Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Chitara Cap I Si II
Curs Chitara Cap I Si II
www.orchestraro.wordpress.com
Curs de Chitar
Introducere
Exist 3 tipuri de chitri: clasic, acustic i electric. Acestea difer prin forma, tipul de corzi folosit si mai ales dupa sunetul emis. Chitara acustica foloseste corzi metalice acustice. Chitara clasica are un corp mai mic, griful mai lat iar corzile folosite sunt de tip nylon-matase primele 3 corzi sunt din nylon, iar ultimele 3 sunt din matase in!elite intr-un fir metalic". Chitara electrica se e!identiaza prin sunetul cel mai des modificat de catre un sistem de efecte. #n tip special de chitara electrica este chitara electro-acustica semi-electrica". Ea prezinta cutie de rezonanta ca si cea acustica cele speciale au cutia putin mai su$tire" dar prezinta si o doza pentru a putea trimite sunetul catre un amplificator pentru chitara cu$". Acest curs %i propune studiul c&ntului pe chitrile clasice i acustice.
Capitolul I
1.1. Prile componente ale unei chitri:
1. Cap: 'artea superioar a unei chitri, pe care de o$icei sunt fixate chei(ele de acorda). 2. Prgu: Este situat %n partea de sus a grifului g&tului" si prin el trec toate corzile chitrii spre cheitele de acorda). 3. urub (cheie) de acordare: *ecanism de acordare a unei chitri. +nt&lnim chitri cu ,, -, ., /0, /1 astfel de mecanisme, c&te unul pentru fiecare coard. . !ast (bar): 'artea delimitat de dou ti)e metalice de pe grif, exceptie fiind instrumentele fr taste delimitate fretless". ". #$t (#ri%): 2ustine toate cheitele de acorda), pragusul si tastele de pe el. &. 'utuc (. Corp (Cutie de re)onan*): 3a chitrile acustice clasice", aceasta este cea mai mare parte a chitrii, care rezoneaz sunetele produse de corzi. 4iferite cutii de rezonan( produc sunete diferite. 3a chitrile electrice, sunetele sunt preluate de nite dispoziti!e speciale, numite doze i trimise ctre un amplificator de sunet. 12. Cordar: 2uportul %n care sunt fixate corzile. 1 . +pate 1,. !ab-a de re)onan* . 1/. 0c-is 1". 1o)et: 5rificiu %n cutia de rezonant pe unde sunetul iese afar. 1&. Cor)i 1(. C-u . 22. !astier (pop. gri%). 3arcaje-e: 2emne, puncte sau alte aplica(ii grafice de pe taste. Cu a)utorul marca)elor ne orientm pe grif. 4eo$icei sunt marcate tastele 3, 6, -, 7 i /1.
4 mica le"end: 5 $i#rele romane din st,n"a repre!int tasta chitarei. $ 9 ;o ; 9 =e ? 9 >i ( 9 (a @ 9 Sol - 9 Aa B 9 Si - pe portati!: ;o< 9 =e% =e< 9 >i% (a< 9 Sol% Sol<9Aa% Aa< 9 Si% $<9;% ;<9?% (<9@% @<9-% -<9B%
1.4. ;i"itaie:
;e"etele m,inii st,n"i. -rttor 1 >i.lociu / Cnelar 0 ;e"et mic D ;e"etele m,inii drepte )cu dou variante*. ;e"etul mare 5 p )E* -rttor 5 Cnde6 i ).* >i.lociu 5 m )..* Cnelar 5 a )...*
5 Exersa(i Ex.1" urmtoarea formul ritmic unind mai multe $ti clasice i respect&nd pauzele i nonpauzele reprezentate %n desen. 4ac grei(i o lua(i de la capt )F
5 Exersa(i Ex.3" formulele ritmice ciupite %n msura de :;:, folosind corzile /,1,3 cu degetele a,m,i i coarda , cu degetul p. <Apoi transpune(i formulele %n masura de =>: 8impii: 1 / 0 D 1 / 0 D 1 / 0 D 1 / 0 D 1E555555555a55555a555555a5555a5555555555555555a55555555555a5555555555555a5555a55555a555555555555555555555555a555 2B55555555m55555m5555m5555m55555555555555m55555555555m555555555555m555m5555m55555555555555555m55555555 3G555 5555i555555i555555i55555i5555555555555555i555555555555i5555555555555i55555i55555i5555555555555i555555555555555 4D555 5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555 5A55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555 6E555555555p55555p55555p55555p555555555p55555555555p55555555555555p55555555555555555555555p55555555555555555555
1.7. @ama $ >a.or. 'entru %nceput exersa(i c&t mai %ncet i cu un metronom, ascendent i
descendent. Ae(i do$&ndi o digita(ie $un i !e(i %n!(a notele pe grif. ?6.': 0. - treia modalitate : ?GHHHHHHHH51525IHHHHHHH& BGHHHHHH515'5IHHHHHHHHH& @GHHHHH152HHHHHHHHHHH& ;GHHH15253HHHHHHHHHHHHH -GH1525IHHHHHHHHHHHHHHH ?G5IHHHHHHHHHHHHHHHHH D. - patra modalitate : ?GHHHHHHHHHH&25IHHHHHH BGHHHHHHHHHI51JHHHHHHH @GHHHHHH&25351JHHHHHHHHH ;GHHHH525351JHHHHHHHHHHH -GHH25I51JHHHHHHHHHHHHH ?G5I51JHHHHHHHHHHHHHHHH 1. - cincea modalitate : ?GHHHHHHHHHHHHHHHHHH BGHHHHHHHHH51J51/510HHHHH @GHHHHHH25351J51/HHHHHHHH ;GHHH1525351JHHHHHHHHHHH -G5051525IHHHHHHHHHHHHHH ?GHHHHHHHHHHHHHHHHHH D
1. Prima modalitate: ?GHHHHHH5J515051525IHHHHHH BGHHHH5J5150HHHHHHHHHHH @GHHHJ5/HHHHHHHHHHHHH ;GHJ5/50HHHHHHHHHHHHHH -G50HHHHHHHHHHHHHHHH ?GHHHHHHHHHHHHHHHHH& /. - doua modalitate : ?GHHHHHHH&051525IHHHHHHH& BGHHHHH&0515'HHHHHHHHHH @GHHH&/5D51HHHHHHHHHHHH ;GH&/5051HHHHHHHHHHHHHH -G5051HHHHHHHHHHHHHHHH ?GHHHHHHHHHHHHHHHHH&
Capitolul II - To alit!i
2.1. To alitatea C "a#or. 2.1.1. -cordurile tonalitii $ >a.or:
8reptele principale:
$ >a.or )8r. C* ( >a.or )8r. CK* @ >a.or )8r. K*
8repte secundare:
; minor )8r. CC* - minor )8r. KC*
2.1.2. ?6erciii:
5 ?6.2: C&nta(i gama C *a)or pe chitar conform ta$ulaturii, %n dreptul fiecrei note inton&nd !ocal !ersul corespunztor: D$ e prima not5n "am, %E urmea! dup ea, "I a treia +n sol#e"iu, &A la mi.loc e i ea, '$( a cincea treapt5n sus, (A un ton mai sus s5a dus, 'I e nota de s#,rit, i la D$ iar am venit. ;45=?5>C5(-5S4A5A-5SC5;4, ;45SC5A-5S4A5(-5>C5=?5;4. 5 ?6.I: Exerci(iu de digita(ie. 3iterele pBpolice, mBmedius, iBindex" indic degetul de la m&na st&ng cu care se !a ciupi nota respencti!, cifrele indic tastele care !or fi apsate. Cifra 0 reprezint coarda li$er.
2.1.3. Se vor e6ecuta la chitar c,ntece pentru e6ersarea acordurilor tonalitii $ >a..
1
2.2.3. Se vor e6ecuta la chitar c,ntece pentru e6ersarea acordurilor tonalitii @ >a.. 2.3. To alitatea D "a#or 2.3.1. -cordurile tonalitii ; >a.or:
'
2.3.4. Se vor e6ecuta la chitar c,ntece pentru e6ersarea acordurilor tonalitii ; >a.. 2.4. To alitatea A "a#or 2.4.1. -cordurile tonalitii - >a.or:
8reptele principale:
- >a.or )8r. C* ; >a.or )8r. CK* ? >a.or )8r. K*
8repte secundare:
B minor )8r. CC* (< minor )8r. KC*
2.4.2. Se vor e6ecuta la chitar c,ntece pentru e6ersarea acordurilor tonalitii - >a..
2
Crepte secundare: (< minor )8r. CC* $< minor )8r. KC*
!o be continued...
I