Autoritate Si Conciliaritate

Autoritatea si conciliaritatea sunt doua notiuni si realitati ecleziologice, vechi si actuale legate de constitutia si viata Bisericii. Legatura si complementaritatea acestora, in eclesiologia otrodoxa isi au sorgintea in insusi momentul intemeierii Bisericii de Mantuitorul Iisus Hristos si a intrarii acesteia in istorie ca comuniune si comunitate teandrica a oamenilor cu Dumnezeu, la Cincizecime. Si mai pe scurt, autoritatea si conciliaritatea in practia Bisericii sunt legate direct de prezenta si lucrarea lui Hristos si a Duhului S ant in Biserica, de impletirea vietii S intei !reimi cu viata Bisericii insesi, in calitatea ei de !rup al lui Hristos si plenitudine de viata a Duhului S ant "Care este trupul Lui, implinirea celui ce plineste toate intru toti# $% eseni &, '(). De aceea, insasi notiunea de Biserica ne o era pista ed a*ordare a acestor notiuni si realitati eclesiologice. Dar desigur nu expunem aici intreaga invatatura despre Biserica, ci vom scoate in relie din notiunea de Biserica numai ceea ce are legatura cu autoritatea ei. Unitatea si comuniunea intre Hristos si Biserica. Biserica este trupul lui Hristos, cum spune S antul Apostol +avel in epistola sa catre % eseni si anume !rupul lui Hristos cel cu multe madulare "Caci precum trupul unul este, si are madulare multe, iar toate madularele trupului multe iind, sunt un trup asa si Hristos,-../i -support0ootnotes1..2/&1,-../endi 1..2. +entru ca intr.un Duh ne.am *otezat noi toti, ca sa im un singur trup, ie Iudei, ie %lini, ie ro*i, ie li*eri, si toti la un Duh ne.am adapat. Caci si trupul nu este un madular, ci multe# $I Corinteni &', &'.&3), si noi care suntem madularele unii altora in Hristos "Iar voi sunteti trupul lui Hristos si madulare $ iecare) in parte# $I Corinteni &', '4). Capul acestui !rup so*ornicesc iind Hristos Insusi5 "Si toate le.a pus su* picioarele Lui si, mai presus de toate, L.a dat pe %l cap Bisericii#$% eseni &, '') prin caare este data lucrarea si puterea de comuniune a Duhului S ant si prin aceasta viata de comuniune a S intei !reimi, premisa ma6ora si structura a Bisericii insesi. Hrstos are pozitia de Cap care cu puterea ce emana din %l, promoveaza cresterea !rupului in extensiune si desavarseste si unitatea tot mai stransa in sanul Lui. Hristos este Capul, ca sursa de viata noua, de putere uni icatoare si desavarsitoare, ca putere si autoritate suprema a !rupului Sau, Biserica, in cer si pe pamant, pana la s arsitul veacului,-../i -support0ootnotes1..2/'1,-../endi 1..2 "Si apropiindu.se Iisus, le. avor*it lor, zicand5Datu.Mi.s.a toata puterea, in cer si pe pamant, Drept aceea, mergand, invatati toate neamurile, *otezandu.le in numele tatalui si al 0iului si al S antului Duh, Invatandu.le sa pazeasca toate cate v.am poruncit voua, si iata eu cu voi sunt in toate zilele, pana la s arsitul veacului. Amin.#$Matei '7, &7. '8). S antii +arinti considera ca aceasta putere de adunare, a celor ce cred, in !rupul Sau si de modelare a lor dupa chipul Sau, este prezenta in Hristos inca de la intrupare,-../i -support0ootnotes1.. 2/(1,-../endi 1..2. Ast el in natura noastra, asumata de 0iul lui Dumnezeu la Intrupare, este Biserica intreaga in potenta .

9nitate dintre Hristos si Biserica "nu inseamna, pe de alta parte, o pre acere a Bisericii in Hristos. 9manitatea credinciosilor oricat de indumnezeita ar i, nu se trans orma in Hristos.Capul. Capul desi are si %l irea sa umana personala, e si Dumnezeu dupa iinta. 9manitatea im*isericita a credinciosilor nu devine insa nici ca o parte constitutiva a Capului, care este irea umana personala, ci ramane trup al Capului. %a nu este unita ipostatic cu Cel ce e Dumnezeu dupa iinta, ci prin energiile ce se revarsa prin %l, credinciosii isi insusesc lucrarea Lui necreeata, sau ipostasul Sau, 0iinta Lui. :aportul dintre Hristos si Biserica nu se poate asemana in sens strict cu raportul intre samanta si planta crescuta din ea, caci samanta isi pierde existenta devenind pom, pe cand Hristos ramane mereu un izvor necontenit cu Biserica#,-../i -support0ootnotes1..2/31,-../endi 1..2. Autoritate si conciliariatate. Inradacinata in conciliaritate, autoritatea poate i

apro undata din doua puncte de vedere. %xista in primul rand autoriatatea ansam*lului comunitatiipe care teologia greaca o numeste "constiinta generala# a Bisericii, iar teologia latina "sensus idelium# si in al doilea rand, autoriatatea exerciatata de episcopat. Aceste doua orme de autoriatatea sunt corelative, si aceasta pentru aptul ca sunt implantate adanc, din punct de vedere ortodox in so*ornicitate $conciliaritatea) Bisericii. 0undamentul primei orme de autoritatea exercitata de Biserica in ansam*lul ei, rezida, mai intai, din aptul ca omul este creeat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, si de aici apropierea lui Dumnezeu de catre iecare dintre noi, cum spune S antul Apostol +avel "Ca ei sa caute pe Dumnezeu, doar L.ar pipai, doar L.ar gasi, desi nu e departe de iecare dintre noi. Caci in %l traim si ne miscam si suntem, precum a zis si unii dintre poetii vostri5 ca al Lui neam si suntem.# $0apte &4, '4. '7). Calitatea plenara de crestin do*andita prin incorporarea In Hristos ca madular al !rupului eclezial, Biserica, implica responsa*ilitatea si coresponsa*ilitatea tuturor, a intregii comunitati ecleziale si al iecarui mem*ru al acesteia pentru pastrarea unitatii si comuniunii in credinta apostolica, in !aine si inepiscopatul de succesiune apostolica,-../i -support0ootnotes1..2/;1,-../endi 1..2. %xercitiul responsa*ilitatii comune pentru viata Bisericii la nivel local, regional, national, sau international, este o slu6ire si o mani estare a conciliaritatii ca stare de comuniune raterna. In cursul istoriei Bisericii, conciliaritatea, s.a mani estat in maniere di erite, atat la nivel de parohie si de dioceza, cat si la nivel regional si universal. !otusi se disting doua eluri de conciliaritate sau de sinodalitate cat priveste compozitia conciliilor sau sinoadelor5 sinoadele episcopilor sau sinoadele mixte, la care au participat, alaturi de episcopi, si preoti, diaconi si chiar laici $teologi laici). Dar responsa*ilitatea comuna pe care o implica conciliaritatea Bisericii in sens larg, "pentru pastrarea credintei, nu sterge deose*irile de slu6iri in Biserica. 0iecare slu6ire e o*ligata la alte

lucrari de aceasta responsa*ilitate. Daca credinta se marturiseste cu prile6ul impartasirii !ainelor, preotii au o datorie speciala sa constate existenta credintei la distri*uirea !ainelor si sa pregateasca in accest sens pe enoriasii lor care se apropie de ele. Iar episcopii au aceasta datorie in raport cu preotii pe care ii hirotonesc si cu toata activitatea lor in enoriile epaprhiilor lor. !oti credinciosii isi comunica credinta si si.o intaresc reciproc< dar preotii si in cea mai inalta instanta episcopul, tre*uie sa privegheze in mod special ca acest lucru sa se aca de apt in toate cazurile, sa se aca exact, sa completeze ei ceea ce nu s.a acut, sau s.o aca integral, sa controleze cu ocazia impartasirii !ainelor daca s.a insusit credinta de cei ce se apropie de ele.#,-../i -support0ootnotes1..2/=1,-../endi 1..2 In general, are loc un dialog intre preoti $respectiv episcop) si credinciosii mireni, ca in timpul S intei Liturghii, al altor slu6*e sau chiar al !ainelor. +reotul propune sau cere marturisirea unui punct de credinta, iar credinciosii raspund cu marturisirea< preotul aduce o lauda lui Dumnezeu, si credinciosii continua aceasta lauda. %piscopul $sau preotul) vor*este totdeauna cel dintai in acest dialog si uneori numai el, ca in cazul predicii. Dar si atunci credinciosii nu raman pasivi, caci chiar daca nu vior*esc cu glas, 6udeca cuvintele lui in lumina credintei de mai inainte a Bisericii de totdeauna, raspund pozitiv la el insusindu.o si pazindu.o,-../i support0ootnotes1..2/41,-../endi 1..2. Autoritatea episcopului. Autoritatea apostolica a episcopului se intinde atat in domeniul practicii, cat si in cel al credintei5 episcopul are o autoritate de conducere si de invatamant, dar nu in a ara comunitatii ecleziale sau suprapus ei, ci in interiorul Bisericii locale, in interiorul eparhiei sale si in comuniune cu toti epuscopii. %piscopul este legat de Biserica, si anume de o anumita Biserica, recte dieceza, prin insusi actul hirotoniei. #In consecinta, dupa traditia Bisericii orientale ortodoxe, orice hirotonie episcopala este conditionata de mentiuna speciala a comunitatii careia noul episcop este ataasat> mentiune inclusa in insasi rugaciunea de consacrare#,-../i -support0ootnotes1..2/71,-../endi 1.. 2. Desi episcopul este strans legat de Biserica locala, de o dieceza anumita, autoriatatea episcopala nu.si are sursa in vreo delegatie din partea credinciosilor comunitatii $Bisericii locale) respective, ci in hirotonia episcopului. Hirotonia il pune pe episcop intr.un raport existential cu comunitatea. %piscopul isi exercita lucrarea si autoritatea in interiorul comunitatii pentru care a ost ales si hirotonit ca atare si a carei %uharistie o prezideaza. +e de alta parte, nu exista Biserica ara episcop, dupa cum nici autoritatea episcopala supra ordonata Bisericii. 0iecare Biserica locala isi are episcopul ei si este legata de episcopul ei, iar episcopul este insotit de colegiul preotilor, diaconilor si al intregului popor, asa cum apostolii au insotit pe Hristos Insusi,-../i -support0ootnotes1..2/?1,-../endi 1..2, si aceasta, pentru ca Biserica are un singur Cap, pe Iisus Hristos. Autoritatea sinodului. 0iecare episcop are calitatea expresa de a propovadui dreapta credinta in dioceza sa, iar autoritaea episcopala ormeaza un tot indivizi*il. Biserica este un tot organic, un -

corp viu. De aceea iecare ierarh are responsa*ilitatea de a proclama adevarul si de a da marturie nu numai in propria sa dioceza, ci in ansam*lul Bisericii5 olosind o expresie a S antului Ciprian iecare episcop exercitaa autoritatea episcopala in solidaritate cu aricaare al episcop. Ast el exercitarea acestei autoritati episcopale in solidaritate devine o realitate concreta si vizi*ila in deose*i atunci cand episcopii se intalnesc in conciliul Bisericii, potrivit cuvintelor Mantuitorului 5#unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu, acolo sunt si %u in mi6locul lor#$Matei &7, '8). Autoritatea revendicata de un sinod episcopal nu este decat autoritatea lui Hristos Insusi, prezent prin Duhul S ant. %piscopii adunati in sinodul Bisericii ormeaza un noi, asa cum au ormat Apostolii cand au ales pe Matia in locul lui Iuda Iscarioteanul si cum au ormat Apostolii cu Iaco*, episcopul Ierusalimului si cu preotii de aici atunci cand au tre*uit sa decida intr.o pro*lema grava de credinta privind primirea paganilor la crestinism cu sau ara o*servarea preala*ila a Legii mozaice $Sinodul apostolic din anii 3?.;8 dupa Hristos). Adunati in sinod, apostolii sau episcopii, vor*esc cu o autoritate de care nici unul dintre ei nu poate dispune individual. In iecare adevarat sinod, ansam*lul este superior sumei partilor 5 impreina adunati, mem*rii episcopatului devin ceva mai mult decat sunt ei ca indivizi risipiti si acest ceva mai mult este in mod precis prezenta lui Hristos si a Duhului S ant in mi6locul lor. Si episcopii prticipa la sinod nu prin veo delegatie speciala, de la credinciosii eparhiei, de iecare data, ci in temeiul hirotoniei lor in episcopi si al calitatii lor de eparhioti alesi de preoti si poporul credincios. De aceea el tre*uie sa ie in comuniune neintrerupta cu ceilalti episcopi. De alt el in prezenta a trei sau cel putin doi episcopi la hirotonirea unui nou episcop, desi taina hirotoniei acestuia se ace de catre unul singur dintre cei trei episcopi liturghisitori, isi are semni icatia *ine determinata 5 sa.l arate pe cel nou hirotonit in treapta de episcop ca stand in comuniune cu episcopatul intregii Biserici cu care impartaseste aceeasi credinta pe de o parte, iar pe de alta parte, prezenta celor trei sau doi episcopi la orice hirotonie in episcop "leaga intr.o maniera radicala, sarcina episcopului si,cu ea, comunitatea euharistica in care are loc hitoronia sa, cu restul celorlalte comunitati euharistice raspandite in lume. Iar acest apt, nu numai ca permite iecarui episcop sa autorizeze pe unul dintre con ratii sai in episcopat, venit in vizita sa prezideze propria sa comunitate euharistica, ci tre*iue sa si ie unul dintre actorii undamentali ai aparitiei conciliaritatii episcopale#,-../i -support0ootnotes1..2/&81,-.. /endi 1..2. @u este exclus ca primele sinoade sa i ost precedate de o conciliaritate primitiva care, la randul ei, n.a ost ara relatie cu comunitatea euharistica. De aceea, pana astazi, n.are loc in Artodoxie nici o hirotonie in treapta de episcop si nici chiar in cea de preot in a ara adunarii euharistice, adica a liturghiei . Sinoadele locale si in general si sinoadele Bisericilor Artodoxe Autoce ale, n.au unctia de a da noi ormulari adevarurilor de credinta, ci numai de a supraveghea in comun, pentru eparhiile respective, pazirea credintei in ormularile ei de mai inainte, mani estarea ei in cult, predica, catehizare,

disciplina, carti de cult, carti de invatamant etc. @umai sinoadele ecumenice, adica ale intregii Biserici, au competenta de a sta*ili ormulari noi de credinta, cand este a*solut nevoie, pentru a saaalva unitatea Bisericii si mantuirea credinciosilor. De aceea s.a socotit necesar, ca in asemenea cazuri sa ie convocate toate Bisericile locale prin episcopii lor. 9n sinod ecumenic a ost intotdeauna considerat ca un eveniment extraordinar cerut de cercetarea si solutionarea unei crize grave care ameninta credinta ortodoxa, ceea ce explica marea autoritatea de care s.au *ucurat cele sapte Sinoade ecumenice in timpul imperiului roman crestin este aptul ca de initiile lor se re era la credinta crestina a Bisericii nedespartite.

Bibliografie:

<!--[if !supportLists]-->&.

<!--[endif]-->"Bi*lia#

sau

"S anta

Scriptura#,

%ditura Institutului Bi*lic si de Misiune al Bisericii Artodoxe :omane, Bucuresti. '88&<

<!--[if !supportLists]-->'.

<!--[endif]-->:adu,

+r.

+ro .

Dr.

Dumitru,

"Autoritate si conciliaritate in practica actuala a Bisericii 5 convergente si tensiuni#, in revista "Artodoxia#, :evista +atriarhiei :omane, anul BBBCIII, nr.', aprilie. iunie, Bucuresti. &?7?<

<!--[if

!supportLists]-->(.

<!--[endif]-->Staniloae,

+r.

+ro .

Dumitru,

"Autoritatea Bisericii#, in revista "Studii !eologice#, :ervista Institutelor !eologice din +atriarhia :omana, anul BCI, nr. (.3, Bucuresti. &?=3<

<!--[if !supportFootnotes]--> <!--[endif]--> <!--[if !supportFootnotes]-->[1]<!--[endif]--> +r. +ro . Dr. Dumitru :adu, "Autoritate si conciliaritate in practica actuala a *isericii5 convergente si tensiuni#, in "Artodoxia#, anul BLI, $&?7?), nr. ', pag. ?8< <!--[if !supportFootnotes]-->[2]<!--[endif]--> I*idem, pag. ?&< <!--[if !supportFootnotes]-->[3]<!--[endif]--> +r. +ro . Dumitru Staniloae, " Autoritatea Bisericii#, in "Studii !eologice# BCI, $&?=3), nr. (.3, pag. &73< <!--[if !supportFootnotes]-->[4]<!--[endif]--> I*idem, pag. ?'.?(< <!--[if !supportFootnotes]-->[5]<!--[endif]--> +r. +ro . Dr. Dumitru :adu, Ap. cit., pag. &8&<

,-../i -support0ootnotes1..2/=1,-../endi 1..2 +r. +ro . Dumitru Staniloae, Ap. cit., pag. '8;< <!--[if !supportFootnotes]-->[ ]<!--[endif]--> I*idem, pag. '8;< <!--[if !supportFootnotes]-->[!]<!--[endif]--> +r. +ro . Dr. Dumitru :adu, Ap. cit., pag. &8'< <!--[if !supportFootnotes]-->["]<!--[endif]--> I*idem, pag. &8(< <!--[if !supportFootnotes]-->[1#]<!--[endif]--> I*idem, pag. &83<