi 'ndea)uns de antropomor%ice, avnd 'ns& $i unele di%erene pe care, att ,llia ct $i *nder+ood nu le puteau delimita de dezvoltarea natural& a creaturii sau de circumstanele neobi$nuite ale procesului de readucere la via&, $i asta 'ntruct nu e ista nici un standard prin care ele s& %ie comparate. !$a se des%&$urau lucrurile pn& cnd, 'ntr.o bun& zi, spre s%r$itul celei de.a patra luni a procesului, *nder+ood primi un tele%on urgent de la P#y%e> 0 7ino 'ncoace imediat1 spuse acesta. !m g&sit r&spunsul la 'ntrebarea pe care ne.am pus.o c#iar 'n cavou. 6tiu cine este cu adev&rat -e! Mare. 0 -ine2 0 7reau s& vezi asta cu oc#ii t&i1 7ino s& vezi tu 'nsui1 -nd P#y%e 'ntrerupse leg&tura *nder+ood 'n)ur&. 5nmn& notele sale de observaie operatorului de serviciu $i p&r&si cl&direa. "eciunile de le icogra%ie $i %ilologie ale ,nstitutului se a%lau aruncate undeva 'n ni$te cl&diri situate de.a lungul ora$ului, 'n apropierea portului spaial. "ecia de semantic& se a%la $i ea, de asemenea, 'n aceea$i zon&. -avoul %usese mutat acolo pentru cercet&ri am&nunite. / dat& a)uns acolo se v&zu 'ntmpinat de c&tre Dreyer $i P#y%e. <&trnul ar#eolog %rem&ta de emoie> 0 !m g&sit mumia, spuse el. 0 -e mumie2 0 Mumia celui din cavou, nenorocitul ucis de c&tre cel care zace acum, a$teptnd s& re'nvie. 0 -ine este2 0 7ei vedea. ! l&sat o 'nregistrare pentru cei care aveau s& descopere cavoul. ,ntrar& 'n ane a ce %usese special construit& pentru a g&zdui structura e traterestr&. !colo, 'n&untru, cavoul p&rea a %i mult mai mare dect 'n locul 'n care 'l descoperiser& 'n spaiu. *nder+ood 'i urm& pe coridoarele cu care de.acuma se %amiliarizase 'ndea)uns. -oborr& 'n camera principal& 'n care era inut& protoplasma 'e!ui Mare. 5n acel moment *nder+ood ob. serv& o desc#iz&tura care p&trundea $i mai adnc 'n interior. 0 !i g&sit o cale de intrare $i 'n celelalte locuri ale cavoului2 0 Da, 'ns& am %ost lipsii de noroc pentru c& nu &sta este locul pe care l.am descoperit primul. 7ino 'ns& s& vezi1 P#y%e se %&cu nev&zut prin desc#iz&tura strmt& $i trecur& peste trei nivele pline de arte%acte necunoscute. !poi, 'n s%r$it, a)unser& 'n cea mai mic& dintre camere %ormate cumva
AF
de curbele carapacei de metal ce acoperea $i 'nc#idea cavoul. Era prea mic& pentru a se putea sta 'n picioare $i evident c& se umplu rapid de %umul de la trabucul lui Dreyer. 0 ,at&, aici este, c#iar unde am g&sit.o, spuse P#y%e. *nder+ood se uit& la obiectul pe care i.l ar&tase P#y%e, %&r& s&.l recunoasc&. P&rea c& un soi de liliac uria$ $i uscat %usese aruncat cu negli)en& 'n colul camerei. 0 Este complet des#idratat, spuse P#y%e. "e pare c& nu a apucat s& r&mn& aici 'ndea)uns de mult& vreme 'n perioada dintre timpul morii sale $i cel al distrugerii planetei pentru a putrezi. Pe m&sur& ce moleculele de ap& au 'ng#eat $i s.au 'mpr&$tiat, el, pur $i simplu, s.a uscat $i s.a solidi%icat. Mi.a$ dori s& e iste o cale prin care biologii s&.l poat& restaura. Este att de lipsit de %orm& 'nct este %oarte di%icil s& $tim cum ar&ta de %apt. 0 Dar cine este el2 0 !i aici 'nregistrarea pe care ne.a l&sat.o. Dup& cte se pare, aveau 'n permanen& cu ei ni$te unelte electrice cu a)utorul c&rora puteau scrie pe supra%ee metalice. Este un mister cum reu$eau s& le citeasc&, pentru c& noi, dac& vrem s& desci%r&m ce st& scris aici, am avea nevoie de o cantitate de ec#ipamente cel puin ct camera asta de mare. ,at& ni$te %otogra%ii ale me. sa)ului s&u, pe care am reu$it s& le %acem lizibile. *nder+ood lu& teancul de %otogra%ii. !cestea redau absolut toi pereii camerei 'n care se a%lau inclusiv mumia uscat& z&cnd inert& acolo unde c&zuse cuprins& de durere $i moarte. ,e$ea 'ns& 'n eviden& o lung& inscripie %ormat& din litere albe, ascuite, scris& de str&vec#ea creatur& cu milenii 'n urm&. 0 / poi citi2 'ntreb& P#y%e. *nder+ood e amina cu gri)& semnele $i d&du din cap a%irmativ. 3u a)unsese 'nc& 'n stare de a desci%ra cu u$urin& acest gen de mesa)e, dar le putea totu$i citi. Demarzule m.a 'n)ung#iat, spunea mesa)ul. -uvintele erau asemeni unor bile de g#ea& care.l izbir& 'n %a& cu viteza unui glonte. "e uit& la %eele impasibile ale celor doi colegi ai s&i deslu$ind de)a #ot&rrea pe care ace$tia o luaser&. Dup& care, lent, %&r& grab&, '$i cobor' din nou privirea asupra %otogra%iei $i 'ncepu s& citeasc&. !m 'ncercat s& a)ung 'n camera principal& $i s& distrug ec#ipamentul realizat pentru resurecie, 'ns& nu am reu$it. Demarzule 'nv&ase de)a cum s& se %oloseasc& de el. De$i nimic creativ nu se a%l& 'n mintea sa $i toate elurile sale vizeaz& cucerirea $i distrugerea, el deine 'nc& 'ntregul control asupra vastului tezaur al $tiinei "ireniene. 3u sunt un r&zboinic $i nici su%icient de abil pentru a m& descurca 'ntr.o lupt&. "e 'nelege c&, pentru Demarzule, n.a %ost deloc di%icil s& m& doboare. 7oi muri curnd $i de aceea v& las vou&, celor din vremurile ce vor veni, aceste rnduri. !cesta este, deopotriv&, mesa)ul $i avertismentul meu c&tre voi> Distrugei %&r& mil& coninutul camerei 'n care se a%l& protoplasma. 5n interiorul ei zace Demarzule, o n&past& pentru orice civilizaie 'n mi)locul c&reia se va ridica. !cesta nu viseaz& dect la cuceriri $i nu va avea odi#n& pn& cnd nu va deveni st&pnul *niversului. ! distrus nenum&rate gala iiG dac& va tr&i din nou va mai distruge 'nc& multe altele. *cidei.l1 6tergei din memoria voastr& tot ce 'nseamn& cunoa$tere provenind din ,mperiul "irenian1 Dac& vei %i tentai s&.l readucei la via& pe Jetrarra $i s& credei c& $tiina voastr& este pe m&sura celei a noastre, nu uitai c& priceperea $i cunoa$terea necesar& pentru a p&trunde 'n acest cavou este in%imi Ea reprezint& cel mai mic numitor al civilizaiei noastre. De aceea, ucidei... 5nregistrarea se 'nc#eia aici, cu acest ultim avertisment al str&vec#iului om de $tiin& (os#mere. Minute 'ntregi, 'n camera 'n care se a%la cavoul, se a$ternu t&cerea. !tunci cnd *nder+ood terminase de citit, P#y%e nu %&cu nici un comentariu. 7&zu tensiunea ce.l cuprinsese pe *nder+ood care.$i 'ncle$tase %&lcile $i %i aia din oc#ii s&i de parc& ar %i vrut s& sparg& negura vremurilor cu puterea viziunilor sale $i s& 'ncerce s& $i.l imagineze pe omul de $tiina a%lat pe moarte, mzg&lindu.$i mesa)ul pe pereii acestei camere
AI
a disper&rii. 5ntr.un s%r$it P#y%e zise> 0 3u putem risca oprirea procesului de readucere la via& a lui Demarzule acum, Del. Pnde$te.te ce ar 'nsemna s& %acem s& dispar& o mentalitate care deine comanda $i 'ntreaga cunoa$tere a unei $tiine att de superioare. 0 3u intenion&m c#iar s&.l distrugem sau s& pierdem acest potenial, "e ap&r& *nder+ood. 7om deine 'nc& controlul atunci cnd va reveni la 7ia&. !cesta poate %i inut strict sub supraveg#ere 'ntr.o zon& limitat& ; $i dac& 'n %inal este necesar, c#iar distrus. -red c& merit& e%ortul dac& ast%el am reu$i s& capt&m $tiina pe care o cunoa$te. 0 *ii c& sub nici o %orm& $i 'n nici un %el nu avem control asupra lui, oricum ai privi sensul pe care.l d&m acestui cuvnt2 -ei care au controlul sunt Discipol. "untem sub directoratul $i conducerea ,nstitutului care poate %i oricnd ras de pe supra%aa P&mntului de c&tre -omitetul de 6tiine. ,ar ace$tia, la rndul lor, nu sunt altceva dect ni$te marionete 'n mna Discipolilor care dein puterea de vot. !tunci cnd Demarzule va re'nvia '$i va avea de)a alaiul s&u de adepi care.l vor privi nu numai ca pe un 'mp&rat, ci c#iar ca pe un zeu. 5i spun c& nu avem alt& alternativ& dect aceea de a.l distruge. F&lcile lui *nder+ood erau 'nc& 'ncle$tate. Din aceast& 'ncle$tare r&zb&tea tentaia de a accede la o $tiin& ce ar %i putut reprezenta 'n mod normal un salt peste zeci $i sute de mii de ani de dezvoltare $i cunoa$tere 'n "istemul "olar. 3u putea renuna la un asemenea dar precum cel pe care.l o%erea cultura "irenian&. 5n acea clip& oc#ii s&i 'i 'ntlnir& pe cei ai lui Dreyer, care nu spunea nimic, ci doar st&tea lini$tit, 'nv&luit 'n ceaa %umului de trabuc. 5n acea privire putu citi deodat& implacabilul r&spuns. 0 5n regul&, spuse. (u $i b&trnul (os#mere ai c$tigat. Jaidei s& a)ungem la un tele%on $i voi da imediat ordin ca radiaiile s& %ie oprite. "e c&&rar& cu iueal& pe sc&ri de parc& ar %i vrut s& scape ct mai repede posibil de resping&torul mormnt al celui mort de milenii. "e gr&bir& s& intre 'n cl&dire $i apoi 'n biroul lui P#y%e. !ici *nder+ood o sun& pe ,llia. !ceasta r&spunse imediat de parc& ar %i a$teptat, plin& de team& $i lipsit& de orice sperana, acest mesa). 0 Este Demarzule, cuceritorul, spuse *nder+ood. /pre$te imediat radiaiile $i evacueaz& lic#idul din tanc. 7om suporta consecinele acestei decizii, dar e mai bine a$a dect s& continu&m procesul de restaurare. ,llia '$i mu$c& buzele $i '$i mi$c& capul> 0 !r %i putut s& %ie $ansa cea mare pe care P&mntul o a$tepta, spuse ea cu un soi de suspin 'n voce. 7oi opri imediat procesul. P#y%e spuse> 0 6tii ce, *nder+ood2 5n curnd o s& d&m cu toii de necazuri. -red c& o s& cer s& %iu din nou trans%erat 'napoi, 'n e pediie. 3u vrei s& ne 'nsoe$ti2 0 <&nuiesc c& ai dreptate, 'ns& -omitetul 6tiini%ic nu ne va l&sa s& sc&p&m att de u$or. 4a asta nu te.ai gndit, P#y%e2 7om %i noroco$i dac& vom reu$i s& sc&p&m de condamnarea la 'nc#isoare pe via&. 5ns& tu, Dreyer, trebuie s& pleci 'nainte ca ei s& vin& dup& noi. 3u e nevoie s& %ii $i tu implicat 'n povestea asta. 0 3u m.am gndit c& lucrurile stau a$a, cum ai spus tu, zise P#y%e, 'ns& cred c& ai dreptate. 3u cred c& Discipolii vor %i dispu$i s& ne lase s& sc&p&m att de u$or, nu.i a$a2 'nainte ca Dreyer s& apuce s& vorbeasc& inter%onul din birou sun&. P#y%e desc#ise leg&tura tele%onic& $i pe ecran ap&ru %aa cuprins& de panic& $i nebunie a lui Esmond, unul dintre tinerii ar#eologi. 0 P#y%e, e clam& omul. 3u $tiu despre ce este vorba sau ce se 'ntmpl&, 'ns&, poliia se 'ndreapt& spre biroul t&u. !u mandate de arestare pe numele t&u $i al doctorului *nder+ood. P#y%e mulumi cu un u$or semn din cap. 0 Mulumesc, Esmond. 7oi avea gri)& s& nu p&e$ti nimic pentru c& m.ai avertizat. !preciez gestul t&u. 3u.$i pierd deloc timpul, nu.i a$a2 'i spuse apoi lui *nder+ood. 5ns&
A@
atta timp ct Demarzule a %ost distrus se poate spune c& am reu$it s& %acem ce ne.am propus. 0 "tai puin, spuse *nder+ood. -um putem s& $tim dac& Demarzule a %ost 'ntr.adev&r distrus2 -eva nu a mers cum trebuieG poliia a sosit prea repede. 0 Prive$te1 "cos din calmul s&u proverbial Dreyer ar&t& spre %ereastra ce d&dea spre ora$. !colo, unde 'nainte se a%la muzeul -arlson, acum era un mare $i str&lucitor balon de lumin&. 0 / carcas& de %or&, e clam& *nder+ood. -um...2 0 E evident c& erau preg&tii pentru asta de mult& vreme, spuse Dreyer. *nder+ood 'ncerc& din nou s& dea tele%on c&utnd.o pe ,llia, 'ns& din interiorul carcasei de energie impenetrabil& nu se auzea nici un r&spuns. / %ric& teribil& 'l cuprinse atunci 'n tulburarea sa. 0 -e s.a 'ntmplat cu ,llia2 Era bine2 0 /ricare ar %i r&spunsul e clam& P#y%e, mai mult ca sigur, c& Demarzule nu a %ost distrus, situaie 'n care nu trebuie s& ne l&s&m prin$i. 0 -e putem %ace2 !u 'ncon)urat cl&direa. 3u avem nici o $ans& s& sc&p&m de aici. 0 -l&direa 'n care ne a%l&m este una vec#e. Este plin& de camere $i subsoluri despre a c&ror e isten& %oarte puini $tiu iar membrii ec#ipei sunt cu toii oameni de $tiin&. !ce$tia ne vor %i loiali. Jaidei1 0 3u, a$teptai, spuse *nder+ood. 4upta va %i pierdut& $i nu vom putea c$tiga dac& m& al&tur vou& ascunzndu.m& prin camerele subterane ale ora$ului. 3u e ist& dect o singur& $ans& de a.l distruge pe Demarzule. !ceea ca eu s& m& 'ntorc 'n muzeu $i s&.l termin personal. 0 E$ti nebun1 Discipolii nu te vor mai l&sa niciodat& s& pui piciorul acolo. Jaide omule, pierdem timpul de poman&1 0 P#y%e, tu $i Dreyer mergei $i ascundei.v&. / s& 'ncerc s& dau vina pe voi $i pe un grup de oameni de $tiin&, clamndu.mi sus $i tare nevinov&ia. Este singurul %el 'n care putem avea acces la Demarzule. Plecai. "tai1 !vei cumva un arunc&tor de %l&c&ri2 0 Este unul c#iar acolo 'n sertar. !m %ace bine s&.l lu&m cu noi. *nder+ood smuci de sertar $i g&si arma. Dinti apoi partea de sus a antebraului $i ap&s& pe tr&gaci. Faa i se contorsiona involuntar de durere 'n timp ce P#y%e privea uimit, %&r& a putea scoate vreun cuvnt. 0 De ce ai %&cut asta2 'ntreb& ar#eologul. *nder+ood 'i arunc& arma 'n timp ce camera se umplea 'ncet de du#oarea c&rnii arse. 0 (u m.ai 'mpu$cat atunci cnd am re%uzat s& opresc radiaiile. Pare o poveste cusuta cu a& alb& $i dac& nu m& vor crede atunci s.a zis cu mine1 Dar dac& nu risc&m, Demarzule va %i noul conduc&tor $i st&pn absolut al P&mntului. Dreyer c&zu de acord. 0 Este o $ans&. 5ncearc& s& nu o ratezi. 3oroc1 / mi$care puternic& $i brusc& de.a lungul #olului ce d&dea 'n a%ara u$ii 'i avertiz& ca o%ierii de poliie ce urmau s&.i aresteze se apropiau. P#y%e 'i arunc& lui *nder+ood o ultim& privire plin& de dezn&de)de 'n timp ce acesta '$i cuprindea cu mna poriunea de bra ars. !r#eologul se 'ntoarse brusc $i $ni ca o s&geat& prin u$a din spatele biroului s&u, urmat de Dreyer. !proape 'n aceea$i clip& u$a principal& zbur& 'n buc&i $i doi o%ieri de poliie 'narmai din cap pn& 'n picioare n&v&lir& 'n camer&. "e oprir& din misiunea pe care o aveau de 'ndeplinit v&zndu.l pe %izician gemnd. 0 Facei rost de a)utoare, spuse disperat *nder+ood. (rebuie neap&rat s& a)ung la muzeu. "ar putea s& nu %ie prea trziu c#iar dac& Dr. Morov a oprit m&nunc#iul de raze. P#y%e m.a obligat s&.i ordon s& opreasc& procesul de resurecie. /amenii de $tiin& nu doreau s&.l vad& pe 'e! Mare readus la via&. M.a 'mpu$cat atunci cnd am re%uzat. M.ar %i ucis dac&... *nder+ood se 'ncovoie peste birou $i le$in& din cauza durerii pe care nu o mai putea suporta.
AK
8 7n)osul Pre$edinte al -omitetului 'l privea pe *nder+ood 'n sala de audieri plin& oc#i, cu sigurana $i %uria deta$at& a unuia care reprezint& un milion de votani. 5i spuse acestuia> 0 Praierea care i.a %ost acordat& nu a %ost %&cut& pornind de la considerentul c& %apta dumitale este mai puin cumplit& dect altele. 5ntruct actul t&u a pus 'n pericol o posesiune a acestui guvern, posesiune ce ar putea sc#imba 'n bine viaa pe P&mnt, mr$&via comis& este considerat& capital& $i ast%el pedepsit& prin condamnare la moarte. -u toate acestea, dumneata e$ti singurul om capabil s& conduc& $i s& duc& la bun s%r$it proiectul. De aceea, pedeapsa va %i comutat& $i lucrurile se vor rezolva de la sine dac& vei reu$i s&.l aduci la via& pe 'e! Mare. 3umai %&cnd acest lucru 'i vei dovedi nevinov&ia. Dac& vreun accident va conduce la e$ecul acestei sarcini, trei comitete separate %ormate din oameni de $tiin& competeni vor da un verdict prin care se va #ot&r' dac& vei tr&i sau vei muri. 0 -are este 'ns& situaia 'n cazul Dr. ,llia Morov2 0 Deoarece a 'ncercat s&.l distrug& pe 'e! Mare sentina care i.a %ost dat& este aceea de 'nc#isoare pe via&. 0 5ns& a$a cum v.am e plicat de)a, ea nu a %&cut nimic altceva dect s& se con%ormeze ordinelor date de mine, ordine date sub amenin&ri. 5n acest caz, dac& nu mi se pune la dispoziie un asistent competent, socot c& nu pot %i considerat responsabil 'n cazul unui e$ec sau a vreunei gre$eli. Pre$edintele -omitetului se 'ncrunt&> 0 (ribunalele civile sunt cele care au supus.o )udec&ii pe Dr. ,llia Morov. !r putea %i posibil ca $i ea, cum a %ost $i cazul dumitale, s& ne %ie predat& nou&, 'ns& sentina ei nu poate %i comutat& dect prin apel sau re)udecare a cazului. 7om vedea ce putem %ace 'n aceast& privin&. *nder+ood '$i 'ng#ii blestemele pe care tare mult ar %i dorit s& le arunce asupra lor $i renun& la a 'ncerca s& mai denune absolut tot ce simboliza aceast& cultur& putred& 'n care %usese aruncat, din 'ntmplare, prin na$tere. 5ndr&znea doar s& spere c& vor %i indulgeni cu ,llia, $i c&, de$i nu $tia cum, vor g&si 'mpreun& o cale prin care s&.l distrug& pe e traterestru. Mental, se str&duise din plin s& lupte 'mpotriva tuturor posibilit&ilor de a g&si antagonisme 'ntre cultura din "irenia $i cea a P&mntului. !cum era pe deplin con$tient de 'ntregul potenial $i de toate resursele unei mini precum cea a lui Demarzule, 'narmat cu super.$tiina "irenienilor, l&sat liber printre P&mnteni, $i se simea motivat de o nevoie imperioas& de a distruge ceva att de magni%ic tot la %el cum %usese $i %osta sa dorin& de a salva acel ceva $i de a.l readuce la via&. 'ndr&znea s& spere, pentru ,llia $i pentru sine 'nsu$i, c& vor putea sc&pa de mnia Discipolilor, plecnd pe una dintre coloniile de pe 7enus. /ricum nu mai r&mnea nimic pentru ei de %&cut pe P&mnt. Pre$edintele -omitetului ad&ug& cu o seriozitate $i semni%icaie sporit&> 0 Pentru a %i siguri $i pentru a nu e ista nici un risc care s& pun& 'n pericol viaa 'e!ui Mare vei %i 'n permanen& escortat de un gardian 'narmat. 5nainte de orice mi$care pe care ai dori s& o %aci, ar %i bine s& e plici ceea ce vrei, alt%el vei muri $i nu vei mai avea ocazia de a o spune. !sta %usese tot *nder+ood era acum condus de gardieni 'narmai pn& 'n dini printre $irurile de privitori, ma)oritatea acestora %iind Discipoli. !proape c& putea simi 'ndoiala $i ura lor 'ndreptndu.se spre el. /dat& a)uns 'n muzeu observ& c& peste tot se a%lau g&rzi ale Discipolilor. /amenii de $tiin& lucrau neavnd nici un %el de e presie 'ntip&rit& pe c#ip $i cu armele gardienilor ameninndu.i de la spate. -raven, biologul care e%ectuase studii detaliate despre Discipoli, '$i ridic& indecis $i nesigur, de la biroul unde se a%la, privirea asupra lui *nder+ood care tocmai intra. 0 5mi pare r&u pentru tot, Del. 5n special pentru Dr. Morov. -nd am v&zut.o 'nc#iznd cmpul de radiaii spunnd c& acela era ordinul t&u am $tiut imediat c& trebuie s& preiau
?B
comanda. -uvintele lui -raven p&trundeau 'n mintea lui *nder+ood %&r& a.$i g&si vreun sens. Dup& o clip& 'ns&, avea s& 'neleag& c&, de$i pentru %iecare om de $tiin& e ista un gardian care s&.l p&zeasc&, 'n cazul lui -raven situaia era total opus&. !$adar -raven era unul dintre ei, un Discipol. 6i dac& 'ntr.adev&r era, atunci puteau %i mai muli cei care se num&rau printre Discipoli. 5ns& biologul 'i studiase pe Discipoli dintr.un punct de vedere $tiini%ic standard. /are cedase ispitei de a deveni un Discipol 'n ciuda acestui %apt sau dimpotriv&2 Era o problem& a c&rei 'nelegere 'l dep&$ea pe *nder+ood. Evit& un r&spuns direct 'ntrebnd> 0 -um merg lucrurile2 Procesul de divizare a celulelor este 'n cre$tere2 ,ntensitatea radiaiei $i soluia nutritiv& se a%l& la nivelul planului stabilit2 -raven aprob& din cap> 0 Din punctul meu de vedere $i din ceea ce am observat, 'e! Mare se dezvolt& normal. "unt sigur c& vei dori un raport complet a$a c& i.am preg&tit pentru inspecie toate notaiile zilnice. *nder+ood o%t& $i d&du din cap, urmat de t&cutul $i omniprezentul gardian. "e 'ndrept& spre panoul de testare unde un trio de te#nicieni urmarea constant evoluia procesului. (otul %unciona con%orm instruciunilor a%late 'n cavou ; instruciuni preg&tite cndva de c&tre (os#mere. P&rzile erau prezente peste tot, $i, 'n plus, sus pe balcon se a%la interminabilul $ir al Discipolilor 'e!ui Mare. Pentru *nder+ood era ca un co$mar. -um de sc&paser& situaia de sub control2 "e 'ntmplase att de rapid $i de per%id totul, 'nct nu avuseser& cum s& anticipeze c& lucrurile vor evolua 'n aceast& direcie. 5ns&, de %apt, nu acesta era adev&rul> adev&rul era c& nu avuseser& niciodat& controlul asupra acestei descoperiri $i a procesului de re'nviere. Era inevitabil c& a$a avea s& se 'ntmple c#iar din clipa 'n care oamenii de $tiin& aduseser& pe P&mnt protoplasma lui Demarzule $i au %&cut cunoscut& povestea descoperirii lor. ,nevitabil, 'ntr.adev&r, se gndea 'n sinea lui *nder+ood, $i, 'n plus, era cea mai mare ga%& semantic& pe care o %&cuser& vreodat&. !r %i %ost bine ca 'n locul lui Demarzule s& se a%le (os#mere. 4umea nu mai avusese cu adev&rat conduc&tori pre de un secol, asta, bine'neles, 'n a%ara crpacilor $i a cump&r&torilor de voturi. (os#mere i.ar %i putut in%luena 'n bine, le.ar %i insu%lat putere $i iniiativ& pe cnd, o Doamne1 ce.ar %i putut avea de o%erit un cuceritor $i distrug&tor precum Demarzule2 5n ziua imediat urm&toare ap&ru $i ,llia. !pariia ei l.a $ocat de *nder+ood. ,llia visase c& poate %i posibil ca e traterestrul din 'ndep&rtatul spaiu s& aduc& cu sine, prin cuno$tinele sale, o lume mai bun& $i mai s&n&toas&, tot a$a cum *nder+ood sperase ca o nou& lume a $tiinei s& %ie descoperit&. 5ns&, acum, visele lor c&p&taser& tr&s&turile $i aspectul unui monstru. Partea cea mai rea din 'ntlnirea lor consta 'n %aptul c& nu puteau s& comunice cu adev&rat ,llia sosise 'n 'ntunecata lume de co$mar, 'ntr.o carapace de %or& impenetrabil&, 'n custodia gardienilor, dintre care unul avea s& r&mn& 'n permanen& lng& ea 'n timp ce.$i 'ndeplinea atribuiile. "ituaia era identic& $i 'n cazul lui *nder+ood. !cesta trebuia cu orice pre s& menin& $i s& p&streze 'n %aa tuturor pretenia de a %i %ost absolut nevinovat. 0 P#y%e $i Dreyer au %ost de vin&, 'i spuse el ,lliei. M& bucur c& nu ai reu$it s& 'l distrugi pe Demarzule. ,llia ezit& pentru un moment, apoi aprob& din cap a 'nelegere. 0 3u $tiam ce vrei s& %aci, 'ns&, am presupus c& e ist& ni$te motive 'ntemeiate pentru ordinele date. 3.am b&nuit nici o clip& c& puseser& la cale un plan a$a diabolic. 4a att s.a rezumat discuia lor. 3u mai aveau ce altceva s&.$i spun&. 3imic din disperarea de pe %aa ei alb& nu o %&cea s& aib& un c#ip mai puin lipsit de senzualitate. 6i tot a$a, nu se vedea nimic din visele ei spulberate. Masa de protoplasm& 'ncepuse s& creasc& $i s& ia %orme. Membrele, capul $i trunc#iul se puteau vedea clar, pierzndu.$i ast%el din teri%ianta $i embrionica 'n%&i$are anterioar&.
?8
*nder+ood '$i d&du seama c& respectiva creatur& va avea %orma $i m&rimea unui adult, $i, nu va reprezenta cu nici un c#ip o re'ntoarcere la dimensiunile unui copil. !vea o 'n&lime de doi metri $i $aptezeci $i cinci de centimetri $i era umanoid 'n ceea ce privea membrele, capul $i trunc#iul, 'ns&, cu a)utorul razelor M observar& di%erene radicale 'n privina oaselor $i a articulaiilor. (rei organe, unul cranian $i alte dou& abdominale erau complet ne%amiliare, imposibil de identi%icat de c&tre vreunul dintre biologii care lucrau la proiect. Pentru un timp *nder+ood nutri sperana c& aceste di%erene de structur& vor %ace imposibil& supravieuirea lui Demarzule pe P&mnt. 5ns&, cu ct se dezvoltau mai mult pl&mnii, cu att devenea mai evident %aptul c& "irenianul se va adapta per%ect atmos%erei de pe (erra. 5n ceea ce privea 'ns& #rana, era puin probabil ca #r&nirea $i alimentarea e traterestrului s& nu constituie o problem&. 5n %ine, pn& la s%r$itul celor $ase luni de aplicare a proiectului, era, de asemenea, evident $i lipsit de speran& a presupune c& ceva nu va merge bine 'n timpul procesului de re'nviere. (os#mere pl&nuise totul att de bine 'nct era imposibil ca ceva s& nu reu$easc&. *nder+ood se 'ntreba aproape zilnic ce se 'ntmplase cu P#y%e $i cu Dreyer, dac& %useser& capturai $i uci$i, ori, se a%lau 'nc& 'n via& 'n adncurile $i subsolurile str&vec#ii cl&diri de lng& ora$. 3u e ista nici o %&rm& de zvon 'n privina celor doi. De cnd e$uaser&, *nder+ood se a%la 'ntr.o permanent& izolare. 3u vorbea cu nimeni altcineva 'n a%ar& de t&cuii gardieni $i amicii s&i, te#nicienii. 3u $tia pe nimeni 'n care s& poat& avea 'ncredere 'ntruct era sigur c& printre oamenii de $tiin& care lucrau al&turi de el se a%lau $i dintre aceia a c&ror datorie era aceea de a.l spiona. De e emplu, -raven devenise pe m&sur& ce zilele se scurgeau din ce 'n ce mai posac $i.l evita 'n permanen& pe *nder+ood, de parc& i.ar %i %ost ru$ine de lucrurile 'n care crezuse $i pe care le %&cuse, dar nu era 'n stare s& renune sau s& se a)ute de unul singur. "imptomele isteriei deveneau din ce 'n ce mai evidente. *nder+ood 'ncerc& s& le observe $i la ceilali oameni de $tiin&, 'ns& nu era 'ndea)uns de intuitiv ca s& observe toate semnele. "ingura cale era aceea de a %i sigur pe sine $i de a nu avea 'ncredere 'n nimeni. 7iaa se scurgea 'n aceast& lume de co$mar %&r& ca noiunea de timp s& e iste 'n vreun %el. 4umina zilei era 'ntru totul acoperit& de s%era de protecie $i de %or&. 5n timp ce *nder+ood p&$ea a%ar& din incinta muzeului $i privea la negrul s%erei '$i aminti cum aceasta salvase lumea cu secole 'n urm&, pe vremea cnd aceasta se a%la pe punctul de a se autodistruge. Era c#iar la 'nceputul erei atomice. 3umai prin descoperirea acestei s%ere de protecie, un cmp impenetrabil oric&rei substane, radiaii sau %ore, omenirea %usese salvat& de la distrugerea total&. !cum 'ns& omul se a%la 'n %aa unei alte puternice %ore distructive> dorina sa proprie de a se supune oric&rui conduc&tor care ar %i promis c&.l u$ureaz& de orice responsabilitate sau aciune. E traterestrul ar %i %ost cu siguran& capabil s& 'ndeplineasc& aceast& promisiune, spre deosebire de orice %iin& uman&, 'ns&, merita oare riscul ca lumea s& %ie condus& de o dictatur& sngeroas&2 4ui *nder+ood i se p&rea incredibil %aptul c& nu putea nicicum s& scape de cel care.l p&zea $i s&.l ucid& pe monstrul 'n cre$tere. Eventual radiaiile cmpului radioactiv ar %i putut s&.l distrug&, 'ns&, din p&cate, aceast& posibilitate era ca $i ine istent&. P&rzile, ale c&ror conduc&tori erau instruii din punct de vedere te#nic, aveau acces la 'nregistr&rile %&cute de oamenii de $tiin&, 'nregistr&ri, care, nu numai c& o%ereau detalii despre operaiile de)a e%ectuate, dar $i punctau %oarte clar %iecare pas ce trebuia urmat pn& la s%r$itul procesului de re'nviere a lui Demarzule. Date %iind aceste condiii, *nder+ood nu avea cum s& 'ndr&zneasc& s& 'ncerce a.i 'ndep&rta de la planul iniial, cel prezent 'n notele scrise. -uva 'ns&$i %usese 'ncercuit& de un scut protector transparent, blindat 'mpotriva oric&rei arme de %oc sau cu putere de iradiere ; asta 'n cazul 'n care ar %i putut s& %ac& rost de vreuna ; $i nici nu putea %i vorba despre in%iltrarea vreunei otr&vi 'n soluia nutritiv&. !tta timp ct Demarzule se a%la 'n aceast& baie #r&nitoare, pur $i simplu, nu se putea %ace nimic. "ituaia ar %i %ost 'ns& total di%erit& 'n ziua re'nvierii sale, nu.i a$a2 5n acel moment, un ultim plan disperat se n&scu 'n mintea lui *nder+ood.
?=
5i e plic& gardianului s&u> 0 !tunci cnd 'e! Mare va re'nvia, ar %i bine ca cineva s&.i ureze bun venit 'n limba sa. 3umai puini oameni de $tiin& pot %ace acest lucru, iar dintre toi, eu sunt singurul prezent aici. -u permisiunea ta, eu voi %i acela care.l va 'ntmpina prin cuvinte din limba sa 'n ziua 'n care se va ridica. Pardianul replic&> 0 7oi transmite cererea ta Primului Mare Pro%et Jennessey. Dac& acesta va considera c& e bine a$a tu vei %i cel care.i va transmite salutul de 'ntmpinare 'e!ui Mare. *nder+ood '$i dorea acum s&.l %i primit ceva mai c&lduros pe acest %anatic pro%et 'n ziua 'n care 'l vizitase la birou, 'ns&, spre surprinderea sa, Jennessey $i.a dat imediat acceptul. Probabil pro%etul socotea su%icient de ironic %aptul ca *nder+ood s& %ie primul care s&.l 'ntmpine pe 'e! Mare. "us, lng& 'ngusta trecere dintre panoul de observaie $i cuv&, se a%lau butoanele de control care, 'n %inal, aveau s& opreasc& radiaiile $i s& absoarb& soluia nutritiv&. (ot acolo se a%lau $i valvele %olosite s& umple baia atunci cnd aceasta %usese construit&. !colo, 'n acel spaiu strmt, putea *nder+ood s& scape, pre de o secund&, de oc#iul ager al gardianului. "pera s& poat& reu$i la timp s& opreasc& radiaiile $i s& goleasc& cuva de soluia nutritiv& din ea. Dac& 'ns& aceast& manevr& nu ar %i reu$it, ar %i putut s& umple cada gigantic& cu ap& $i ast%el s&.l 'nece pe Demarzule 'nainte ca cei care st&teau de paz& s& intervin& sau s& g&seasc& supapele de siguran&. 5n acest scop, *nder+ood g&si $i piti 'n buzunarul s&u o bar& de dimensiuni mici cu a)utorul c&reia spera s& poat& sparge valva dup& ce aceasta avea s& %ie desc#is&. (recuser& de)a cteva zile de cnd statura masiv& a lui Demarzule se mi$ca $i se agita asemeni unui embrion, iar acum *nder+ood privea 'ndeaproape prima 'ncercare a e traterestrului de a se ridica. !cesta ar %i putut %i momentul a$teptat pentru a 'ncerca distrugerea "irenianului. 6i.ar %i dorit s&.i 'mp&rt&$easc& ,lliei ideile sale 'ns& nu e ista nici o $ans& ca acest lucru s& se 'ntmple. "e temea, mai degrab&, c& $i ea '$i construise de)a un plan disperat $i periculos. -uloarea pielii "irenianului c&p&tase o nuan& adnc& $i pro%und&, asem&n&toare cu cea a unei specii de "eWuoia de culoare 'nc#is&, parnd c& asta era 'n %apt culoarea sa natural&. P&rul de pe cap era asemeni aramei. -#iar $i a$a, 'n %elul 'n care z&cea lini$tit $i 'nc& incon$tient, 'n%&i$area lui Demarzule denota t&rie $i putere. !vea tr&s&turile %eei bine pronunate, cu oc#ii larg desc#i$i $i cu nasul ascuit. Pura 'i era rigid&, aproape aspr&. -u ct orele treceau cu att cre$tea $i isteria Discipolilor. 5n loc s& parcurg&, ca $i pn& acum, 'n $ir indian, traseul stabilit pe balcon, ei se opriser& $i a$teptau 'n sperana c& vor %i de %a& 'n momentul 'n care 'e! Mare se va ridica. *nii dintre ei %useser& 'mpin$i de $uvoi peste balustrad& $i omori. -&zuser& gr&mad& 'n #olul principal $i viermuiau peste mulimea de ec#ipamente. *nder+ood consider& situaia ivit& ca pe una binevenit&, spernd c& mulimea care se 'mbulzea acum dedesubt ar putea produce stric&ciuni ec#ipamentelor instalate $i ast%el s&.l distrug& pe Demarzule. 5n orice caz, aceast& isterie a avut un e%ect considerabil asupra g&rzilor, c#iar dac& ace$tia continuau s&.i supraveg#eze 'ndeaproape pe oamenii de $tiin&. "tarea lor de alert& $i e%iciena lor intraser& 'n aceea$i tensiune care cuprinsese mulimea ca o boal& contagioas&. *nder+ood r&mase la post timp de dou& zile, %&r& s& doarm&, pentru a nu pierde singura lui $ans& care s.ar %i putut ivi oricnd. 4a %el ca el, procedaser& $i sutele de credincio$i care umpleau camera central& ca, de alt%el, $i miile de ali %anatici care a$teptau a%ar& miracolul re'nvierii. -#iar din primii zori ai dimineii *nder+ood surprinse o slab& mi$care ce indica %aptul c& Demarzule era pe punctul de a se ridica. 5ntinse un deget 'nspre cuva cu soluie nutritiv& $i se uit& 'ntreb&tor la gardian. !cesta 'nclin& din cap a 'ncuviinare $i *nder+ood se gr&bi s& a)ung& pe 'ngustul coridor. Planul sec&rii premature a cuvei de soluie nutritiv& $i oprire a radiaiilor trebuia pus 'n aplicare c#iar 'n acel moment. Demarzule se str&duia s& se ridice 'n picioare, iar pl&mnii i se umpleau cu prima porie de aer terestru ce venea dinspre
?A
partea de sus a ane ei camerei centrale. 5n acea clip& *nder+ood opri radiaiile $i r&suci valvele ce aveau s& dea drumul torentului de ap& 'n baie 'necnd.ul pe e traterestru. Demarzule se lupta s& se ridice $i privea %i , uluit, cu o 'n%&i$are %ioroas&. Discipolii 'l z&rir&. *n ip&t de e taz r&sun& 'n acea clip& 'n #olul gigantic precum $i 'n camerele goale ale muzeului. !poi, deodat&, izbucni un alt sunet. / singur& voce se ridic& puternic deasupra celorlalte> 0 4ovii.l acum, se auzi. Dobori.l pe invadator. *nder+ood '$i 'ntoarse privirea, !colo, sus la balcon, 'n locul ocupat anterior de Pro%et, se a%la (erry <ernard1 Pre de cteva momente *nder+ood nu putu pricepe ce se 'ntmpl&. Din arma a%lat& 'n mna lui (erry pornir& ni$te %l&c&ri ro$ii. Pardianul care.l p&zea pe *nder+ood se pr&bu$i atins de %ocul ucig&tor $i c&zu de pe coridorul strmt de deasupra cuvei metalice. S&rise, c#iar 'nainte de a muri, cum nivelul apei cre$te $i 'nelesese ce avea s& se 'ntmple. Dipetele, bles. temele, urletele $i rug&ciunile ce invadau auditiv sala %&ceau ca zgomotele de dinainte s& p&leasc&. Focuri de arm& venite pe nea$teptate izbucnir& %&r& ca *nder+ood s& priceap& care le este rostul. "e pornise de)a un con%lict armat 'ntre cele dou& tabere. *nder+ood v&zu cum unii dintre te#nicienii $i oamenii de $tiin& de acolo aveau de)a arme $i.i uciseser& pe gardienii care.i p&zeau. !cum tr&geau cu gri)& 'nspre mulimea a%lat& 'n )urul ec#ipamentelor oc#indu.i pe cei 'narmai. 5n interiorul ane ei impenetrabile giganticul "irenian se cl&tina nesigur pe el, buimac $i uluit. !pa se ridica 'ncet a)ungndu.i acum pn& la nivelul $oldurilor. !erul lipsit de o igenul ce p&trundea prin interiorul conductei permitea nivelului apei s& creasc& 'n camera ce era, alt%el, ermetic sigilat&. 5nc& cteva minute $i Demarzule avea s& %ie lipsit de rezerva de aer necesar&. *nder+ood nu $tia 'ns& ct avea s& dureze pn& cnd acesta avea s& moar& 'necat. (otul depindea 'n mare m&sur& de starea $i modul de %uncionare a metabolismului e traterestrului, %apt despre care nu $tiau aproape nimic. Dar, oare, puteau s& in& mulimea la distan& atta timp2 3u aveau 'ncotro1 (rebuia. "e aplec& $i ridic& de )os arma pe care gardianul s&u o sc&pase atunci cnd %usese ucis. 5n str&%undurile minii sale se 'ntreba care era semni%icaia acestui atac nea$teptat. -t era el de bine organizat $i cine 'l pl&nuise2 5n apa. ren& (erry era acela care d&duse semnalul de atac pentru care muli dintre oamenii de $tiin& ce lucrau la acest proiect erau preg&tii, totul 'ns&, %&r& ca *nder+ood s& $tie c& a$a ceva avea s& se 'ntmple. "e 'ntreba de ce lui nu i "e spusese nimic. Dipetele istericilor Discipoli deveneau tot mai asurzitoare pe m&sur& ce %anaticii a%lai 'n %a& 'ncercau s& se retrag& iar cei a%lai 'n spate '$i croiau drum cu %ora pentru a.l z&ri 'ndeaproape pe Demarzule. *nder+ood s&ri pe podeaua s&lii 'n total& con%uzie, nereu$ind s&.$i dea seama 'n ce parte se des%&$ura cu e actitate lupta. 3ici un om de $tiin& nu se a%la 'n apropiere, %iind 'ncon)urat doar de demenii $i de %anaticii Discipoli. Decise atunci s& r&mn& 'n apropierea valvei care asigura scurgerea apei pentru a %i sigur c& nici unul dintre gardieni nu va 'ncerca s& o 'nc#id&. 5n acel moment, doi indivizi se repezir& 'nspre el, unul lundu.l de mn& $i spunndu.i> 0 Del1 Jaide, trebuie s& plec&m de aici1 "e 'ntoarse $i cu greu 'l recunoscu pe (erry care avea numai pete de snge pe %a&. -u cealalt& mn&, acela$i (erry o strngea de mn& pe ,llia. 0 7oi doi luai.o 'nainte, strig& *nder+ood. ,e$ii a%ar& de aici, dac& reu$ii. Eu trebuie s& r&mn s& m& asigur c& se va 'neca. 0 !u 'nc#is supapa de siguran& a apei. (u nu vezi2 *nder+ood se 'ntoarse 'nsp&imntat. 5n loc s& creasc&, nivelul apei sc&dea. -ineva o 'nc#isese de la cel&lalt cap&t al conductei $i desc#isese gura de secare. !erul intra acum cu %or& 'n camera sigilat& pentru c& Demarzule se a%la de)a 'n picioare, sigur pe sine, privind la mulimea de oameni agitata, de parc& le.ar %i contemplat destinul. E presia animalica de pe c#ipul lui atunci cnd se zb&tea s& supravieuiasc& disp&ruse, r&mnndu.i pe %a& doar un dispre bat)ocoritor, v&znd mulimea ce se lupta 'naintea oc#ilor s&i. 0 !m e$uat1 e clam& *nder+ood. -raven trebuie s& %i %ost cel care a 'nc#is apa. !cum
??
nu mai avem nici o $ans&. 0 Evident c& nu, dac& mai r&mnem mult timp pe aici. Jaidei. 3e putem pierde u$or urma prin mulime $i s& g&sim drumul spre ie$ire. / nav& ne a$teapt& ca s& ne duc& la P#y%e. Lavoisier este preg&tit pentru plecare. 0 Lavoisier6 *nde...2 0 -ine $tie2 "& mergem1 lipsit de orice speran& *nder+ood se l&s& purtat $i 'mpins printre mulimea de oameni ce viermuiau 'ncontinuu. "emnele con%lictului armat izbucnit nu cu mult timp 'n urm& se stingeau. *nder+ood presupuse c& oamenii de $tiin& %useser& 'nvin$i, pentru c& acum, uria$a sal& era plin& pn& la re%uz numai de c&tre Discipoli. Era imposibil, se gndea el, ca prietenii s&i s& scape din aceast& strmtoare %&r& a %i z&rii, prin$i sau uci$i. /ricte 'ndoieli $i dubii ar %i st&ruit 'n mintea sa, $tia c& trebuie s& ias& a%ar& de acolo. (rebuia s& tr&iasc& pentru a se opune 'nc& o dat& "irenianului. "e uit& 'napoi. Demarzule se a%la acum 'n picioare. 5ncet, braele sale uria$e se ridicar& $i minile se aplecar& a binecuvntare $i urare de bun.g&sit, strnind geam&tul s&lbatic $i discordant al Discipolilor. !poi, pe buzele e traterestrului, ampli%icat& de o mie de ori de c&tre sistemul audio instalat 'n camera sigilat& pentru a surprinde orice cuvnt, r&sun& vocea str&inului pe care numai *nder+ood o putea 'nelege. 6i pe m&sur& ce cuvintele acestuia r&bu%neau 'n aerul s&lii, *nder+ood se cutremur& de semni%icaia lor> 0 Poporul meu, spuse Demarzule. Marele $i puternicul meu popor.
?E
9 *nder+ood '$i 'ntoarse privirea de parc& ar %i %ost 'mpins de la spate de vocea tun&toare de cuceritor care izbucnea amenin&tor din gtle)ul lui Demarzule. !cum nimeni nu mai acorda nici o atenie celor trei oameni de $tiin&. Feele Discipolilor erau toate 'ndreptate 'nspre 'e! Mare a$teptnd ca acesta s&.$i continue discursul. *nder+ood, (erry $i ,llia '$i croir& drum prin u$ile larg desc#ise, luptnd s& r&zbat& 'mpotriva mulimii ce venea din a%ar&. 5n timp ce se zb&teau s& ias& a%ar&, enorma $i monstruoasa voce continua s& le zgrie auzul. 0 !m trium%at asupra morii, e clam& Demarzule. !m cucerit $i str&b&tut mileniile, iar acum am venit la voi, poporul meu. !m venit s& v& conduc 'nspre stele $i dincolo de Pala iile care se a%l& 'n spatele lor, acolo unde numele vostru va %ace s& tremure orice creaturi ale 'ndep&rtatelor lumi. Fiecare cuvnt rostit era ca un cuit 'n%ipt adnc 'n trupul lui *nder+ood, pentru c& ele demonstrau c& Demarzule 'nelesese de)a care era situaia $i acum o controla cu autoritate. 6i cu toate c& masa de oameni a%lat& acolo nu 'nelegea un cuvnt din cele spuse, tonul vocii sale %&cea ca totul s& capete un sens, $i, nici unul dintre Discipoli, nu se 'ndoia de %aptul c& zorii m&reiei $i ai puterii absolute coborser& pe P&mnt. (ot ceea ce ar %i putut reprezenta organizare sau structur& compact& creat& la 'ndemnul pro%eilor $i preoilor asemenea lui Jennessey, disp&ruse cu des&vr$ire. /ricum, nu e istase deloc o organizare 'n sensul real al cuvntului, deoarece oamenii nu mai aveau 'ncredere 'n %aptul c& cineva ar %i putut realiza acest lucru. !ceast& situaie se dovedea a %i una %avorabil& oamenilor de $tiin&. *rma s& treac& destul de mult timp pn& ce Demarzule s&.$i dea seama c& e ista o opoziie $i s&.i identi%ice pe cei care %&ceau parte din ea. -u siguran&, 'ns&, c& '$i d&duse seama de atentatul asupra sa, gndi *nder+ood, iar dac& nu, aceasta se datora %aptului c& Demarzule nu devenise pe deplin con$tient pn& 'n clipa 'n care nivelul apei 'ncepuse s& scad&, %&r& ca el s& 'neleag& sensul acestei manevre. *nder+ood nu credea 'ns& 'n acest gen de %abulaii. Demarzule demonstrase o att de rapid& 'nelegere a atitudinii Discipolilor, 'n a$a %el 'nct, probabil c& poseda 'n mintea sa o acuratee a sensurilor semantice att de puternic&, 'nct i.ar %i ru$inat c#iar $i pe cei mai buni oameni de $tiin& de pe P&mnt. -ei trei avansau acum mai rapid pentru c& reu$iser& s& a)ung& 'n locul din care mulimea nu 'l putea vedea pe Demarzule. "ub cupola neagr& a s%erei de %or& $i siguran&, din cte puteau s& vad&, zona cuprins& 'ntre cl&dire $i marginea eliberatoare de sub carapace era plin& de oameni ce se zb&teau s& a)ung& 'n&untru. !cum, cuvintele lui Demarzule, de.abia dac& se mai %&ceau auzite. 0 Poarta de nord, spuse ,llia. !ceea este cea mai larg&. Poate c& sistemul de securitate a c&zut cu totul... (erry c&zu de acord> 0 !$a se pare. 6i oricum ea este ce mai apropiat& de locul 'n care se a%l& nava noastr&. Dac& cineva ne provoac& sau ne pune 'ntreb&ri o s& o c&r&m pe brae pe ,llia motivnd c& a %ost r&nit& 'n mulime. Poate c& a$a vom ie$i. Dac& nu vom reu$i, s& avei armele preg&tite. *nder+ood consimi celor spuse de (erry. "e simea de parc& s.ar %i a%lat 'n plin co$mar, un co$mar din care, %&r& succes 'ns&, se zb&tea s& se trezeasc&. "e 'ntreba ce se 'ntmplase cu ceilali oameni de $tiin& care lucrau la proiect $i cu aceia care 'ncercaser& s& ia cu asalt cl&direa2 /are pieriser& cu toii 'n scurta $i zadarnica b&t&lie2 (rebuia s& admit& totu$i c&, 'n anumite momente, 'n acele lungi $i interminabile zile de supraveg#ere de c&tre g&rzile Discipolilor, se gndise dac& nu cumva, prin cine $tie ce minune, nu e ista posibilitatea de a %olosi $tiina al c&rei posesor era Demarzule %&r& nici un
?F
pericol pentru omenire. Din p&cate 'ns&, aceast& speran& avea s& %ie spulberat& de re'nvierea lui Demarzule. "irenianul nu se sc#imbase nicicum 'n cei EBB.BBB de ani care trecuser& de cnd %usese a$ezat 'n cavou. 5n timp ce.$i croiau cu s&lb&ticie drumul prin mulime, *nder+ood 'ncerca s& se gndeasc& la maniera, proiectele $i linia de conduit& pe care Demarzule avea s& le adopte. Probabil c& va aduna 'n )urul s&u un %el de administratori.marionete ce aveau s& %ie sancti%icai 'n %aa poporului datorit& %aptului c& ei aveau s& %ie aceia ce urmau s& %ie 'n permanen& 'n prea)ma 'e!ui Mare. !ceast& organizaie avea s& se 'nt&reasc& $i s& devin& cea mai puternic& din cte au %ost pe P&mnt cuprinznd 'n structura ei pe cei devotai din propria lor dorin& $i distrugnd %&r& cruare micile grupuri de opoziie care s.ar %i putut ivi. la mna $i sub comanda Discipolilor se vor a%la toate armele $i %abricile lumii terestre, la acestea, ad&ugndu. se, cu siguran& $tiina 'nsp&imnt&toare $i necunoscutele arme ale "irenianului. /are ce %or& ar %i putut s& se opun& acestei avalan$e2 R&spunsul nu putea %i dect unul singur nici una. 3u e ista nici o %or& care s&.l poat& atinge, nimic din ceea ce oamenii de $tiin& ar %i putut %ace pentru a 'mpiedica %orele dezl&nuite ale P&mntului de la distrugerea Pala iilor. Sborul. !cesta era singurul re%ugiu pentru aceia care doreau s& scape din acest dezastru. (rebuia 'ns& c#iar ceva mai mult dect att. /rict de lipsit de speran& ar %i p&rut, aceia dintre oamenii de $tiin& de pe P&mnt care puteau %i strn$i laolalt&, trebuiau s& se dedice cu toii sarcinii de a.l 'ndep&rta pe Demarzule $i de a.i salva pe P&mnteni de la dorina $i drumul nebunesc de a cuceri totul. 5n apropierea porii de nord, energiile de%ormate ale carapacei de %or& $i siguran& duceau 'nspre o mic& poriune de spaiu, su%icient& pentru a %orma o desc#idere 'n zid. 7estea ridic&rii $i re'nvierii 'e!ui Mare se 'mpr&$tiase ca un virus $i mii de oameni se strnseser& 'n spatele scutului protector 'ncercnd 'n zadar s& %oreze intrarea 'n interior. P&rea c& orice %orm& de paz& a intr&rilor disp&ruse cu des&vr$ire atta timp ct cei trei '$i croiser& drum prin sp&rtur& a%ar&, 'n lumina "oarelui, care aproape c& 'i orbi pe ,llia $i *nder+ood, lipsii atta timp de vederea acestui astru. (imp de o clip& *nder+ood se 'ntreb& dac& n.ar %i %ost mai bine s& r&mn& 'n interiorul muzeului -arlson $i s& pro%ite de $ansa de a.l 'mpu$ca $i ucide pe Demarzule atunci cnd acesta avea s& ias& 'n a%ara scutului protector al b&ii 'n care z&cuse timp de $ase luni. 5ns& $tia c& nu era nici o posibilitate ca acest lucru s& se 'ntmple. Demarzule nu ar %i ie$it 'n a%ara scutului protector dect atunci cnd camera ar %i %ost complet golit&, r&mnnd 'n ea numai acele g&rzi credincioase, gata s& ucid& la cel mai mic semn pe oricine ar %i 'ndr&znit s& 'l asasineze. 3u, ceea ce %&ceau acum era un lucru bun $i 'nelept. Porniser& de)a pe acest drum iar cale de 'ntoarcere nu mai e ista. 5n s%r$it, reu$ir& s& a)ung& 'ntr.o zon& relativ liber& unde se puteau mi$ca mult mai rapid. *nder+ood z&ri 'n acel moment micua nav& preg&tit& pentru ei a$teptnd la mic& 'n&lime $i la o dep&rtare de un Cilometru $i )um&tate %a& de muzeu. 0 -e s.a 'ntmplat cu ceilali2 'ntreb& *nder+ood 'n timp ce alergau. 3u a sc&pat nici unul dintre ei2 0 3u cred, r&spunse (erry. 6i nici nu se a$teptau la asta. /biectivul nostru era s&.l distrugem pe Demarzule iar, 'n caz de e$ec, s& v& scoatem pe voi doi a%ar& de acolo. -ei doi oameni care alergau, unul cu braul banda)at, cel&lalt cu %aa plin& de pete de snge, precum $i %ata cu %a& alb& atr&geau %&r& s&.$i doreasc& atenia asupra lor, 'ns&, reu$iser& s& a)ung& la locul unde se a%la naveta $i s& p&trund& 'n&untru. F&r& a %ace vreo mi$care gre$it&, (erry umbl& la panoul de bord $i se ridicar& lent 'n aer. 5n timp ce urcau 'nspre spaiul de deasupra, *nder+ood se uit& 'napoi la muzeu, devenit sanctuarul sacru al Discipolilor. Drumurile ce duceau 'nspre muzeu erau 'nesate de oameni prnd ca un lung $ir negru, din ce 'n ce mai negru pe m&sur& ce toi credincio$ii se 'ndreptau 'nspre cl&dire ca s&.l vad& pe 'e! Mare $i s&.i asculte cuvintele. !poi se 'ntoarse brusc spre (erry $i spuse>
?I
0 Pune.m& la curent cu tot ce se 'ntmpl&. 0 M.au contactat ; $tii doar bine c& nu eram suspectat de poliie ; $i am organizat 'mpreun& un grup mic de oameni de $tiin& 'n care $tiam c& ne puteam 'ncrede. 4e.am spus tot ce $tiam despre Demarzule $i despre ga%a noastr& de a.l aduce aici pe P&mnt. 3e.am str&duit s& ne grup&m 'ntr.o structur& cu scopul precis de a.l ucide prin orice mi)loace posibile pe e traterestru, 'ns&, bine'neles c& nu dispuneam de nici unul. "cutul de %or& $i protecie 'mpiedica orice atac direct asupra muzeului -arlson, a$a c& am 'ncercat s& ne strecur&m 'n&untru printre Discipoli Patru dintre noi au %ost prin$i $i uci$i. 3u am 'ncercat s& comunic&m cu tine pentru c& ne.am dat seama c& este %oarte periculos $i $tiam c&, oricum, tu vei 'ncerca s& %aci tot ce e posibil ca s& opre$ti procesul. !m reu$it s& p&trundem 'n&untru 'ntr.un num&r destul de mare pentru %inalul spectacolului $i s& le d&m arme unora dintre oamenii de $tiin& care lucrau la proiect, 'ns&, se pare c& i.am pierdut pe toi %&r& a reu$i m&car s&.l r&nim pe Demarzule. 3umai %aptul c& neam strecurat 'n, $i prin mulime, ne.a salvat pe toi trei. <&nuiesc c& se simt att de siguri sub protecia lui Demarzule 'nct &sta este singurul motiv pentru care nu au mobilizat 'ntreaga gloat& ca s& ne prind&. 0 6i care este urm&toarea ta mi$care2 'ntreb& ,llia. 0 Lavoisier a sosit acum dou& s&pt&mni pentru aprovizionare. Ma)oritatea ec#ipa)ului este de partea noastr& iar restul au p&r&sit nava. P#y%e $i Dreyer se a%l& de)a la bord, ca de alt%el, $i restul oamenilor de $tiin& din grupul nostru. (ot ce putem %ace este s& %im cu oc#ii.n patru $i s& plec&m ct de repede putem. ".ar putea s& %ie numai o c#estiune de ore pn& cnd Demarzule s& a%le de e istena noastr& $i s& trimit& o 'ntreag& %lot& pentru a ne urm&ri. Din clipa 'n care ne vom a%la 'n binecuvntatul spaiu tot ce va urma depinde de $e%, $i ar&t& cu mna 'n direcia lui *nder+ood. 0 -e vrei s& spui2 'ntreb& *nder+ood. 0 7reau s& spun c& %iind cel mai tare %izician $i singurul de pe lng& noi &$tia, ar#eologii sau semantici$tii incapabili de lupt&, care 'neleg limba)ul "irenian, ca s& nu mai menionez ct 'i este de %amiliar& %igura lui Demarzule, te.ai ales cu %uncia de pre$edinte al acestei organizaii. *nder+ood rse 'ncet $i amar. 0 Eu voi responsabil pentru g&sirea unei soluii de ie$ire din criza asta nenorocita, nu.i a$a2 0 (ermin& cu prostiile alt%el te d&m pe mna celor de la Departamentul de Psi#iatrie, spuse 'ncruntat (erry. 0 5mi pare r&u. 7& sunt, bine'neles, recunosc&tor pentru c& v.ai gndit c& v.a$ putea %i de %olos cu ceva, 'ns& mi.e team& de %aptul c& o asemenea soluie nu e ist& 'n creierul meu. 0 Dac& tu crezi c& noi putem, te 'n$eli, spuse (erry. 5ns& tu e$ti cel mai cali%icat 'n a recunoa$te $i st&pni mi)loacele prin care 'i putem trage o mam& de b&taie lui Demarzule. *nder+ood se uita %i , pe deasupra capetelor celor doi, 'nspre priveli$tea din ce 'n ce mai larg& $i cuprinz&toare a cl&dirilor 'n care oamenii de $tiin& inuser& piept Discipolilor. 5ncerc& s&.$i imagineze ce 'nsemnase $i cum %useser& pentru ei ultimele luni, 'ns& n.avea s& $tie niciodat& de sutele de 'ncerc&ri disperate de evadare $i de ambuscadele cu gardienii $i o%ierii de poliie, sau de crimele comise scurt, %&r& 'ntreb&ri, 'n adncurile de sub ora$. 4ng& grupul de cl&diri, gigantica nav&.laborator, Lavoisier, z&cea cuminte pe terenurile e perimentale, str&lucind 'n zorii zilei. Raze scurte de lumin& izbucnir& pe nea$teptate 'n cmp. ,llia a %ost prima care le.a z&rit. 0 Focuri de arm&, strig& ea. 0 "unt atacai1 e clam& (erry. (rebuie neap&rat s& a)ungem acolo ct mai repede, alt%el vor %i nevoii s& plece %&r& noi. "coate de sub scaunul pe care stai perec#ea de arz&toare. 7a trebui s& le %olosim cnd a)ungem acolo. *nder+ood 'n$%ac& armele c#iar 'n clipa 'n care naveta spaial& se 'ndrepta ca o s&geat& spre cmpul de b&taie. / o%ensiv& concentrat& $i bine grupat& se dezl&nuise de la intrarea 'n cl&dire, situat& c#iar 'n apropierea navei, 'n timp ce ali o%ieri 'ncon)urau nava spaial& prin spatele tu%elor $i
?@
arbu$tilor 'ndep&rtai. 0 / s& zbor pe deasupra lor, spuse (erry. (rage.le o ra%al& serioas& cu ambele arme. *nder+ood desc#ise u$a ce d&dea spre e terior, c#iar 'n b&taia vntului, $i %i & vr%urile celor dou& arme 'n direcia atacatorilor. !p&s& pe tr&gaci $i un $uvoi de %oc nes%r$it era aruncat 'nspre P&mnt, croind o c&rare printre grupurile de atacatori 'n timp ce ace$tia se trnteau )os, ascunzndu.se 'n spatele gardurilor vii de arbu$ti. !poi, cu rapiditate, (erry r&suci nava pentru a evita ciocnirea cu cl&direa din care $niser& ca din pu$c& 'n sus. -#iar 'n acel moment o raz& paralizant& veni de )os. 0 "untem lovii, e clam& (erry. !u distrus motorul. Dinei.v& bine pentru o aterizare de urgen&. / s& 'ncerc s& a)ung la u$a navei. *nder+ood '$i 'ndrept& atenia 'nspre armele pe care le inea 'n mn& de parc& nimic nu s.ar %i 'ntmplat. ,ntuitiv trase 'n cl&direa din care pornise 'mpu$c&tura care.i scosese din lupt&. , s.a p&rut c& aude un ip&t de durere, de$i ar %i putut %i doar vntul ce su%la cu putere 'nspre 'nveli$ul micuei navete spaiale. !cum se 'ndreptau spre pr&bu$ire mult mai rapid 'ncercnd totu$i s& aterizeze lng& trapa desc#is& a giganticei nave spaiale. Puteau z&ri cum civa dintre membrii ec#ipa)ului $i oameni de $tiin& ie$eau din nav& cu armele preg&tite pentru a le prote)a aterizarea. !)unseser& undeva sub nivelul carenei $i vastele pl&ci de metal p&reau c& zboar& pe deasupra micuei navete asemeni unui ru de oel. "e oprir& brusc $i se izbir& destul de r&u, dup& care (erry se repezi s& desc#id& u$a. "e rostogolir& a%ar&, c#iar 'n mi)locul celor care 'i ap&rau, 'n timp ce )eturi de %l&c&ri izbucneau 'n lumina "oarelui peste tot deasupra lor. 0 ,ntrai 'n&untru, strig& unul dintre oameni. Era ct pe ce s& plec&m %&r& voi. /r s& le vin& 'nt&riri. Era Mason, %izicianul. *nder+ood spuse> 0 "untem gata. Restul oamenilor sunt toi la bord2 0 Da. Deodat& se auzi un ip&t c#iar lng& *nder+ood $i unul dintre membrii ec#ipa)ului sc&p& arma din mn& $i.$i apuc& strns braul, cuprins de durere. Mason $i (erry 'l spri)inir& $i 'l trr& 'n nav&. *nder+ood o prinse pe ,llia de bra $i se gr&bir& spre intrare. 5n spatele lor, ultimul trnti u$a cu putere $i o 'nc#ise bine. 0 P#y%e te a$teapt& 'n camera de comand&, spuse Mason. 3oi o s& avem gri)& de Peters aici. !r %i bine ca $i (erry s& r&mn& puin ca s& vedem condiia 'n care se a%l&. *nder+ood accept& $i porni gr&bit pe coridor 'mpreun& cu ,llia. (receau pe lng& oamenii preocupai realmente de sarcinile pe care le aveau de rezolvat. Pe unii 'i $tia, pe alii nu 'i v&zuse 'n viaa lui. "pera ca P#y%e $i (erry s&.i %i ales atent pe ace$ti oameni. Pndind asta, 'i reveni 'n minte amintirea lui -arven biologistul. !)unseser& curnd la intrarea dinspre camera de comand& $i control. -&pitanul Da+son era la comanda te#nic& a navei, a$teptnd ordinele pentru decolare. "e p&rea c& Mason era cel ce.$i asumase acest rol, dup& cum avea s&.$i dea seama *nder+ood, auzindu.l prin sistemul audio 'n clipa 'n care intr& 'n camer&. P#y%e 'nsoi vocea lui Mason, cu un semn de 'ncuviinare spre c&pitanul Da+son. 0 Decolarea1 !proape 'n aceea$i clip& nava se ridic& 'n aer. 0 !$teptai1 e clam& *nder+ood c#iar 'n clipa 'n care intr& 'n camera de comand&. P#y%e $i Da+son privir& lung 'nspre u$&> 0 3u mai putem a$tepta, spuse primul. !proape c& renunasem la sperana c& tu $i ,llia vei reu$i s& a)ungei printre noi. Poliia se a%l& pe urmele noastre de cteva s&pt&mni, iar acum, c& ne a%l&m 'ntr.o zon& desc#is&, e sigur c& vor c#ema 'n a)utor toate ec#ipele disponibile pentru a ne prinde. 0 3u putem pleca %&r& 'nregistr&rile "troizilor, spuse P#y%e. (erry mi.a declarat c& eu am %ost cel ales pentru a conduce aceasta ec#ip&. Dac& lucrurile stau 'ntr.adev&r a$a, atunci primul ordin pe care.l dau 'nainte de decolare este acela de a pune mna pe %iecare %ragment
?K
de 'nregistrare "troidian $i pe %iecare arte%act ce a %ost g&sit. 5n camer& intr& $i Dreyer care ascultase vizibil interesat cele spuse de *nder+ood, %&r& a %ace 'ns& vreo remarc&. 0 De ce2 'ntreb& P#y%e. 3u 'neleg. 0 ! e istat o arm&, zise *nder+ood, o arm& de care "irenienilor le era %ric&, $i care, se pare, reprezint& motivul pentru care cei din Dragbora s.au dovedit a %i mai puternici dect ei. Dac& este ca %ie $i cea mai mic& urm& a e istenei acesteia s& %i r&mas 'n *nivers, atunci elul nostru este de a o g&si. "ar putea s& %ie singura noastr& $ans& de a.l distruge pe Demarzule. -eilali se uitau la el ca $i cnd p&rea c& $i.a pierdut minile, spernd 'ns&, 'n acela$i timp c&, 'ntr.adev&r, cele spuse ar %i reprezentat soluia a$teptat&. 0 5ns& asta s.a 'ntmplat acum EBB.BBB de ani, spuse P#y%e. -e sperane mai e ist& de a g&si o arm& care a disp&rut de atta timp2 3u avem nici un indiciu... 0 !vem 'nregistr&rile "troizilor. De aceea trebuie s& punem mna pe ele. 0 Dar este evident c& "renienii nu p&reau a avea nici cea mic& idee care era natura acestei arme. 0 Xsta e un lucru de care nu putem %i siguri. 5ns& c#iar $i a$a ne r&mne varianta civilizaiei Dragbora. 3u $tim dac& ea a disp&rut $i nu $tim nimic despre locaia ei, dar arma poate %i acolo, iar c#eia pentru locaia acestei civilizaii se poate a%la 'n 'nregistr&rile "troidienilor. Dreyer era nevoit s& recunoasc& %aptul c& s.ar putea s& %ie a$a, dup& ce pu%&i cu putere din trabuc> 0 !re dreptate, P#y%e. 3u ne.am gndit la asta, 'ns& ar putea %i singura noastr& $ans&. -el puin acum avem un obiectiv, 'n loc de a zbura prin spaiu %&r& o int& precis&. 0 Da, b&nuiesc c& a$a este, spuse 'ncrez&tor P#y%e. Dar nu v&d cum...2 0 / s& m& ocup eu de asta. !rat&.ne unde se a%l& 'nregistr&rile. /ricum vom c&uta mai 'nti locul de veci al lui Demarzule. 7reau ca toate 'nregistr&rile s& a)ung& la bordul navei. *nder+ood se 'ntoarse spre Da+son $i ordon& s& coboare cu nava lng& structura temporar& ce ad&postea cavoul, a%lata aproape de cl&direa muzeului "troidului. !poi ap&s& pe butonul inter%onului $i.i puse pe toi la curent cu manevrele ce aveau s& %ie e ecutate. -eru dou&zeci de voluntari 'narmai care s& se a%le pe scutere pentru a.i acoperi $i prote)a pe cei ce aveau s& %ac& trans%erul 'nregistr&rilor. "ub ei, pe p&mnt, %orele de poliie care urm&riser& cum prada le sc&paser& din mn&, erau intrigai $i nu 'nelegeau de ce Lavoisier se 'ntorsese din drum. (rei nave spaiale ie$ite ticsite cu armament $i muniie se roteau prin aer 'n )urul giganticei nave.laborator. Erau acelea$i pe care *nder+ood le studiase atent nu cu mult timp 'n urm&. -ei dou&zeci de oameni pe care 'i selectase dintre cei ce se o%eriser& voluntari erau strn$i 'n )urul s&u, privind peisa)ul dezolant din %aa lor. 0 Primul obiectiv este acela de a dobor' navele astea spaiale, spuse *nder+ood. !poi v& vei asigura 'n permanen& c& sunt prote)ai $i acoperii aceia dintre noi care vor p&r&si nava pentru a aduce 'nregistr&rile. Mergei toi la poziiile voastre. / s& semnalizez 'n momentul 'n care navele lor se vor a%la 'n poziia cea mai bun& din care s& le putei ataca. <yers, inginerul mecanic numit c&pitan al ec#ipei de asalt $i de acoperire, d&du a%irmativ din cap. 0 3ici nu vor $ti ce i.a lovit, promise acesta. 0 "per, zise *nder+ood. 5n regul& atunci, luai cu voi staiile de emisie.recepie $i semnalizai cnd suntei preg&tii. -amera se goli rapid 'n timp ce nava gigant ateriza pe P&mnt. -ele trei micue nave poliiste continuau s& se 'nvrt& amenin&toare 'n )urul lor. 5n acel moment, de pe P&mnt, sosi semnalul care indica %aptul c& oamenii erau preg&tii. *nder+ood privea navele de atac ale polii$tilor. *na se 'ndep&rtase de celelalte dou& ap&rnd 'n %aa navei Lavoisier. *nder+ood comand& %erm> 0 3um&rul trei, atacai1 !proape instantaneu o trap& se desc#ise 'n spatele navetei spaiale poliiste ce se credea
EB
invizibil&, $i din ea $nir& trei scutere de pe care, oamenii care le conduceau 'ncepuser& a trage ra%ale care au izbit din plin 'n coada navetei poliiste. / mare de %l&c&ri se porni curnd, ridicnd la ceruri o imens& coloan& de %um, iar naveta de atac a polii$tilor pitit& c#iar sub nava Lavoisier se izbi de P&mnt, %&r& ca cei ce o conducea s& $tie ce i.a lovit. 5ns&, venise acum rndul celei de.a doua navete spaiale s& se 'nvrt& 'n )urul navei. laborator, cele trei scutere %iind ast%el reperate. Poliia trase $i unul dintre scutere disp&ru din vedere. 0 3um&rul $apte, ordon& atunci *nder+ood. / trap& a%lat& c#iar deasupra carenei se desc#ise $i cel de.al doilea trio de scutere $ni a%ar&. 3ava poliist& se a%la c#iar deasupra lor 'ns& prea trziu ca piloii ei s& mai poat& %ace ceva 'n a%ar& de a privi 'nspre cele trei scutere $i de a vedea %ocul devastator care.i lovi din plin. 3u avuseser& cum s& se poat& 'mpotrivi. Forele terestre poliiste 'ncepur& atunci s& trag& 'n cele trei scutere. Erau nevoii s& evite %ocurile $i s& se r&suceasc& pentru a nu %i lovite. (ot 'n acele momente plon)ar& e%icient 'nspre P&mnt $i 'ncepur& s&.$i spulbere e%ectiv du$manii. R&mase 'ns&, din ne%ericire, deasupra lor, cea de a treia navet& a poliiei care 'ncepu s& trag& 'n ra%ale ucig&toare. 5nc& dou& scutere au %ost doborte. *nder+ood ordon& atunci ca toate scuterele r&mase s& porneasc& atacul. (oate $nir& a%ar& din nav& simultan, n&pustindu.se cu %urie asupra navei spaiale ce r&m&sese 'nc& 'n )oc, distrugnd.o. *ltimul dintre scutere p&r&si %ormaia pentru a 'ncerca s&.i salveze pe ceilali camarazi de la distrugere. 0 !liniai tambuc#iul cargoului num&rul unu lng& ad&postul unde se a%l& cavoul, ordon& *nder+ood c&pitanului. Pe &sta 'l vom 'nc&rca primul. 3ava se a$ez& lin pe sol %&r& ca vreun $oc s& %ie resimit. !ria din apropierea ad&postului a %ost imediat eliberat&. Mason, cel care era 'ns&rcinat cu depozitarea, ordon& ca puntea cargoului s& se desc#id&. *nit&i de 'nc&rcare portabile erau acum deplasate 'n e terior $i conduse spre zona peri%eric& a uria$ului arte%act cu o mie de %aete a c&rui m&rime aproape c& ocup& 'ntreaga punte. Focurile de arm& sporadice ale polii$tilor mai r&sunau 'nc&, dar cei ce se a%lau pe scutere reu$eau s& menin& situaia sub control, inndu.i la o distan& apreciabil&, %&r& pierderi 'n rndul lor. Mason alimentase de)a cu energie electric& unit&ile de 'nc&rc&tur& ast%el 'nct, 'ncet, 'ncet, masa uria$& de %ier 'ncepu a se ridica din %ocul 'n care %usese l&sat&, dup& care un motor P.line, ata$at subansamblurilor pentru 'nc&rc&tur&, porni tragerea prin cablu, aducnd masivul cavou 'nspre nava laborator. *nder+ood r&su%l& u$urat 'n clipa 'n care auzi zgomotul produs de %i area 'nc&rc&turii pe puntea cargoului. 0 !sta a %ost partea cea mai important& a misiunii noastre. 5nc& o )um&tate de or& pentru a scoate 'nregistr&rile a%late 'n cl&dire $i ne.am terminat treaba. ,llia scoase un strig&t strident. 0 Del1 -l&direa este 'n %l&c&ri1 /amenii priveau %i 'ntr.acolo nevenindu.le s& cread&. Din interiorul muzeului unde se a%lau 'nregistr&rile "troizilor, valuri de %um $i limbi de %oc puternice se ridicau 'nspre cer. 0 -u siguran& c& trebuie s& %i $tiut ce urm&ream, spuse P#y%e, a$a c& au dat %oc cl&dirii. !cum nu mai avem nici o $ans& s& le scoatem de acolo. 0 <a da, avem1 Ma)oritatea acestor 'nregistr&ri se a%l& pe buc&i metalice. *nder+ood anun& la inter%on> 0 (oat& lumea, cu e cepia ec#ipa)ului care diri)eaz& $i conduce nava, s& se 'mbrace 'n costumele spaiale. Fii preg&tii s& intrai 'n cl&direa muzeului imediat. 0 -e ai de gnd s& %aci2 ip& ,llia. 5ns& *nder+ood se a%la de)a lng& cel mai apropiat dulap, luptndu.se s&.$i 'mbrace greoiul costum spaial> 0 !stea ne vor asigura o protecie su%icienta pentru ca %iecare om s& %ie prote)at $i s&
E8
reu$easc& s& se 'ntoarc& m&car cu o cutie de 'nregistr&ri. <&trna cl&dire p&rea a se l&sa, ca un simbol al vremurilor ce le tr&iau, cuprins& de %l&c&ri. "tr&vec#ile structuri de construcie rezistente la %l&c&ri cedau, iar sistemul de protecie 'mpotriva %ocului cedase complet. Rapid, %&r& prea multe vorbe, *nder+ood trecea cu vederea peste planul o%erit de P#y%e, 'n care se a%la localizat vra%ul de 'nregistr&ri, dup& care o lu& la goan& 'nspre depozitul de cutii, unde ceilali se a%lau de)a preg&tii. /rdon& %iec&rei ec#ipe de cte doi s& care cu sine un transportor pentru 'nc&rc&turi. !$a aliniai cum porniser&, p&reau a aduce cu un soi de alai ciudat de c#ipuri t&cute ce.$i croiau drum cu 'ndemnare dinspre nav&, 'ncercnd s& urce spre sc&rile din cl&direa a%lat& 'n %l&c&ri. *nder+ood $i Mason %ormau de)a un cuplu, c&rndu.$i transportorul, care st&tea acum cam la treizeci de centimetri distan& de sol. !proape orbii de %um, ei conduceau grupul printre #oluri 'nspre locul 'n care 'nregistr&rile vec#i de EBB.BBB de ani 'i a$teptau lini$tite pe ra%turi. 0 5ncepei s& 'nc&rcai1 Xsta este locul, transmise ordinul *nder+ood. 5i vedea pe ceilali cum intrau pe urmele lui 'n 'nc&perea larg&, asemeni unor creaturi 'ntr.un iad de nedescris. 5ncepuser& s& goleasc& ra%turile $i s& umple transportoarele cu tot ce le pica 'n mn&. <arele din lemn pe care se spri)ineau ra%turile erau uscate $i cuprinse de %l&c&ri. *ndeva, mai departe dect puteau ei z&ri, una dintre bare ced& $i un nor de mortar umplu camera. 0 3u mai avem posibilitatea de a lua $i altele, spuse Mason. (ransportorul nostru e de)a plin. "& mergem. *nder+ood c&r& transportorul 'napoi, 'nspre u$a prin care intraser&. (otul era inert, nimic nu p&rea a se opune. 0 (u trage dup& tine transportorul, spuse *nder+ood. Eu m& duc s& mai aduc o 'nc&rc&tur& cu braele. 5n timp ce Mason disp&ru prin v&lul de %um, *nder+ood '$i 'nc&rca braele cu alte 'nregistr&ri din metal dup& care, aproape orbit de %um, c&ut& drumul spre ie$ire. !proape toi ceilali erau $i ei gata. *nder+ood arunc& o privire 'napoi. -e secrete importante trebuiau s& mai %i r&mas 'nc& printre 'nregistr&rile pe care nu le.au putut lua cu ei $i pe care erau nevoii s& le lase acolo1 "pera, din adncul su%letului, ca zeii norocului s& %i %ost su%icient de buni $i de milo$i cu ei 'nct s& le %i purtat minile 'nspre unele 'nregistr&ri care s&.i conduc& pe oamenii de $tiin& 'nspre str&vec#iul inamic al ,mperiului "irenian, spre cei din Dragbora, de a c&ror 'nsp&imnt&toare arm& le %usese att de %ric& "irenienilor. /dat& a)un$i 'napoi pe nav& *nder+ood privi 'ndelung la cl&direa cuprins& de %l&c&ri devastatoare. !r %i %ost lipsit de sens $i inutil s& 'ncerce s& p&trund& 'nc& o dat& 'n interiorul ei. "e pare c& poliia sperase ca %ocul s&.i %ac& pe oamenii de $tiin& s& renune la c&ut&rile $i scopul lor, 'ns&, dup& succesul pe care ace$tia 'l avuseser& 'n salvarea a tone de 'nregistr&ri $i arte%acte, '$i 'nteiser& %ocul cu o %urie crescnd&. *nder+ood 'l c#em& pe <yers $i pe cei de pe scutere 'napoi pe nav&. 5ncet, %orele care 'i prote)aser& pe cei care intraser& 'n cl&dire se retr&seser& 'nspre nav&, %&cndu.i pe polii$ti s& trag& 'nspre trapele $i porile desc#ise. "cuterele se strecurau 'n nav&, multe dintre ele avnd 'ns& 'n $a un membru al ec#ipa)ului r&nit mortal. -u totul, numai paisprezece se 'ntoarser&. 0 !ce$tia sunt toi, zise 'ncruntat $i %urios <yers. Restul b&ieilor nu se vor mai 'ntoarce niciodat&. Pre de o cumplit& clip& de nesiguran&, *nder+ood se 'ntreb& dac& ordinul s&u de a.i aduce pe nav& 'nregistr&rile meritase sacri%iciul acesta. (rebuie s&.l %i meritat, '$i spuse 'n sinea sa. F&r& sperana e istenei $i g&sirii acelei arme care avea s&.l 'n%rng& pe "irenian, nu avea absolut nici un sens s& navig#eze prin spaiu. "e re'ntoarse 'n camera de comand& $i d&du ordin de plecare.
E=
10 Prin %erestrele porilor %erecate *nder+ood privea cum nava se 'ndep&rta 'ncet de cl&dirile de dedesubt. "oarele ap&ru la orizont sub %orm& de disc, aruncnd asupra lor o str&lucire de aur. !poi pilotul potrivi butoanele de control $i de navigare, manevr& urmat& aproape instantaneu de o acceleraie e trem de rapid&. !semeni omului obosit, cum de alt%el $i era, P#y%e se pr&bu$i pe scaunul de lng& pupitrul de navigaie. 0 !r&i de parc& ai %i trecut prin c#inurile iadului de cnd nu ne.am mai v&zut, spuse *nder+ood. P#y%e zmbi u$or sarcastic $i dispreuitor, dup& care spuse> 0 "unt cincizeci de ani de cnd nu am %ost $i nu sunt nimic altceva dect un savant $i un ar#eolog. Este mult prea trziu $i mult prea mult pentru unul ca mine s& m& trezesc deodat& 'n mi)locul unei crize planetare $i s& mai %iu 'n stare s& m& $i descurc 'ntr.o asemenea situaie. 0 Pn& acum ai %&cut o treab& e celent&. 0 3.am putut niciodat& ca m&car s& conduc o e pediie 'ntr.un mod satis%&c&tor, dar&mite un grup ca &sta de acuma. (erry ar %i putut %ace asta, 'ns& 'i lipse$te cunoa$terea pe care o ai tu 'n $tiinele %izice. 4a %el ar %i putut $i Mason, dar el nu $tie nimic despre "irenieni. Dintre noi toi tu e$ti singurul cali%icat $i cel mai 'n m&sur& pentru a ne conduce. 0 7reau s& m& asigur de %aptul c& $i restul ec#ipa)ului gnde$te la %el. Poate c& nu este o idee rea s& convoc&m o adunare. 0 (rebuie, oricum, s& organiz&m o 'ntlnire la care s& participe toi. Muli dintre oamenii de $tiin& a%lai la bordul navei nu au %ost pu$i la curent, 'ntr.un mod adecvat, cu problema cu care ne con%runt&m. !r trebui s&ri grup&m $i s&.i organiz&m con%orm specializ&rii pe care o are %iecare $i, 'n plus, este absolut necesar s& punem la curent un sistem de ap&rare. 6edina avea s& %ie inut& $i participar& la ea o sut& dou&zeci $i cinci de oameni de $tiin& $i membri ai ec#ipa)ului navigant de pe Lavoisier, 'n clipa 'n care nava.laborator se a%la la o distan& destul de mic& %a& de orbita lunii. P#y%e, a%lat 'n postura de pre$edinte al acestei adun&ri, 'l prezent& o%icial pe *nder+ood ca lider $i conduc&tor al grupului. !cesta a %ost acceptat 'n mod unanim $i cu entuziasm, dat %iind %aptul c&, indi%erent dac& 'l cuno$teau sau nu personal, cu toii auziser& de reputaia lui. Pe scurt, acesta 'i in%orm& despre evenimentele care au precedat descoperirea lui Demarzule, apoi despre procesul de re'nviere a "irenianului, precum $i despre 'ncercarea zadarnic& a oamenilor de $tiin& de a se opune dorinei oamenilor de pe P&mnt de a avea un nou zeu. 4a c#emat apoi pe Dreyer pentru ca acesta s& le descrie tr&s&turile $i puterile de care dispunea inamicul lor. 0 5n toate veacurile $i mileniile istoriei de pn& acum a P&mntului, 'ncepu Dreyer a.$i ine discursul, au e istat cuceritori, 'mp&rai, dictatori $i tirani, 'ns& niciodat& Demarzule, "irenianul. Pentru "irenieni dorina de cucerire $i de st&pnire era la %el de esenial& precum #rana. Din clipa 'n care au 'nceput s& se e tind& dincolo de Pala ia lor, pentru ei nu mai e ista dect o singur& soluie, un singur el ; s& %ie st&pni absolui peste toate Pala iile sau s& piar&. Este indiscutabil c& am avut $ans&, m& re%er la noi ca $i la civilizaie, atunci cnd cei numii Dragbora au reu$it s&.i distrug&. 5n ceea ce prive$te problema cu care noi ne con%runt&m acum trebuie spus c& Demarzule, %&r& 'ndoial&, 'i va %ace pe semenii no$tri de pe P&mnt s& cread& 'n superioritatea lor absolut& %a& de oricare alt& ras& sau civilizaie din *ni. vers. "unt su%icient de copi pentru a accepta aceast& doctrin&. "e va %olosi de aspectul s&u %izic $i de 'n%&i$area sa supranatural& pentru a 'ncura)a o atitudine $i o stare de veneraie a p&mntenilor %a& de el. De.abia atunci, cred, este sigur c& va trece la construirea unei imense %lote de nave de lupt&, la construirea de arme $i armate care nu va sem&na cu nimic din ceea ce noi cunoa$tem, ci, dimpotriv&, vor 'ntruc#ipa tot ce era mai bun din ce a produs $tiina "irenian& 'n urm& cu EBB.BBB de ani. 3u este dect o c#estiune de cteva ore pn& ca acesta s& a%le despre evadarea noastr& $i despre %aptul c&.i suntem inamici. Este greu de crezut, 'n
EA
aceste condiii, c& nu va e pedia de 'ndat& nave care s& ne urm&reasc& $i s& ne distrug&. "ingura noastr& $ans& este aceea de a ne 'ndep&rta ct mai mult cu putin&, ast%el 'nct, ace$tia s& nu ne prind&, cel puin atta vreme ct nu au la dispoziie dect nave construite de noi. Pn& 'n clipa 'n care navele $i armamentul speci%ic "irenienilor vor %i gata, trebuie s& %im 'n stare s& g&sim un r&spuns. !ceasta este, a$adar, natura problemei cu care ne con%runt&m. "ingura noastr& speran& ; una e trem de mic& ; pare a consta 'n descoperirea armei cu a)utorul c&reia cei din Dragbora au 'nvins $i au distrus #oardele "irenienilor cu milenii 'n urm&. Dac&, 'ns&, vom %i nevoii s& ne limit&m doar la $tiina pe care o avem $i de care dispunem sunt convins c& nu mai avem nici o speran&. "pun acest lucru, de$i sunt con$tient de %aptul c&, din %ericire, sunt printre voi muli care gndesc alt%el dect mine $i care nu concep c& putem %i 'n%rni c#iar $i cu resursele limitate de care dispunem. *nii dintre voi, nu puini la num&r, au obiectat 'mpotriva plec&rii 'n spaiu, susinnd c& ar %i trebuit s& r&mnem pe P&mnt $i s& organiz&m o mi$care de opoziie, partizan& $i subteran&. -ei care ai dorit acest lucru ai %i %ost lipsii de o corect& evaluare a puternicului vostru inamic. 7reau s& 'n. elegei c& o ast%el de mi$care $i opoziie asem&n&toare celei pe care o doreai trebuie s& aparin& unei ma)orit&i persecutate $i s& %ie dus& 'mpotriva unei minorit&i a celor care conduc. Omenirea 3! vrea +e Demar(u!e. "& nu uitai niciodat& asta. Pentru c& tocmai acesta este $i motivul pentru care noi navigam acum prin spaiu. 5ns& b&t&lia pe care o vom duce nu va %i 'ndreptat& 'mpotriva semenilor no$triG gre$elile lor '$i au r&d&cinile 'n 'ntunecatul proces de evoluie $i de dezvoltare a atitudinii rasiste. !pariia lui Demarzule este un %actor str&in, oricum unul pe care evoluia rasei umane nu.l poate nici accepta, nici permite. F&r& e istena lui oamenii vor a)unge 'n %inal la maturitate $i. $i vor g&si ec#ilibrul dorit ie$ind din stadiul adolescenei rasiale $i c#iar dep&$indu.l. 5ns&, avndu.l pe Demarzule drept zeu $i conduc&tor, realul proces de evoluie va stagna $i va %i c#iar stopat. (rebuie s& v& aducei aminte c& noi 'n$ine am adoptat singura soluie posibil& ; evadarea. 5n comparaie cu temutul $i 'nc&rcat de rasism Demarzule noi nu suntem altceva dect ni$te copii. El este un super.om aparinnd unei super.rase care a dep&$it.o pe a noastr& cu mult timp 'nainte ca str&mo$ii no$tri din pe$teri s& %i descoperit %ocul. "& sper&m cu toii c& vom g&si arma celor din Dragbora ast%el 'nct noi, oamenii, s& putem urca pe scara lung& $i di%icil& a evoluiei, aceea$i pe care ei s.au 'mpiedicat $i 'mpotmolit att de trist. Dup& acest discurs al lui Dreyer era rndul unui grup solemn de oameni s& discute cu *nder+ood. Pentru prima oar& semantici$tii c&zur& 'n ma)oritate de acord c& se con%runt& cu o imens& ameninare. !poi 'ncepur& a se organiza cu toii 'n mici %ormaiuni, con%orm specializ&rii %iec&ruia 'n parte. -u aceast& ocazie, *nder+ood descoperi c& cei mai muli dintre oamenii a%lai la bordul navei erau %ie %izicieni, %ie biologi. -ei treizeci de %izicieni au %ost preluai de Mason. 4or le revenea sarcina de a cerceta $i de a descoperi toate mi)loacele posibile de armament $i de ap&rare cu a)utorul c&rora s& poat& opune rezisten& atacurilor care aveau, cu siguran&, s& vin&. /amenii cali%icai strict ca ingineri au %ost, la rndul lor, desemnai s& lucreze 'mpreun& cu grupul condus de Mason. (rupa de biologi, incluznd o duzin& de c#irurgi $i patru medici psi#iatri, intr& sub comanda ,lliei. Dreyer 'mpreun& cu ceilali semantici$ti au primit sarcina ca, 'mpreun& cu ar#eologii, s& e amineze 'nregistr&rile pe care le salvaser& din %ocul devastator, 'n sperana c& vor reu$i s& g&seasc& un r&spuns, un indiciu care s& arate c& lumea Dragborei $i arma lor e istau 'nc& 'n *nivers. Ma)oritatea oamenilor de $tiin& specializai 'n %izic& aveau deprinderi $i 'nzestr&ri di%erite 'n ceea ce privea uneltele $i ec#ipamentul putnd, 'mpreun&, s& construiasc& armamentul necesar proteciei navei.laborator. Prima sarcin& era aceea de a ec#ipa nava cu ecrane absorbante pentru a preveni depistarea lor cu a)utorul unor mi)loace radar $i de anula ast%el acele mi)loace de localizare a lor de pe P&mnt. Era un proiect relativ u$or de realizat, unul care de alt%el a $i %ost pus 'n aplicare $i 'n stare de %uncionare c#iar la s%r$itul primelor dou&zeci $i patru de ore de cnd se a%lau 'n spaiul e traterestru. -a s&.i poat& descoperi, celor de pe P&mnt, nu le mai r&mneau dect mi)loacele astronomice, posibilitate care, 'ns&, cu %iecare or& ce trecea, devenea una din ce 'n
E?
ce mai 'ndep&rtat&. -u toate astea, *nder+ood nu putea sc&pa de nelini$tea ce.l cople$ise 'n %aa %aptului c& aveau, cu siguran&, s& %ie urm&rii. 4a cea de.a $asea zi de zbor ne'ntrerupt prin spaiu $i la o mie de ani.lumin& distana de P&mnt, P#y%e a g&sit prima dovad& c& norocul se a%la de partea lor. El, Dreyer 'mpreun& cu (erry, *nder+ood $i ali lingvi$ti $i ar#eologi, lucrau 'n camera aleas& pentru studierea 'nregistr&rilor. E clamaia brusc& a lui P#y%e e plod& peste t&cerea ce domnea 'n camer&. Dinea 'n mn& o mic& rol& de metal, topit& pe deasupra, 'ns& derulata cumva 'ntr.o bobin& spiralat& de unde 'ndep&rtase %ragmentele distruse de %oc. 0 -#estia asta pare s& %i %ost )urnalul de bord al unuia dintre re%ugiaii de pe nav&. *itai.v& la ea1 *nder+ood se aplec& deasupra micuei ma$in&rii pe care o proiectaser& pentru a asigura un nivel de radiaii corect $i adecvat pentru a %ace lizibile literele 'nscrise pe rolele de metal. 5n mod normal, dac& discurile ar %i %ost 'n stare bun&, literele ar %i ap&rut per%ect albe $i vizibile pe metalul mat $i tocit, 'ns& caracterele descoperitele P#y%e erau 'ntr.att de puin perceptibile 'nct p&reau aproape $terse. 5ncepu s& citeasc& lent, cu voce tare> 0 Meat#es. =8K=KBA. 5n *ete!a de cnd am p&r&sit "irenia. Rapoartele despre %lota din Dragbora. "unt 'n num&r de o mie, ceea ce 'nseamn& zece nave de.ale lor 'mpotriva uneia singure de.a noastr&. Poziiile de zbor A@=I... *nder+ood '$i ridic& oc#ii de pe 'nregistrare. Mai departe nu se putea citi. 0 !ceste ultime ci%re... 0 /are pot ele reprezenta leg&tura dintre propria sa %lot& $i locaia planetei mam&2 'ntreb& P#y%e. 0 Este mult mai probabil ca ele s& reprezinte locaia %lotei celor din Dragbora %a& de cea a "irenienilor. 5n orice caz, aceste numere trebuie s& reprezinte o c#eie, un indiciu pentru localizarea celor dou& lumi, pentru c&, mai mult ca sigur, sunt legate de coordonatele gala iei 'n care ace$tia tr&iau. !sta ar %i e act ceea ce ne trebuie dac& reu$im s& descoperim acele coordonate. Pentru noi ele sunt, 'n totalitate, arbitrare. 5ns& dac& aceast& bucat& de metal reprezint& 'ntr.adev&r un )urnal de bord, ea ne poate o%eri locaia planetelor $i a Pala iei lor ast%el 'nct s& putem %i 'n stare s& le identi%ic&m. !sta doar dac& putem lucra cu acuratee asupra poziiilor astronomice care erau reale 'n urm& cu EBB.BBB de ani. E trase discul din ma$in&rie $i 'l e amin& 'ndeaproape. 0 Xsta a %ost g&sit ata$at de o mare cantitate de %ier topit& 'n 'ntregime, aparent, 'n partea din nav& 'n care era depozitat atunci cnd cei din Dragbora au 'nceput atacul. Putem s&. l trimitem la laborator pentru a 'ncerca restaurarea $i conservarea lui. Dac& ast%el devine lizibil $i putem citi mai departe, s.ar putea s& ne %ie de mare a)utor. Dup& apro imativ patru ore copia 'nregistr&rii se a%la la dispoziia celor din camera de studiu, restaurat& pe ct %usese posibil, 'ns& cu lungi poriuni ininteligibile. *nder+ood d&du la ma im nivelul de radiaie ce a)uta la scoaterea 'n relie% a literelor, dar care 'ns& putea la %el de bine s& le $i distrug& dac& era p&strat la aceea$i cot& pentru mai mult timp. <rusc '$i inu r&su%larea> 0 !scultai ce spune> coordonatele noastre sunt acum FI?KAFI "irenia, dup& ce am c&l&torit @? tre *oma, "irenia. 5n dou& te e!a ateriz&m. Poate pentru ultima oar&... 0 !sta este1 e clam& P#y%e. 0 (otul cu e cepia indiciului care s& ne precizeze sistemul lor de stabilire a coordonatelor, spuse *nder+ood. 5ntrevezi, cumva, vreo posibilitate de interpretare a acestora, Dreyer2 "emanticistul neg& din cap> 0 -u siguran& c& acesta se bazeaz& pe ni$te puncte de re%erin& 'n 'ntregime arbitrare pentru noi. 3u v&d nici o $ans& de interpretare numai cu a)utorul ci%relor de care dispunem pn& 'n prezent. Poate ca astronomii no$tri s& aib& vreo sugestie. Masterson $i Ebert, cei doi astronomi care %&ceau parte din grup, au %ost c#emai 'n a)utor, l&snd pe mai trziu sarcina ce le revenea, aceea de a prepara o #art& a astrelor $i planetelor *niversului a$a cum ar&ta ea 'n urm& cu EBB.BBB de ani. !scultar& cu atenie
EE
%aptele a$a cum erau ele prezentate de c&tre *nder+ood. Masterson spuse> 0 Mi.e team& c& aceste coordonate o%erite de 'nregistr&rile "irenienilor nu ne sunt de mare a)utor. Distana reprezint& cu adev&rat un punct de reper. Ea ne arat& c& 'nregistrarea denot& prezena unui loc a%lat la o distan& radial& de apro imativ nou&zeci de milioane de ani.lumin& %a& de "istemul nostru "olar. !tunci, 'n cel mai bun caz, avem un reper al acestui loc ce poate %i considerat ca %iind situat 'n negura mai multor mii de ani.lumin& 'n care s&.l putem c&uta. Dac& vom reu$i s& g&sim, c#iar $i cu apro imaie, sectorul 'n care se a%l& acest loc, s.ar putea s& %im 'n stare s& reper&m $i s& izol&m posibilele sisteme planetare 'n care se a%lau cele dou& imperii> Dragbora $i "irenia. 5ns&, dac& nu reu$im s& restrngem aria de cercetare, obiectivul nostru devine unul imposibil. 3e.ar a)uta, probabil, c#iar $i o singur& re%erire la o insul& din acest *nivers pe care s& o putem identi%ica. *nder+ood $i Dreyer acceptar& c&, 'ntr.adev&r, e act a$a se prezentau lucrurile. -$tigaser& 'nc& ceva> dac& ar %i putut doar s& obin& un singur %ragment de in%ormaie astronomic&, aceasta ar %i putut reprezenta pentru ei soluia. (oat& lumea 'ncepu din acea clip& s& caute cu %ebrilitate prin toate 'nregistr&rile $i s& veri%ice %iecare arte%act 'n parte. -#iar $i cavoul a %ost cercetat milimetru cu milimetru ; $i cu toate acestea, pentru nici unul dintre arte%actele g&site acolo ; nu putea %i 'nc& identi%icat& sau e plicat& prezena lor. "ituat separat de locul de veci al lui Demarzule, ma)oritatea materialului pe care 'l deineau aparinea planetei pe care aterizaser& "irenienii. Pn& la s%r$itul celei de a opta zile ec#ipa lui Mason reu$ise s& construiasc& $i s& pun& la punct ec#ipamentul necesar pentru a realiza o celul& de %or& $i de protecie pentru Lavoisier, %&cndu.l ast%el pe *nder+ood s& respire ceva mai u$urat. Puteau acum, bene%iciind de protecia scutului impenetrabil, s& c&l&toreasc& %&r& vreo int& precis& $i c#iar %&r& team& prin spaiu. Datele necesare navigaiei printre acele zone necunoscute erau obinute cu a)utorul unor unit&i pilot de dimensiuni microscopice situate 'n a%ara scutului protector, unit&i conectate cu nava prin %ire subiri ce treceau prin g&uri de acelea$i dimensiuni. *nder+ood era mndru de aceast& realizare. Dat& %iind capacitatea lor de producie limitat& p&rea aproape un miracol c& reu$iser& s& construiasc& 2i s& %ac& %iabil un ast%el de ec#ipament. -umva, nu $tia 'n ce sens, i se p&rea simbolic& aceast& reu$it&, de parc& ar %i e istat ni$te legi bine de%inite care s& le %avorizeze succesul ; succesul P&mntului. !poi, 'n aceea$i a opta zi de c&l&torie, cnd se a%lau aproape dincolo de limita la care asemenea obiecte mici $i 'ntunecate puteau %i identi%icate, din punctul de observaie, persoana de serviciu adres& un avertisment celor din centrul de comand&> 0 Flota p&r&se$te P&mntul. Dou&zeci de nave de r&zboi. (oate tip -orius. -ursul aparent 8FK ?F 8= $i ?@ 8K BF. 7iteza... *nder+ood privi 'nspre P#y%e care se a%la e act lng& el. 0 ! venit vremea, spuse el. !vertismentul se %&cu auzit 'n interiorul 'ntregii nave.laborator, lucru care le distrase atenia oamenilor de la ceea ce aveau de %&cut, dup& care $i.au reluat ocupaia cu oc#ii 'ncruntai $i gurile 'ncle$tate a #ot&rre. Prupul condus de Mason se ocupa de problema care le )ucase, timp de generaii 'ntregi, %este militarilorG problema %olosirii $i tragerii cu Raza !tomic& prin scutul de %or&. *nder+ood era puin 'ncrez&tor 'n %aptul c& vor reu$i s& rezolve aceast& dilem&, %&r& 'ns& ca celor ce luaser& asupra lor aceast& problem& s& li se poat& repro$a ceva. 5n timp ce *nder+ood $i P#y%e se 'ndreptau spre masa de navigaie pentru a veri%ica ce curs urmau ei $i care era acela al %lotei ce pornise 'n urm&rirea lor, primul spuse> 0 M& 'ntreb cum de au reu$it s& ne localizeze. Ecranul nostru reverberant este 'n stare de %uncionare. (rebuie s& %i %ost, pur $i simplu, un noroc absolut astronomic care s&.i %i pus pe urmele noastre. 4ocotenentul Vilson, navigantul, se 'ncrunt& 'n clipa 'n care se uit& 'nspre cursul de zbor
EF
al %lotei p&mntene> 0 3u cred c& aceast& armat& de nave ne urm&re$te pe noi, spuse el. Dac& 'ns& asta este ceea ce %ac ei acum au ales un drum lung, 'ntruct cursul lor de zbor este cu cel puin paisprezece grade mai 'nainte $i mai 'ndep&rtat de al nostru. P#y%e $i cu *nder+ood studiar& 'mpreun& cele dou& traiectorii, proiectndu.le 'n spaiu $i 'ncercnd s& estimeze timpul necesar %lotei pentru a se apropia de ei lund 'n considerare, bine'neles, $i viteza lor de deplasare $i cursurile de zbor pe care le puteau urma. 0 Pare destul de simplu s& stabilim dac& ne urm&resc pe noi sau nu, spuse *nder+ood. Putem, pur $i simplu, s& sc#imb&m cursul nostru de zbor cu nou&zeci de grade. Poate c&, la urma urmei, nici nu ne.au detectat 'n vreun %el, ci mai degrab& au plecat la 'ntmplare 'nspre direcia unde noi ne.am putea a%la, bazndu.se numai pe observaiile $i rapoartele polii$tilor din clipa 'n care am decolat. 5n acest caz, s.ar putea ca mai degrab& ei s& spere s& se apropie su%icient de mult pentru a obine semnalul radar care ar indica prezena noastr&. Dreyer, care auzise $i el ve$tile la tele%on, sosi 'n camera de navigaie. (ocmai reu$ise s& aud& partea %inal& a celor spuse de *nder+ood. 0 Demarzule n.ar trimite o 'ntreag& %lot& 'ntr.o e pediie la 'ntmplare, spuse el r&spicat. 0 !tunci care este r&spunsul2 'ntreb& *nder+ood, 'ns& de)a 'n mintea sa 'ncepuse a se contura o stranie $i s&lbatic& teorie. "e 'ntreba dac& Dreyer va con%irma valabilitatea ei. 0 Dac& noi am %i %ost cei care am %i luat.o la %ug& la 'ntmplare prin spaiu, %&r& vreo int& precis&, pe Demarzule cu siguran& nu l.ar %i interesat soarta noastr&, dar dac& 'ns& ne.am 'ndrepta cu precizie spre o destinaie ne%avorabil& lui ; atunci, 'ntr.adev&r, l.ar preocupa. /c#ii lui *nder+ood se luminar&. 7&zu $i pe %aa lui Dreyer aceea$i concluzie la care a)unsese $i el, dup& care continu&> 0 !tunci Demarzule nu $i.ar %i trimis %lota 'n mod special dup& noi, ci 'nspre acel loc despre care vorbeam, ca s& vad& dac& noi n.am a)uns 'nc& acolo. De aceea consider c& %lota sa se 'ndreapt& spre lumea civilizaiei Dragbora1 0 3u te pripi1 obiect& P#y%e. !sta 'nseamn& c& Demarzule presupune c& noi $tim unde se a%l& acel loc. 3u e ist& o baz& solid& pentru a crede acest lucru. Dreyer neg& din cap> 0 3u $tie dac& noi cunoa$tem sau nu acest drum. 6tie doar c& trebuie s& se p&zeasc& de orice posibil& e ploatare a acelui loc. Dac& nu ne 'ndrept&m 'ntr.acolo, atunci nu reprezent&m o ameninare pentru el. Dac&, 'ns&, e act asta %acem, cu siguran& c& acea %lot& urmeaz& s& ne distrug&. P#y%e se gndi puin la cele spuse de Dreyer dup& care 'nclin& din cap 'n semn de con%irmare> 0 !i dreptate. 0 6i iat& c& Demarzule este pe cale s& ne arate drumul spre arma de temut a celor din Dragbora1 rosti cu s&lb&ticie *nder+ood.
EI
11 -ursul de zbor a %ost sc#imbat 'n a$a %el 'nct Lavoisier s& navig#eze paralel cu %lota de pe (erra. 7iteza de accelerare a %ost de asemenea crescut& cu dou&zeci de procente peste nivelul normal, a$a 'nct %iecare om era nevoit s& se %oloseasc& de un transportor pentru a.$i u$ura ast%el propria.i greutate 'n cre$tere. Flota terestr& continua s& se strecoare printre a$tri, reducnd distana dintre ei, 'ns& *nder+ood avea 'ncredere 'n %aptul c& aceast& distan& dintre cele dou& cursuri paralele era su%icient de mare pentru a preveni detectarea lor. Pe m&sur& ce reprizele de munc& $i cele de somn se succedau acum cu repeziciune, p&rea c& nava prinsese via&. Era mult mai u$or acum pentru ei, $tiind c& se 'ndreapt& spre o int& precis&, s& se concentreze asupra problemelor $i sarcinilor care le %useser& trasate, $i, 'n plus, 'ndr&zneau s& cread& c& nu e ist& nici un dubiu 'n privina %aptului c& locul spre care se 'ndreptau avea s& le recompenseze munca. !vndu.l pe P#y%e la catedr&, zilnic, 'ncepuser& a se ine cursuri despre cultura "irenian&. !bsolut %iecare %apt al e istenei era privit de c&tre ei din punctul de vedere al "irenienilor $i 'ncercau s&.i anticipeze semni%icaia semantic& pe care o d&deau acestor lucruri, pe vremuri, str&vec#ea ras& cuceritoare. "e estimase %aptul c& aceast& c&l&torie avea s& dureze trei luni. "a inut c#iar $i o mic& petrecere improvizat& 'n clipa 'n care %lota trecuse de ei aproape de )um&tatea drumului. 5ncepnd din acel moment 'ncepuse de)a o curs& disperat& pentru a se asigura c& celelalte nave nu aveau s& ias& din raza de observaie a instrumentelor de pe Lavoisier. 5n ultima s&pt&mn& a celei de a treia luni observar& o brusc& sc&dere de accelerare a navelor din %lota de lupt&. *nder+ood alerta atunci 'ntreg ec#ipa)ul. Dac& deducia lor era corect&, 'nsemna c& se a%lau la cteva sute de mii de ani.lumin& %a& de lumea celor din Dragbora. Pe cnd Lavoisier reducea puin din viteza cu care se deplasa, %lota p&rea c& se 'ndreapt& spre o mic& gala ie a c&rei margine era 'mpnzit& cu un grup de stele de culoare galben&. *nder+ood $i.a dat permisiunea ca nava.laborator s& mai reduc& din distana acesteia %a& de %lota inamic&, 'ns& 'ntr.un mod rezonabil, 'ntruct era sigur %aptul c& navele terestre vor porni 'n cercetarea am&nunit& a spaiului din )urul planetei str&ine pentru a %i siguri c& Lavoiser nu se a%l& acolo. 5n s%r$it *nder+ood $i ceilali observar& c& %lota se apropie de unul din acei sori galbeni, 'ncon)urat de patru planete. -#iar cea de a patra planeta avea s& %ie locul spre care se 'ndrepta %lota *nder+ood privi cum $ase din cele dou&zeci de nave aterizar& pe acea planet&. 0 Jaidei s& ne poziion&m 'n spatele uneia dintre celelalte planete, a dat instruciuni Da+son. -ea de a doua pare a %i cea mai apropiat&. Dup& care, printr.o r&sucire u$oar&, ne putem a$eza 'n spatele planetei num&rul patru. Probabil c& vom $i ateriza acolo, observnd cu atenie mi$c&rile %lotei, 'nainte de a decide care va %i urm&toarea noastr& mi$care. "ingurul dezavanta) al manevrei propuse de Da+son era acela c&, procednd ast%el, nu puteau ine sub observaie am&nunit& %lota p&mntean&. ,e$ir& din umbra planetei timp de dou& ore dup& care devenir& invizibili graie eclipsei satelitului celei de.a patra planete. 5n tot acest interval, dat %iind %aptul c& se a%laser& 'n lumina puternic& a soarelui, nu reu$iser& s& z&. reasc& nici o urm& de nav& str&in&. Fotogra%ii erau su%icient de preocupai cu pozele %&cute asupra lumii care aparinuse cndva civilizaiei Dragbora. !semenea celei de.a doua planete, satelitul 'n spatele c&ruia se ascunseser& p&rea a %i la prima vedere o s%er& stearp&, 'ns&, pe m&sur& ce aveau s& se apropie la aproape zece mii de Cilometri 'n interiorul circum%erinei acesteia, descoperir& o zon& cu o vegetaie lu uriant& ce ocupa o optime din supra%aa planetei. 5n momentul apropierii lor de aceast& zon& se a%lau 'n partea 'ntunecat& a satelitului natural. Planeta p&rea a %i nelocuit&, cu toate c& lui *nder+ood, 'n momentul ateriz&rii, i se p&ru c& z&re$te o coloan& de %um 'n %orm& de spiral&. !ceasta disp&ru 'ns& %&cndu.l pe
E@
*nder+ood s& cread& c& a avut doar o vedenie. Lavoisier se odi#nea 'n s%r$it pe un teren plin de iarb& a%lat 'ntr.un col al acestei poriuni vegetale care, iat&, e ista pe o planet&, alt%el, goal& $i stearp&. 5n acele momente Mason intr& 'n centrul de comand& spunnd> 0 3u $tiu e act ce v& a$teptai s& g&sii pe aceast& planet&, $i 'i d&du lui *nder+ood un teanc de %otogra%ii. *nder+ood parc& presimise ceva. 0 De ce2 -e s.a 'ntmplat2 spuse el. 0 Dac& pe aceast& planeta e ist& locuitori atunci probabil c& ace$tia vieuiesc sub ni$te cupole de sticl& ermetic 'nc#ise. 3u e ist& nici cea mai mic& urm& de atmos%er& pe supra%aa 'ntregii planete. 0 5n acest caz, c#estiunea devine una strict ar#eologic&, spuse P#y%e. !r %i %ost, oricum, prea de tot, s& sper&m c& o civilizaie c#iar $i att de avansat& precum Dragbora ar %i putut continua s& e iste 'nc& EBB.BBB de ani. -e este 'ns& cu %otogra%iile2 -e arat& ele2 P#y%e arunc& o privire 'nspre teancul de poze de sub braul lui *nder+ood $i e clam&> 0 "unt ora$e1 Este indubitabil c& aceast& planet& a %ost cndva locuit&. 5ns& %otogra%iile au surprins imagini 'n care se pare c& aceste ora$e ar %i %ost locuite pn& de curnd. 0 !sta ar e plica absena atmos%erei, se pronun& *nder+ood. /ra$ele nu aveau cum s& %ie 'ngropate de enorme alunec&ri de teren 'ntr.o lume lipsit& de aer. -red c& motivul pentru care, att atmos%era ct $i viaa au disp&rut brusc $i 'n acela$i timp de pe aceast& planet&, poate s& %i %ost un cataclism de proporii 'n%ior&toare. Din aceast& cauz&, s.ar putea ca problema noastr&, s& %ie, 'n %apt, mult mai u$or rezolvabil& dect di%icil&, a$a cum ne imaginam noi. Dac& aceast& distrugere a avut loc curnd dup& momentul 'n%rngerii "irenienilor de c&tre Dragbora s.ar putea s& descoperim printre aceste ruine dovezi de necontestat ale armamentului de care ace$tia dispuneau. Dup& ce 'n centrul de comand& sosir& Dreyer, (erry $i ,llia, cei prezeni inur& o $edin& de consiliu improvizat&. 0 7a trebui s& a$tept&m pn& cnd cei din %lot& vor renuna $i se vor 'ntoarce acas&, spuse (erry. 3u ne permitem s& sper&m c& putem da buzna peste ei $i s&.i distrugem. 0 -um vom $ti 'ns& c& au renunat2 'ntreb& ,llia. ".ar putea ca aceast& %lot& s& r&mn& permanent de gard&. 0 3u $tiu ce vor %ace, spuse *nder+ood. "ar putea ca ei s& r&mn& aici luni 'ntregi, iar noi nu ne permitem s& a$tept&m att. -#iar $i dac& sunt dou&zeci de nave, ele tot nu reprezint& o %lot& puternic& pentru o planet& avnd asemenea dimensiuni. Planul meu este s& aterizam noaptea 'ntr.o zon& %&r& vegetaie, apoi s& avans&m lent 'nspre unul din marile ora$e $i s& ascundem nava. Putem e plora inutul cu a)utorul scuterelor $i s& ne asigur&m ast%el dac& vreo nav& de r&zboi a %lotei se a%l& 'n ora$. Daca a$a vor sta lucrurile, vom pleca mai departeG dac& nu, putem 'ncepe cercet&rile. 3u are nici o importan& de unde 'ncepem, pn& cnd nu vom reu$i s& ne %acem o idee despre istoria $i cultura celor din Dragbora. 0 Pare att de lipsit de $ans& $i de speran& totul1 spuse P#y%e negnd din cap, 'n%uriat. *n ast%el de proiect, de asemenea dimensiuni, este unul potrivit pentru o ec#ip& de o mie de ar#eologi care s& aib& la dispoziie o sut& de ani pentru a e amina ruinele care se a%l& sub noi ; $i, cu toate acestea o sut& dintre noi '$i propun s& %ac& acest lucru 'n cteva s&pt&mni ; 'n plus, ascunzndu.se de ni$te inamici #ot&ri s& ne distrug&, $i totul 'n acela$i timp1 Este absolut imposibil. 0 3u sunt de aceea$i p&rere, spuse *nder+ood. 3oi ne a%l&m 'n c&utarea unui singur lucru. 6tim c& acesta este o arm&. Este, cred, rezonabil s& avem 'ncredere c& vom da peste ni$te re%eriri su%iciente despre arma respectiv& 'n scrierile $i istoria Dragborei. 4a urma urmelor aceast& arm& a %ost mi)locul prin care ei au reu$it s& distrug& imperiul inamic. "ingura di%icultate real& pe care o avem de 'ntmpinat o constituie %lota terestr&, 'ns&, sunt de p&rere c& ne putem vedea de treab& su%icient de mult timp c#iar $i sub nasul lor. 0 E$ti un optimist incurabil, spuse (erry. 0 4a %el $i voi ceilali, alt%el nu v.ai mai %i a%lat aici.
EK
0 Eu sunt de acord, spuse ,llia. !$ vrea 'ns& s& v& sugerez un aspect semni%icativ. Dac& acest satelit este locuibil cred c& nu ne.ar strica o zi sau dou& de odi#n& 'n e terior cu %aa la soare. Era o propunere la care nimeni n.a avut nimic de obiectat. Sorii de pe luna lumii Dragboreene aproape corespundea cu s%r$itul perioadelor lor de somn $i odi#n&. !nalizele au %ost %&cute 'n condiiile 'n care e teriorul le permitea !tmos%era, de$i greu respirabil&, s.a dovedit a %i totu$i una potrivita pentru munca lor. (emperatura din e terior p&rea a %i %oarte ridicat&, lucru a$teptat, de alt%el, de c&tre cei de pe nav&, dat& %iind apropierea lor de soare. Dup& toate acestea, a$a cum *nder+ood ordonase, s%era de %or& a %ost ridicat& $i trapa navei desc#is&, moment 'n care, aproape $ocat, acela$i *nder+ood scoase un strig&t de surpriz&. ,llia, care 'n acel moment nu se a%la prea departe, sosi alergnd. 0 -e este, Del2 Degetul acestuia era 'ndreptat 'n )os, 'nspre un grup de %iine a%lat la baza navei. Erau, cam 'n acela$i %el ca $i Demarzule, aproape umane ca 'n%&i$are. Mult mai 'nalte dect P&mntenii, cu pielea ar&mie, acestea privir& cum se desc#ide trapa, $i se plecar& 'n %aa lui *nder+ood $i a ,lliei. Patru dintre creaturi st&teau 'n picioare, grupate 'n )urul unei a cincea persoane a$ezat& pe o targ&. 0 Poate c& ar trebui s& ne r&zgndim 'n privina plec&rii de pe nav&, spuse cuprins de 'ndoial& *nder+ood. 3u are nici un rost s& ne 'ncurc&m cu o mn& de nativi superstiio$i. 3u avem timp pentru asta. 0 3u, Del. !$teapt&. -el a%lat pe targ& este r&nit, spuse ,llia. -red c& l.au adus pentru ca el s& ne poat& vedea. Poate c& 'i putem a)uta 'n vreun %el. *nder+ood $tia c& nu are rost s& se opun& dorinei ei de a a)uta pe cineva $i spuse> 0 "&.l aducem 'ncoace pe Dreyer. ".ar putea s& reu$easc& s& comunice cu ei. 5ns& de)a Dreyer, P#y%e $i 3ic#ols se 'ndreptau cu toii spre trapa desc#is&. !pariia lor le %usese strnit& de raportul lui *nder+ood. 0 "ar putea ca ei s& reprezinte ni$te vl&stare, %ie ale civilizaiei Dragbora, %ie ale "irenienilor, spuse P#y%e. /ricum ar %i, sunt sigur c& vom reu$i s& g&sim ceva care s& ne %ie de %olos. 0 Ei cred c& suntem, probabil, zei. 7or ca noi s&.l vindec&m pe cel r&nit, spuse *nder+ood. 3u putem spera nimic de la o civilizaie primitiv& ca a lor. "emantici$tii privir& 'nspre micul grup din %aa navei. <rusc, Dreyer 'ncepu s& scoat& ni$te sunete care sem&nau cu o serie de gemete $i morm&ituri avnd di%erite in%le iuni. *nul dintre localnici, o %emeie se ridic& $i inu un lung discurs lipsit total de sens pentru *nder+ood. 5ns& Dreyer era 'ncordat $i atent la ma imum, ca $i cnd ar %i 'neles cu di%icultate %iecare cuvnt rostit 'n acea limb& e traterestr&. !tunci *nder+ood '$i aminti ca.l auzise odat& pe Dreyer spunnd c& un semanticist adev&rat trebuie s& %ie 'n stare s& 'neleag& $i s& converseze 'n orice limba) str&in sau e traterestru c#iar din clipa 'n care 'l aude pentru prima dat&. 5n toate limbile e istau sunete $i in%le iuni care aveau un coninut %undamental $i semantic identic. !cestea, teoretizase Dreyer, puteau %i identi%icate $i %olosite 'n reconstruirea limbii $i a limba)ului ast%el 'nct dac& era su%icient de abil, conversaia s& curg& de la sine. *nder+ood, care crezuse 'n permanen& c& ceea ce Dreyer spusese cndva era doar o laud& de sine, vedea acum cum teoria %uncioneaz&. -ele dou& %emei din grup $i unul dintre b&rbai p&reau pierdui 'n atitudinea lor de veneraie, 'ns& cel&lalt b&rbat, care se a%la cumva mai 'ndep&rtat de grup avea o atitudine aproape r&zboinic&. 7orbi brusc $i puin> 0 ,ndividul este un sceptic s&n&tos, spuse Dreyer. Este gata s& ne accepte drept zei, 'ns& vrea ca noi s&.i demonstram acest lucru. E predispus c#iar s& recurg& la trucuri pentru a a%la, dac& suntem, sau nu, zei.
FB
0 3u ne putem pierde timpul de poman& cu ei, spuse *nder+ood. 3u se a%l& nimic aici din ceea ce ar putea s& ne a)ute. 0 "ar putea totu$i s& %ie, zise Dreyer. !r trebui s& o l&s&m pe ,llia s& vad& ce poate %ace pentru cel r&nit. *nder+ood 'ncet& cu protestele. 5i permise lui Dreyer s&.i conduc& pe localnici 'mpreun& cu cel bolnav 'n nav&. !colo, 'n sala de operaii, ,llia 'i e amin& celui din urm& r&nile. De$i cel r&nit p&rea destul de 'naintat 'n vrst&, avea un soi de veselie $i e uberan& 'ntip&rite pe c#ip, lucru care aproape c&.l %&cea pe *nder+ood s&.l invidieze. 5ns& ,llia cl&tin& trist din cap> 0 3u are rost este lipsit de speran&, ad&ug& ea. 3u putem %ace nimic pentru el. Potrivi %luoroscopul 'nspre *nder+ood 'n a$a %el 'nct $i acesta s& poat& vedea. *nder+ood 'l mi$c& 'ncet de.a lungul trupului celui bolnav, apoi e clam&> 0 ,llia1 /rganele acelea ciudate a%late sub dia%ragm&... !ceasta '$i inu o clip& respiraia> 0 "unt la %el ca cele ale lui Demarzule. Este clar c& amndoi aparin aceleia$i rase1 Dreyer vorbea acum cu cei care 'l 'nsoeau pe r&nit e plicndu.le c& este imposibil s& poat& salva viaa b&trnului. R&spunsul dat de cel care p&rea de ne'mblnzit sem&n& aproape cu un morm&it grotesc pornit din gtle). Dup& care 'ncepu s& vorbeasc& mult mai 'ncet $i mai blnd cu cel r&nit de parc& i.ar %i e plicat care era situaia. 5n%&i$area calm&, lini$tit& $i destins& a acestuia nu se sc#imb& deloc, 'ns& oc#ii i se 'nc#iser& 'ncet $i t&cut iar P&mntenii $i.au dat seama atunci c& murise. E trem de rapid 'n mi$c&ri, individul rebel scoase un cuit de sticl& din teac& $i 'ncepu s& taie 'ndemnatic cadavrul. E trase unul dintre organele cu care oamenii de $tiin& nu erau %amiliarizai $i.l plas& 'ntr.un mic container pe care 'l c&ra cu el. F&r& nici un cuvnt 'n plus plec& urmat 'ncet de cele dou& %emei cuprinse de tristee. Re%uzau acum s& mai comunice. *nder+ood 'i privi plecnd> 0 "e pare c& am c$tigat un cadavru. (erry, vrei s& iei doi oameni care s&.l duc& a%ar& $i s&.l 'ngroape2 (otu$i nu m& pot opri de la a m& 'ntreba ce au 'nsemnat toate astea. Reprezint& ele ni$te vestigii ale civilizaiei "ireniene2 "peculaiile aveau s&.i %ie 'ns& 'ntrerupte de zgomotul produs de inter%on> 0 Doctore *nder+ood, rapoartele de cercetare e terioar& arat& %aptul c& 'ntreaga %lot& (erestr& pleac& de pe planeta Dragboreenilor1 5ntreg grupul a%lat 'n sala de operaii se privi 'n t&cere. 5ntr.un trziu (erry spuse> 0 Dar nu are nici un sens1 0 !re, spuse 'ncet *nder+ood. !sta dac& au g&sit $i distrus ceea ce noi speram s& g&sim. 0 6i, de asemenea, dac& vor s& ne atrag& 'ntr.o curs&, ca s& ie$im din ascunz&toare, ad&ug& Dreyer. -red c& ar %i mai bine s& a$teptam dou& zile $i s& vedem ce se 'ntmpl&. Dac& va %i evident c& intenioneaz& s&.$i continue zborul, ne putem muta pe planet& avnd soarele 'n spatele nostru %&r& ca ei s& ne poat& localiza. 5nt&resc 'ns& ideea c& trebuie s& a$tept&m cel puin dou& zile, a$a c& dac& cineva are de gnd s& priveasc& $i s& vad& cum arat& planeta, acum este momentul potrivit s& o %ac&. (erry era entuziasmat de ideea e plor&rii acelei lumi. "e pare, $i a$a $i era, c& 'n acel loc mai e istau 'nc& %ragmente vii ale unei civilizaii vec#i de EBB.BBB de ani, care, 'n mod normal, ar %i trebuit s& %ie de mult moarte dat %iind cursul pe care istoria 'l d&duse evenimentelor, dar care reu$iser& cumva, nu $tia 'n ce %el, s& supravieuiasc& catastro%elor ce se ab&tuser& asupra civilizaiei mam&. 6i ,llia, de asemenea, era ner&bd&toare s& p&r&seasc& nava. 5mpreun& cei doi reu$ir& s&.l conving& pe (erry s&.i 'nsoeasc& 'ntr.o c&l&torie de e ploatare a inutului cu scuterele. 6i P#y%e $i (erry urmau s& mearg& 'ns& Mason era nevoit s& r&mn& la comanda te#nic& a navei. Dincolo de cmpul de verdea& se a%la o poriune de p&dure e trem de deas&. "cuterele plecar& 'n %ormaie ridicndu.se ct mai mult 'n aer pentru a dep&$i zona de p&dure $i s& dispar& din oc#ii celor care.i priveau de la bordul navei.laborator Lavoisier.
F8
Plutir& timp 'ndelungat la nivelul 'n&limii copacilor, privind dincolo de 'ntinderile de nisip $i de zonele aride care se vedeau la orizont. <rusc (erry ar&t& 'n )os> 0 *n drum1 / 'ntreag& centur& luminat& str&b&tea p&durea aproape 'ntr.un ung#i drept cu linia de zbor. "e oprir& 'n canionul silvestru pentru a.l e amina. *nder+ood se opri c#iar aproape de supra%aa pe care o z&riser&. !poi se aplec& $i o atinse. Dreyer privi 'nspre %igura intrigat& a lui *nder+ood $i %&r& a se opri din a pu%&i din trabuc 'ntreb&> 0 "ticl&, nu.i a$a2 0 !rat& $i se simte cnd o pip&i ca $i cnd a$a ar %i, 'ns& o autostrad& de sticl&...2 0 Rezerve limitate de materiale $i materii, spuse Dreyer. Este evident c& satelitul &sta natural nu dispune de resurse materiale, %iind compus 'n 'ntregime din silicate non.metalice. -uitul de sticl& pe care prietenul nostru l.a %olosit la disecia cadavrului indic& lipsa metaluluiG aceast& autostrad& este bine prins& $i nituit& ceea ce ne demonstreaz& %aptul c& ace$ti locuitori dispun de o te#nologie 'nalt& $i bine dezvoltat& a prelucr&rii sticlei. De aceea, cu siguran& nu ne a%l&m 'n prezena unei civilizaii primitive a$a cum am crezut la 'nceput. !r %i bine s& %im cu oc#ii.n patru 'ntruct prietenii no$tri mi s.au p&rut su%icient de deziluzionai de e$ecul nostru 'n a le salva prietenul r&nit. !leser& o direcie pe autostrad& $i pornir& la drum p&strnd o distan& de un metru %a& de sol. -&l&torir& timp de aproape dou&zeci de minute %&r& a %ace vreo oprire 'n p&dure sau pe str&lucitoarea autostrad& a%lat& la picioarele lor. Deodat&, %&r& ca vreunul dintre ei s& %i observat, o persoan& 'ncepu s& capete contur la mare distan& 'n %aa lor. !cesta 'nainta rapid. (erry privi uimit, pentru ca apoi s& e clame> 0 !m venit de la nici nu mai $tiu ci ani.lumin& dep&rtare 'n c&utarea unei super. civilizaii $i tot ce g&sim este un individ c&lare pe o biciclet&. P#y%e spuse> 0 Eu nu v&d nimic ciudat 'n asta. -u siguran& bicicleta reprezint& un mod evident de deplasare 'ntr.o cultura moderat.mecanic&. "ar putea, sau nu, s& %ie vorba de ni$te mecanisme autopropulsate. 0 5l recuno$ti pe individ2 'ntreb& *nder+ood. !u continuat s& se deplaseze pe m&sur& ce biciclistul se apropia cu repeziciune. 5ntr.un trziu, reu$ir& s&.i disting& tr&s&turile $i.l recunoscur& pe rebelul cu care se 'ntlniser& 'n acea diminea&. 0 M& 'ntreb dac& nu cumva se 'ntoarce ca s& ne revad&, spuse (erry. 0 !ceast& 'ntlnire este una cu adev&rat norocoas&, spuse Dreyer. 7reau s& $tiu ce a %&cut cu acel organ pe care l.a scos din cadavru. 3u am mai 'ntlnit a$a ceva 'n toate studiile mele etnologice. <&nuiesc c& ar putea %i vorba despre un ritual asociat cu credina c& acel organ reprezint& l&ca$ul 'n care s&l&$luie$te viaa, e act a$a cum era cndva privit& la noi inima. 5ncetinir& viteza pe m&sur& ce se apropiau de om ; pentru c& ast%el a)unseser& s&.l considere. 6i el se opri $i privi 'ncordat. !poi de pe buzele lui izbucnir& ni$te cuvinte pline de %urie> 0 S7a(er na 4our!i6 Dreyer se 'ncrunt& $i murmur& 'ncet cteva silabe. "tr&inul '$i repet& spusele. 0 "pune c& nu suntem ni$te zei, zise Dreyer. 0 !sta i.am %i putut.o declara $i noi, ad&ug& ironic *nder+ood. -onversaia 'n acea limb& necunoscut& continu& pn& 'n clipa 'n care Dreyer se 'ntoarse din nou spre tovar&$ii s&i> 0 ,ndividul '$i spune Jandro, $i %aptul c& avem $i purt&m cu noi metale nu 'l convinge c& suntem ni$te zei, opinie care, de alt%el, o contrazice pe cea a semenilor s&i. !re un sens pentru voi cele spuse pn& acum2 P#y%e e clam&>
F=
0 !re un sens minunat c#iar1 3e a%l&m pe o planet& lipsit& cu des&vr$ire de orice %orm& de metal, $i, cu toate astea, locuit& de o ras& e trem de inteligent&> scot tot ce este mai bun din punct de vedere te#nologic din mi)loacele de care dispun, 'ns&, 'n acela$i timp, $tiu $i de e istena $i de propriet&ile metalului. -e poate %i mai natural 'n aceste condiii pentru ei dect %aptul de a.$i 'ntemeia o religie bazat& pe noroco$ii zei purt&tori de metale2 Dreyer 'i spuse lui Jandro> 0 3u suntem zei. 3u am venit la voi ca zei, ci ca vizitatori. "untem dintr.un loc care se c#eam& P&mnt. Recunoa$terea acestui %apt p&rea a se dovedi e trem de $ocant& pentru Jandro 'ntruct e presia c#ipului s&u se sc#imb& vizibil. 0 5mi pare r&u, spuse acesta, dac& v.am acuzat de ceva ce nici m&car nu ai pretins c& suntei. 5ns& nu 'neleg ceea ce spui. Dac& venii din Lumea Raiu!ui ducei.m& $i pe mine acolo $i a)utai.m& s& m& re'ntorc cu secretele prin care s&.mi pot ridica poporul. 0 Lumea Raiu!ui. se 'ncrunt& Dreyer. Jandro ar&t& 'nspre orizont, acolo unde planeta locuit& cndva de cei din Dragbora atrna ca un disc de argint. 0 De ce 'i spunei Lumea Raiu!ui. 5nainte de a r&spunde Jandro mai privi o dat& 'n sus, plin de dorin&, dar %i de am&r&ciune, dup& care 'ntreb&> 0 7oi nu venii de acolo2 0 3u. 0 5ns& putei merge acolo cu a)utorul metalului vostru2 0 Da. 0 M& vei lua $i pe mine2 0 3u eu sunt cel care poate s& decid& asta, 'ns& poate c& am s& reu$esc s&.i in%luenez pe ceilali 'n leg&tur& cu ceea ce vrei tu. "pune.mi de ce vrei s& mergi acolo $i de ce 'i spui acelui loc Lumea Raiu!ui. 0 -u mult timp 'n urm&, spuse Jandro, 'nainte ca oamenii s& locuiasc& pe (rear, ei tr&iau 'mpreun& cu zeii 'n Lumea Raiu!ui, 'ns& datorit& %aptului c& s.au dovedit neascult&tori $i s.au r&sculat au %ost aruncai de pe acel t&rm $i e ilai. (rear era un satelit natural lipsit de via& $i de materiale. Dup& mai multe *e8ara oamenii au reu$it s& creasc& $i s& trans%orme micuele $i %ragilele semine pe care le adusese cu sine 'n aceste 'ntinse p&duri. Ele ne.au dat lemnul, iar de$ertul sticla. !$a c& am construit o lume pe aridul (rear, r&mnnd de atunci 'ncolo 'n a$teptarea timpului 'n care zeii s& ne ridice $i s& ne aduc& din nou 'n Lumea Raiu!ui. !sta, cel puin, este povestea pe care ne.au spus.o str&mo$ii no$tri 'ns& eu nu cred 'n ea. 3u $tiu ce s& cred cu e cepia %aptului c& doresc din tot su%letul ca mo$tenirea lumii care a %ost cndva casa noastr& s& ne %ie 'napoiat&. Dreyer relat& camarazilor s&i cele auzite> 0 Este %oarte posibil ca str&mo$ii lui Jandro s& %i %ost un grup de re%ugiai care au p&r&sit planeta 'nainte de catastro%a care avea s& distrug& orice urm& de atmos%er&. 0 !$adar vrea s& mearg& 'mpreun& cu noi, spuse *nder+ood. M& 'ntreb dac& ne poate %i cumva de %olos 'n dezlegarea secretelor planetei. 0 !$ vrea s& mi se o%ere posibilitatea de a 'ncerca s& %ac un trg cu el, spuse Dreyer. Mi. a$ dori %oarte tare s& a%lu de ce a e tirpat acel organ $i ce a %&cut cu el. 5ndemnarea de c#irurg de care a dat dovad& nu este 'ntmpl&toare $i nici nu s.a n&scut din vreun instinct anume. 0 5n ceea ce m& prive$te, eu sunt de acord, consimi *nder+ood. Dreyer se adres& apoi din nou lui Jandro> 0 "e pare c& vei putea s& ne 'nsoe$ti pe acea planet&. 5n sc#imbul acestui %avor nu dorim dect un singur lucru ; s& ne e plici de ce ai t&iat cadavrul $i ai scos acel organ. 0 Pentru *iscara, bine'neles. !aa1 7rei s& spunei c& dorii s& v& prezentai elogiile2 Dup& care, brusc, o e presie de 'nelegere dar totodat& $i de nedumerire 'i ap&ru pe %a&. Pre de cteva secunde Dreyer nu $tiu ce s& spun&>
FA
0 Elogiile2 Da, bine'neles1 Dorim s& prezent&m elogiile noastre. 0 Foarte bine atunci. 7ei %i oaspeii casei mele. (at&l meu va %i 'ncntat. !cestea %iind spuse Jandro 'ntoarse bicicleta $i porni gr&bit de.a lungul drumului. Dreyer le povestise de)a celorlali ceea ce se 'ntmplase $i au pornit scuterele plecnd 'n direcia pe care o pornise str&inul. (erry nu se putu abine s& nu comenteze ve#ement> 0 -e naiba 'nseamn& aceste elogii2 ceru el un r&spuns. 3u $tim nici cum s& le o%erim, nici cui trebui s& o %acem. / s& intr&m 'ntr.o mare 'ncurc&tur& dac& ne pui s& b)bim orbe$te prin cine $tie ce ritualuri religioase ale c#irurgilor &$tia amatori1
F?
12 *nder+ood 'ncerca s& 'neleag& $i s& p&trund& %elul de a %i al lui Dreyer. 5n spatele acelei pasive aparene a omului se a%la un creier a c&rui continu& $i neobosit& activitate devia adesea spre cele mai diverse zone ale gndirii $i ale speculaiei. -e motiva oare acest interes 'n particularit&ile acestei culturi e traterestre2 *nder+ood era sigur de %aptul c& motivele erau mult mai adnci $i mai comple e. Era indubitabil %aptul c& %iecare organ 'n parte era vulnerabil 'n %aa unei anumite arme. /are asta era ideea lui Dreyer, aceea de a determina care sunt e act propriet&ile acelor necunoscute organe 'n sperana de a g&si armele care le.ar %i %&cut u$or de distrus2 P&durea disp&ru l&snd loc verdeii, toi a%lndu.se 'ntr.o zon& clar& ce str&lucea 'n lumina soarelui ca un bazin cu bule de s&pun. -asa, ca de alt%el $i str&zile, era construit& din sticl& viu colorat& 'n mai multe nuane ce str&luceau de parc& ar %i avut propria lor lumin&. De.abia atunci P&mntenii $tiau, cu siguran&, c& nu se a%lau nicidecum 'n prezena unui popor primitiv, $i asta, deoarece ora$ul era structurat cu m&iestrie, %iind asemeni unei gigantice coroane de bi)uterii. Pe str&zi $i 'n parc&ri se a%lau muli oamenii de 'n&limea lui Jandro, avnd aceea$i piele ar&mie. 7&zndu.i 'mpreun& 'n decorul creat de ei 'n$i$i *nder+ood era impresionat de graia $i simplitatea %rumuseii lor. Doar lini$te $i mulumire se putea citi pe c#ipul lor. P&mntenii, c&lare pe scutere, zburnd misterios deasupra supra%eei drumului, atraser& curnd atenia localnicilor. "trig&te $i ipete aveau s& r&bu%neasc& brusc 'n aer $i o mulime dintre ei se prosternau acum 'n %aa lor. Jandro se opri $i le %&cu semn s& 'ncetineasc&. !poi se adres& semenilor s&i 'ntr.un discurs ce se dovedi prea rapid c#iar $i pentru puterea de 'nelegere a lui Dreyer. !cesta reu$i doar s& priceap& %aptul c& Jandro le spunea c& oamenii aceia veniser& pentru a.$i prezenta elogiile lor tat&lui s&u $i, totodat&, c& el, Jandro, %usese ales pentru a merge 'mpreun& cu str&inii 'n Lumea Raiu!ui. *nii dintre cei ce ascultaser& cele spuse 'l priveau pe Jandro cu ne'ncredere, iar alii se plecar& 'n %aa lui cum o %&cuser& de %apt $i 'n %aa P&mntenilor. ,ns&, 'n clipa 'n care grupul se puse 'n mi$care, 'naintnd, oamenii se ridicar& 'n t&cere, uimire $i team&. "e oprir& 'n %aa unui vast cub de nuan& portocalie. Jandro se d&du )os de pe biciclet& $i 'i po%ti pe invitai 'n&untru. 0 7& rog, %acei.mi onoarea de a intra 'n cas&, spuse acesta. *nder+ood se str&duia s& 'neleag& ceva din limba)ul lui Jandro, 'ns&, %&r& nici un rost. 3u putea dect s& 'ncerce s& g#iceasc&. 5n sc#imb P#y%e $i (erry 'nelegeau 'n mare parte cele spuse, 'ns&, nu cu u$urina lui Dreyer. "emanticistul p&$i 'nspre cl&dire sigur pe sine, dup& care se opri la intrare $i '$i privi, 'ntreb&tor, trabucul. Era imposibil s& 'l arunce %ie pe str&zi, %ie 'n gr&dinile imaculate. 5ntr.un trziu se #ot&r' $i.l stinse pe tocul panto%ului dup& care 'ndes& buc&ile 'mpr&$tiate prin buzunare. ,nteriorul casei era per%ect amena)at. "tr&lucirea abundent& izvora din prismele colorate ce aduceau 'n interior un $uvoi de raze de lumin& natural& provenita din e teriorul panourilor translucide ce %ormau zidurile. !proape instantaneu, paralel cu intrarea lor 'n cas&, '$i %&cur& apariia dou& %emei venite din partea opus& a camerei. -a 'n%&i$are, una dintre ele era mai b&trn&, 'ns& cealalt& p&rea cu mult mai tn&r& dect Jandro. 5n acel moment P&mntenii le recunoscur& ; erau acelea$i %emei ce se a%laser& de diminea& 'n %aa navei. ,nvoluntar acestea ipar& la vederea P&mntenilor. Foarte repede, 'ns&, Jandro le e plic& de ce se a%lau acolo $i le povesti $i despre %aptul c& ei 'n$i$i negaser& c& sunt zei. (reptat, tremurul celor dou& %emei se potoli dup& care Jandro le %&cu cuno$tin& cu Dreyer, care %&cu
FE
onorurile de prezentare a membrilor grupului. 0 3e vor preg&ti ceva de mncare 'nainte de a pleca, spuse Jandro, 'ns& acum, cu sigurana dorii s& vedei *iscara tat&lui meu $i s& v& prezentai elogiile. *rmati.m&. 5i conduse prin cas& spre o alt& camer& a c&rei u$& era 'ncuiat&. -#iar $i pe imperturbabilul Dreyer p&rea a.l p&r&si calmul 'n timp ce se 'ntreba ce se va 'ntmpla oare dac& nu va pricepe repede $i e act ce a$tepta Jandro de la ei. !cesta din urm& desc#ise larg u$a $i.i introduse 'n camer&. 0 Dorii, probabil, s& r&mnei singuri. !m s& v& a$tept, spuse el, dup& care plec&. 3ici unul dintre ei nu.$i %ormase vreo p&rere preconceput& despre ceea ce urmau s& vad&, $i nici nu '$i imaginaser& priveli$tea ce avea s& le apar& 'n %aa oc#ilor. -amera era vast&, iar de.a lungul zidurilor, asemenea unei %antastice libr&rii erau aran)ate de la podea pn& la tavan, ra%turi %rumos aliniate. 5ns& obiectele care se a%lau pe acele ra%turi aveau s& le atrag& atenia. 7ase p&trate de sticl&, complet identice, umpleau spaiul de pe ra%turi, iar 'n %iecare dintre ele se a%la un organ ro$u.maroniu e act ca cel prelevat din cadavrul a%lat 'n nava lor de c&tre Jandro. *n lic#id per%ect transparent, cu rol de conservare, ad&postea acele organe, iar containerele erau 'n 'ntregime sigilate. 5n %aa lor, 'ntr.un spaiu restrns, e ista 'ns& o mas& pe care se a%la un singur vas, identic cu celelalte, 'n care se a%la un organ asemenea celorlalte, 'ns& mult mai proasp&t. ,nstinctiv '$i d&dur& cu toii seama c& acesta era cel pe care.l v&zuser& e tirpat de diminea&. (erry e pir& 'ndelung $i spuse> 0 Ei bine asta este ceva1 / morg& pentru %icaturi e tirpate, p&strate de un c#irurg amator care mergea la munc& pe biciclet&. 7oi ce naiba 'nelegei din toate astea2 ,llia e amina 'ndeaproape specimenele e puse> 0 !$ spune c& ceilali care au procedat asemeni lui Jandro nu au %ost ni$te c#irurgi la %el de buni ca el. Ma)oritatea arat& de parc& ar %i %ost scoase din corpurile ce le ad&posteau cu un satr de t&iat carne. *nele dintre ele parc& s.ar a%la aici de la 'nceputul 'nceputurilor. 0 Este probabil vreun mod de venerare a str&mo$ilor, spuse *nder+ood. Elogiile trebuie s& reprezinte cumva un soi de ritual social o%erit str&mo$ilor unui prieten, c#estie absolut interesant& dar absolut inutil& pentru ceea ce ne.am propus noi pentru moment. 0 3u.i c#iar a$a de simplu, spuse semanticistul. 4uai 'n considerare %aptul c& de$i Jandro 'nelege c& provenim dintr.o alt& lume, el crede c& toate astea trebuie s& ne %ie %amiliare. De aceea consider& c& ele sunt cunoscute de c&tre %iinele umane. "ar putea ca 'n spatele acestui adev&r s& se a%le un motiv $tiini%ic valid. 0 -are2 'ntreb& *nder+ood. 0 3u $tiu, dar am de gnd s& a%lu. Jandro 'i a$tepta 'n clipa 'n care ie$ir& din camer&. 5i conduse 'nspre masa unde prnzul de)a preparat 'i a$tepta. Pentru *nder+ood $i ,llia p&rea a %i un prnz ciudat 'ntruct nu puteau comunica 'n nici un c#ip cu gazdele lor. 5ns& P#y%e $i (erry progresau vizibil 'n sc#imbul amabil de cuvinte ce avea loc. Plutea 'n aer o anume stranietate dat& $i de m&rimea uria$& a mobilei $i a veselei. -u toate astea, anumite compromisuri $i amabilit&i se mani%estau dinspre ambele tabere. -ele dou& %emei 'ntmpinau totu$i greutate 'n a renuna la rigiditatea lor rezervat&, dar pn& la s%r$itul mesei reu$iser& a se purta ca $i cnd invitaii ce le trecuser& pragul erau ni$te vec#i cuno$tine. 5n acel moment Jandro spuse> 0 <&nuiesc c& dorii s& ne vedei resa $i instalaia ce %ormeaz& a-asa. F&r& a da nici cel mai mic semn c& nu ar %i 'neles despre ce ar %i vorba, Dreyer relu& 'ntrebarea pentru a o auzi $i camarazii s&i. 0 Eu sunt dispus s& v&d tot ce poate %i de v&zut pe aici, spuse *nder+ood. De$i era nelini$tit, $tia c& trebuie s& mai c$tige timp pentru ca %lota terestr& s& se 'ndep&rteze ct mai mult.
FF
P&r&sir& casa $i plecar& prin ora$ pe )os, Jandro %iind cel care 'i conducea 'nspre unul dintre marile giuvaieruri ale str&lucitorului ora$. Era o cl&dire mare, situat& separat de celelalte, cu geamuri avnd nuana unui ro$u asemeni sngelui. 0 !r %i trebuit s& v& e plic, spuse Jandro. !cesta este locul 'n care eu lucrez. "unt instalator. !st&zi nu sunt de serviciu, 'ns& activitatea decurge con%orm orarului stabilit a$a 'nct vei putea vedea metodele noastre de operare $i matca a ceea ce noi numim a-asa. 5i conduse apoi printre coridoarele ce aveau toate o magni%ic& structur& de sticl&. /bservnd cu atenie, *nder+ood realiz& %aptul c& podelele ce lic&reau, de$i erau supuse unei puternice %riciuni, reu$eau s&.$i p&streze str&lucirea. Dintr.o dat&, intrar& 'ntr.o camer& ce %orma un mic am%iteatru, similar oarecum cu am%iteatrele 'n care se e%ectuau operaiile 'n spitalele de pe P&mnt. Puin $ocai descoperir& c&, de %apt, acel loc asta $i era. /cupar& %iecare cte un loc 'n spatele grila)ului protector. -#iar sub ei se a%la o perec#e de c#irurgi care operau un copil ce avea de)a %&cut& o larg& incizie abdominal&. *nul dintre cei doi c#irurgi ridicar& un obiect de dimensiuni mici, din carne, a%lat 'ntr.un mic recipient situat 'n apropiere, $i, e trem de 'ndemnatic, 'l strecur& prin incizia abdominal&. Privir& cu uimire $i ca vr&)ii cum organul respectiv era cusut la locul lui, cum vasele mici de snge erau 'mbinate $i nervii provenind de la organele 'nvecinate erau spintecai $i introdu$i cu precizie 'n noua %orm& ce se n&$tea. ,llia strnse cu putere braul lui *nder+ood $i.i $opti acestuia> 0 !ce$ti c#irurgi e%ectueaz& gre%e cu acele organe pe care 'nc& nu le.am identi%icat. !sta 'nseamn& c& nu se nasc cu ele. 0 5ns& de unde le obin2 murmur& (erry. Poate c& acesta este motivul pentru care le $i scot dup& moartea semenilor lor ; pentru a le re%olosi. 5ns& nu cred c& este a$a pentru c&, ai v&zut $i tu doar ; le cur&& $i le pun la murat. Renun. Este prea mult pentru mine. ,llia nu mai avea acum oc#i dect pentru minile 'ndemnatice ce lucrau a %&ceau minuni cu esuturile vii. Privindu.l 'ntmpl&tor pe Jandro, care se a%la al&turi, $i v&zndu.i tr&s&turile calme '$i reaminti cum acesta spusese despre el, a$a 'n trecere, c& este un instalator. Dac& acestea erau lucrurile pe care el le %&cea asta 'nsemna c& nu era cu nimic mai pre)os, ba c#iar era egalul celor mai buni c#irurgi de pe P&mnt. /peraia s.a dovedit a %i una de lung& durat&. 5n clipa 'n care, 'n s%r$it, cei doi c#irurgi 'nc#iser& incizia, 'ncepur& o operaie similar& la baza creierului, gre%nd $i acolo un %ragment ce nu avea o %orm& precis&. P&mntenii nu puteau pricepe cum de rezista acel copil $ocului unei asemenea intervenii c#irurgicale radicale, $i, cu toate acestea, dac& era s& cread& ceea ce vedeau cu propriii lor oc#i, se pare c& acest gen de operaie era e%ectuat pe %iecare copil n&scut 'n aceast& lume. Jandro spuse> 0 !i v&zut acum te#nica noastr&. 5n ce %el se poate ea compara cu a voastr&2 Dreyer d&du a%abil din cap> 0 "unt %oarte asem&n&toare, cu e cepia %aptului c& noi g&sim c& este recomandabil ca operaia pe creier s& %ie e%ectuata ceva mai trziu. !st%el nu se produce nici un %el de $oc $i a)ut& ca perioada de convalescen& s& %ie ct mai scurt&. 0 (e re%eri la tri a-asa. !ceasta este a$adar e plicaia. !m s& %iu sincer cu voi. 5nc& de cnd ai sosit am 'ncercat s& detectez 'n organele voastre prezena a ceea ce noi numim e+t7a!ia. M.am tot 'ntrebat care sunt motivele pentru care o inei ascuns&, 'ns& bine'neles, asta v& prive$te doar pe voi. Mi s.a p&rut, oricum, imposibil, ca voi s& m& prevenii de la 'ncercarea mea de a detecta aceast& prezen&. 0 Da, replic&, cu ironie Dreyer, dup& care le spuse tovar&$ilor s&i cele spuse de Jandro. 3u cred c& mai putem ine ascuns acest lucru pentru mult& vreme $i nici nu cred c& este o idee bun& s& recunoa$tem %aptul c& nu posed&m aceste organe. Jandro presupune c& orice %orm& de via& #umanoid& are nevoie de ele. Dac& ar $ti adev&rul, este %oarte probabil s& ne considere sub.umani.
FI
*nder+ood consimi t&cut la cele spuse> 0 "pune.i atunci c& noi plec&m. (otul %usese lipsit de rost $i de rezultate, se gndea el. 3u $tia ce anume se a$teptase Dreyer de la vizita lor, mai degrab& diversionist&, printre ace$ti oameni, 'ns& dup& cum vedea *nder+ood rezultatele acestui %apt, ele lipseau cu des&vr$ire. /ricum ceva se 'ntmplase. Devenise 'ntr.un %el atras de persoana lui Jandro, 'n cele cteva ore petrecute 'mpreun&, recunoscnd 'n el ceva de aceea$i natur& cu r&zvr&tirea 'mpotriva conveniilor, aceea$i r&zvr&tire care.l 'ncerca $i pe *nder+ood atunci cnd se a%la pe P&mnt. Poate c& 'n c&l&toria lor spre planeta ce %usese cndva a celor din civilizaia Dragbora vor reu$i s& se cunoasc& mai bine. Jandro 'i conduse a%ar& din am%iteatrul unde se a%la sala de operaii spunnd> 0 !cum trebuie s& vedei mama carne. 3.o s& dureze dect cteva clipe. 3u a 'ncetat nici m&car o dat& s& %ie vie, iar de.acum este de)a cu mult mai b&trn& dect vec#imea 'nregistr&rilor despre civilizaia noastr&. P&mntenii 'l urmar& pe Jandro prin acelea$i coridoare sinuoase spre o u$& care se desc#ise dup& introducerea unui cod e trem de complicat, apoi intrar& cu toii 'n&untru. 5n timp ce treceau prin desc#iderea din %aa lor, observar& c& zidurile erau de o grosime de aproape un metru $i cincizeci de centimetri, ziduri care erau evident din sticl&, 'ns& de aceast& dat& de culoare cenu$ie. 0 Protecia este necesar& pentru a putea ocroti $i conserva mama carne 'mpotriva oric&ror deregl&ri naturale dar $i 'mpotriva nenorociilor dintre noi care ar dori s& o distrug&. 3u e ist& nici o %or& sau mi)loc pe care noi s&.l cunoa$tem $i care s& poat& penetra aceast& barier&. ,nteresul lui *nder+ood %a& de aceast& mam1 carne crescu brusc, 'ntrebndu.se acum care era natura acesteia. <&nuia ceva din semni%icaia cuvntului, 'ns& nu avea nici cea mai mic& idee despre natura substanei din care era %ormat&. -amera 'n care intrar& era una vast& $i ec#ipat& precum un laborator, cu instrumente de lemn $i de sticl& situate de o parte $i de cealalt& Partea central& a camerei era ocupat& de o cupol& ce avea aproape $apte metri 'n diametru. 5n interiorul ei, bine 'nc#is& ermetic, ridicndu.se cam pn& la )um&tate se a%la o mas& de carne ce nu avea o %orm& precis&, de culoare cenu$ie 'n cea mai mare parte, dungat& 'ns& cu ni$te linii ro$ii. Pulsa de parc& ar %i %ost posedat& de o %orm& de via& lini$tit& a%lat& 'n adormire. 0 !sta este mama carne a noastr&, spuse Jandro. ,llia se cutremur& la vederea acesteia> 0 !rat& ca $i cum ar %i un cancer enorm, spuse ea. E aminar& cu atenie vasul 'n care se a%la aceasta observnd c& baza mormanului de carne era ascuns& de un lic#id gros, asemeni s&punului. *n te#nician se apropie de uria$ul container. Ducea cu sine un instrument lung pe care.l inea 'n mn& $i pe care tocmai 'l scosese dintr.un sterilizator. 5n timp ce priveau acesta desc#ise intrarea ce ducea 'n imensa cupol& $i 'n%ipse cu %or& instrumentul 'n masa de carne dup& care 'l r&suci. Masa de carne tremur& $i p&rea a se retrage 'n %aa acestei operaii, 'ns& instrumentul %usese de)a scos avnd 'n vr%urile sale o inim& din adncul acelei buc&i de carne. 4ent, rana se 'nc#ise $i sngele gros 'ncet& a mai curge. (e#nicianul puse inima 'ntr.un container $i.l duse de.a lungul camerei spre una dintre sutele de cutii p&trate de sticl& asem&n&toare unor cu$ti. 0 !i v&zut de)a ce se 'ntmpl&, spuse Jandro. <ucata de carne primitiv& este t&iat&, scoas& a%ar& $i a$ezat& 'n propriul ei incubator unde, cu a)utorul unor manipul&ri c#irurgicale $i al radiaiilor, se vor %orma celulele specializate ce se vor trans%orma 'ntr.una din cele trei a-asa. 0 !$ putea )ura c& acesta este, de %apt, un esut canceros, spuse ,llia. /ricare ar %i scopul acestor ciudate organe care se dezvolt& din acest esut canceros, se prea poate ca acest popor s& %i reu$it 'n per%ecionarea acelei mutaii genetice cu care natura se lupt& pe P&mnt de mii
F@
de generaii. 0 Dar care poate %i scopul2 ceru *nder+ood un r&spuns. -e abilit&i $i 'nsu$iri pot o%eri aceste organe, pe care noi s& nu le posed&m de)a2 3ici 'n Jandro $i nici 'n Demarzule nu am g&sit nici o dovad& care s& arate puterile obinute cu a)utorul acestor organe. 0 -ine $tie, spuse Dreyer. 5ns& cred c& ,llia are dreptate. Pentru noi p&mntenii %ormaiunile canceroase dau toate senzaia unei mutaii s&lbatice, 'ns& o mutaie asupra c&reia se pare c& natura insist&. Poate c&, avndu.l pe Jandro la bord, vom a%la de ce sunt 'n stare aceste organe. "e re'ntoarser& la casa lui Jandro. !colo, acesta '$i lu& la revedere de la mama $i de la sora lui. Privindu.le, lui *nder+ood i se p&rur& curios de lini$tite $i de apatice %a& de ceea ce ar %i putut %i un eveniment de o importan& covr$itoare 'n istoria lor. Jandro se sui pe scuter 'n spatele lui *nder+ood. "e ridicar& ct mai sus 'n aer spre locul 'n care se a%la Lavoisier. Jandro nu d&dea nici un semn cum c& o ast%el de c&l&torie ar %i %ost neobi$nuit& pentru el. Dup& cteva minute z&rir& nava $i grupurile de oameni strnse 'n a%ara ei, unele la distane de cte doi sau trei Cilometri. !terizar&, dup& care duser& scuterele la locul lor. De 'ndat& sosi $i Mason care p&rea mult mai lini$tit acum c& 'i $tia 'napoi. ; /amenii sunt ner&bd&tori s& plec&m, spuse el. Flota lui Demarzule se re'ntoarce cu siguran& pe P&mnt, cu o vitez& c#iar mai mare dect cea cu care au venit pn& aici. -red c& nu mai avem nici un motiv s& 'ntrziem. *nder+ood se 'ndrept& spre camera de comand& $i control pentru a veri%ica cele spuse. 5n %aa oc#ilor s&i se putea vedea cum puternica %lot& se a%unda 'n adncimile spaiului 'nspre P&mnt 7eri%ic& viteza cu care se deplasau navele $i se 'ncrunt&. -are era scopul unei retrageri att de rapide2 /are acest lucru s& %i 'nsemnat c& acolo pe planeta civilizaiei Dragbora li se preg&tise cumva o capcan&2 3u se putea $ti acest lucru ; $i nici nu se putea prevedea necunoscutul ce 'i a$tepta. "e ridic& 'n picioare $i d&du ordinul de plecare> 0 "& mergem1
FK
13 -a $i cnd ar %i a$teptat ca $i ultimul pas s& %ie %&cut, acela ce avea s& duc& la bun s%r$it aceast& c&l&torie, Jandro privea 'nspre stelele ce disp&reau din %aa oc#ilor s&i pe m&sur& ce Lavoisier se 'ntoarse rapid pentru a intra 'n umbra planetei, 'ncercnd ast%el s& previn& observarea lor de c&tre %lota inamic&. *nder+ood 'l privea 'n t&cere pe e traterestru, 'ncercnd s& p&trund& $i s& 'neleag& misterele lui Jandro $i ale poporului s&u. -are era de %apt adev&rul 'n leg&tur& cu mitul lor despre c&derea din Lumea Raiu!ui, un mit 'n care Jandro a%irmase c& nu crede2 De unde provenea acea mas& uria$& de carne din care ei perpetuau la nes%r$it organele din corpurile lor2 *nder+ood se 'ntreba dac& nu cumva ,llia avea dreptate, dac& nu era, 'n %ond, dect un soi de garnitur& a unei mutaii canceroase ce se petrecuse cu mult timp 'n urm& 'n cine $tie ce individ de mult uitat $i care dusese spre per%ecionarea 'ntregii rase. 6i, lucrul cel mai important, era oare posibil ca Jandro $i poporul lui s& aib& vreo leg&tur& cu acea enigm& care 'i purtase pe toi ace$ti oameni de $tiin& de.a lungul imensit&ii spaiului2 4ui *nder+ood i se p&rea puin probabil. 7eniser& 'n c&utarea unei arme ciudate $i mortale 'n egala m&sur& despre care se pomenea doar 'n ni$te resturi de 'nregistr&ri datnd de acum EBB.BBB de ani. Poporul lui Jandro nu $tia nimic despre te#nicile vaste $i elaborate de producere a instrumentelor $i ec#ipamentelor metalice. Erau adev&rai vr&)itori 'n ceea ce prive$te te#nologia sticlei $i 'n c#irurgie, 'ns& e istau dubii c& ei auziser& cel puin de e istena curentului electric. -&l&toria dinspre satelitul natural 'nspre planet& era o c#estiune de cteva ore, 'ns& aceast& perioad& p&rea a %i cea mai lung& din 'ntreaga lor e pediie, toi oamenii de $tiin& a%lndu.se acum adunai gr&mad& 'n )urul mi)loacelor puternice $i e trem de sensibile de scanare. De la o distan& de un s%ert de milion de Cilometri, 'ncet $i slab, dar totu$i vizibil, micile detalii ale str&vec#ilor ora$e 'ncepur& s& apar& pe ecrane. !curateea cu care aceste detalii erau redate pe ecrane se datora 'ndeosebi lipsei de aer din acea lume $i %aptului c& pe acea planet& nu e istau acele vnturi care s& bat& %&r& 'ncetare $i cu putere ascunznd ast%el tot ce 'nsemna munca %&cut& de oameni sau cl&dirile. P&rea c& cei care locuiser& acolo organizaser& rapid $i per%ect un e od, l&snd 'n p&r&sire acele ora$e pentru oricine ar %i %ost cei care $i le.ar %i dorit P#y%e se a%la 'n culmea e tazului v&znd priveli$tea ce i se 'ntindea 'n %aa oc#ilor. 0 7isul oric&rui ar#eolog, e clam& el. -onservarea per%ect& a unei antice civilizaii. 0 3u 'neleg cum de a putut %i distrus& 'n totalitate atmos%era %&r& a avea loc e%ecte considerabile la nivelul 'ntregii planete, spuse *nder+ood. Pur $i simplu nu pare a %i posibil. "tai, aici este1 4a orizontul necunoscutei lumi 'ncepea s& se 'ntrevad& o larg& pr&pastie care ar&ta ca $i cnd ar %i cuprins cel puin o optime din supra%aa planetei. P&rea relativ puin adnc&, de$i, cu toat& aceast& aparen& $tiau c& trebuie s& %ie o distan& de zeci de Cilometri pn& 'n centrul pr&pastiei. Era ca $i cum o tor& uria$& ar %i %ost aruncat& c#iar 'n acel loc strnind o e plozie e traordinar& ce consumase toat& cantitatea de gaze din atmos%era planetei. Pe o lungime de sute $i mii de Cilometri 'n )ur ora$ele $i cmpurile indicau dovezi clare ale cataclismului. 3umai 'n cealalt& parte a planetei totul se p&strase intact. 0 !sta este ceea ce a provocat totul, spuse *nder+ood. "unt aproape sigur c& vom g&si c#iar cteva ora$e %&r& vreo stric&ciune semni%icativ&, 'ns& trebuie s& recunosc c& acest lucru este mai mult dect speram. Dac& vreo dovad& a e istenei acelei arme e ist& 'nc&, s.ar putea s& reu$im s& o g&sim. 5ncercuir& planeta, departe de oc#ii %lotei trimise de Demarzule, %&cnd numeroase %otogra%ii a ceea ce mai r&m&sese intact din ea, pentru studii ulterioare. *ndeva, %oarte departe
IB
de centrul 'n care se produsese cataclismul, se a%la unul dintre cele mai mari ora$e r&mase intacte. "e 'ntindea pe o arie de aproape $apte sute de Cilometri p&trai, $i c#iar 'n centrul ei descoperir& un teren ce sem&na cu o zon& de aterizare pentru nave spaiale. *nder+ood #ot&r' ca acela s& %ie locul 'n care Lavoisier sa ateri(e(e pe planeta celor din Dragbora. -on%orm planului prestabilit, P#y%e era acum 'ns&rcinat cu activit&ile ar#eologice ce urmau a %i des%&$urate. !cesta #ot&rse de)a metodele de procedur&. 7or 'nainta spre inima ora$ului 'n grupuri mici, realiznd #&ri ale acestuia pe m&sura ce aveau s& mearg&. "copul lor iniial avea s& %ie acela al g&sirii bibliotecilor $i laboratoarelor e istente, 'ntruct, 'nainte de toate, trebuiau s& descopere $i s& a)ung& s& st&pneasc& limba)ul populaiei din Dragbora. *itndu.se 'nspre planeta lipsit& de via&, pe %aa lui Jandro se observ& primul semn de emoie. Privea %i 'nspre ruinele p&r&site $i murmur& doar dou& cuvinte> 0 Lumea Raiu!ui6 Dreyer veni 'ncet 'n spatele acestuia $i spuse> 0 3u era dect o lume ca oricare alta, unde locuiau ni$te %iine. -eva groaznic s.a 'ntmplat cu mult timp 'n urm&, %&cnd ast%el imposibil& vieuirea poporului t&u aici. "e pare c& unii dintre ei au reu$it s& scape, a)ungnd acolo unde locuii voi prezervnd ast%el civilizaia voastr&. Xsta este, de %apt, adev&rul care se ascunde 'n spatele legendelor voastre despre Lumea Raiu!ui. Jandro consimi t&cut la cele spuse, apoi ad&ug&> 0 ,ar asta 'nseamn& c& nu vom mai putea niciodat& s& ne rec&p&t&m aceast& lume. !m crezut c& 'mi pot conduce poporul 'napoi 'n aceste locuri, c& voi %i primul care s& clameze dreptul asupra acestei mo$teniri ; 'ns& nu este nimic de clamat aici. Pentru totdeauna noi vom r&mne 'n lumea noastr& de sticl& 'n timp ce %antome ale zeilor vor poseda a noastr& Lume a Raiu!ui de metal1 0 5ns& tu nu crezi 'n zei $i cu att mai puin 'n %antomele lor, 'i aminti t&ios Dreyer. Jandro privi 'ns& t&cut, %&r& s& se mi$te, 'nspre u$a desc#is&. Dreyer continu&> 0 Poporul t&u nu te.ar %i urmat niciodat& aici, c#iar dac& aceasta planet& ar %i reprezentat tot ceea ce tu ai visat. 6tii asta, nu.i a$a2 Jandro se roti, tres&rind, ca $i cnd Dreyer i.ar %i citit gndurile. !cesta din urm& se pre%&cu a nu %i observat, dup& care '$i continu& discursul> 0 5n %iecare civilizaie e ist& $i acei oameni care sper& la mai bine pentru ei $i pentru lumile lor. (e.ar a)uta cu ceva dac& i.a$ spune c& din toate lumile $i popoarele pe care oamenii le.au g&sit 'n lungile lor voia)e prin spaiu, nu au descoperit nici una mai civilizat& ca a voastr&2 0 / lume din buc&i de sticl&2 0 / lume unde per%eciunea individului este primul lucru de care comunitatea este preocupat&. 5ns& toate aceste lucruri le $tii $i tu. Jai s& mergem $i s& vedem cum ar&ta aceast& 4ume a Raiului atunci cnd ea era locuit& de poporul t&u. 5nve$mntai 'n costume spaiale, P&mntenii 'ncepur& s& p&r&seasc& nava. P#y%e $i *nder+ood erau cei care diri)au micuele grupuri de e ploratori care trebuiau s& se mi$te radial 'n toate direciile. De$i %oarte puini dintre ei erau aceia %amiliarizai cu metodele de lucru ar#eologice, 'neleseser& destul de bine care le erau obiectivele 'nct s& poat& %i de %olos 'n identi%icarea preliminar& a centrelor specializate 'n strngerea in%ormaiilor. *nul cte unul, grupurile p&r&sir& nava pe scutere, 'n&lndu.se asemenea roiurilor de albine cnd ies din stup. *nder+ood pre%er& s& r&mn& lng& zona de aterizare 'mpreun& cu P#y%e, Dreyer $i (erry. -u ei se a%lau ,llia $i Jandro, 'mpreun& urmnd s& cerceteze cl&dirile situate 'n imediata apropiere a locului 'n care se a%lau. *nder+ood era curios s& $tie care erau gndurile ce treceau prin mintea str&inului, v&znd, pentru prima oar&, r&m&$iele $i resturile moarte de atta vreme ale Lumii Raiu!ui. !ici, unde ar %i trebuit ca soarele s& str&luceasc&, gr&dinile s& %ie 'n%lorite $i totul s& %ie plin de via&, nu se mai a%lau dect contrastele 'nnebunitoare ale unor planuri $i umbre r&s&rind din
I8
teri%ianta adncime, din care, brusc, s.ar %i putut ivi %antomele celor mori 'n urm& cu EBB.BBB de ani. 5ns& c#iar din momentul 'n care Jandro p&r&si nava 'n costumul lui spaial modi%icat 'n grab& $i care de.abia se potrivea m&rimii sale, pe %aa sa ap&ru o e presie de mirare, ca $i cnd ar %i a$teptat ca P&mntenii s& %ac& ceva, ne'nelegnd 'ntrzierea cu care ace$tia urmau s& ia ni$te m&suri. Pe *nder+ood 'l impresion& aceast& curioas& stare de e pectativ&, 'ns& altele erau lucrurile $i problemele care.l preocupau acum. !trase atenia celorlali asupra unei cl&diri care p&rea a se ridica la cel puin $ase mii de metri 'nspre cer, cam la un Cilometru $i )um&tate de zona de aterizare, cl&dire ce p&rea 'ns& a %i legat& de aceast& zon& printr.o ramp& %oarte lung&. 0 Jai s& vedem ce e cu c#estia aia, suger& el. Jandro mi$c& buzele apoi ezit&, ca $i cnd ar %i vrut s& spun& ceva, dup& care, brusc, le 'nc#ise %erm pentru ca, apoi, o nou& $i 'nsp&imnt&toare e presie s& i se a$tearn& pe c#ip. 7&zndu.l, *nder+ood simea c& se a%l& 'n plin mister. /c#ii s&i erau aintii asupra cl&dirii uria$e ce se contura c#iar 'n %aa lor. "e 'nvrti cu scuterul 'n )urul ei. 3ic&ieri nu se 'ntrez&rea vreo %ereastr& sau vreo alt& desc#idere 'n 'n&limea largilor ziduri lipsite de %orm&. "e re'ntoarse pe sol $i.i g&si pe cei care.l 'nsoeau c#iar pe marginea unei rampe enorme ce ducea direct 'n spaiul adnc de sub cl&dire. /bserv& c& numai patru dintre ei erau prezeni> 0 *nde a plecat Jandro2 (erry se uit& rapid 'mpre)ur> 0 !m crezut c& este cu tine. 0 3u. Probabil c& s.a dus dup& ceva ce i s.a p&rut cunoscut. P&rerea mea este c& nu se poate r&t&ci $i, 'n plus, nava noastr& se a%l& acolo, c#iar 'n centru, vizibil& c#iar $i pentru Jandro. Mergem s& vedem ce se a%l& acolo, dedesubt2 Dreyer ar&t& 'nspre o pist& care p&rea a veni c#iar din interior. 0 Este posibil ca acolo s& se a%le un #angar subteran %olosit pentru %lota lor, poate c#iar o staie de 'mbarcare, de unde navele erau remorcate spre aria de decolare. *nder+ood atinse panoul de control al scuterului $i porni primul 'n )os spre pant&, cam la aproape un metru distan& %a& de supra%aa drumului. 5n zona luminat& acum de %arurile scuterului *nder+ood putea observa c& desc#iderea de la cap&tul #angarului avea apro imativ cincizeci de metri 'n diametru. -eilali 'l urmar& prev&z&tori de.a lungul pantei. /dat& a)un$i la cap&t %&cur& o pauz&, privir& 'napoi, 'ncercnd s& estimeze distana la care se a%lau %a& de uria$a cl&dire de deasupra. Dup& care *nder+ood porni din nou la drum, primul, 'naintnd 'ncet spre 'ntunericul str&vec#iului terminal. Deodat&, 'n lumina %arurilor aprinse ale scuterului z&ri, sclipind la distan&, buc&i de metal. Merse 'nainte, rotindu.$i lumina de )ur.'mpre)ur. !tunci realiz& c& se a%lau c#iar 'n mi)locul unei coloane duble de ziduri metalice. M&ri puterea %arurilor scuterului. 0 3ave, e clam& el. !i avut dreptate Dreyer. 3ici nu puteam g&si altceva aici. Jangarul era plin de $iruri 'ntregi de nave enorme, aproape monstruoase, 'n&lndu.$i %alnic vr%urile elipsoidale ale c&ror coroane se pierdeau 'n aceast& obscuritate ce era c#iar mai dezolant& dect 'ntunericul absolut 5ns& carcasele lungi $i str&lucitoare de metal ar&tau ca $i cnd, la un semn, ar %i %ost imediat gata de decolare. P&mntenii desc&lecar& de pe scutere $i se 'ndreptar& spre cea mai apropiat& nav&, c&utnd o intrare. 0 Din punct de vedere ar#eologic aceste descoperiri sunt minunate, spuse (erry, 'ns& nici una dintre ele nu pare a g&zdui arma pe care o c&ut&m noi 'ntruct toate arat& ca $i cnd ar %i, de %apt, nave comerciale, mai degrab&, dect nave de r&zboi. 0 3u putem $ti asta, spuse la rndul s&u *nder+ood. Dac& 'ntr.adev&r a e istat acea perioad& de nelini$te galactic&, dup& cum ne.o indic& r&zboiul dintre "irenieni $i Dragboreeni, atunci este posibil ca aceste nave comerciale s& %ie dotate cu armament.
I=
0 !sta e cumva un bocaport2 'ntreb& P#y%e ar&tnd cu degetul undeva 'n sus. *nder+ood privi %i 'nspre direcia 'n care era 'ndreptat& raza lanternei ar#eologului. 5n timp ce se uita 'ntr.acolo, nenum&rate raze de lumin& se 'ndreptar& asupra lor din toate p&rile terminalului "e puteau z&ri %iguri de oameni alergnd 'n toate direciile. P&mntenii se rotir& cuprin$i de panic& $i de %ric&. Pornir& alergnd 'nspre scutere, dup& care se oprir& imediat. / voce t&ioas& $i puternic& le r&sun& 'n urec#i> 0 5n numele lui Demarzule, 'e! Mare, oprii.v& imediat $i aruncai armele1 Enormitatea ga%ei pe care o %&cuser&, acum c&.$i d&deau seama de asta, nu %&cea dect s&. i crispeze. 5$i imaginaser& $i se gndiser& la orice variant& posibil& ; cu e cepia aceleia a unei garnizoane l&sate la pnd& pe aceast& planet& de c&tre %lota (erestr&. / dat& 'n plus 'l subestimaser& pe Demarzule1 *nder+ood d&du drumul la micro%on 'ncercnd s&.i previn& $i pe ceilali care se a%lau 'n e plorare ca $i pe cei care se a%lau pe nav&> 0 !ici *nder+ood. "untem atacai de garnizoana lui Demarzule. !p&rai... *n rs straniu $i puternic 'l opri s& mai continue> 0 F&r& 'ndoial& c& $i.ar dori s& se apere, 'ns& toi ceilali sunt la %el ca $i voi de nea)utorai. !i crezut cumva c&.l putei dep&$i 'n inteligen& pe 'e! Mare. !cesta va %i cu siguran& 'ncntat s&.i vad& pe toi aceia care au 'ndr&znit s&.$i m&soare puterea $i inteligena cu ale lui. 7a %i c#iar $i mai 'ncntat de munca supu$ilor s&i atunci cnd v& vom readuce pe P&mnt. *nder+ood nu.l putea z&ri pe cel care vorbise, orbit %iind de lumina lanternelor, 'ns& unul dintre oamenii 'mbr&cai 'n costumele spaiale 'naint& 'n str&lucirea luminilor $i porunci pe un ton autoritar> 0 5ntorcei.v& 'napoi la nav&. 7om reveni pe P&mnt imediat ce toi v& vei a%la la locurile voastre. 3ici m&car s& nu v& gndii la evadare. "untem de zece ori mai numero$i dect voi, $i.n plus, cei care au r&mas de gard& 'n e terior ni se vor al&tura imediat. Flota noastr& a %ost de)a anunat& de succesul operaiunii $i se va re'ntoarce de urgen& pentru a ne escorta 'napoi pe P&mnt. 7ocea pe care oamenii de $tiin& o auziser& era clar c& nu aparinea dect unui P&mntean 'ns& din ea r&zb&teau anumite tonalit&i $i ecouri care, pe Dreyer, specialist 'n semantic&, 'l 'nsp&imntar&. > 6i *nder+ood simi acest lucru 'ncercnd acum s& evalueze posibilele implicaii. 7ocea aparinea unei persoane care vedea $i credea 'ntr.un mare $i puternic destin pentru sine $i pentru rasa c&reia aparinea, izvort din c#iar imaginea str&lucitoare a acestei posibile sori. ,ar 'n dimensiunile iluzorii ale acestui vis m&re, pentru toi, cu e cepia sa $i a ec#ipa)ului s&u Dumnezeu p&rea acum un lucru ne'nsemnat. Era vocea $i visul unui nebun. 3ici unul dintre ceilali care %&ceau parte din garnizoan& nu spuseser& absolut nimic, r&mnnd 'ns& ascult&tori $i supu$i ca ni$te oi, pe m&sur& ce oamenii de $tiin& erau nevoii s& se retrag& pe panta 'nclinat& pe care sosiser&, l&sndu.$i 'n urm& scuterele. !)un$i din nou la supra%aa observar& cel puin dou&zeci $i cinci de Discipoli ai 'e!ui Mare, pe care 'ns& nu.i puteau recunoa$te din cauza costumelor spaiale. Era evident c& totul %usese bine pl&nuit $i c&, %&r& 'ndoial&, avuseser& la dispoziie $i #&ri 'ntocmite de Demarzule, deoarece nenum&rate grupuri de soldai erau plasate 'n zone strategice, adic& e act 'n acele locuri spre care, mai mult ca sigur, oamenii de $tiin& s.ar %i dus 'n e ploatare. *nder+ood spera totu$i ca m&car cteva din grupurile de oameni de $tiin& s& %i reu$it s& scape, lucru 'ns& puin probabil dat %iind %aptul c& nu se a$teptau s& %ie atacai. -u toii crezuser& c& se a%lau 'n a%ara oric&rui pericol atunci cnd au observat Flota (erestr& p&r&sind 'n 'ntregime planeta. !cum m&r$&luiau 'ncet printre negrele dar str&lucitoarele ung#iuri ale zidurilor ora$ului 'nspre Lavoisier v&znd cum, pe m&sur& ce 'naintau, alte grupuri de prizonieri ap&reau din alte p&ri, escortate de membri ai trupelor de garnizoan&. 3ava.laborator %usese de)a cucerit&. 4ucru deloc di%icil, presupuse *nder+ood, din
IA
moment ce oricine ar %i %ost cel care s.ar %i apropiat ar %i %ost con%undat cu unul dintre membrii ec#ipa)ului. Mai mult ca sigur c&, 'n clipa 'n care 'n nav& au ap&rut brusc atacatorii, ec#ipai de lupt& $i cu armele preg&tite, oamenii de $tiin& nu avuseser& nici o $ans& de a se ap&ra. *nder+ood $i grupul pe care 'l conducea au %ost du$i 'n camera de depresurizare urmai de patru dintre cei care 'i luaser& prizonieri preg&tii s& trag& 'n orice moment. 4i se ordonar& s&.$i dea )os costumele spaiale, dup& care au %ost predai altor trupe care 'i a$teptau 'n nav&. -ei care 'i capturaser& se retraser& a%ar&. /c#ii lui *nder+ood c&utau %&r& 'ncetare pe %eele celor care preluaser& controlul asupra navei, de parc& ar %i sperat s& g&seasc& vreun semn de superioritate prin care ace$tia 'i p&c&liser& pe oamenii de $tiin&, 'ns& pe acele c#ipuri nu se z&rea nimic dect %anatismul ce le str&lucea 'n oc#i. *nder+ood se simi r&u 'n clipa 'n care o z&ri pe ,llia condus&, spre a %i 'ncarcerat&, 'n cabina ei. <&rbaii au %ost strn$i laolalt&, ca o turm&, 'ntr.o alt& camer&. "unetul 'ncuietorilor pe care 'l auzeau 'n spatele lor 'nsemna s%r$itul oric&rei sperane. Momente lungi, ce p&reau a nu se mai s%r$i, se privir& unul pe altul 'n t&cere. (erry avea s& %ie cel care s& sparg& aceast& t&cere pe un ton sumbru> 0 "e pare c& de data asta c#iar am pierdut, nu.i a$a2 6i, indi%erent dac& putem sc&pa sau nu din cursa asta de $obolani, avem de 'n%runtat o 'ntreag& %lot& care se 'ndreapt& cu vitez& spre aceast& planet&. *n sunet slab, abia perceptibil se auzea dinspre celelalte camere $i zone ale navei. laborator %&r& 'ns& ca vreunul dintre ei s&.l poat& identi%ica. "ingura presupunere pe care o puteau %ace era aceea c& alte grupuri %useser& prinse $i 'ntemniate. (otul se des%&$urase ca $i cnd %iecare mi$care a lor %usese cu precizie anticipat&. *nder+ood se 'ntreba dac& nu cumva Demarzule poseda $i ast%el de puteri. "e 'ndrept& spre un scaun situat 'n mi)locul camerei $i se a$ez& pe el 'ncercnd s& gndeasc&. ,nevitabilul se produsese> 'ncarcerarea lor. "e 'ntreba ce gnduri treceau prin mintea celorlali. P#y%e, pr&bu$it pe un pat, p&rea a %i c&zut prad& %uriei $i %erocit&ii str&lucitului spirit care.l purtase att de departe $i care 'l a)utase s& dep&$easc& attea obstacole. Dreyer z&cea e%ectiv 'n colul opus al camerei aproape ascuns vederii de norii de %um ie$ii din ve$nicul s&u trabuc. 5ns&, pe %runtea lui Dreyer ap&ruser& acum riduri adnci, iar c#ipu.i p&rea cuprins de o cumplit& dezolare, o imagine pe care *nder+ood nu o mai v&zuse vreodat&. Era ca $i cnd zeii $i credinele sale personale l.ar %i p&r&sit brusc, pentru vecie. *nder+ood $tia c& mintea lui Dreyer se zb&tea $i se lupta mai mult cu problema responsabilit&ii e$ecului lor, dect s& se gndeasc& la vreo posibilitate de evadare. Pentru semanticist era important s& stabileasc& cauza e$ecului> oamenii de $tiin& de care dispuneau2 Eliminase probabil din gndurile sale opiunea evad&rii, considernd.o imposibil&. 5n timp ce gndurile p&reau a i se 'n$irui 'ntr.o procesiune interminabil&, simurile lui *nder+ood deveniser& brusc mult mai con$tiente de zgomotele disparate ce se auzeau de.a lungul zidurilor de metal ale navei. 5ncerc& s& le identi%ice $i s& le separe. *nul dintre ele persista 'ns& nu sem&na nici cu scritul picioarelor pe podelele de metal, nici cu izbiturile provocate de desc#iderea sau 'nc#iderea u$ilor. Era mai degrab& zgomotul unei voci, 'ns& att de 'ndep&rtate 'nct abia se auzea. !vea s& dureze ceva mai mult pn& s&.$i dea seama c& acest zgomot nu se a%la dect 'n imaginaia sa. 5$i 'ntoarse privirea, rnd pe rnd, 'nspre camarazii s&i, 'ntrebndu.se dac& $i ei 'l auziser&> 0 /ameni de pe P&mnt1 spuse vocea slab&. *nder+ood se ridic& brusc 'n picioare. (erry '$i r&suci capul> 0 !i auzit $i tu2 'ntreb& el. *nder+ood %&cu semn c& da. 0 !$ %i putut )ura c& cineva se a%l& 'n camer& vorbind cu noi. !scult&, acum se aude ceva mai tare. 5n timp ce se #olbau unii la alii, brusc o und& de lumin& se ivi 'n centrul camerei. "e
I?
uitar& 'nspre tabloul de control al iluminaiei. 5ns& nu era nimic 'n neregul& cu acesta. <rusc, acea lumin& disproporionat& din mi)locul lor 'ncepu s& capete un contur vag. "e unduia $i se contorsiona de parc& ar %i %ost o imagine 'ntip&rit& pe o pnz& alb& a%lat& 'n b&taia vntului, dup& care c&p&t& consisten&. !vea o %orm& uman&, era mai 'nalt& dect statura obi$nuit& a unui om $i cu pielea ar&mie. 0 Jandro1 e clam& *nder+ood. ,maginea p&li apoi din nou. 0 -um poate %i posibil2 murmur& P#y%e. *nder+ood $tia c& imaginea aceea nu putea %i ceva real. 3u era nimic altceva dect un %el de invocare sau incantaie ce se petrecea 'n creierele lor $i cu toate astea e periena p&ruse identic& pentru toi. Faptul c& Jandro comunica prin cine $tie ce mi)loace necunoscute, era 'ntr.adev&r o realitate pentru *nder+ood, 'ns& %elul 'n care reu$ea acest lucru dep&$ea puterea sa de 'nelegere. 0 3u $tiu dac& m& putei auzi sau nu, le r&sun& 'n minte vocea lui Jandro. !scultai.m& cu atenie dac& putei. 7& v&d $i v& aud, iar modul 'n care v& comportai acum 'mi con%irm& %aptul c& nu suntei con$tieni de prezena mea. Eu comunic cu voi prin intermediul simurilor a-asa. !cum $tiu c& voi nu posedai asemenea organe $i c& nici nu le putei 'nelege. !m %ost intrigat de %aptul c& nu v.ai %olosit de ele. -e sau cine suntei voi n.am de unde s& $tiu. ,ns& cu siguran& nu suntei oameni, pentru c& ace$tia nu pot tr&i %&r& a-asa. !m avut dovada %aptului c& nu posedai aceste organe atunci cnd ai c&zut 'n capcan& permind ast%el s& %ii luai prizonieri. 3.am putut 'nelege ce se 'ntmpl& pentru c& eu am simit prezena du$manilor vo$tri c#iar din clipa ateriz&rii. Miturile $i legendele str&mo$ilor no$tri vorbesc despre ni$te creaturi asem&n&toare nou&, ni$te animale, care pot supravieui %&r& a-asa 'ns& nu ne.au spus nimic despre %aptul c& posed& totu$i inteligen&. /rice ai %i %&cut, ai destr&mat vra)a uneia dintre marile noastre legende> nu numai c& metalul e un material accesibil unor zei care nu e ist&, dar este c#iar $i la 'ndemna unor creaturi ca voi. De aceea voi %ace un trg cu voi. 7oi 'nv&a poporul meu s& cunoasc& $i s& preuiasc& $tiina str&vec#e $i cultura metalului pe care atta timp le.au negat. 5n sc#imb voi m& vei a)uta s&.i dobor pe inamicii vo$tri. Dorii s& %acei asta2 0 *nde e$ti2 -um de poi %ace asta2 ceru *nder+ood un r&spuns. 0 7oi putei 'nelege gndurile pe care vi le transmit, 'ns& eu nu pot 'nelege limba)ul vostru, spuse Jandro. 0 3u poate e ista dect un singur r&spuns din partea noastr&, se adres& Dreyer camarazilor s&i. 6i este unul convenabil pentru toi, nu.i a$a2 -onsimir& cu toii dup& care Dreyer 'i transmise r&spunsul lui Jandro 'n limba acestuia ad&ugnd> 0 7om %ace tot ce st& 'n puterile noastre. 0 "imt $i v&d c& suntei destul de inteligeni ca s& v& inei de cuvnt, r&spunse Jandro. -nd unul dintre inamicii vo$tri va p&trunde 'n camer&, eu 'l voi ani#ila dup& care 'i putei lua arma $i apoi pleca. 7oi %i cu voi din nou, mai trziu, de$i voi nu m& putei vedea. !cum m& duc s& 'i vizitez $i pe ceilali. ,maginea $i vocea disp&rur& brusc, iar cei patru oameni a%lai 'n celul& se privir& ca $i cnd s.ar %i trezit dintr.un vis pe care 'l 'mp&rt&$iser& cu toii 'ntr.un mod miraculos. 0 !$adar acele organe pe care le gre%eaz& le dau puteri telepatice, spuse (erry. E amuzant c& nu a %&cut pe 'neleptul cu noi 'nc& de la 'nceput. "au poate ne citea gndurile2 0 3u, nu ni le citea $i nici nu poate, r&spunse P#y%e. !ducei.v& aminte c& ne.a zis s& ne e prim&m 'n limba lui pentru ca el s& poat& 'nelege ce avem s&.i comunic&m. !sta sugereaz&, pe de o parte, o atitudine pe care a %olosit.o pentru a imprima 'n minile noastre mesa)ul s&u, iar pe de cealalt& parte o alt& 'nsu$ire prin care s& ne depisteze modul de a vorbi. -t despre %aptul c& am vorbit e%ectiv de la 'nceput, probabil c& a permis acest lucru pentru c& eram str&ini $i ne.a o%erit ast%el dreptul de a alege modul nostru de comunicare. E$ti de acord, Dreyer2 "emanticistul 'nclin& din cap a 'ncuviinare> 0 -red c& am %ost martorii a cel puin dou& %uncii di%erite ale organelor pe care Jandro
IE
le posed&. !$ sugera c& suntem pe cale de a %i martorii $i celei de.a treia dac& va %i 'n stare s&. $i in& promisunile de a.l ani#ila pe primul Discipol care intr& 'n camer&. De asemenea, nu uitai care sunt implicaiile semantice ale noiunii de a-asa pentru Jandro. -on%orm %elului s&u de a gndi el este om, iar noi doar ni$te biete animale in%erioare. "ar putea ca niciodat& s& nu %im capabili de a sc#imba aceasta mentalitate. 7a trebui s& ne comport&m 'n consecina. *rm& un moment de t&cere, dup& care tensiunea a$tept&rii crescu brusc, pe m&sur& ce sunetul 'ncuietorii de la celul& se auzi $i unul dintre Discipoli p&trunse 'n camer&. Era un om 'ntre dou& vrste, evident un militar pro%esionist care r&mase 'n cadrul u$ii supraveg#indu.i, dup& care 'ncepu a vorbi cu o voce rigid&> 0 5n numele 'e!ui Mare vi se ordon& s& v& prezentai 'n %aa comandantului pentru interogatoriu. 7ei pleca... <rusc, o privire %i & $i sticloas& 'i cuprinse vederea, %aa lui c&p&tnd aspectul unei insuportabile dureri $i agonii. Rigiditatea $i arogana trupului s&u disp&ru l&snd loc unui cadavru. 5ncet, se pr&bu$i pe podea.
IF
14 *nder+ood prinse arma care.i c&zu Discipolului dintre degete c#iar 'nainte ca aceasta s& ating& podeaua. / potrivi pentru tragere $i se apropie prev&z&tor de dia%ragma acum desc#is& a u$ii. -uloarul era liber. 0 (u $i Dreyer r&mnei aici, 'i spuse lui P#y%e. Eu $i cu (erry vom 'ncerca s& a)ungem 'n camera de control sau oriunde se a%l& sediul central al acestui a$a.zis -omandant. Dac&.l vom putea captura $i c$tiga controlul asupra navei, vei avea ve$ti de la noi 'n decurs de o or&. Dac& nu, atunci vei $ti c& am e$uat $i totul va depinde 'n continuare de voi. -ei doi b&rbai mai 'n vrst& c&zur& de acord. 5n t&cere, (erry $i *nder+ood se strecurar& a%ar& prin u$a desc#is&. Restul vizierelor de la u$ile 'ncuiate de.a lungul culoarului erau toate 'nc#ise. *nder+ood ap&s& pe butonul de desc#idere a camerei al&turate celei 'n care, pn& de curnd, el 'nsu$i %usese prizonier. *$a se desc#ise larg surprinzndu.l pe Roberts, unul dintre c#irurgi $i ali trei membri ce %ormau grupul condus de el. 0 *nder+ood1 e clam& Roberts. -e s.a 'ntmplat2 *nder+ood 'i %&cu semn s& tac& dup& care 'l in%orm& pe scurt despre ceea ce se 'ntmplase, ad&ugnd> 0 Facei rost de ni$te arme, dac& putei. !r trebui s& e iste cteva 'n vestiarele de pe coridor. -roii.v& drum 'ntr.acolo $i luai.le. Dup& care 'ncercai s& p&strai 'nc#ise u$ile de acces 'n interior ca s& nu mai intre nici un Discipol pn& cnd vom reu$i s& deinem controlul navei. 3u $tiu e act ci Discipoli sunt. /amenii erau mai mult dect 'ncntai de %aptul c& aveau prile)ul de a aciona 'mpotriva inamicului. *nder+ood $tia cu siguran& c&, mai mult ca sigur, 'n partea din spate a coridorului se a%la un dulap cu arme. 5n %aa lor se a%la un compartiment suplimentar de unde el $i (erry '$i puteau completa armamentul. *rm&toarea camer& pe care o desc#iser& era goal&. !u crezut c& $i cea al&turat& este goal& a$a c& au pornit.o 'nainte, cnd (erry e clam&> 0 Prive$te1 !colo )os pe podea1 *nul dintre oamenii ec#ipa)ului lor z&cea 'ntins pe podea, cu spatele plin de snge $i buc&i de carne ars&. *nder+ood $i (erry intrar& 'n&untru $i 'nc#iser& u$a. /mul privi 'nspre ei $i zmbi de. abia perceptibil> 0 "alut Doctore, zise acesta. Era !rmstrong, unul dintre inginerii de pe nav&. 0 -e s.a 'ntmplat2 'ntreb& (erry. !i 'ncercat s& le opui rezisten&2 ,nginerul r&spunse aproape r&pus de durere> 0 3u. ! %ost un %el de lecie pentru ceilali, cred. -omandantul ; i se spune Rennies ; s. a 'ngri)it s&.mi acorde atenia sa personal&. !i reu$it 'ns& s& preluai controlul navei2 *nder+ood neg& din cap> 0 De.abia am reu$it s& sc&p&m $i s& eliberam pe 'nc& civa. Poi s& mai rezi$ti pn& reu$im s& %acem rost de a)utoare2 0 Da, sigur. 3u v& %acei probleme 'n privina mea. 0 6tii cumva ci Discipoli sunt la bordul navei2 0 4a 'nceput au n&v&lit asupra noastr& vreo dou&zeci. !m r&mas uimii creznd c& suntei voi $i v&znd c& v& 'ntoarcei 'n num&r a$a de mare. "essions $i (read+ell, care se a%lau )os 'n camera motoarelor, au %ost uci$i pe loc $i 'nc& ali civa b&iei, care au 'ncercat s& opun& rezisten&, grav r&nii. *ltima oar& cnd am auzit de Rennies $i ga$ca lui se 'ndreptau 'nspre centrul de comand&. !stea sunt singurele in%ormaii pe care le dein. 0 3e a)ut&, spuse *nder+ood. Dac& ne organiz&m cum trebuie sigur vom %i 'n stare s& ne ocup&m de dou&zeci de inamici. ,a.o.ncet, b&trne. "osim 'n curnd cu a)utoare. ,nginerul zmbi $i 'nc#ise oc#ii. *nder+ood $i (erry p&r&sir& 'n grab& camera. !)unser& la dulapurile cu provizii $i, spre u$urarea lor, descoperir& c& invadatorii nu luaser& armele de
II
acolo. *nder+ood '$i alese o arm& $i (erry 'n#&& $i el o perec#e. 0 !$ vrea s& mai aud ceva ve$ti de la Jandro, spuse (erry. 0 "ar putea s& 'i a)ute pe cei care sunt 'nc#i$i )os, a$a c& trebuie s& ne descurc&m singuri. !)unser& la s%r$itul coridorului unde acesta se 'mp&rea %ormnd un * 'n )urul centrului de comand& 'ntruct motoarele pentru navigarea 'n spaiu trebuiau s& se a%le c#iar pe a ul central al navei. 0 <un& idee, spuse (erry. 5$i potrivi ceasul cu cel al lui *nder+ood dup& are ad&ug&> 0 5ncepem s& tragem 'n $aizeci de secunde1 "e desp&rir& $i pornir& rapid 'n direcii opuse. 5n timp ce *nder+ood apucase pe drumul abrupt de 'ntoarcere care l.ar %i pus 'n linie direct& cu u$a de la centrul de comand&, se opri $i asculta s& vad& dac& nu cumva se aud sunete din spatele s&u. "e auzeau ni$te pa$i mi$cndu.se 'n grab& $i negli)ent. 3u este dect o singur& persoan&, se gndi el $i probabil c& trebuie s& %ie unul dintre Discipoli. Era aproape imposibil ca pa$ii s& aparin& unui om de.al s&u care reu$ise s& scape singur $i s& se a%le de)a 'n camera de control. 3.avea 'ncotro, trebuia s& ri$te. !p&ru brusc de dup& col $i 'ncepu s& trag&. Ra%alele de gloane nimerir& un Discipol c#iar 'n piept. -#iar dac& %usese surprins, reu$i totu$i s& scoat& un strig&t de avertisment. *nder+ood trecu pe lng& corpul Discipolului 'n timp ce acesta 'nc& se mai zb&tea. Deodat&, din interiorul centrului de comand&, izbucnir& ipete $i ordine. *nder+ood v&zu cum doi oameni alearg& 'nspre u$&. (rase de dou& ori apoi se a$ez& pe podea. Primul individ se pr&bu$ise c#iar 'n %aa celui de.al doilea care era, 'ns&, doar u$or r&nit. 5n timp ce c&dea '$i ridic& 'ncet arma c&tre *nder+ood. Din poziia 'n care se a%la, *nder+ood trase din nou. Rat& $i ra%ala de gloane 'nro$i metalul zidului din camer&. !cum *nder+ood st&tea lini$tit %&r& a 'ndr&zni s& se mi$te. 3u se putea ad&posti dect %oarte puin acolo 'n colul 'n care se a%la. !cum 'mpu$c&turi provenind din centrul de comanda p&reau a se apropia tot mai mult de int&, adic& de el. Putea c#iar s& simt& c&ldura $i %ierbineala pe care gloanele o creau 'n podeaua de metal. 5n timp ce 'ncerca s& se retrag& ct mai 'n col, altcineva 'i ap&ru 'n vedere. Era o %igur& impresionant& de militar, %&r& 'ndoial& comandantul Rennies, deoarece 'l auzea cum d&dea ordine pe un ton autoritar $i arogant s& %ie c#emate a)utoare de la cel&lalt cap&t al navei.laborator. !poi, brusc, -omandantul 'nepeni. -#iar $i *nder+ood, din locul 'n care se a%la, 'i surprinse acum privirea de sticl&. "& %i %ost oare tot Jandro2 6i ceilali care se a%lau 'n camer& v&zur& ce se 'ntmplase $i auzir& zgomotul puternic al trupului solidului -omandant izbindu.se de podea. Dezastrul produs opri pentru o clip& atacul Discipolilor, su%icient pentru ca *nder+ood s&.$i ia arma $i s& trag& din plin 'n inamic. /mul tres&ri $i se r&suci puin surprins, apoi muri, dup& care un alt %oc sosit din cel&lalt col al camerei 'l prinse descoperit pe cel&lalt adversar $i.l ucise pe loc. 5n s%r$it (erry a)unsese $i el. *nder+ood r&su%l& u$urat. 5i %usese team& c& (erry c&zuse prizonier. 5ns& se p&rea c& ar#eologul se descurcase de minune de unul singur reu$ind s&.$i doboare inamicii. !mndoi se repezir& 'nspre centrul de comand&. 3umai unul dintre grupurile de Discipoli mai era 'n stare s& opun& rezisten&, 'ns& %ocuri pornite deodat& din ambele, arme 'l doborr& la podea. Prev&z&tor, *nder+ood 'naint& pn& aproape de u$a de la intrare. 0 (erry, e$ti aici2 'ntreb& el. 0 Da. !m mai dat peste un Discipol de coridor. 0 Fere$te.te sau ascunde.te undeva. !m de gnd s& intru tr&gnd 'nspre direcia ta 'n caz c& mai e ist& pe acolo vreun %anatic. 0 <ine. Dac& nu.mi dai semnul c& totul este 'n regul& 'n cinci sau zece secunde, intru $i eu. *nder+ood potrivi raza armei laser la o intensitate mai mic& 'ns& tot letal& $i o potrivi 'nspre zidul unde inamicul s.ar %i putut ascunde. F&r& a se e pune 'ntinse braul $i trase pn& 'n clipa 'n care era sigur c& 'n camer& nu se mai a%la nimeni care s& mai poat& opun&
I@
rezisten&. ,ntr& 'n&untru $i 'l c#em& pe (erry. Ro$catul intr& rn)ind, 'ns& se putea vedea cum de la um&r 'n )os braul s&u era plin de snge. 0 (erry1 E$ti r&nit1 0 3u l.am nimerit pe individ din prima. 3u.i nimic, o s&.mi treac&. -e %acem acum2 0 Putem s& eliber&m nava de toi inamicii dnd drumul 'n sistemul de ventilaie la ni$te clorur& tripta%onic&. 5ns&, c#iar $i dup& ce %acem asta, nu ne putem 'ntoarce pe 4un& ca s&.l ducem pe Jandro la ai s&i ; ar 'nsemna s& punem 'ntreaga %lot& pe urmele noastre. 0 / s& g&sim noi o soluie, spuse (erry optimist. /ricum nu ne a$teptam s& a)ungem att de departe. M& 'ntreb 'ns& ce s.a 'ntmplat cu Jandro2 !i descoperit cumva unde se a%l& el acum de %apt2 0 3u. El este 'ns& cel care l.a ucis pe Rennies, de$i nu a mai comunicat cu noi. 0 M& duc s& aduc tripto%anatul $i ni$te mesarpin pentru antidot. Dac& nu m& 'ntorc 'ntr.o )um&tate de or&, va trebui s& te descurci singur. 0 Mai bine ai sta de paz& aici, spuse *nder+ood, $i ia.o mai 'ncet cu braul &la r&nit. 0 Prezena ta aici este mai important& dect a mea. M& 'ntorc 'n cinci minute, r&spunse (erry dup& care disp&ru 'nspre laboratorul de c#irurgie. *nder+ood se a$ez& cu atenie $i brusc deveni con$tient de privirea %i & a oc#ilor -omandantului Rennies care z&cea 'ntins pe podea. 3umele 'i era oarecum %amiliar $i acum $tia $i de ce. Rennies era unul dintre cei care.$i c$tigase o solid& reputaie pe cmpul militar interstelar. Fusese un lider capabil, bine antrenat, desc#is, inteligent $i un iscusit tactician dar, cu toate astea mintea lui se dovedise la %el de vulnerabil& 'n %aa lui Demarzule ca $i a celui mai idiot dintre Discipoli. 5n acel moment *nder+ood simi o u$oar& mi$care pe podea *ltimul Discipol pe care 'l 'mpu$case nu murise 'nc&. De pe buzele sale izbucni un mrit plin de ur&> 0 Pro$tilor1 spuse Discipolul dup& care sngele 'ncepu s& i se scurg& printre buze. -redei c&.l putei opri pe 'e! Mare. Rasa uman& a a$teptat zece mii de ani pentru ca cineva ca el s& vin& s& o salveze. !vndu.l pe el conduc&tor omul va deveni cea mai puternic& %iin& din 'ntreg *niversul. !ducei omagiile voastre 'e!ui Mare tot a$a cum toate Pala iile vor trebui s& ne aduc& nou& omagii1 *nder+ood 'ntreb&> 0 De ce2 0 Pentru c& suntem cei mai mari $i cei mai puternici1 *nder+ood se uit& plin de curiozitate la individ. Era ca $i cum $tiina $i cunoa$terea semantic& nu ar %i e istat, $i cu toate acestea, pre de dou&sprezece mii de ani semantici$tii au 'ncercat s& %ac& s& dispar& toate acele %alse e tensii antice care s&deau con%uzie 'n mintea oamenilor $i le mic$orau puterea de a gndi. Demarzule strpise toate acestea numai prin propria.i prezen&. *nder+ood se trezi 'n acele clipe 'ntrebndu.se de ce oare trebuia s&.l preocupe toate aceste c#estiuni. -u toate astea, $tia c&, membru al rasei umane %iind, trebuia s& continue s& spere c& procesul evoluiei trebuia s& duc& la ceva mai mult dect constanta vra)b& $i dezbinare din prezent. Fusese orb atunci cnd 'ncercase s& scape de aceste lucruri. 3u e ista nici o cale de sc&pare $i acum vedea %oarte bine acest lucru. *n sunet brusc, venit din coridor, 'l puse 'n alert&. 5ndrept& u$or arma 'nspre u$a de la intrare. 5n acel moment (erry n&v&li 'n camer& tr&gnd dup& el containerele cu materiile c#imice aduse din laboratorul de c#irurgie. 0 ".a %&cut, spuse el. !i avut vreo problema pe aici2 0 3u, doar un Discipol s.a ridicat ca s& mai tr&nc&neasc& puin. !cum e mort de.a binelea. /mul ar&ta 'ntr.adev&r r&u, t&cut $i eap&n, 'ntr.o balt& de snge. -um arat& lucrurile pe acolo pe unde ai %ost tu2 0 / mulime de %ocuri $i lumini de la gloane se auzeau provenind dinspre zona
IK
securizat&. Probabil c& acolo se des%&$oar& o b&t&lie pe cinste. 5n rest, nu am v&zut pe nimeni $i nimic. 5n timp ce vorbea (erry se aplec& $i '$i umezi o %$ie smuls& din #ainele sale cu unul dintre lic#ide. / inu cteva momente 'n dreptul n&rilor dup& care i.o pas& lui *nder+ood. !poi desc#ise capacul de la sistemul de ventilaie $i v&rs& 'n&untru coninutul celorlalte sticle. lic#idul e trem de volatil se vaporiz& aproape instantaneu $i p&trunse 'n %iecare din camerele navei. 5n numai zece minute toat& lumea de pe nav& se a%la sub e%ectul anestezicului, cu e cepia celor doi care.$i luaser& antidotul. 5n timp ce a$teptau, *nder+ood 'l %i a cu privirea pe Rennies> 0 M& 'ntreb cum de reu$e$te Jandro s& ucid&, spuse el. /are e ist& vreun mi)loc de ap&rare 'mpotriva unei puteri att de t&cute2 (e.ai gndit care sunt, 'n acest caz, implicaiile pentru poporul lui Jandro $i societatea 'n care ei tr&iesc2 (erry d&du a%irmativ din cap> 0 3u m.am gndit la nimic altceva din clipa 'n care am v&zut cum l.a ucis pe gardianul din cabina noastr&. Este vorba despre o civilizaie 'n care %iecare membru deine o arm& secret& $i t&cut& ce atrn& precum sabia lui Damocles deasupra vecinului. Este incredibil %aptul c& a$a ceva e ist&. 0 5ns& a e istat dintotdeauna $i continu& s& e iste 'nc& $i %ac pariu c& Jandro este primul dintre semenii s&i care %ace uz de aceast& arm&, $i asta dup& generaii 'ntregi. 0 -u siguran& c& acest lucru implic& o stabilitate $i o recunoa$tere individual& a responsabilit&ii pe care noi nu le.am avut niciodat&. 6i m& 'ndoiesc de %aptul c& le vom avea vreodat&. 0 ".ar putea ca 'ntr.o zi s& deinem $i noi aceste calit&i. 0 Da, 'ns& atunci noi nu vom mai %i ca s& vedem dac& s.a 'ntmplat sau nu asta. 0 Mai este 'nc& ceva, spuse *nder+ood. !sta ar putea s& %ie salvarea noastr&. -#iar ar putea %i. 0 -e vrei s& spui2 0 "& presupunem c& unul, doar unul dintre noi dispune de puterea pe care o are Jandro. E act asta s.ar putea s& %ie arma de care avem nevoie pentru a.l 'n%rnge pe Demarzule1 (erry ezit& 'nainte de a da un r&spuns> 0 3u cred c& este posibil s& intr&m 'n posesia unei asemenea puteri, $i c#iar dac& am avea.o, nu cred c& ne putem apropia su%icient de Demarzule pentru a o putea %olosi. 0 3u2 "& presupunem c&.i l&s&m pe cei din %lot& s& ne captureze $i ast%el s& ne duc& 'napoi pe P&mnt. "unt sigur c& Demarzule ne vrea 'napoi vii. 5i va %ace o deosebit& pl&cere s& asiste personal la 'n%rngerea noastr&. E o c#estie care se potrive$te caracterului pe care.l are. 7om %i, deci, ast%el readu$i pe P&mnt ca prizonieri. 6i atunci tot ce ne mai r&mne de %&cut este s& sc&p&m de el, s&.l distrugem a$a cum Jandro l.a distrus pe Rennies. 0 *ii %aptul c& Demarzule posed& e act acelea$i organe $i acelea$i puteri. 3u ai de unde s& $tii care sunt mi)loacele lui de ap&rare, ca s& nu mai spun c& s.ar putea s& %ie imun unor ast%el de atacuri. 6i asta ar e plica misterul civilizaiei Dragbora. Plus %aptul c& Demarzule $i.ar da seama imediat dac& am avea aceste organe. 5n %ine, posibilitatea de a %i 'nzestrai cu un asemenea organ nu e9ista. -#ipul lui *nder+ood se 'ntunec&> 0 Xsta este singurul lucru la care nu m.am gndit, 'ns&, sunt convins c& trebuie s& e iste o cale. Este singura $i ultima noastr& speran& de a.l distruge pe acest e traterestru. !lt%el, va trebui s& zdrobim 'ntreaga %lot& inamic& pentru a putea g&si miraculoasa arm& Dragbora, $i, $tii bine c& este absolut imposibil. 0 "per s& ai dreptate. Ei bine, cred c& pn& acum anestezicul $i.a %&cut e%ectul. Jai s& ne resuscit&m ec#ipa)ul $i s& ne punem pe treab&. "e asigurar& c& au armele 'nc&rcate $i p&r&sir& centrul de comand&. 5n a%ara zgomotului %&cut de pa$ii lor nici un alt sunet nu se auzea 'n nav&. /dat& a)un$i pe coridor 'ncepur& s& desc#id& camerele pe rnd, $i puser& la nasul %iec&ruia buc&ile de 'mbr&c&minte 'mbibate cu antidot.
@B
Primii care s.au trezit au %ost Dreyer $i P#y%e. Mason $i ec#ipa)ul s&u au %ost g&sii 'n camera al&turat& de lng& pupa. 4i se e plic& tuturor, pe scurt, ce se 'ntmplase, dup& care %iecare a revenit la sarcinile pe care le avea. Pe ,llia o g&sir& 'n cabin& z&cnd lini$tit& pe banc&. (imp de o clip&, ct 'i privi tr&s&turile calme, *nder+ood uit& de sarcinile urgente pe care le avea de 'ndeplinit 'ncerca s&.$i reaminteasc& oare de ce %usese dispus s&.$i sacri%ice viaa pe care el $i ,llia spera s& o 'mpart& 'mpreun& ; sacri%iciu acceptat de ea pentru c& avea 'ncredere 'n oameni, 'n timp ce *nder+ood nu.$i dorea dect s& scape de presiunea unei societ&i sc#imb&toare $i #aotic&. -u siguran& c& viaa lor 'mpreun& n.ar %i %ost amnat& dac& ar %i v&zut la timp alegerile pe care le putea %ace $i de care acum era, pe deplin, con$tient. Era oare prea trziu acuma s& spere 'ntr.o p&suire de la distrugerea care.i amenina2 3u 'ndr&zni s& dea nici un r&spuns. -u blndee, 'i red& ,lliei con$tiina. 0 !m avut cel mai dr&gu vis posibil, spuse ea. !m $tiut c& tu deii controlul de 'ndat& ce am simit mirosul de tripto%anat. 0 5ns& nu avem controlul deplin asupra situaiei. Flota inamic& va sosi 'n cteva ore $i ne va 'ncoli %&r& nici o problem&. Ma)oritatea dintre noi au %ost resuscitai, cu e cepia celor care se a%l& )os la vestiare. 7rei s& te duci $i s&.l a)ui pe !rmstrong, inginerul2 "e a%l& 'n cabina < BE $i este grav r&nit. 3u am putut s&.i acord&m nici un %el de a)utor. ,llia 'ncuviin& din cap> 0 / s& am eu gri)& de el. Mai sunt $i alii 'n situaia lui2 0 Doar (erry, aici de %a&. !r&t& 'nspre braul plin de snge al acestuia. 5ns& va trebui s&. l legi ca s&.i 'ngri)e$ti r&nile. Poate c& se va restabili pn& cnd vom reu$i s& ne organiz&m cum trebuie. "e desp&rir& pe coridor, iar *nder+ood porni gr&bit 'nspre camerele de la pupa. "osind, z&ri un grup larg de oameni strn$i laolalt&. ,nstinctiv se 'ndrepta de.a lungul unui pasa) 'ngust. Prupul se 'ntoarse auzindu.i pa$ii $i.i %&cu loc s& treac&. / scen& de groaz& i se a$ternu 'n %aa oc#ilor. (rupuri ale oamenilor de $tiin& $i ale Discipolilor z&ceau gr&mad& la podea. "e a%lau printre ei Roberts, c#irurgul, ParCer $i Mut#, doi dintre c#imi$ti. Pe alii nu reu$ea s&.i recunoasc&. 5nainte ca gazul s& s%r$easc& aceast& sngeroas& b&t&lie $ase membri ai ec#ipa)ului s&u $i patru Discipoli muriser&. 5$i 'ntoarse privirea de la aceast& priveli$te. 6i.ar %i dorit s& %i e istat o alt& cale dect aceea de a.i sacri%ica pe ace$ti oameni, 'ns& dac& ei nu ar %i ap&rat intrarea 'n nav&, Discipolii ar %i putut r&mne la controlul navei. 5i %&cu semn lui (erry care veri%ica 'mpreun& cu Mason registrul> 0 !i reu$it s&.i num&rai pe toi2 0 "e pare c& Peters, !tc#ison $i MarC#am sunt cei trei pe care nu i.am putut identi%ica, spuse (erry. 6i, bine'neles, lipse$te Jandro. 3imeni n.a mai auzit nimic despre el $i nici nu l.a mai v&zut din clipa 'n care l.a ucis pe Rennies. 0 Jandro1 spuse *nder+ood $i brusc realiz& cu spaim& absena acestuia. (rebuie neap&rat s&.l g&sim1 3.are nici un sens s& plec&m dac& nu reu$im s&.l g&sim. 0 3u sunt sigur, 'ns& cred c& l.am z&rit acum cteva clipe din punctul de observaie, spuse c&pitanul Da+son. 3u pot $ti cu e actitate, 'n a%ar& de %aptul c& am z&rit un uria$ costum spaial, 'ns& s.ar putea s& se a%le acolo a%ar& z&cnd la P&mnt. 0 Dac& a %ost ucis..., apuc& s& zic& *nder+ood 'ndreptndu.se spre cel mai apropiat punct de observaie. D&du drumul aparatului $i scan& aria din )urul navei. Discipolii se 'mbulzeau prin toate p&rile, ezitani $i ne$tiind ce s& %ac& 'n leg&tur& cu %olosirea Razei !tomice pentru a %ora intrarea 'n nav& %&r& ordinul -omandantului. Da+son ar&t& cu degetul> 0 5nspre pupa, c#iar acolo1 Era, %&r& nici o 'ndoial&, Jandro, de$i o ra%al& de gloane 'i s%$iaser& costumul 'n partea de sus, provocndu.i o sp&rtur&.
@8
0 Dac& mecanismele de etan$eizare au %uncionat 'nseamn& c& se a%l& acolo de mult& vreme, spuse *nder+ood pe un ton ce aducea a urgena. Da+son, 'ndep&rteaz& mulimea cu a)utorul Razei !tomice, dup& care aruncai un scut protector peste Jandro ca s&.l putem scoate de acolo. Da+son porni gr&bit s& 'ndeplineasc& ordinele primite, c#emndu.$i colegii $i inginerii 'n drumul s&u spre centru de comand&. *nder+ood r&mase pe loc privind la ceea ce se 'ntmpla 'n e terior. <rusc, Discipolii se 'ntoarser& $i 'ncepur& a se risipi cuprin$i de panic&. *nda albastr& radiant& a Razei !tomice pornise de)a dinspre nav& cur&ind spaiul din spatele lui Jandro dup& care imaginea ora$ului $i a Discipolilor %ugind care.'ncotro disp&ru, l&snd locul scutului de %or& protector. Mason $i 'nc& doi membri ai ec#ipa)ului se a%lau de)a ec#ipai la u$&, desc#iznd.o c#iar 'n clipa 'n care %ora scutului %usese stabilizat&. Jandro z&cea 'ntins 'n lumina soarelui. !sta ar %i putut s&.l salveze, se gndi *nder+ood, 'ntruct costumul spaial atr&gea c&ldura radiaiilor. -ei trei oameni a)unseser& la Dragborean $i 'l ridicar& cu gri)&. 3u $tiau dac& este mort sau viu atunci cnd 'l a$ezar& cu gri)& pe o targ& $i.l aduser& 'n interiorul navei. *nder+ood 'l localiz& $i.l c#em& pe !Cers, al doilea c#irurg ca pricepere $i e periena dup& ,llia, care ordon& ca sala de operaii s& %ie preg&tit&. *nder+ood plec& de la postul s&u 'n c&utarea ,lliei. Dac& era 'n via&, Jandro avea nevoie de toat& 'ndemnarea ,lliei. "e 'ntreba 'ns&, 'n acela$i timp, dac& !rmstrong supravieuise. / g&si 'nc& 'n camera 'n care z&cea 'ntins la podea !rmstrong. -nd el ap&ru aceasta se ridic& 'n picioare. 0 3u am mai putut %ace nimic pentru el, spuse ,llia. !m r&mas pn& cnd $i.a dat ultima su%lare. !i nevoie de mine 'n alt& parte2 0 Da. Jandro a %ost 'mpu$cat a%ar&. !Cers este preg&tit pentru operaie 'ns& a$ vrea ca tu s& %ii c#irurgul $e%. Jandro reprezint& c#eia succesului nostru aici. Dac& este 'nc& 'n via&, trebuie, cu orice pre, salvat. ,llia se uit& la el 'ntreb&toare dup& care spuse> 0 7oi %ace tot ce 'mi st& 'n putin&. Din momentul 'n care a%l&, !Cers, care v&zuse starea lui Jandro, %u mai mult dect bucuros s& o lase pe ,llia s& preia controlul operaiei. Rana era una de.a dreptul oribil&, 'ntinzndu.se pe 'ntreaga lungime a pieptului. 5n timp ce Jandro era supus operaiei, *nder+ood convoc& o adunare general&. "e strnser& cu toii rapid, 'n sala de con%erine, %eele lor obosite $i contorsionate avnd, toate, ceva tragic 'n ele. F&r& nici o introducere *nder+ood spuse> 0 !m pierdut $ansa de a g&si vreo super.arm& aparinnd civilizaiei Dragbora printre aceste ruine. "untem lipsii de ap&rare, e ceptnd scutul protector, $i dep&$ii ca num&r de inamic. 3u putem %ugi deoarece %lota terestr& este mult mai rapid& ca a noastr&, 'ns& nici nu putem r&mne aici 'nc#i$i ca 'ntr.o sticl&. 3u e ist& dect un singur lucru pe care.l putem %ace. De$i nim&nui dintre cei prezeni nu trebuia s& li se aminteasc& de situaia dezastruoas& 'n care se a%lau, ultima propoziie rostit& de *nder+ood le aduse parc& un lic&r de speran& 'n priviri. *rm& apoi, pe scurt, ideea de a obine organele $i puterea lui Jandro precum $i %aptul de a se l&sa prin$i de c&tre %lot& si du$i la Demarzule. 0 "un& bine pentru o ultim& $i disperat& 'ncercare, spuse Mason, 'ns& nu ne.ai e plicat cum ne re'ntoarcem pe 4un& ca s& putem obine aceste organe de la Dragboreeni2 0 Xsta este singurul element care lipse$te din plan, r&spunse *nder+ood, dup& care rosti cu o voce %eroce> 0 6i trebuie neap&rat s& %ie rezolvat1 De aceea ne.am adunat cu toii aici. 3u am r&spunsul la aceast& problem& 'ns& trebuie s&.l g&sim 'mpreun&. Este ultima $ans& de a.l opri pe Demarzule. Mason se ridic& brusc 'n picioare $i spuse>
@=
0 Mai mult ca sigur c& va dura cteva ore pn& ce %lota terestr& va sosi. ".ar putea s& avem timp su%icient pentru a instala un generator de cmp electric $i s& a$ez&m o imagine %als& a$a 'nct Discipolii s& cread& c& ne ascundem 'n spatele acestuia cnd, de %apt, noi vom %i decolat de mult spre 4un&. 0 !sta este1 e clam& *nder+ood. 3umai c& va trebui s& ocolim planeta pentru a nu %i detectai de radarele garnizoanei de aici. 5ns& planul este bun $i va %unciona cu siguran&. 5n aceea$i clip& bzi inter%onul. ,llia spuse> 0 !m terminat operaia, Del. Jandro este 'n via&, dar nu mai are de tr&it dect o or&. Dac& vrei s&.l vezi ai %ace bine s& vii acum.
@A
15 *nder+ood porni 'nspre u$& %&r& s& ezite> 0 7om 'ncerca s& %acem cum ai spus tu, Mason. Preia comanda. Dreyer $i P#y%e, venii, v& rog, cu mine. "e gr&bir& s& a)ung& lng& camera situat& aproape de sala de operaii, acolo unde Jandro st&tea 'n pat, imobil $i cu oc#ii 'nc#i$i. 4a vederea sa, *nder+ood se simi att de cople$it de tristee 'nct, pur $i simplu, toate gndurile $i ideile pe care le avea i se $terser& pentru o clip& din minte. "imea cum el singur, dintre toi P&mntenii, putea 'nelege adnca r&zvr&tire, visurile $i speranele care d&duser& %or& vieii lui Jandro. ,ar ceea ce se 'ntmplase acum era un s%r$it tragic pentru un asemenea vis m&re $i luminos ; moartea sa provocat& de %anaticii din Lumea Raiu!ui care nu erau dect att> ni$te %anatici. *nder+ood se gndea acum la 4una verde $i str&lucitoare a re%ugiailor de pe Dragbora, o lume 'n care oamenii tr&iau 'n pace $i 'nelegere. Era lumea $i 4una pe care Jandro nu avea s& o mai vad& vreodat&. /c#ii lui Jandro se desc#ideau acum 'ncet, 'ncepnd s&.i recunoasc& pe cei a%lai 'n )urul s&u. Dreyer spuse cu blndee> 0 3e pare r&u. Dac& ne.ar sta 'n puteri s& te ducem 'napoi 'n lumea ta $i printre semenii t&i am %ace acest lucru. "per c& $tii asta. 0 <ine'neles, spuse cu voce 'nceat& Jandro. Mi.a$ dori ca a mea seaa.a-asa s& %ie al&turi de cele ale str&mo$ilor mei pn& 'n ziua 'n care viaa se va re'ntoarce. 5ns& cred c&, probabil, nu se va 'ntoarce niciodat&. Este asemeni visului nostru despre zei> doar o deziluzie. -t despre moarte, aceasta este inevitabil& pentru oricare dintre noi. -um sau cnd vine ea nu este important. Mi se pare ciudat s& v&d la voi, ni$te biete animale, durerea pe care o simii pentru un om. -iudat.. 0 3u s.a gndit niciodat& c& a %ost o vreme 'n care Dragbora nu o aveau pe mama.carne $i nu cuno$teau secretul a ceea ce ei numesc a-asa. 'ntreb& *nder+ood iar Dreyer traduse. 0 Evident replic& Jandro. 5n alte timpuri erau, a$a cum suntei voi acum, mai degrab& ni$te animale. -nd ai sosit 'n nava voastr& de metal, am %ost cu toii siguri c& zeii din Lumea Raiu!ui s.au re'ntors la noi. 3e.ai %&cut o mare %avoare ar&tndu.ne $i spunndu.ne ct de mult ne.am 'n$elat 'n privina legendelor $i viselor noastre. 5ns& tot am crezut pn& 'n clipa 'n care am a)uns pe aceast& planet&, c& suntei ni$te %iine superioare 'ntruct n.am reu$it s& localizez 'n trupurile $i minile voastre e+t7a!ia. 3ici unul dintre noi, cei din poporul nostru nu putem ascunde unul %a& de celalalt aceast& stare. 0 5ns& i.ai dat seama de acest lucru 'n clipa 'n care am %ost atacai2 'ntreb& Dreyer. 0 3.am putut 'nelege de ce nu ai acionat 'n a$a %el 'nct s& de)ucai planurile inamicilor vo$tri, inamici pe care eu i.am simit imediat. !poi mi.am dat seama c& voi nu posedai a-asa. Eram 'nsp&imntat pentru c& nu $tiam ce s& %ac atunci cnd am realizat acest lucru. 3iciodat& 'n viaa mea nu mi.am imaginat c& pot 'ntlni creaturi care ar putea %i zei pentru c& dein puterea metalului, 'ns&, cu toate acestea, s& %ie mai pre)os dect oamenii datorit& lipsei a-asei. 3u 'neleg. 0 "unt multe lucruri pe care nu le $tim $i nu le 'nelegem unii despre alii, spuse *nder+ood, 'ns& cred c& realizezi, cu siguran&, c& avem nevoie de a)utorul t&u pentru a ne ap&ra de inamicii no$tri $i ai t&i. -u multe sute de mii de ani 'n urm& a e istat o ras&, numit& a "irenienilor, care erau du$manii declarai ai propriei tale civilizaii, Dragbora. -a $i tine, aveau $i ei acest organ numit a-asa, dar 'n loc de a tr&i 'n pace ei $i.au propus s& cucereasc& toate lumile $i toate Pala iile. !u s%r$it prin a %i 'nvin$i de c&tre poporul t&u care se a%la 'n posesia unei misterioase arme capabile s& distrug& orice mi)loc de ap&rare al "irenienilor. !m venit 'n lumea voastr& pentru a g&si un indiciu care s& ne a)ute s& g&sim acea arm& $i asta pentru c&, 'n propria noastr& lume, un "irenian care a reu$it s& re'nvie ne conduce acum po.
@?
porul $i planeta. ! reu$it u$or s& pun& mna pe minile semenilor no$tri $i acum se preg&te$te s& cucereasc& toate Pala iile din lume, trecndu.le prin %oc $i sabie. -u timpul va g&si $i micua voastr& lume. -ivilizaiile multor Pala ii se vor 'ntoarce ast%el cu muli ani 'n urm&. 3u am g&sit arma pentru care am venit aici, iar acum orice $ans& a disp&rut 'ntruct %lota lui Demarzule "irenianul va sosi aici 'n curnd. 3e.a mai r&mas totu$i o singur& speran&. 3oi credem c& oamenii s&i ne vor captura %&r& a ne ucide, evident cu permisiunea noastr&, $i ne va duce 'n %aa lui pentru a %i )udecai. Dac& putem a)unge acolo avnd asupra noastr& puterea de distrugere care se a%l& 'n a-asa, s.ar putea s& %im 'n stare s& 'l 'n%rngem. Poi s& ne a)ui gre%nd 'n trupul unuia dintre noi aceast& a-asa. Dreyer traduse ct se poate de repede discursul rapid al lui *nder+ood 'n timp ce Jandro st&tea 'ntins cu oc#ii 'nc#i$i de parc& ar %i dormit un somn lipsit de vise. (recuser& de)a cteva minute dup& traducerea lui Dreyer pn& 'n clipa 'n care Jandro desc#ise iar&$i oc#ii. 7ocea 'i era att de 'nceat& 'nct Dreyer trebui s& se aplece pentru a auzi ce spune acesta. 0 -iudat& povestea pe care mi.ai spus.o, zise Jandro, 'ns& m& impresioneaz& %aptul c& este adev&rat&. 5n ceea ce prive$te cererea voastr& r&spunsul este> 3*. Este absolut imposibil pentru voi s& vi se dea a-asa a$a cum %acem cu cei tineri din rasa noastr&. 3u 'mi este posibil s& %ac aceasta gre%& pentru civa dintre voi, dac& a$ putea, 'ns& a-asa nu poate %i instalat& dect 'n cei %oarte tineri. Modul de %olosire al a-asei este asem&n&tor cu cel al organelor mersului sau vorbirii. Dureaz& ani de zile pn& cnd %ormele rudimentare gre%ate se trans%orm& 'n veritabile organe, iar abilitatea $i 'ndemnarea de a le %olosi cere mult mai mult dect 'n cazul unor deprinderi normale. De$i sunt instalate 'n noi 'nc& din %raged& copil&rie, ma)oritatea atingem, $i c#iar dep&$im pragul maturit&ii, 'nainte de a ne deprinde cu %olosirea lor adecvat& $i la capacitatea ma im&. !cest motiv este singurul care %ace imposibil& pentru voi %olosirea acestor organe. "tnd 'n picioare lng& marginea patului oc#ii lui *nder+ood 'i 'ntlnir& pe cei ai ,lliei $i se privir&, parc&, la nes%r$it 5n ea g&si puterea de a suporta crudul adev&r rostit de Jandro. /c#ii ,lliei 'l asigurau c& poate mai e ist& o $ans& 'nc&. 0 5n timp, rasa voastr& se va dezvolta $i va 'nv&a cum s& %oloseasc& a-asa, continu& Jandro, 'ns& pn& atunci sute de generaii se vor stinge $i altele noi se vor na$te. Din ceea ce am putut vedea $i 'nelege de la poporul vostru m& 'ntreb %iresc cum va ar&ta lumea voastr& dac& %iecare dintre voi ar poseda puterea de a ucide atunci cnd dore$te, t&cut, $i %&r& ca cineva s& observe acest lucru. 3u $tiu care este r&spunsul la aceast& 'ntrebare, 'ns& v& cer s& v& r&spundei voi 'n$iv&. -#iar %aptul ca nu ai dezvoltat 'nc& a-asa arat& c& nu suntei preg&tii pentru a o avea. -ei din civilizaia Dragbora tr&iesc 'n pace nu pentru c& sunt dein&torii unei asemenea teribile armeG ei pot vieui cu aceste puteri deoarece, 'nainte de toate, au 'nv&at cum trebuie s& tr&iasc& 'n pace 'ntre ei. 3u putei 'nelege cum de puterea vieii este parte integrant& a a-asei Este mai degrab& una din %unciile care le 'nsoesc pe celelalte mult mai puternice $i mult mai utile, despre care 'ns&, bine'neles, voi nu $tii nimic. M& 'ntreb dac& v& dorii 'ntr.adev&r a-asa, presupunnd c& acest lucru este posibil, '$i 'nc#eie Jandro discursul. 0 Pentru rasa noastr&2 3u1 spuse *nder+ood cutremurndu.se numai la gndul c& %iecare om de pe P&mnt ar putea deine aceast& putere instantanee $i nedetectabil& a morii, pe care s& o reverse asupra vecinului s&u. !i dreptate 'n aceast& privin& Jandro. /ricare ar %i puterile pe care le are a-asa noi nu am putea tr&i cu ele. 5ns& Demarzule reprezint& un pericol e terior ce nu.$i are locul 'n procesul evoluiei noastre ca ras&. 3u avem nici un mi)loc de ap&rare 'mpotriva lui. Dac& puterea de a ucide care zace 'n a-asa poate %i %olosit& pentru a.l distruge, acest %apt reprezint& singura noastr& $ans& de a opri ameninarea teribil& pe care el o reprezint&. -u toate astea tu spui c& este imposibil. !cest lucru 'nseamn& pentru noi lipsa oric&rei sperane 'mpotriva barbarismului care va distruge civilizaia noastr&, ca s& nu mai spun c& acela$i pericol le pnde$te $i pe celelalte rase din Pala ie, inclusiv pe a voastr&. 5n timp ce P&mntenii '$i %ereau privirile uitndu.se doar la Jandro, 'n camer& nu se auzea dect zgomotul respiraiei lor.
@E
0 Poporul nostru nu merit& aceast& n&past& care se nume$te Demarzule $i nici dorina "irenienilor pentru supremaie, spuse 'ncet Jandro. 6i ceea ce ai spus despre pericolul care pnde$te restul *niversului este adev&rat 5ntr.un %el Dragbora poart& r&spunderea pentru aceast& situaie. Demarzule este un produs al culturii Dragboreano."ireniene. "tr&mo$ii mei ar %i trebuit s& se asigure de dispariia total& a ramurii "ireniene. Poate c& e ist& 'ns& vreun %el 'n care s& v& pot a)uta. 0 3e poi a)uta2 'ntreb& ner&bd&tor $i plin de ne'ncredere *nder+ood. 0 Mai am 'nc& puin de tr&it. Merit& dac& 'n aceast& or& care mi.a mai r&mas din via& pot a)uta la distrugerea lui Demarzule, sau cel puin s& v& a)ut pe voi s& %acei asta. Dac& este vreunul dintre voi dispus s&.$i asume acest risc v& voi a)uta. 0 3ici un risc nu e prea mare 'n cazul acesta. -e poate %i 'ns& de %&cut2 0 Din cte $tiu eu acest lucru nu s.a mai %&cut pn& acum, 'ns& ar putea %i posibil s&.i trans%er ie propria.mi a-as1. Dreyer traduse o%erta lui Jandro, plimbndu.$i privirea de la ,llia la *nder+ood. -eva ce sem&na a speran& p&rea a i se ivi din nou 'n oc#i. *nder+ood 'nelese ce se 'ntmpl&> 0 *n set complet dezvoltat de organe a-asa trans%erat 'n corpul meu1 (rebuie s& %ie unul capabil, aproape de nivelul lui Demarzule, care s&.l 'n%runte. ,llia... Faa acesteia era 'ns& alb& ca varul> 0 Este imposibil, Del1 3u pot %ace o ast%el de operaie %&r& ca 'n prealabil s& cunosc anatomia acestor oameni. 3u pot s& o %ac1 0 (rebuie s& %ie %&cut&, ,llia. Merg pe mna ta de e celent c#irurg. 0 E absolut ridicol ce spui. 3u am nici un %el de aptitudine sau 'nzestrare pentru un caz ca &sta. "punei.i asta Dr. Dreyer. 3u se poate a$tepta la att de mult din partea mea. 0 3u $tiu ,llia, spuse semanticistul. Mie mi se pare c& %aci o con%uzie 'ntre capacit&ile tale de c#irurg $i propriile.i emoii. 5n aceste condiii nu 'i poi %ace o evaluare corect&. ,llia '$i mu$c& buzele ca s& nu r&bu%neasc&. !poi, 'ntr.un trziu spuse> 0 3u.mi cere s& %ac imposibilul, Del. !m v&zut procedura lor de lucru atunci cnd am %ost martorii acelei operaii. Ea nu poate %i %&cut& %&r& o practic& 'ndelungat&. 6i nu 'n cele din urm&, ci dimpotriv&, nu pot s&.i %ac ie aceast& operaie. -a $i cnd ar %i 'neles sensul scurtei lor conversaii, Jandro interveni 'n discuie> 0 7a %i %oarte di%icil ca instalarea s& aib& succes pentru c&, 'ntr.adev&r, nu e$ti %amiliar& cu anatomia a-asei, 'ns& eu te pot a)uta. (e pot g#ida $i 'i pot 'ndruma minile c#iar 'n punctul 'n care nervii ce aparin organului tri a-asa trebuie t&iai. 7ei reu$i, dac& 'mi vei permite, s& 'i %iu g#id 'n aceast& 'ncercare. *nder+ood o privi %i pe ,llia> %aa acesteia era la %el de galben& precum p&rul. 0 / s& 'ncerc, Del, spuse 'ntr.un trziu. 7estea despre e perimentul ce urma s& aib& loc se 'mpr&$tie rapid printre membrii ec#ipa)ului, iar importana lui %u 'ntmpinat& cu un soi de veneraie ca $i cnd *nder+ood ar %i urmat s& plece curnd din mi)locul lor p&$ind 'ntr.un t&rm nebulos unde ei nu aveau acces. ,ar atitutinea lor de veneraie era ampli%icat& de %aptul c& acest e periment putea 'nsemna moartea lui. 4a cteva minute de la luarea deciziei, asistenii purtau 'nspre sala de operaii cele dou& paturi 'n care, sub cear$a%uri, se 'ntrevedeau %ormele trupurilor lui Jandro $i *nder+ood. / pace stranie p&rea a se %i a$ternut peste c#ipul lui Jandro. *nder+ood auzise $i v&zuse resemnarea de pe c#ipurile oamenilor 'n %aa morii, 'ns& nu.$i imaginase c& poate e ista calmul $i serenitatea ce.l cuprinseser& pe Jandro. !cest lucru avea asupra sa un e%ect lini$titor care.l %&cu s& renune la gndul posibilei sale mori sau sc#ilodiri ce putea surveni 'n urma operaiei. "e gndea doar la misiunea care, o dat& ce va %i c&p&tat miraculoasele puteri Dragboreene, urma s& %ie doar a sa. /rice nelini$te ar %i avut ,llia, aceasta disp&ru 'n clipa 'n care se a%l& 'n %aa lui *nder+ood. -uloarea alb& a #alatului s&u sterilizat, ca $i a m&$tii pe care o purta, mascau personalitatea $i sentimentele care o 'ncercau, l&snd s& se vad& doar tr&s&turile c#irurgului
@F
e perimentat. 5n timp ce i se in)ecta anestezicul *nder+ood 'i zmbi $i 'i spuse> ; -nd m& voi trezi 'i voi spune cum este s& te simi ca unul dintre Dragboreeni. Pe masa de operaie al&turat&, !Cers 'l preg&tea pe Jandro pentru etapa preliminar& de t&iere 'n vederea e punerii organelor a-asice. Dup& asta li s.a cerut tuturor prezeni s&.$i lase minile s& %ie p&trunse de cea a lui Jandro. Era o e perien& cu totul nep&mntean&, 'ns& '$i eliberar& minile simind cum, gradual, 'ndrum&rile venite de la Jandro le p&trundea 'n creier. Pentru o %raciune de secund&, mna ,lliei tremur& atunci cnd atinse cu scalpelul electronic carnea de la baza craniului ras al lui *nder+ood. Pielea era aspr& 'ns& nervii ei ni$te %ire de oel. -u o vitez& 'n cre$tere, !Cers $i ,llia %&cur& inciziile necesare 'n cele dou& corpuri. Minile li se mi$cau cu siguran&, de parc& le.ar %i %olosit Jandro, 'ns&, cu oc#ii lor. ,ncizia a %ost %&cut& 'n craniul lui *nder+ood. -reierul ce pulsa 'n ritm normal era acum 'ntru totul e pus. Pre de o clip& ,llia se concentra ascultnd instruciunile ce.i parveneau de la Jandro. Dup& care, rapid, scalpelul t&ie o bucat& 'ngust& lipsit& de snge printr.o seciune de esut neobi$nuit. "e mut& apoi spre cealalt& mas& de operaie $i se uit& atent la incizia %&cut& de !Cers 'n capul lui Jandro. F&cu o pauz&, ascultnd 'n continuare s%aturile Dragboreanului. 0 !cesta este pasul %inal. 3u mai am puterea de a v& 'ndruma 'n continuare. Fii atent& la instruciunile mele $i vei reu$i. 4ucruri $i cuvinte de ne'neles i se rev&rsau 'n minte ca ni$te %las#.uri, ca $i %otogra%ii ale operaiei de)a e ecutate $i ale celei pe care urma s& o %ac& $i 'n care cele dou& organe abdominale trebuiau trans%erate. ,llia $tia acum c& %iecare dintre aceste imagini vor reveni la momentul oportun pentru a o g#ida 'nspre ne%amiliarele c&r&ri. 0 5ncepei, ordon& brusc Jandro. Eu am s& m& retrag 'n seaa a-asa. !dio1 !cea curgere de picturi 'ncet& $i ,llia se simi brusc singur& asemeni unui copil pierdut 'n mi)locul unei teribile %urtuni. 3imic nu o mai susinea acum 'n ceea ce avea de %&cut, totul depinznd de propria.i 'ndemnare $i de instruciunile primite telepatic. 6ov&i, pentru o clip&, apoi $opti un singur nume> 0 Del, Del1 !Cers o privea e trem de atent a$a cum st&tea 'n %aa organului ciudat ce z&cea 'n creierul rotund al Dragboreanului. 5ns& nu era deloc ciudat. 5i cuno$tea att constituia ct $i anatomia, precum $i comple ele cone iuni ale nervilor, conectate la creier. 5i erau att de clare $i %amiliare de parc& le.ar %i studiat ani 'ntregi. *n val de bucurie $i de 'ncredere o cuprinse. Era, 'ntr.adev&r, singur&, 'ns& acest lucru nu mai conta. 3umai ea poseda abilitatea de a duce la bun s%r$it aceast& operaie al c&rei rezultat 'l a$tepta o lume 'ntreag&. "calpelul pe care 'l inea 'n mn& intr& 'n incizie $i atinse carnea cu un instrument asemeni unui ac de g&m&lie distructiv prin care 'ndep&rt& esutul de pe nervii albi, delicai, ce serveau organele a-asice. / or& 'ntreag& $i apoi 'nc& una, !Cers privi %ascinat, %&r& s&.$i cread& oc#ilor, cum ,llia eliber& %ilamentele ce legau cei dou&sprezece nervi separai, dup& care t&ie artera $i umplu vasele cu soluia c#imic& ce urma s& #r&neasc& celulele pn& 'n clipa 'n care sngele lui *nder+ood avea s& circule prin ele. 4a s%r$it nu mai r&m&sese de %&cut dect separarea esuturilor care ineau organele la locul lor. ,llia le t&ie $i.$i a%und& minile 'n compusul protector, sterilizat, ce %usese preparat la instruciunile lui Jandro. Reu$i s& cuprind& organul pe care 'l ridic& apoi $i.l introduse rapid 'n poriunea corespunz&toare din creierul lui *nder+ood. !ceast& %az& a operaiei dur& mai puin de o )um&tate de or&. 7asele de snge trebuiau preg&tite pentru a %i de %olos noului organ din corpul lui *nder+ood, iar cei dou&sprezece nervi trebuiau, de asemenea, conectai acestuia 'ntr.un loc 'n
@I
care nu e istaser& vreodat&. Mai trecur& 'nc& dou& ore pn& cnd reu$i s& 'nc#id& rana din capul lui *nder+ood. -nd, 'n s%r$it, l&s& acul cu a)utorul c&ruia %&cuse cus&turile, mna ,lliei 'ncepu s& tremure $i tot corpul 'i era cuprins de %risoane. 0 3u putem amna pentru un timp celelalte proceduri2 'ntreb& !Cers. "unt sigur c& nu mai rezi$ti la 'nc& dou& ast%el de intervenii. 0 Mi.e team& c& esuturile se vor degrada prea mult dac& 'ntrziem. -e bine ar %i dac& a$ %i %ost la %el de rapid& ca $i c#irurgii Dragboreeni. -e %el de oameni trebuie s& mai %ie. F&.mi o in)ecie cu neostrin& $i %&.i $i ie una. -ontinu&m. !Cers nu avea nimic 'mpotriv& 'ns& nu credea c& ,llia va mai rezista s& e%ectueze 'nc& multe ore de c#irurgie cu precizia $i acurateea de care era nevoie. /ricum, dup& un moment de odi#n& $i dup& in)ectarea drogului stimulativ, ,llia se 'ntoarse 'nspre cele dou& mese din sala de operaie pentru a continua. 5nc& o dat&, !Cers %&cu inciziile preliminare. 5n centrul de comand& grupul de lideri a$teptau ve$tile 'ntr.o total& inactivitate, 'ns& %oarte nervo$i. (erry <ernard se plimba 'ntruna prin camer& cu p&rul lui ro$u r&v&$it ca o %l&c&ri P#y%e st&tea la unul din tablourile de observaie a$teptnd iminenta sosire a %lotei lui Demarzule. Da+son st&tea pe scaunul lui de c&pitan manevrnd butoanele inactive ale pupitrului de comand&. -el mai calm dintre toi p&rea a %i Dreyer care st&tea, pur $i simplu, 'n scaunul de navigare $i %uma impasibil trabuc dup& trabuc, punnd la grea 'ncercare sistemul de ventilaie al navei. (erry arunca ner&bd&tor o privire 'nspre ceas $i se opri din plimbare spunnd> 0 !u trecut mai bine de dou&sprezece ore de cnd *nder+ood se a%l& 'n sala de operaie. 3u credei c& trebuie s& o 'ntreb&m pe ,llia2 0 3u e ista dect dou& alternative, zise Dreyer, succesul sau e$ecul. Faptul c& am putea. o 'ntreba nu va asigura succesul trans%erului. Este mai bine s& st&m $i s& a$tept&m. Mason urm&rea ner&bd&tor rapiditatea cu care %lota inamic& se 'ndrepta 'nspre ei. 3imeni nu $tia ce avea s& se 'ntmple 'n clipa 'n care %lota de lupt& avea s& soseasc& $i s& 'ncon)oare nava.laborator Lavoisier, 'ns& nu mai aveau prea mult de a$teptat. 3avele inamice se a%lau doar la cteva ore distan& de planet&. -a $i cnd ar %i %ost g#idat& de o minte unic&, nava se 'ntoarse 'ncet sub cerul 'ntunecat, con%orm planului stabilit la 'ntrunirea convocat& de *nder+ood $i preg&ti o direcie pentru a lansa balonul de lumin& care 'n mod normal marca $i certi%ica prezena scutului de %or& sub care se ascundea Lavoisier. Pentru membrii ec#ipa)ului care asistau la manevr& era 'nsp&imnt&tor, datorit& rotaiei, s& vad& cum navele inamice se apropiau brusc, gata de aterizare. "imultan, un adev&rat m&nunc#i de Raze !tomice se 'ndreptar& spre s%era de lumin& 'ns& nu pentru a distruge nava, ci pentru a o 'mpiedica s& p&r&seasc& planeta. 5n spaiu aceast& operaiune nu ar %i putut s& %ie %&cut& att de u$or, 'ns& a$a cum Lavoisier z&cea doar 'n aparen& pe acel teritoriu, inamicilor li se p&ru un lucru e trem de u$or. Mason 'ndep&rt& nava.laborator de planet& pn& la o distan& de la care lumea e terioar&, dar moart&, de pe supra%aa acesteia nu se mai putea z&ri. "e 'ntoarse apoi spre ceilali $i spuse> 0 Pata1 (otul a decurs con%orm planului. 7ra)a ce.i cuprinsese pe toi la auzul acestor cuvinte avea s& %ie 'ntrerupt& cteva minute mai trziu de vocea ,lliei prin inter%on> 0 /peraia s.a 'nc#eiat.
@@
16 *nder+ood '$i rec&p&ta con$tiina, 'ncet dar sigur, ca $i cnd ar %i r&spuns vocii insistente a unui vorbitor invizibil. !ceasta 'l c#ema $i c&uta din adncurile e istenei eterne 'napoi pe t&rmul realit&ii, dar $i al con%lictului. -urios, 'ns& vocea sem&na cu cea a lui Jandro. Desc#ise oc#ii $i o v&zu pe ,llia cu c#ipul 'ncordat $i alb. 5ns&, uitndu.se la ea, observ& cum oc#ii ei alba$tri 'ncep s& str&luceasc& $i.i spuse aplecndu.se> 0 Del1 /#, Del...1 (erry, P#y%e, Mason $i !Cers st&teau lng& pat $i priveau ner&bd&tori. Durerea 'ncepu s& apar& asemeni unor lic&riri repetate 'ns& *nder+ood reu$i s& o 'ndep&rteze zmbindu.le celor din )urul s&u, apoi spuse> 0 "e pare c& ne.am descurcat bine. M& 'ntreb ce pot %ace acum avnd aceste mecanisme 'n mine. -rezi c& vor %unciona, ,llia2 !ceasta se ridic& plin& de energie $i.i r&spunse> 0 3u ai de unde s& $tii sau s& a%li asta pentru o vreme. !m de gnd s& te adorm $i s& te pun undeva la rece pentru dou&zeci $i patru de ore. D&.mi braul. "e 'ntinse apoi dup& un ac #ipotermic a%lat pe masa de lng& pat. Pentru *nder+ood totul i se p&rea ca $i cnd ar %i mers prin 'ntuneric 'mpiedicndu.se, 'ncercnd s& scape de un invizibil urm&ritor. 5ns&, brusc, realiz& $i $tiu c& nu era deloc nevoie s& %ug&. 5ng#earea a%ecta sistemele mai sensibile ale corpului s&u 'ns&, dac& el nu dorea, aceasta nu.i putea a%ecta organele a-asice. "e opri din alergare $i privi cum 'nzestr&rile comune oamenilor, cele cu care se n&scuse 'ncetau s& %uncioneze 'n timp ce el se a%la parc& 'n interiorul trupului s&u complet imun. Era ca $i cnd ar %i putut p&$i a%ar& din sine $i s.ar %i putut uita la *nder+ood, pentru ca apoi, brusc, e act acest lucru s& se $i 'ntmple. Putea vedea camera $i pe oamenii de $tiin& care.l veg#eau, precum $i pe ,llia care 'i veg#ea atent& respiraia $i b&t&ile inimii. "e putea vedea pe el 'nsu$i stnd cu oc#ii 'nc#i$i. -urios, 'ns& nu putea identi%ica locul din care putea z&ri toate aceste lucruri. Pentru moment crezu c& se a%l& undeva sus, aproape de tavan, privind 'n )os, 'ns& nu putea %i a$a 'ntruct vedea 'n acela$i timp $i podeaua $i cei patru perei. "cena se asem&na unei picturi sau unei imagini realizate cu a)utorul unor lentile avnd un ung#i solid de percepie de trei sute $aizeci de grade. "e 'ntreb& apoi dac& putea trece dincolo de pereii camerei $i observ& c& 'i este %oarte u$or s& %ac& acest lucru. E ista o anumita ne'ndemnare, e drept, datorat& lipsei de e perien& $i st&rii care.i sporea 'n %aa zidurilor, unde avea momente de claustro%obie de teama de a nu %i prins 'ntre tablourile de metal, 'ns& totul se rezolva 'ntr.o clip& $i reu$ea rapid s& p&trund& dincolo. "e 'ndrept& spre centrul de comand& acolo unde 'l g&si doar pe Dreyer, ce r&m&sese imperturbabil s&.$i %umeze 'n continuare trabucul 'n scaunul de navigator. *nder+ood dorea s& comunice cu semanticistul numai c& nu era sigur despre modalitatea 'n care o putea %ace. Era ca $i cum ar %i 'ncercat s& vorbeasc& avnd gura plin& de bomboane. 5ns& Dreyer privi 'n )urul s&u simind ceva. 5$i scoase trabucul din gur& $i privi cu gura c&scat& 'nspre cel nev&zut ce urma s&.i vorbeasc&. 0 Dreyer, m& poi auzi2 0 *nder+ood1 !i reu$it1 0 Da, 'ns& a durat ceva. Pn& acum totul mi se pare ca $i cnd m.a$ plimba printr.o mla$tin& 'ns&, 'ncet ; 'ncet, 'ncep s& m& obi$nuiesc. 0 Este minunat ; absolut minunat1 spuse dintr.o su%lare Dreyer. 3u am 'ndr&znit s& sper c& voi mai putea s& 'i aud vreodat& vocea. *nde te a%li2 0 Ei, asta e o 'ntrebare di%icil&. (eoretic m& a%lu 'n stare de incon$tien& 'n camera de lng& sala de observaii, in)ectat cu neomor%in& ast%el 'nct s& %iu p&strat pentru odi#n& timp de dou&zeci $i patru de ore. ,llia $i ceilali se a%l& acolo privindu.m&. "imurile a-asice nu sunt deloc a%ectate de drogul in)ectat. "e pare c& m& pot plimba prin orice cotlon doresc. !muzant este 'ns& c& nu pot s& captez e act un punct de vedere, adic& locul din care v&d.
@K
Parc& nu m.a$ a%la nic&ieri. 3u 'n ultimul rnd, 'ns&, simurile mele percep orice sunete sau obiecte a%late la distan& ; inclusiv pe cele ale corpului meu. 0 Poi s&.mi cite$ti gndurile atunci cnd nu vorbesc2 Jandro era 'n stare s& %ac& asta. *nder+ood rse> 0 3u $tiu dac& pot sau nu. 5ncerc, dar tot ce recepionez este static $i 'nclcit. "unt sigur c& aceste organe au o mulime de %uncii la care noi, p&mntenii, nici m&car n.am visat vreodat&. "per s& pot 'nv&a s& le %olosesc pe toate. 0 -e ai de gnd acum2 !i nevoie de timp pentru a e ersa $i a studia aceste %uncii $i calit&i2 0 E nevoie de ceva timp, 'ns& nu 'ntr.att ct a$ %i avut 'n realitate nevoie dac& nu ar %i %ost trans%erate 'n corpul meu organele naturale ale lui Jandro. -u toate acestea vorbim despre un lucru la care nu ne.am gndit pn& acum. 0 6i care este acesta2 0 5nc& mai putem c&uta arma secret& a civilizaiei Dragbora, cea pentru care am venit aici. -u aceste noi simuri $i puteri pe care le am pot p&$i dincolo de interiorul navei. 3u $tiu dac& pot acoperi ast%el 'ntreaga supra%a& a planetei, dar dac& nu se va putea, va trebui s& ne mut&m cu nava ast%el 'nct s& mi se asigure aria de acoperire $i e plorare de care am nevoie. (otul se va des%&$ura lent pentru c& sunt singurul ce poate %ace acest lucru 'ns&, pn& la s%r$it, lucrurile se pot sc#imba. E ersnd, voi putea %ace mai repede ocolul planetei. 0 M& 'ntreb dac& ne va %i posibil a$a ceva 'n prezena %lotei lui Demarzule, sau nu $tiai c& aceasta se a%l& de)a aici2 $i Dreyer ar&t& cu degetul 'nspre ecranul plat. 0 3u am $tiut. -e pun la cale2 !poi, brusc, *nder+ood realiz& c& pusese o 'ntrebare stupid&. Dreyer nu avea cum s& $tie mai multe dect el, din moment ce toate mi)loacele de comunicare cu e teriorul %useser& t&iate. -u toat& %ora pe care o putea aduna, '$i 'ndrept& noile sale puteri 'n spatele sondei navei. laborator, a%ar& pe supra%aa planetei unde domnea contrastul dintre c&ldur& $i %rig. Era ca $i cum s.ar %i avntat sus de tot 'n spaiu, 'ntruct putea vedea acum 'ntreaga planet& Dragbora $i %lota lui Demarzule. "imurile sale se revoltar& v&znd aceste lucruri. 3ava.laborator era complet 'ncon)urat& de mi)loace de distrugere e trem de e%icace. Marele ora$ al Dragboreenilor %usese trans%ormat 'ntr.o imens& ruin& de c&tre cele dou&zeci de nave nenorocite care roteau 'ncet, tacticos c#iar undele puternice ale Razei !tomice asupra cl&dirilor din apropiere. -#iar 'n clipa 'n care *nder+ood privea toate acestea, %lota se 'ndrept& spre un alt ora$ a%lat doar la civa Cilometri distan&, evident, tot pentru a.l distruge. *nder+ood nu putea pricepe scopul ce se ascundea 'n spatele acestei turbate $i absurde %urii de a trans%orma totul 'n ruina. Poate c&, acum cnd oamenii de $tiin& erau 'ncolii, %lota (erestr& spera s& distrug& arma secret& ce l.ar %i putut distinge pe Demarzule. 5n cteva ore, toate marile ora$e ale lumii de pe aceast& planet& aveau s& %ie trans%ormate 'ntr.un morman de lav& 'ng#eat&. "e 'ntreba dac& ar %i bine sau nu s& intre 'n interiorul acestor nave uciga$e $i s&.i doboare pe membrii ec#ipa)elor acestora. Raiunea 'i spuse 'ns& repede c& nu aceasta era calea, pentru c& era 'nc& un 'ncep&tor 'n a %olosi marile puteri cu care de.abia %usese 'nzestrat. Dac& ar %i %ost s& se e pun& prin asemenea atacuri navele inamice ar %i transmis imediat mesa)ul pe P&mnt, iar Demarzule ar %i putut atunci identi%ica cu u$urin& metodele %olosite 'mpotriva oamenilor s&i $i ar %i %ost preg&tit pentru 'n%runtarea care avea s& urmeze. *nder+ood $tia ct de mult urma s&.i a%ecteze pe (erry $i P#y%e distrugerea acestor comori ar#eologice 'ns& mult mai important dect orice altceva, $i trist, 'n egal& m&sur&, ar %i %ost pierderea oric&rei $anse de a mai c&uta arma secret& pentru care veniser& 'n aceast& lume. 5$i 'ndrept& apoi simurile spre s%era luminoasa a scutului sub care se a%la ascuns& nava Lavoisier. "upra%aa str&lucitoare a acesteia era singurul lucru din marele ora$ care nu %umega din cauza distrugerilor provocate de incendii. 5n timp ce o privea, $ocul 'nelegerii adev&rului 'l cuprinsese. 5n zborul s&u impetuos pe
KB
deasupra planetei, uitase de lucrul cel mai important dintre toate. El ; sau cel puin simurile lui ; str1+unseser1 ce!u!a im+enetra-i!1 a scutu!ui +rotector. / %ric& brusc& se amestec& cu 'nelegerea acestui %apt. "e putea 'ntoarce 'napoi prin acela$i scut2 -um de reu$ise, 'n primul rnd, s& treac& de aceast& barier&2 Matematic, pentru ca o cantitate de energie s& %ie trans%erat& dintr.o parte 'n cealalt& a scutului, era imposibil. /are simurile $i %unciile c&p&tate erau 'ntr.adev&r att de puternice2 5$i %or& apoi reintrarea prin scutul protector a$teptnd ca impactul s& se produc& ; 'ns& nimic de genul &sta nu se 'ntmpl&. !poi se reg&si 'n interior, privind din&untru spre bolta luminoas& $i spre nava care se a%la acolo. Parc& mintea 'i %usese brusc cuprins& de %oc $i de o uria$& energie, 'n leg&tur& cu semni%icaia acestei descoperiri atunci cnd se n&pusti 'n centrul de comand&. !cum, acolo, al&turi de Dreyer se a%lau $i ceilali. Mason $i civa dintre oamenii s&i se str&duiau din r&sputeri s& repun& 'n %unciune cteva dintre sondele senzoriale, pro%itnd de %aptul c& atacul inamicului 'ncetase pentru moment. 0 !m g&sit.o1 strig& *nder+ood. !vem acum arma pe care cei din Dragbora au %olosit.o 'mpotriva "irenienilor1 ,llia ip& cuprins& de panic& $i cu nervii 'ntin$i la ma im recunoscnd vocea lui *nder+ood. Mason se r&suci dezorientat $i speriat la rndul s&u. 0 *nder+ood1 *nde e$ti2 0 E putem lovi oriunde se vor ascunde, r&spunse acesta. ,ndi%erent unde Demarzule va 'ncerca s&.$i ia zborul 'l voi g&si. 3u e ist& nici un loc 'n *nivers unde s& se poat& ascunde de mine1
K8
17 -orpul %izic al lui *nder+ood se recupera 'ncet 'n urma operaiei severe la care %usese supus. -u toate acestea era imun la orice durere, 'ntruct, posednd acum %unciile a-asice, era ca $i cum ar %i avut un cu totul alt corp. Putea 'nc#ide toate canalele omene$ti posibile $i totu$i s& continue s& e iste doar prin intermediul simurilor a-asice. 5n timp ce %lota lui Demarzule se rotea peste planet& distrugnd %&r& rost tot ce 'ntlnea 'n cale, *nder+ood '$i petrecea timpul e ersndu.$i noile sale puteri. (reptat, reu$i s& 'neleag& unele dintre propriet&ile $i %iinciile acelor organe. Tri a-asa era organul senzorial, situat la baza craniului s&u cu a)utorul c&ruia putea percepe $i localiza orice tr&iri $i senzaii, indi%erent ct de departe se produceau acestea. Erau pe deplin controlabile ca e%ect subiectiv, cum de alt%el $i descoperise atunci cnd trecuse dincolo de interiorul navei. De$i nu era con$tient de %rigul interstelar acesta nu avea nici un e%ect asupra corpului s&u sau aparaturii sale senzoriale. Dor a-asa era organul comunic&rii, 'ns& pentru a putea transmite $i privi e%ectele senzoriale, aceasta trebuia s& %uncioneze 'n combinaie cu tri a-asa. !$adar, aceste dou& organe puteau, laolalt&, nu numai s& transmit& mesa)e simple, dar sa $i emit& e%ectiv senzaiile sau st&rile de c&ldur&, r&ceal&, sunet $i lumin&. 5n plus, tot aceste dou& organe erau capabile de a ucide rapid $i t&cut. Marele mister pe care *nder+ood trebuia s& 'l dezlege era acela de a a%la cum se puteau produce e%ectele ultime menionate. F&cu un ast%el de e periment 'ndreptndu.$i plin de elan aceste puteri asupra unui sistem nervos arti%icial conectat la o reea de %ire. ! putut observa ast%el, %&r& nici o 'ndoial&, cum un puternic cmp electric se strnise, cmp ce avea 'ns& acum propriet&i pe care %izicianul nu le mai 'ntlnise vreodat&. 3ep&s&tor $i total indi%erent *nder+ood continua s&.$i e erseze noile capacit&i $i descoperi c& putea m&ri puterea acelui cmp pe care.l crease de %iecare dat& cnd 'ncerca acest lucru. Dac& era necesar, o 'nelegere deplin& a %elului 'n care aceste capacit&i distrugeau esuturile nervoase avea s& vin& cu siguran&, 'ns&, putea a$tepta pn& cnd $i.ar %i atins obiectivele de pe P&mnt. -el de.al treilea organ seaa a-asa era cel mai straniu dintre toate. Puternic $i sigur conectat cu celelalte organe prin ni$te canale de nervi, p&rea a nu avea nici o %uncie. Jandro se re%erise la el ca la un receptacul al vieii. "e p&rea c& este vorba despre o credin& a celor din Dragbora con%orm c&reia tot ce reprezenta un individ putea %i atras 'n aceast& seaa a-asa atunci cnd moartea se apropia. -u nes%r$ite milenii 'n urm&, arta reconstruciei arti%iciale a unor corpuri 'n care organul acesta s& %ie plasat se pierduse, 'ns& Dragboreenii au continuat s& tr&iasc& cu sperana redescoperirii acestei cunoa$teri vitale. !ceasta era e plicaia lor pentru conservarea acelor nenum&rate seaa a-asa, %iecare %amilie posednd o vast& colecie de organe ale str&mo$ilor 'ncepnd c#iar din perioada e pulz&rii lor de pe planeta.mam&. /amenii de $tiin& nu $tiau 'ns& care sunt, cu adev&rat, %undamentele acestei teorii. !parent, o ast%el de re'nviere nu %usese niciodat& realizat&, 'ns&, cu toate astea, cu %iecare moarte seaa a-asa era scos din corp cu un soi de religiozitate $i apoi conservat. *nder+ood se simea asemenea unui str&vec#i gladiator antrenndu.se pentru o b&t&lie 'n marea aren&, 'ns& nu avea, deocamdat&, cu cine s& lupte pentru supravieuire. 3imeni nu $tia mai bine dect el c&, 'n momentul 'n care avea s& se a%le 'n %aa lui Demarzule $i s&.l provoace, s.ar %i putut ca acesta s&.i %ie egal sau c#iar superior 'n privina puterii distructive, pentru c& Demarzule avea e periena necesar&. E ista 'ns& un mi)loc de ap&rare 'n acest caz, %apt pentru care *nder+ood '$i concentra 'ntreaga atenie asupra capacit&ilor de care dispunea. Dor a-asa avea puterea de a absorbi $i a stoca puterile distructive. *nder+ood descoperise acest lucru aproape din 'ntmplare atunci cnd te#nicienii lui Mason puseser& la punct un ec#ipament pentru a duplica, pe ct posibil, %ora de distrugere. Era slab $i total ine%icient 'ns& reacion& asupra *or a-asei iar organul absorbi involuntar aceast& energie.
K=
*nder+ood se simea absolut 'ncrez&tor 'n %aptul c& reu$iser& s& g&seasc& temuta arm& pentru care veniser&. Era evident c& str&vec#ea cultur& Dragboro."irenian& poseda, de asemenea, pentru protecie, scutul de %or&. -uvintele lui (os#mere indicaser& clar acest lucru, 'ns& ei, oamenii de $tiin& nu p&trunseser& sensurile celor spuse de el> !u g&sit un mod de a trece prin barier&. /amenii no$tri cad ca mu$tele. De$i antrenai 'n metodele %izice de gndire, ace$tia trecur& cu vederea orice %or&, precum s.a dovedit aceea a a-asei Dragboreenilor. Mai e ista 'nc& un lucru care 'l 'ngri)ora pe *nder+ood $i acesta era posibilitatea de a produce e%ectele armei a-asice cu a)utorul mi)loacelor electronice. De$i oamenii de $tiin& e$uaser& aproape total 'n 'ncercarea lor de a %ace asta, *nder+ood se 'ntreba 'ns& dac& cei de pe P&mnt, a%lai sub comanda lui Demarzule, nu reu$iser& asta. /ricum, ca un argument 'n %avoarea oamenilor de $tiin&, se a%la %aptul c&, de$i poseda o vast& $i cuprinz&toare cunoa$tere $tiini%ic&, Demarzule r&mnea totu$i doar un dictator, nu un politician. Demarzule nu era un om de $tiin&. 5n cea de a treia zi de dup& operaie, *nder+ood se simi 'n stare s& p&$easc& prin nav& cteva minute, de$i, cu a)utorul simurilor a-asice el %usese tot timpul activ, supraveg#ind munca des%&$urat& 'n tot acest timp 'n laborator. "imea cum puterile 'i sporeau cu %iecare or& care trecea, iar perspectiva noii lumi de puteri %izice $i mentale 'n care intrase era una cople$itoare. "imea alte noi $i ne'ncercate propriet&i ale organelor pe care nu 'ncercase 'nc& s& le e perimenteze. !vea 'ns& destul timp pentru acest lucru atunci cnd urmau s& a)ung& pe P&mnt. De pe P&mnt, %lota de lupt& era urm&rit& cu mare atenie. Focurile turbate trase de pe aceste nave terminaser& cu totul str&vec#ile ora$e, pn& cnd *nder+ood reu$i s& se ridice %izic din pat. -ei de la punctul de observaie raportar& c& %lota se 'ndrepta acum 'n direcia navei.laborator Lavoisier. 0 !r %i mai bine s& ne 'ndep&rt&m 'n spaiu, spuse *nder+ood. 3u mai avem nici un motiv pentru a mai r&mne aici $i nu vreau, dac& tot suntem 'n stare s& plec&m, s&.i l&s&m s& ne distrug& din nou toate sondele. "ar putea s& ne cear& s& ne pred&m $i este mult mai indicat s& ne a%l&m 'n adncimile spaiului cnd ne vor cere asta. !colo vom putea manevra cu mai mult& u$urin& nava. Lavoisier se ridic& 'ncet de pe supra%aa planetei avnd direcia stabilit& spre P&mnt, a%lat la mai mult de nou&zeci de milioane de ani.lumin& distani. "cutul de %or& a%lat sub ei str&lucea asemeni unei stele $i cu a)utorul sondelor cei care se a%lau de veg#e v&zur& cum %lota '$i sc#imb& rapid cursul pornind 'n urm&rirea lor. *nder+ood p&r&si nava $i l&s& simurile s& r&t&ceasc& prin spaiul din )urul navei. R&m&sese 'n spaiu asemeni unui omnipotent observator 'n timp ce str&lucitoarea s%er& de lumin& pe care o creaser& se gr&bea printre ceruri. 5n spatele ei soseau dou&zeci de nave de lupt& puternice, avnd o putere de accelerare su%icient& pentru a a)unge imediat lng& Lavoisier. Dintr.un impuls de mnie, *nder+ood se 'ndrept& rapid spre cea mai apropiat& nav& $i p&trunse 'n interior. Era nava stindard a %lotei (erestre> 'rea$or. Discipolii care alc&tuiau %orele de lupt& p&reau ca ni$te oameni care se n&scuser& din nou. 3u era 'n ei nimic din acea atitudine de blazare sau de deziluzie, atitudine constant& pe P&mnt pn& la sosirea lui Demarzule. 5n sc#imb, *nder+ood vedea 'n ei o atitudine zeloas&, aproape 'nsp&imnt&toare. 3imic altceva dect %anatism. 5ncerc& atunci s&.$i imagineze naiunile P&mntului pline de asemenea oameni condu$i de aceea$i diabolic& inspiraie. , se %&cu r&u gndindu.se la asta 'ntruct, c#iar dac& Demarzule ar %i %ost distrus nici un om s&n&tos la minte nu ar mai %i putut g&si, pre de sute de ani de acum 'ncolo, pacea pe P&mnt. Prin moarte, Demarzule ar %i putut deveni un martir $i ar %i continuat s& tr&iasc& mai puternic dect niciodat& 'n minile adepilor s&i. 5n timp ce *nder+ood se mi$ca printre ace$ti inamici, avu ocazia sa aud& cteva remarci re%eritoare la Lavoisier $i oamenii de $tiin& de pe nav&. (ermenii cei mai blnzi cu care
KA
ace$tia erau caracterizai sunau simplu> blas%emiatori $i necredincio$i. ,ntr& 'n centrul de comand& unde !miralul se a%la 'ntr.o con%erin& cu -&pitanul de pe 'rea$or. 0 !m primit ordinele, -&pitane Montrose, spunea !miralul. (rebuie ca nava $i toi ceilali a%lai la bordul ei s& %ie distruse complet. 0 !sta 'nseamn& c& renun&m la a mai lua prizonieri2 !miralul d&du din cap a aprobare> 0 /rdinele vor %i transmise imediat 'ntregii %lote. 7om ataca combinat cu a)utorul noului distrug&tor de scuturi de %or& protectoare. *nder+ood 'ng#e& auzind cele spuse. /are adusese Demarzule cu el cine $tie ce teri%iante mi)loace de penetrare a scuturilor de %or& $i de a le %ace absolut inutile2 !cest scut era singurul mi)loc pe care.l avea la dispoziie Lavoisier, iar Raza !tomic& de la bord avea s& %ie total ine%icient& 'mpotriva celor dou&zeci de nave ce o 'ncon)urau. *nder+ood auzise de)a ordinele primite. Printre oamenii de pe 'rea$or domnea acum tensiunea. Era pentru prima oar& cnd arma avea s& %ie utilizat& 'mpotriva unui inamic, se gndi *nder+ood, $i v&zu cum membrii ec#ipa)ului erau ner&bd&tori $i parc& posedai de dorina de a ucide. Plec& apoi iute prin interiorul navei 'n c&utarea ma$in&riei ce avea s& %ie 'ndreptat& spre nava.laborator. 3u credea c& este posibil s& e iste ceva care s& poat& distruge scutul de %or& protector. 5ns& 'n clipa 'n care z&ri armele $tiu cu sigurana c& ele proveneau de la o civilizaie care obi$nuia odat& s& depind& de acest scut pentru protecie. Privi cum membrii ec#ipa)ului controlau nivelul puterii $i %i au arma spre 'ndep&rtata nav&. *nder+ood se gr&bi s& a)ung& 'napoi pe Lavoisier pentru a vedea e%ectele atacului violent care urma s& vin&. "cutul de %or& ce 'ncon)ura nava str&lucea datorit& celor dou&zeci de raze rozalii care erau toate 'ndreptate spre el. -nd aproape c& a)unse, se p&rea c& nici un e%ect nu se producea 'ns&, brusc, str&lucitoarea carapace deveni ro$ie 'n timp ce scutul de %or& pierdea din putere. 5n acea clip&, *nder+ood 'nelese mi)loacele prin care distrug&torul %unciona. !cesta nu penetra scutul, 'ntruct era imposibil. 5ns& dezec#ilibra %orele care susineau scutul %&cndu.l s& se roteasc&. E%ectul urma s& %ie urm&torul> o mas& mare de energie avea s& p&trund& 'n generatoarele de pe Lavoisier urmnd, %iresc, ca 'n scurt timp s& le %ac& scrum, l&snd nava.laborator prad& Razei !tomice. 3u mai era timp pentru a intra 'n Lavoisier pentru a.i preveni. *nder+ood se 'ntoarse cu viteza unei rac#ete pe 'rea$or. !colo, 'n adncurile navei 'l g&si pe 6e%ul /perator care diri)a toate acele raze 'nspre Lavoisier. -u toat& puterea armelor sale a-asice arunc& o und& devastatoare de energie 'n canalele nervoase ale individului. Rezultatul se dovedi unul $ocant pentru cineva neobi$nuit s& ucid&. /mul se ridic& brusc din %aa tabloului de comand&, nesigur pe el, pentru ca, 'n %inal s& se pr&bu$easc& peste toate acele butoane pe care le manevra. 5n *nder+ood, a%lat 'n criz& de timp, nu se produsese nici o reacie privind aceast& ucidere. Ma$in&ria comple & a distrug&torului 'ncepu s& s%rie, oprindu.se pe )um&tate 'n zdr&ng&nitul releelor. *nder+ood se mut& apoi 'nspre urm&torul sector al navei unde puternicele proiectoare ale Razei !tomice '$i a$teptau prada. 5$i prelungi cu atenie puterile coninute 'n *or a-asa. Era ca $i cum ar %i simit traseul pe care 'l parcurgea 'nspre celulele nervoase ale operatorului, $i de acolo 'n creierul acestuia. /dat& a)uns acolo pronun& un ordin scurt $i s&lbatic. F&r& a se 'ndoi de cele auzite 'n creier operatorul roti toate mecanismele care ridicar& radiatoarele. !cum acestea se 'ndreptau spre cea mai apropiat& nav& din %lota lor. 0 Foc1 comand& *nder+ood. Degetele operatorului ap&sar& pe butoane. Raza !tomic& izbucni puternic 'n spaiu, distruse toate componentele eseniale ale navei sale $i.i 'mpr&$tie %ragmentele 'n abisurile de dedesubt. *nele din aceste %ragmente se izbir& $i de alte nave provocndu.le daune $i sc#imbndu.le direcia de zbor. (imp de o clip& de la producerea catastro%ei, comandanii %lotei amuir&, ne$tiind ce s& %ac& 'n timp ce con%uzia se 'mpr&$tia rapid printre ec#ipa)e.
K?
Dipetele isterice ale operatorului care ap&sase pe butoane umpleau acum camera. 0 3u eu am %&cut asta1 ip& el. -eva m.a %&cut.. *nele dintre nave se a%lau 'nc& 'n plin atac asupra laboratorului Lavoisier, iar *nder+ood nu $tia ct timp mai aveau s& reziste ace$tia din urm&. "e gr&bi apoi 'nspre urm&toarea nav& unde, de$i mai puin panicat&, mulimea a%lase despre cele 'ntmplate. *nder+ood porni 'n c&utarea navei de unde se e%ectuau tragerile. 5$i croi din nou drum spre creierul operatorului a%lat la serviciu $i 'ndrept& proiectoarele 'n alt& parte. De aceast& dat& inta era puternica nav& amiral 'rea$or. /peratorul privi cu oroare cum imensa coca a navei stindard 'i ap&ru pe ecran $i, cu toate acestea, precis $i %&r& nici o ezitare, degetele sale %i ar& armele c#iar pe centrul intei, apoi ap&s& pe butoane. F&r& nici un sunet un imens m&nunc#i de %l&c&ri izbucni acolo unde, pn& nu de curnd, se a%la acel leviatan al spaiului. Ecranele de pe celelalte nave %user& pentru moment 'nc#ise $i asta din motive de protecie pentru a %i apoi redesc#ise $i a reda celor din %lot& dezastrul provocat. /biectivul %usese 'ndeplinit. Distrug&toarele raze de pe celelalte optsprezece nave r&mase 'n %unciune disp&rur&, %lota pornind 'n c&utare de supravieuitori. *nder+ood simi momentul prielnic $i '$i e tinse puterile pn& cnd acestea 'ncon)urar& 'ntreaga %lot&. !poi 'ncepu s& vorbeasc& auzit de %iecare membru al navelor r&mase 'nc& intacte> 0 /ameni de pe P&mnt1 !i )urat supunere $i loialitate lui Demarzule, "irenianul, din cauza puterii sale. !cum vei )ura credin& unei alte puteri, capabile s&.l distrug& pe Demarzule odat& pentru totdeauna. ,.am ucis pe semenii vo$tri %&r& s& v& putei opune $i am distrus dou& din cele mai puternice nave ale voastre, 'ns&, cu toate acestea, nici unul dintre voi nu m.a putut vedea. 3u cunoa$tei %elul 'n care reu$esc s& p&trund 'n mi)locul vostru $i nici cum reu$esc s& m& %ac auzit de voi. 7.ai tr&dat $i v.ai %&cut de ru$ine rasa din care %acei parte 'n %avoarea unui e traterestru care a distrus $i ruinat lumi $i gala ii. 7& %acei vinovai de cea mai 'nalt& tr&dare 'n %aa umanit&ii. -e v.a 'ndrumat la o asemenea in%amie2 Putei s& v& al&turai acum %orelor care.l vor $terge de pe %aa P&mntului $i a *niversului pe monstrul de Demarzule1 Putei accepta conducerea celui mai puternic sau vei %i distru$i. !legei1 (&cerea domni cteva momente 'n interiorul celor optsprezece nave, apoi se strni un zgomot ca la balamuc. *nder+ood se retr&sese de)a din mi)locul %lotei $i se re'ntoarse 'n camera de comand& de pe Lavoisier. !ici domnea disperarea. Mason intuise corect natura armelor cu care %useser& atacai. De$i trupul s&u %izic 'nc& z&cea 'n camera 'n care %usese l&sat s& se odi#neasc&, membrii ec#ipa)ului se obi$nuir& repede cu vocea ce le r&suna acum 'n creiere. Pe scurt, *nder+ood le povesti ceea ce %&cuse. -nd termin&, spuse> 0 -are sunt, dac& sunt, daunele provocate navei, Mason2 0 3umai dou& generatoare de capacitate mic& au cedat. 3u vom rezista 'ns& unei ra%ale asemenea acesteia. De unde au %&cut rost de aceste ma$in&rii2 0 3u $tiu. Este posibil ca ele s& %ie realizarea lui (os#mere. -#iar dac& acesta nu a dus.o la bun s%r$it este sigur c&, avnd 'ndrumarea lui Demarzule, oamenii de $tiina de pe P&mnt au reu$it s& termine treaba. 3u putem $ti. 4ucrul cel mai important acum este c& avem 'n spatele nostru o adev&rata %ort&rea& distrug&toare. Pentru moment suntem 'n avanta), 'ns& nu sunt sigur de ceea ce se va 'ntmpla cnd se vor reg&si $i 'ntruni pentru a lua o decizie. Dac& nu accept& ultimatumul pe care l.am dat s.ar putea s& %im o prad& sigura. 0 6i dac& va %i, 'ntr.adev&r a$a, cum ne vom descurca cu o %lot& 'ntreag& de %anatici $i de idioi2 0 7om avea nevoie de %iecare aliat pe care.l putem g&si. Este sigur c&, 'nainte de a.i avertiza, vestea despre dezastrul produs a a)uns pe P&mnt. Demarzule $tie c& venim $i este con$tient de puterile pe care le am. F&r& 'ndoial& c& va trimite nave de interceptare rapide $i
KE
super.puternice pentru a ne nimici. Dac& putem c&p&ta controlul asupra acestor optsprezece nave le putem opune pe ele atacului care urmeaz& $i poate a$a vom reu$i s& ne strecur&m prin ap&rarea (erestr&. 3u conteaz& ce se va 'ntmpla cu %iecare dintre noi ; important este s& m& apropii su%icient de Demarzule pentru a.l pune 'n 'ncurc&tur&. -#iar 'n acel moment -&pitanul Da+son se apropie de Mason. *n mesa) din partea %lotei. "e predau necondiionat.
KF
18 Motoarele au iliare au %ost scoase $i 'ndep&rtate din coca navei stindard, 'rea$or, acum distrus&. ,nstalate apoi la bordul lui Lavoisier e!e puteau cu u$urin& s& aduc& nava.laborator la o vitez& comparabil& cu aceea a celei mai rapide nave din %lot&. !$a 'nct cu mica nava. laborator Lavoisier pe post de nav&.amiral devastata dar reorganizata %lot& se re'ntorcea 'nc& o dat& pe P&mnt. Pe m&sur& ce zilele tot mai lungi se scurgeau, iar ei se 'ndreptau cu o vitez& incredibil& spre (erra, %izicienii $i inginerii trans%ormar& Lavoisier 'ntr.o veritabil& arm& mortal&, egal& cu oricare dintre navele din %lot&. Fuseser& instalate noi $i mult mai puternice Raze !tomice, iar distrug&toare masive %useser& construite 'n zonele de dinainte spre a %i %olosite 'n scopuri mult mai pa$nice. 5n timp ce ei se n&pusteau 'n in%initul spaiu, *nder+ood se muta de pe o nav& pe alta cu a)utorul simurilor a-asice, testnd, e aminnd $i alegnd pe %iecare dintre membrii ec#ipa)elor de lupt&. Dac& $i.ar %i putut permite s& %ie milos sau plin de compasiune, ar %i e tins asupra lor toate capacit&ile de care dispunea, 'ntruct, p&reau ni$te grupuri demne de mil&. El $tia c& standardele lor valorice %useser& din nou zdruncinate $i r&v&$ite prin 'n%rngerea pe care o su%eriser& din cauza lui. Dac& 'ns& credina lor 'n invincibilitatea lui Demarzule $i a lor 'n$i$i, pentru c& erau Discipolii acestuia, nu ar %i %ost att de mare, 'n%rngerea li s.ar %i p&rut mai u$or de acceptat *nder+ood era recunosc&tor acestei vanit&i $i 'ngm%&ri a lor care.i %&cuser& att de vulnerabili atunci cnd 'n%rngerea se dovedise inevitabil&. 4oialitatea lor %a& de *nder+ood nu era un lucru stabil $i el $tia asta. ,ns& ma)oritatea erau dispu$i s&.$i arate aceast& loialitate $i supunere %a& de oamenii de $tiin& 'ntruct erau e%ectiv 'n%ometai ca cineva s&.i conduc& $i puterea invizibil& care distrusese dou& dintre navele de r&zboi ale 'e!ui Mare reprezenta cu siguran& o %orm& apreciabil& de conducere $i guvernare. !cestea erau, 'n %apt, gndurile ce se iveau 'n minile lor r&t&cite. *nder+ood 'i 'ndep&rt& din posturile.c#eie pe aceia 'n care nu putea avea 'ncredere $i tot timpul c&l&toriei le vorbi, uneori 'neleg&tor, alteori poruncitor, 'ns& 'ntotdeauna a%i$nd acea putere pe care ace$tia trebuiau s& o respecte. 4a s%r$it simi c& alesese ec#ipa)ele potrivite $i 'n care putea avea 'ncredere, asta 'n m&sura 'n care se putea avea 'ncredere 'n P&mntenii ce proveneau dintr.o cultur& a 'ndoielii $i a dispreului %a& de adev&r $i cinste. E ersa zilnic, 'n vederea per%ecion&rii, puterile sale a-asice $i simi cum devine din ce 'n ce mai sigur pe aceste mi)loace. 4a %el crescuse $i stima sa %a& de micua $i 'ndep&rtata cultur& a Dragborei care 'n%lorise $i se dezvoltase pe o lume arid& $i stearp&. Puterile pe care le poseda 'nsemnau sinucidere curat& pentru rasa din care %&cea parte. *neori se 'ntreba c#iar dac& va %i 'n stare s& reziste el 'nsu$i tentaiei pn& 'n clipa 'n care elul lor ar %i %ost atins. -u siguran& c&, odat& misiunea 'nc#eiat&, aceste organe aveau s& %ie 'ndep&rtate pentru totdeauna din corpul s&u %izic. -#emarea lor pentru putere, s&n&tate, dar $i 'nelegere, reprezenta cu mult mai mult dect putea suporta o %iin& uman& a%lat& 'n acest stadiu de evoluie mental&. !proape de P&mnt, vizibil acum, de pe orbita lui Marte, ap&rur& pe ecran primele semne ale luptei ce urma s& aib& loc. /bservatorul de la post d&du avertismentul. *n num&r mare de nave rapide de interceptare p&r&sea P&mntul 'ndreptndu.se 'nspre ei. *nder+ood '$i dorea acum s& %i %ost mai atent, cnd era tn&r, la arta militari 3u 'ndr&znea s& lase comanda nici unuia dintre r&zboinicii pe care.i supusese, pentru c& asta ar %i 'nsemnat s&.$i piard& din prestigiul $i puterea pe care le avea asupra lor. (otodat& 'ns&, nici ele $i nici vreun altul dintre oamenii de $tiin& nu erau competeni pentru a conduce 'n vrte)ul b&t&liei o unitate militar& comple & cum era %lota ce.i aparinea acum. -u toate astea trebuia s& %ac& ceea ce era %&cut. !$ez& %lota 'ntr.o %ormaie cilindric&, cu Lavoisier 'n centru $i restul navelor la peri%erie. 3u aveau s& se produc& manevre %anteziste, ci doar o %or& direct& $i violent& cu %iecare
KI
er$ ce putea %i generat din interiorul navei. Disipatorii entropici erau de)a 'n %unciune absorbind o %raciune din impulsul ce purta %lota de.a lungul spaiului, 'ns&, pe m&sur& ce se 'ndrepta spre "istemul "olar viteza acesteia era imposibil de m&surat prin mi)loacele standard "olariene. 3avele de interceptare erau incapabile de a atinge o asemenea vitez& 'ntr.un timp att de scurt, 'ns& o und& de $oc reu$i s& se apropie att ct s& provoace o coliziune 'n sensul direciei de mers, o und& strnit& de %uria tuturor distrug&toarelor $i a Razei !tomice intite spre %lot&. E%ectul nu era unul demn de luat 'n seam&. "curta 'n%runtare nu 'nsemna nimic. 5ns&, dac& Lavoisier inteniona s& aterizeze, nu putea %ace acest lucru la viteza uimitoare pe care o avea, pentru c& treceau de)a de P&mnt. -u toate astea *nder+ood era satis%&cut 'n timp ce.$i desc#ise oc#ii $i abandon&, pentru moment, simurile a-asice pentru a redeveni el 'nsu$i. 0 "unt sigur c& raza pe care 'mi pot %olosi toate aceste capacit&i se 'ntinde pe cel puin o sut& cincizeci de mii de Cilometri. Jandro trebuie s& %i %ost 'n stare s& e amineze planeta civilizaiei Dragbora cu a)utorul a-asei, 'ns&, probabil c& nu $i.a dat seama de acest lucru. (ot ce $tiu este c& spaiul 'n care pot aciona cre$te constant. 0 -e ai de gnd s& %aci2 'ntreb& (erry. ,ntenionezi s& ateriz&m sau s&.l ataci pe Demarzule %&r& ca nava s& se a%le pe P&mnt2 0 -red c& este mult mai sigur s& r&mnem 'n spaiu. Dac& putem manevra nava pentru a o a$eza pe o orbit& a%lat& la $aizeci $i cinci de Cilometri de P&mnt $i dac& putei rezista atacurilor, su%icient de mult ct s& 'l g&sesc pe Demarzule, aceasta ar trebui s& %ie marea noastr& $ans& care s& ne asigure succesul. Dac& ateriz&m nu vom %i altceva dect ni$te inte sigure. (oi c&zur& de acord cu cele spuse de *nder+ood, de$i nici unul dintre cei a%lai pe nav& nu prea aveau 'ncredere 'n capacitatea lor de a rezista atacurilor care, cu siguran&, aveau s& urmeze. -ontinua cu toii s&.$i repete c& nu salvarea lor sau a navelor era importanta. -eea ce conta era s& i se o%ere lui *nder+ood prile)ul potrivit de a se n&pusti cu puterile sale a-asice asupra lui Demarzule. Dup& ce asta se va %i 'ntmplat, $ansa avea s& %ie cea care s& decid& ce va urma. 7iteza de navigaie 'ncetini dup& ce trecur& de P&mnt. Disipatorii de energie absorbir& puterea uria$a a zborului navei $i o dispers& 'n spaiu pentru a re.crea acele particule in%initezimale ce %useser& distruse pentru a obine acea energie. !$a c&, 'n timp ce %lota opri impulsurile $i se 'ntoarse 'ntr.o %orm& de spiral& bine legat&, navele de interceptare se n&pustir& 'nspre ei 'nc& o dat&. Masa tem&toare, reprezentat& de %lot&, '$i p&stra acum un curs stabil. (orente de energie, izbucnite din centrul nenum&railor atomi pornir& 'n spaiu. (rei dintre navele de interceptare pierir& 'n acest bara) 'nainte de a.$i %i creat propriile lor scuturi de protecie. (otul se trans%orm& 'ntr.o lupt& %antastic& purtat& 'ntre %ore aproape identice $i e trem de puternice. !tt Raza !tomic&, ct $i distrug&torul, puteau %i operabile numai printr.un gol creat 'n cmpul de %or& 'ns&, o asemenea desc#idere ar %i reprezentat un punct vulnerabil %avorabil armelor inamice. (ocmai de aceea te#nica militar&, 'n acest caz, consta 'n sc#imba. rea rapid& a atacului pornit dintr.un radiator al unei nave 'ntr.unui al alteia, 'n a$a %el 'nct nici o desc#iz&tur& s& nu se produc& $i s& nu devin& o int& sigura pentru inamic. 3avele de identi%icare erau prea mici pentru a deine ec#ipamentul necesar unor asemenea tactici de ap&rare. "ingura lor metod& de lupt& consta 'n capacitatea $i rapiditatea de manevrare. 4ovind %&r& cruare, la 'ntmplare, prin culoarele aeriene ale navelor de lupt&, razele lor distructive puteau trece printr.un radiator. 4egile $ansei erau uneori de partea lor $i reu$eau s& loveasc& din plin 'ntr.o asemenea desc#iz&tur& ce dura doar cteva secunde. !$a se %ace c& *nder+ood $i camarazii s&i v&zur& cum una din navele de lupt& e plod& ca o supernova. 5ns& $i nava de interceptare %u lovit& o secund& mai trziu de %ocul concentrat al celor dou& nave al&turate celei distruse, dar pierderea era una negli)abil& pentru inamic. 3avele de
K@
interceptare nu contau prea mult, deoarece soseau de pe P&mnt 'n urm&rirea $i distrugerea navei.laborator, mereu $i mereu alte asemenea gze de interceptare. Dar nu apropierea acestora era motivul pentru care inimile celor de pe Lavoisier 'ncepur& s& tremure. 5n spatele lor, a$tepta 'n lini$te o %lot& de cincizeci de cuirasate zbur&toare ce aveau la bord o imens& %or& de distrugere. 0 -are este raza de cerc orbital& 'n aceast& clip&2 ceru brusc *nder+ood un r&spuns navigatorului. 0 6aizeci de mii. 0 Preia comanda Mason, spuse *nder+ood. M& duc )os pe P&mnt. ,mpactul acestui moment, despre care toi $tiau c& avea s& soseasc&, 'i lovi din plin. 3u era vorba despre consideraia $i prietenia lor pentru *nder+ood, care putea muri c#iar sub oc#ii lor $i nu era vorba nici despre distrugerea lor total& provocat& de cuirasatele zbur&toare. Era vorba despre %aptul c& acest moment avea s& decid& cursul istoriei umanit&ii. (otul depindea de o singur& $i stranie arm& luat& din minile unui popor uitat 'ntr.o mic& oaz& de civilizaie, popor al c&rui destin p&rea a %i %ost acela de a p&stra aceast& arm& pn& 'n clipa de %a&. 6i, 'n plus, doar unul dintre ei era acela care avea controlul asupra acestei arme, 'n timp ce celorlali nu le r&mnea dect s& stea deoparte $i s& a$tepte, neavnd cum s& asiste la con%lictul dintre cei doi. *nder+ood st&tea pe un scaun mare $i con%ortabil care avea s&.i susin& corpul %izic 'n timp ce simurile sale a-asice se 'ndreptau 'nspre P&mnt pentru a distruge anacronismul pe care el 'l adusese propriei civilizaii. ,ronic& situaie. Era privilegiul s&u de a $terge ceva din vina pe care $tia c& nu $i.o poate scoate vreodat& din minte, vina de a %i %ost acela care l.a re'nviat pe Demarzule. Dintre toi cei a%lai 'n centrul de comand& numai ,llia scoase un ip&t. E! z&cea aparent rela at cu oc#ii 'nc#i$i 'n uria$ul scaun din camera de control, 'ns& %ora pe care o reprezenta acum Delmar *nder+ood se a%la la o distan& de $aptezeci $i cinci de Cilometrii, bntuind deasupra scutului de %or& ce prote)a $i ascundea Muzeul -arlson. "imultan cu ip&tul ,lliei 'n nav& se d&du alarma. 0 "untem lovii1 Peneratoarele trei $i patru ale scutului protector au c&zut1 5n timp ce *nder+ood '$i p&stra direcia de avansare con%orm undei de percepie, avea senzaia plon)&rii cu corpul 'nainte 'nspre o mulime ce se adunase ca prin magie 'n )urul coloanelor albe $i str&lucitoare ale cl&dirii. -a $i cnd ar %i $tiut despre lupta ce avea s& se des%&$oare 'ntre cei doi titani, miile de oameni a%lai de)a acolo se strnseser& 'nainte ca scutul de %or& s& %ie instalat $i ca navele de lupta s& '$i ia zborul. Priveau, a$teptnd necunoscutul, simind cumva c&, 'n curnd, destinul lor avea s& %ie scris. ,maginea acestei mulimi disp&ru din oc#ii lui *nder+ood 'n clipa 'n care plon)& mult dincolo de scutul de %or&, 'n cl&dire, ca $i cnd acesta nici nu ar %i e istat. "emi'ntunericul din interiorul scoicii protectoare %u spart de razele de lumini prezente peste tot pe P&mnt $i 'n muzeul ce %usese trans%ormat 'ntr.un palat monstruos. P&rzi $i servitori 'n a$teptare, ezitani, se plimbau prin cl&dire, adunndu.se 'n grupuri pentru a se 'ntreba unul pe cel&lalt despre apariia navelor de lupt& $i la ce %olosea acel scut. Era de neconceput c& poate e ista cineva care s&.l provoace pe 'e! Mare, 'ns& c#iar $i improbabilitatea acestui crez 'i umplu de spaim&. *nder+ood intr& 'n cl&dire. 7astul ansamblu de instrumente $i ma$ini care erau odinioar& strnse 'n #olul central disp&ruser&, %iind 'nlocuite cu picturi bogate $i tapierii ce %useser&, cu siguran&, luate cu %ora din comorile P&mntului. 3u se z&rea nimeni. *nder+ood '$i continu& traseul pn& cnd a)unse 'ntr.o serie de s&li de e poziie a%late 'n partea din spate a Muzeului. "e p&rea c& aici %useser& instalate birourile administrative care s& menin& contactul personal dintre Demarzule $i Discipolii s&i. Dup& asta, *nder+ood intr& 'n camera central&>
KK
Demarzule se a%la acolo. *nder+ood avu un $oc involuntar 'n momentul 'n care z&ri creatura e traterestr& pe care o adusese la via&. !$a cum st&tea 'n tronul din mi)locul camerei, 'e! Mare p&rea a %i o sculptur& 'n bronz a unui zeu sau diavol str&vec#i. 3umai oc#ii care.i lic&reau ar&tau c& acel trup uria$ este via&. *nder+ood 'ns& nu se a$teptase la prezena celor dou&zeci de P&mnteni care %ormau un semicerc 'n centrul c&ruia se a%la 'e! Mare. (oi st&teau 'ntr.o t&cere meditativ&. 3ici un cuvnt nu se rostea uimindu.l pe *nder+ood. !poi, 'ncet, Demarzule 'ncepu s& se mi$te. /c#ii s&i 'ncepur& s& caute prin camer&, dup& care 'i spuse lui *nder+ood> 0 !$adar, 'n s%r$it, ai sosit. 5l provoci la lupt& pe Demarzule, 'e! Mare, cu slabele tale puteri. (e cunosc Delmar *nder+ood. Mi s.a spus c& tu e$ti cel care m.ai g&sit $i m.ai readus la via&. 5i datorez mult $i i.a$ %i o%erit un loc privilegiat 'n regatul meu care ar %i cuprins tot *niversul. -u toate acestea tu vrei s& m& distrugi. "unt milos. Poi 'nc& s&.i p&strezi locul dac& vrei. !m nevoie de unul ca tine tot a$a cum am avut nevoie de creierul $i minile lui (os#mere care a %ost att de prost 'nct a crezut c& poate cuceri mileniile 'n locul meu. "unt sigur c& $tii care i.a %ost destinul. Discursul lui Demarzule avusese e%ectul unui $oc paralizant. *nder+ood nu.$i %&cea nicidecum simit& prezena $i cu toate acestea e traterestrul 'l simise. -u a)utorul a-asei simi t&ria $i %oia lui Demarzule, 'ntregul potenial ce se a%la 'n cele trei organe pe care str&vec#ea ras& le crease $i dezvoltase, potenial pe care el de.abia 'l dobndise 'n cele cteva s&pt&mni de e periene. Pentru moment aproape c& se simi 'nvins. Dup& care, brusc, lovi cu toate puterile care se a%lau 'n el. 3iciodat&, pn& acum, nu mai trimisese un %ulger att de devastator. "imi cu satis%acie cum puterile lui Demarzule se pierdeau $i se ve$te)eau 'n %aa atacului s&u, 'ns& 'e! Mare absorbi 'ntreaga energie distructiv& 'ndreptat& asupra lui $i.$i reveni imediat. 0 E$ti un adversar demn, pe m&sura mea, spuse Demarzule. !i reu$it s& 'nvei multe 'ntr.un timp att de scurt, 'ns& mi.e team& c& nu 'ndea)uns. 5i dau 'nc& o dat& $ansa de a accepta ce i.am propus $i s& mi te al&turi. Fiind locotenentul meu poi deveni guvernatorul a nenum&rate Pala ii. *nder+ood nu r&spunse, conservndu.$i ast%el %orele pentru un alt atac c&ruia, cu siguran&, Demarzule nu avea cum s&.i reziste. Eliber& %orele $i simi cum energiile pleac& din el 'ntr.un curent distrug&tor. Faa de bronz a lui Demarzule zmbi sardonic 'n clipa 'n care primi ra%ala uciga$& pe care apoi o absorbi. 0 !tunci cnd vei %i reu$it s& te e tenuezi, spuse acesta, atunci 'i voi %ace demonstraia puterilor mele, 'ns& lent $i iar& nici o grab& 'n a$a %el 'nct moartea s& te cuprind& u$or. *zul unor asemenea unde de energie era e trem de obositor pentru *nder+ood, 'ns& $tia c& organul de absorbie al lui Demarzule avea s& a)ung& 'n curnd la ma imum de capacitate, asta dac& nu $i le va putea evapora totodat&. ,zbi pentru a treia oar& dup& care realiz& teri%iat c& nu Demarzule era cel care absorbea energia. !ceasta era dispersat&, 'ndep&rtat& c#iar 'nainte de a se apropia de "irenian. 5ntr.o stare ce sem&na aproape a panic&, *nder+ood '$i diri)a simurile pentru a localiza sursa acestei dispers&ri $i g&si c& cei ce absorbeau loviturile erau, 'n %apt, cei dou&zeci de P&mnteni ce st&teau nemi$cai 'n )urul lui Demarzule. Demarzule '$i d&du seama aproape instantaneu c& *nder+ood pricepe ce se 'ntmpl& $i spuse> 0 Da, am reu$it s& multiplic&m a-asa. -ancerul este o boal& e trem de prezent& printre voi $i probabil c& peste cinci sute de mii de ani vei %i a)uns la concluzia c& nu trebuie s& luptai 'mpotriva lui, ci s&.l %olosii spre binele vostru. 3oi suntem dou&zeci. 3u ai mai %i venit dac& ai %i $tiut c& ai atia adversari, nu.i a$a2 !cum 'ns& este prea trziu. "punnd acestea o und& de %or& paralizant& $i distructiv& 'l lovi pe *nder+ood. -um
8BB
aciona aceasta, ce simuri 'i ataca, nu $tia 'nc&. "imea numai c& o agonie %ierbinte 'i distruge viaa, ca $i cum ar %i dorit s& nu.l ucid& pe loc, ci s&.l %ac& s& moar& 'ncet, 'n c#inuri cumplite. (rebuia s& se retrag& pe nav& pentru a.$i rec&p&ta %orele. 3u ar %i putut nicicum $i niciodat& s& reziste atacului a dou&zeci $i unu de a-asa. "e rela & $i '$i 'ndrept& puterile spre a a)unge pe nav& 'ns& nu reu$i. <rusc, Demarzule 'ncepu s& rd& sarcastic spunnd> 0 3u, bravul meu P&mntean, nu te poi retrage. 3u ai $tiut asta. 3u e ist& cale de retragere pentru cei care l.au provocat pe 'e! Mare. !i luat o decizie, $i vei rata apoi vei muri, 'ns& numai atunci cnd eu voi dori acest lucru. ,ar, 'nainte ca eu s& dau atacul %inal care 'i va distruge ego.ul t&u ner&bd&tor 'i voi l&sa pe ace$ti P&mnteni s& se distreze cu tine a$a cum %ac pisicile cu $oarecii. Focul %ierbinte $i puternic al lui Demarzule continua, 'n timp ce *nder+ood lupta cu s&lb&ticie, 'ns& 'n van, pentru a se retrage. -um de era posibil s& %ie inut aici 'mpotriva e%orturilor sale de a se retrage2 3u $tia c& 'n a-asa (ac $i asemenea puteri $i nu avea de unde s& $tie cum s& %ac& el singur uz de ele. -ed& $i se 'ntoarse cu spatele, l&snd puterea s& curg& 'n celulele absorbante din *or a-asa, 'ns& acest lucru nu putea s& dureze prea mult 'ntruct organul s.ar %i s%&rmat sub un asemenea stres. !poi, ca $i cnd s.ar %i inut de cuvnt, prelungindu.i agonia, atacul 'ncet& $i Demarzule 'i permise lui *nder+ood s& se odi#neasc&. 0 !i %ost ars, nu.i a$a2 'l 'ntreb& pe un ton bat)ocoritor. -um de ai 'ndr&znit s& te opui celei mai mari %ore din *nivers, celei mai mari mini create vreodat& $i s& o mai $i ataci cu bietele tale puteri2 4.ai blas%emiat pe 'e! Mare presupunnd c& vei reu$i 'n ce i.ai propus1 0 /dat&, cu mult timp 'nainte, r&spunse *nder+ood, %orele "ireniene au %ost 'n%rnte de cele din Dragbora. 6i, iat&, 'nc& o dat& te a%li 'n %aa unuia din Dragbora, Demarzule. !minte$te.i asta $i ap&r&.te1 *nder+ood tres&ri. ,ncredibil, 'ns& i se p&rea ca $i cnd nu el ar %i %ost acela care ar %i rostit acele cuvinte, ci mai degrab& Jandro care, de$i mort, se a%la lng& el, t&cut, spri)inindu.l, 'nv&ndu.l $i s%&tuindu.l. 4ovi cu putere 'ns& nu 'mpotriva lui Demarzule, ci asupra ce#ii mai apropiat P&mntean. !proape instantaneu, ne%ericitul tremur& $i c&zu mort la podea. Rapid, lovi 'n celulele nervoase ale urm&torilor cinci $i murir& $i ace$tia %&r& a scoate vreun sunet. Furios, Demarzule trecu la represalii. *nder+ood absorbi lovirea $i, incredibil, o trimise 'napoi. Era ca $i cum, brusc, deveni con$tient de te#nici la care nici m&car nu visase vreodat&. 3u $tia c& era posibil s& absoarb& %ora distrug&toare a celulelor nervoase cu a)utorul propriei sale *or a-asa $i s& o re'ntoarc& asupra atacatorului cu $i mai mult& putere. -u greu se putea spune c& aciona con%orm voinei sale, 'ns&, cu toate astea e act a$a se 'ntmpla. "imi surpriza ce.l cuprinse pe Demarzule $i, 'n acel moment, $tiu c& descoperise secretul. P&mntenii nu posedau, din cte '$i putea da seama, dect un singur organ primitiv, care cu greu putea %i identi%icat drept a-asa, 'ntruct ace$tia nu aveau dect capacitatea de a se ap&ra, nu $i de a ataca. 5nc& patru dintre ei c&zur& dup& care *nder+ood %u nevoit s& reziste unui alt atac %uribund venit de la Demarzule. -eva asemenea terorii '$i croise drum acum 'nspre mintea e traterestrului, gnduri pe care *nder+ood le percepea cu acuratee. 0 5i aminte$ti acea zi de pe /or$a. 'ntreb& *nder+ood. 5i aminte$ti cum %orele celor de pe Dragbora au str&puns giganticul scut de %or& pe care 'l aruncasei deasupra planetei2 5i aminte$ti cum ai t&i piereau rnd pe rnd, armele lor deveneau inutile iar scutul ceda, lent, dar sigur2 "&.i aminte$ti, Demarzule, c& erau din Dragbora cei cu care te.ai luptat 'n acea zi, $i tot cu unul dintre ei te lupi $i ast&zi. 3u am venit s& te provoc ca un biet P&mntean nebun. !m venit ca un Dragborean, am venit pentru a duce la bun s%r$it misiunea $i Delul str&mo$ilor mei1 "irenianul era 'ns& t&cut, ceea ce.i spori 'ncrederea 'n sine lui *nder+ood. "imea c& nu
8B8
este singur 'n aceast& lupt&, c& toat& civilizaia Dragborei 'l susinea 'n lupta pentru dispariia de%initiv& din *nivers a ultimului "irenian. "e simea ca $i cnd l.ar %i avut al&turi de el pe Jandro. Energia pe care o absorbise de la Demarzule o 'ntoarse 'mpotriva co#ortei de Discipoli care mai r&m&seser& 'n picioare, ucigndu.i t&cut, %&r& mil&. !%lat 'ntr.o stare vecin& cu nebunia, Demarzule spori puterea atacurilor sale. !doptase acum o alt& manier& de asalt, sc#imb&toare $i 'n$el&toare care $oca a-asa lui *nder+ood cu %iecare val de %or& care se ab&tea asupra lui. 5ns& *nder+ood 'nv&ase cum s& controleze aceste valuri, s& le includ& 'n puterea atacurilor sale 'nc& 'ndreptate asupra P&mntenilor care mai rezistau. 4a doar cteva clipe distan& $i ultimii doi Discipoli a%lai de o parte $i de cealalt& a lui Demarzule pierir&. "irenianul p&rea a nu %i b&gat de seam& acest lucru concentrndu.$i 'ntreaga energie asupra lui *nder+ood. Fizicianul obosea acum destul de repede. Energiile rev&rsate din el 'i toceau %iecare celul& a %iinei sale iar acolo sus, 'n spaiu, la bordul navei.laborator Lavoisier %iecare spasm al torturii la care era supus se re%lecta involuntar pe c#ipul s&u. -ei care.l vedeau su%ereau pentru el. ,llia st&tea 'ntr.un col al camerei opus celui 'n care se a%la corpul %izic al lui *nder+ood, cu pumnii adnc 'n%ipi 'n obra)i. 4a Dreyer, reacia nervoas& se vedea 'n %umul tot mai dens scos din ve$nicul s&u trabuc. -eilali parc& 'mpietriser& mu$cndu.$i buzele de nervi. 5n camera din marele muzeu, tempo.ul b&t&liei era din ce 'n ce mai crescut. De$i se simea e tenuat pn& la 'n%rngere, *nder+ood se 'ncorda pentru a g&si mai mult& energie $i reu$i. /rganul s&u *or a-asa se #r&nea cu %ora atacurilor lui Demarzule $i o re'ntorcea cu puteri mult sporite. !cela$i proces avea loc 'n ambii combatani, %apt care nu putea s& indice cine va %i cel care va c$tiga. !cum se putea retrage, realiz& *nder+ood. "e 'ndoia de %aptul c& Demarzule l.ar %i putut opri 'ns&, dac& ar %i renunat la lupt&, nu ar %i avut nimic de c$tigat. -ontinu&, a$adar, cu valuri de %or& ucig&toare. <rusc, simi o ezitare, un soi de cl&tinare care.l %&cu pe *nder+ood s& e ulte. Forele lui Demarzule sl&bir& pentru o %raciune de secund&, %&r& ca la mi)loc s& %ie vreun truc. 0 E$ti b&trn $i slab, spuse *nder+ood. 5n urm& cu EBB.BBB de ani tot ce 'nsemna civilizaie te.a respins cu scrb&. Acum noi te res+in$em *in nou6 4ovi apoi %urios %&r& a 'ntmpina nici un %el de obstacol. (rupul uria$ al lui Demarzule se crisp& de durere pe tronul pe care se a%la $i se lupt& 'nc& o dat& cu o ultim& $i disperat& und& de energie. *nder+ood o prinse $i o retrimise 'nspre Demarzule %&r& nici un semn de mil&. "imea cum i se desc#ide drumul 'nspre str&%undurile intime ale minii lui Demarzule, pentru a continua apoi spre c&ile nervoase ale 'e!ui Mare. 6i, pe m&sur& ce 'naint&, arse $i distruse sinapsele vitale ale e traterestrului. Demarzule murea 'ncet, din cauza rezistenei sale, 'ntr.o nes%r$it& durere. !lt& cale de a.$i g&si moartea nu e ista. Dip& cu voce tare 'n agonie, dup& care uria$a %orm& a lui Demarzule, "irenianul, 'e! Mare, se pr&bu$i la podea. *$urarea care.l cuprinse pe *nder+ood se apropia de agonie. "&lbaticele %ore ale organelor Dragbora se rev&rsau %&r& 'ncetare $i cuprinser& camera cu energiile ei letale 'nainte ca toi cei de acolo s& moar&. Dup& aceea, cu un calm neobi$nuit, privi la ceea ce %&cuse. "e terminase. ,ncredibil, dar se terminase. Mai r&m&seser& 'ns& cteva lucruri de %&cut. P&r&si cl&direa c&utndu.i pe gardieni $i pe Discipoli, $optindu.le 'n urec#i> 0 Demarzule a murit1 'e! Mare a murit iar voi ai redevenit oameni. Porni apoi s&.i g&seasc& pe cei care deineau controlul asupra scutului protector, %&cndu.i s&.l scoat& din %unciune. !poi $opti din nou> 0 'e! Mare a murit, $i asemeni vntului vestea se 'ntinse cu repeziciune.
8B=
Mesa)ul p&trundea adnc 'n minile tuturor, %iecare uitndu.se acum la vecinul s&u, 'ntrebndu.se cum de %usese posibil. Mulimea viermuia, toi se 'mbulzeau $i se c&lcau 'n picioare unul pe cel&lalt, o mulime de oameni nebuni care timp de o or& tr&iser& 'ntr.o lume primitiv&, acolo unde oamenii nu trebuiau s& gndeasc&, ci doar s& se supun&. -ontinuau s& se 'mping& pentru a a)unge 'n cl&dire $i a vedea cu oc#ii lor daca cele spuse erau adev&rate. 7&zur& trupul pr&bu$it $i lipsit de via& al lui Demarzule $i vestea 'ncepuse de)a s& %ac& ocolul P&mntului. *nder+ood studia atent masa crispat& $i 'n%iorat&. /are era posibil ca Dreyer s& %i avut dreptate2 /are se va termina vreodat& aceast& nebunie a oamenilor de a c&uta lideri cnd, de %apt, r&spunsul se a%la 'n propriile lor puteri2 Fusese mereu la %el> conduc&tori ce se ridicau promind iluzii, 'n timp ce, de %apt, nu %&ceau dect s&.i conduc& abil pe drumul spre iad, pe drumul deziluziei $i al viselor destr&mate. Da, acum avea s& %ie totul alt%el, '$i spuse *nder+ood. -ei din Dragbora demonstraser& c& acest lucru este posibil. /riginile lor nu puteau s& %i %ost mai 'nalte dect cele ale rasei umane. (rebuie s& %i parcurs $i ei aceea$i scar& torturant& spre visele pe care le aveau acum $i oamenii $i, 'n plus, 'nv&aser& cum s& convieuiasc& 'n pace. /mul era aproape de a atinge acest el ; cu mult mai aproape ; acum c& Demarzule era mort. *nder+ood se rug& 'n t&cere ca soarta s& %ie blnd& cu umanitatea $i s& nu.i mai scoat& 'n cale un alt Demarzule, dup& care '$i permise s& simt& puin& mndrie pentru c& luase parte la rezolvarea acestei crize. -u un sentiment de mil& %a& de ceea ce v&zuse se re'ntoarse in spaiu. -eea ce v&zu acolo 'l %&cu s& %ie cuprins de team&> marea %lot& se rupea e%ectiv 'n buc&i sau ardea de la %ocurile Razelor !tomice. 5ns& lupta 'ncetase. 3avele semnalizar&, dezgust&tor pentru *nder+ood, c& se predau $i %ur& preluate de c&tre nes&ioasele aparate de interceptare. Lavoisier 'ns&$i era 'ntunecat& $i r&v&$it&, cu %orele sl&bite, 'n timp ce distrug&toarele incendiatoare a trei cuirasate erau 'ndreptate 'mpotriva ei. *nder+ood se n&pusti 'nspre cea mai apropiat& nav& inamic. 5n interiorul acesteia 'i c&ut& pe tr&g&tori $i.i ucise, c#iar 'nainte ca ace$tia s& devin& con$tieni de prezena lui. !poi 'ntoarse rapid razele distrug&toare 'mpotriva unei alte nave de.a lor care disp&ru 'n %l&c&ri. !ltele 'ns& continuau s& soseasc&. Erau mult prea multe pentru a le putea 'n%rnge de unul singur, ap&rnd nava.laborator. 5ns& cuirasatele zbur&toare nu trasai ci, dimpotriv&, '$i sc#imbar& cursul $i se 'ndep&rtar&. F&r& a 'nelege motivul acestei manevre, *nder+ood privi atent prin carcasele acelor nave $i a%l& r&spunsul> sosiser& ve$tile despre moartea lui Demarzule. !semeni unor oameni 'n c&utarea mira)ului ace$tia nu putuser& 'ndura realitatea care 'i lovise din plin distrugndu.le visele. 5n%rngerea lor era ast%el complet&. 4a %el $i pe P&mnt 'n%rngerea lui Demarzule reprezenta 'n%rngerea tuturor oamenilor care 'ns& nu deveniser& su%icient de puternici pentru a se comporta con%orm propriilor decizii, ci se ag&au de umbrele unei iluzorii conduceri viabile $i protectoare. *nder+ood se re'ntoarse pe 'ntunecatul Lavoisier. "e mi$ca precum o %antom& printre #olurile a%late 'n penumbr& $i printre coridoarele libere. 6i centrul de comand& era 'ntunecat, ca tot restul navei, iar %eele camarazilor s&i se observau di%uze pe podea. 5ns& era 'nc& via"1 acolo $i 'ndr&zni s& spere pe m&sur& ce li se adresa minilor acestora, insistent $i poruncitor, c&.$i vor rec&p&ta cuno$tina. P&rea a deveni con$tient de puterile, pn& acum necunoscute ale re'nvierii, puteri ce s&l&$luiau 'n trupul s&u. Misiunea sa era complet&. "e re'ntoarse 'n corpul lui %izic $i abandon& simurile a-asice. "t&tea acolo 'n centrul de comand& 'n acel scaun uria$ 'n timp ce aceia care se a%lau 'n )urul s&u '$i reveneau 'ncet la via&. 3u mai r&m&sese nici o urm& din %lota inamic& deoarece se 'ntoarser& pe P&mnt lipsii de sperana de a cuceri Pala iile. 3u $tiau 'ncotro se vor 'ndrepta sau unde vor putea g&si un re%ugiu 'ns&, cnd nava reveni complet la via& $i daunele provocate au %ost 'ndep&rtate, *nder+ood $i ,llia st&teau aproape unul de cel&lalt 'n 'ntuneric privind stelele ce sclipeau miraculos pe ecranul uria$ al navei.
8BA
5n timp ce privea, i se p&ru c& simte ceva din ceea ce.i distrusese lui Demarzule creierul, un 'ndemn care %&cea ca acele puteri s& nu %ie nicicum bene%ice unei %iine umane $i asta pentru c& acel om care le.ar %i avut $i.ar %i pierdut, cu siguran&, bun&tatea $i 'nelepciunea. Prin puterea care se a%la 'n el reu$ise s&.l biruiasc& pe 'e! Mare6 Dac& ar %i dorit, acum, ar %i putut cu u$urin& s& ia locul acestuia. 3u $tia dac& puterile sale aveau s& devin& mai mari dect cele ale lui Jandro, 'ns&, le simea asemenea unor %ore puternice 'nr&d&cinate 'ntr.un sol %ertil. "ecretele *niversului i se dezv&luiau, unul cte unul. / singur& privire 'ntr.o %elie de materie era su%icient& pentru ca simurile sale s& p&trund& 'n compoziia atomic& a acesteia $i s&.i precizeze e act propriet&ile $i reaciile. / singur& privire 'n spaiu, departe, dincolo de "istemul "olar, $i era de a)uns ca s& simt& cum se avnt& 'n eternitate. Da, puterile $i percepia 'i cre$teau, 'ns& nu 'ndr&znea s& se gndeasc& unde l.ar %i putut duce acest lucru. R&mneau 'ns& alte lucruri de %&cut, ambiii simple $i demne pe care oamenii le puteau realiza. / reg&si pe ,llia 'ntr.o cald& 'mbr&i$are. 0 7reau s& m& operezi din nou, ct mai repede posibil1 spuse *nder+ood. ,llia se uit& la el puin speriat& $i spuse> 0 -e vrei s& spui2 0 (rebuie s& scoi din mine organele astea a-asice. 6i.au servit scopul pentru care au %ost implementate. 3u vreau s& tr&iesc cu ele. -u puterea pe care o am a$ putea deveni un nou Demarzule. /c#ii ei, vag alba$tri, erau 'ndreptai asupra lui strnindu.i un soi de team&. 0 5ntotdeauna este nevoie de oameni cu puteri mai mari dect indivizii obi$nuii, spuse ,llia. Rasa noastr& nu are propriii ei mutani. !ce$tia ne lipsesc $i cred c& noi avem mare nevoie de ei. 0 Mutani2 0 E$ti un mutant veritabil, %ie c& e$ti sau nu arti%icial, posednd organe $i capacit&i unice. Rasa uman& are nevoie de ele. 3u.mi cere s& le distrug. *nder+ood nu se gndise niciodat& la sine ca la un mutant, cu toate acestea 'ns&, practic, ,llia avea dreptate. Puterile $i capacit&ile sale de percepie nu aveau probabil $ansa de a e ista natural 'n nici unul dintre semenii s&i multe sute de mii de ani de acum 'ncolo. Poate c& ar %i putut s& a)ute la dezvoltarea $i cre$terea lor. / nou& $tiina, o nou& putere, un alt mod de a conduce $i de a 'ndruma erau necesare. 0 !$ putea deveni cel mai mare criminal din lume, spuse el. 3u e ist& nici un secret, nimic care s&.mi poat& sc&pa observaiei. 3u trebuie dect s& 'ntind mna pentru a lua puterea. 0 5i %aci prea multe gri)i 'n privina asta, spuse cu blndee ,llia. 3u ai putea deveni un criminal, a$a cum nici eu nu a$ putea deveni vreodat& un tl#ar. 0 De ce e$ti att de sigur& de asta2 0 3u 'i aminte$ti de propriet&ile pe care le avea seaa a-asa. 5ns& probabil c& nu ai auzit ultimele cuvinte rostite de Jandro $i care sunau a$a> acum m& retrag 'n seaa a-asa. 6tii ce 'nseamn& asta2 <rusc, *nder+ood simi cum 'l cuprinse %rigul. 3enum&rate $oapte 'i r&sunau acum 'n minte. 5$i aminti de momentul 'n care s.a trezit prima oar& dup& operaie, cnd i se p&rea c& moartea va pune mna pe el $i c& doar o putere enorm& l.ar %i putut salva. Dup& care '$i aminti lupta %inal& cu Demarzule. 3oi puteri $i noi abilit&i ap&rur& brusc 'n el, venind parc& de nic&ieri. "e simea 'ndrept&it s& cread& c&.i aparin, 'ns&, ele, 'n %ond, ar %i putut veni din e terior. -&ut& 'nnebunit $i rapid 'n interiorul sistemului s&u nervos, 'n celulele propriei sale %iine precum $i 'n intimitatea organelor e traterestre care.i aduseser& acele simuri nep&mntene. 3u p&rea a %i nimic altceva dect un ecou ce r&suna 'ntr.o vast& camer& goal&. 3u e ista nici un r&spuns dar cu toate acestea, c&utnd 'n adncurile canalelor sale de percepie, simea o slab& umbr& a c#em&rii r&zboinice, c#emare ce nu putea %i g&sit&, de$i ea e ista. *nder+ood $tiu 'n acea clip& c&, dac& acel ecou 'l reprezenta pe Jandro, nu o s& poat&
8B?
%ace niciodat& nimic de capul lui. 5ns&, mai presus de toate, tr&ia o stare %antastic& de pace ca $i cnd ar %i g&sit secretele puri%ic&rii, ca $i cnd s.ar %i a%lat deodat& acolo sus, deasupra, privind spre *nivers cu deta$are. 6tia c&, indi%erent dac&.l va reg&si sau nu pe Jandro, acesta, 'ngerul s&u p&zitor $i gardian totodat&, avea s& %ie mereu lng& el. ,llia tocmai spunea 'n acele clipe cnd gndurile lui *nder+ood se plimbau prin spaiu> 0 3u pot s& operez, Del. -#iar dac& m& vei ur' pentru tot restul vieii tale, tot nu am s& te operez. 6i, nu mai e ist& nimeni altcineva pe lumea asta care c& $tie cum s& o %ac&. 7ei muri dac& vei l&sa pe altcineva s&.i taie acei nervi. "pune.mi c& $tii c& am dreptate... 0 6tiu $i te cred, spuse *nder+ood cu o resemnare voioas&. 5ns& nu uita c& acest lucru 'nseamn& $i pentru tine un soi de 'nmormntare. 5nseamn& c& va trebui s&.i petreci tot restul vieii cu un mutant. ,llia '$i 'ntoarse c#ipul zmbitor 'nspre el, replicnd> 0 E ist& pe lume $i destine mai puin %ericite. SFRIT
8BE

Jones, F. Raymond - Extraterestrul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jones, F. Raymond - Extraterestrul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAYMOND F.

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL

RAYMOND F. JONES EXTRATERESTRUL