Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________

CURS DE FORMARE PR OFESIONAL PENTRU OCUPAIA DE FORMATOR

SCOPUL CURSULUI: Abilitarea cursanilor pentru ocupaia de formator COR 2412 ! OBIECTIVELE DE REFERIN: "a sf#r$itul cursului% cursanii &or fi capabili s pre'teasc% s efectue(e% s e&alue(e $i s promo&e(e acti&itatea de formare EVALUARE: Conceperea $i ar'umentarea unui pro'ram de formare% la ale'ere% )n funcie de ne&oia de formare identificat*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________

CADRUL LEGISLATIV LEGISLATIE PRIVIND ACTIVITATEA DE FORMARE 1* LEGEA NVMNTULUI, nr. 84 / !!", cu modificrile $i completrile ulterioare+ Titlul ,,, Coninutul )n&m#ntului Capitolul ,- .ducaia permanent /e la Art* 100 la Art* 101 Titlul ,- Conducerea )n&m#ntului Capitolul , M*.d*C* $i alte Or'anisme de ni&el naional Art* 14 % al* 223% al* 2!3 lit* a3 Art* 141% lit* o Capitolul ,, ,nspectoratele $colare Art* 142% lit* 4 Titlul - Resurse umane Capitolul , 5ersonalul din )n&m#nt Art* 1!! Capitolul ,, Formarea continu a personalului didactic /e la Art* 1!6 la Art* 11!

2*

LEGEA #8 / !!$, S%&%'%'( )*r+,n&('('- .-.&/%-/, cu modificrile $i completrile

ulterioare+ Titlul ,, 7n&m#ntul preuni&ersitar Capitolul ,,, 5erfecionarea pre'tirii personalului didactic $i didactic au8iliar /e la Art* 02 la Art* 41 0.G. 124/ #$.21.#22 , pentru )nfiinarea Centrului 9aional de Formare a 5ersonalului din 7n&m#ntul 5reuni&ersitar 4* O.U.G. $" / #.2$.#22", pri&ind asi'urarea calitii )n educaie !* LEGEA 8$ / 2.24.#221, pentru aprobarea 2modificarea $i completarea3 O*:*;* <! = 2 1 NORME, REGULAMENTE, METODOLOGII 3+*(*/%-45 O.M. 6$$2/ !.2". !!8, pri&ind aprobarea Metodolo'iei formrii continue a personalului didactic din )n&m#ntul preuni&ersitar O.M. 4$!1/ !. 2.#22 , pri&ind or'ani(area $i funcionarea sistemului de perfecionare periodic a personalului didactic $i didactic au8iliar din )n&m#ntul preuni&ersitar O.M. 6"66/ 28.24.#22#, pri&ind aprobarea Metodolo'iei de acreditare a pro'ramelor de formare continu a personalului din )n&m#ntul preuni&ersitar O.M. "6!!/ #". .#224, pri&ind aprobarea >tatutului formatorului )n sistemul formrii continue $i al perfecionrii din )n&m#ntul preuni&ersitar O.M. 41 / #22", pri&ind aprobarea metodolo'iei de acreditarea a pro'ramelor de formare continu a personalului din )n&m#ntul preuni&ersitar 2

0*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________

DEFINITII STANDARDELE OCUPAIONALE sunt documente care definesc )n termeni de /,7)*%*n8* cerinele necesare pentru reali(area eficient a acti&itilor )ntr?o ocupaie* 2se mai numesc $i standarde de aptitudini sau standarde de co mpeten3* >tandardele ocupaionale cuprind 'n-%98- .* /,7)*%*n89, 'rupate )n arii de competen* 2&e(i >TA9/AR/ OC:5A@,O9A" 5.9TR: OC:5A@,A /. FORMATOR /. COM5.T.9@. 5ROF.>,O9A".3 COMPETENA repre(int capacitatea de a aplica% combina $i transfera cuno$tine $i deprinderi )n situaii $i medii de munc di&erse% pentru a reali(a acti&itile cerute la locul de munc% la ni&elul calitati& specificat )n standardul ocupaional* UNITATEA DE COMPETEN define$te o acti&itate maAor cu un re(ultat concret 2produs sau ser&iciu3* Titlul unitii de competen trebuie s fie clar $i concis* :nitatea de competen cuprinde o scurt descriere a scopului acti&itii enunate% elemente de competen% criterii de reali(are% o 'am de &ariabile $i un '4id pentru e&aluare* ELEMENTELE DE COMPETEN cuprind acti&itile c4eie pe care un an'aAat trebuie s le reali(e(e pentru a )ndeplini complet competena enunat )n unitate* Fiecrui element )i corespund unul sau mai multe /r-%*r-- .* r*&(-:&r** CRITERIILE DE REALI;ARE a elementelor de competen descriu repere calitati&e asociate cu re(ultatele obinute sau cu )ndeplinirea reu$it a acti&itilor din elementele de competen* EVALUAREA COMPETENELOR profesionale este procesul de colectare a informaiilor necesare pentru stabilirea competenei $i Audecarea lor )n raport cu cerinele standardului* 7n acest conte8t% e&aluarea poate fi normativ sau criterial* EVALUARE NORMATIV presupune c acti&itatea $i re(ultatele unei persoane se anali(ea( )n raport cu anumite &alori prestabilite+ de timp% calitate% numr de itemi reali(ai 2re(ol&ai corect3% cantitate de produs reali(at etc* EVALUAREA CRITERIAL cere ca anali(a acti&itilor $i re(ultatelor unei persoane s se fac )n raport cu criteriile de reali(are definite de un standard* .sena utili(rii standardelor% ca referenial pentru e&aluare% este aceea de a pune )n e&iden faptul c o persoan este capabil s reali(e(e acti&itile $i s obin re(ultatele a$teptate a$a cum sunt descrise )n standard* /e e8emplu+ > presupunem c un aspect al competenei presupune utili(area a cel puin ! componente din 1% pentru reali(area unei sarcini* Candidatul B% dintr?un 'rup de ! candidai% utili(ea( 4 componente% ceilali utili(#nd un numr mai mic de componente* 5utem a&ea urmtoarele situaii+ 1* 5e ba(a unei e&aluri normati&e 2lu#nd ca $i criteriu numrul ma8im de componente utili(ate3% putem spune c B a fost cel mai bun din 'rup* 2* 5e de alt parte% putem afirma fr ec4i&oc c nici un candidat nu a )ndeplinit criteriul de e&aluare impus de standardul de referin 2! componente din 13* 7n aceast situaie am aplicat )ntre'ului 'rup o e&aluare criterial* GAMA DE VARIABILE repre(int 'ama conte8telor $i condiiilor )n care se desf$oar acti&itile descrise )n unitatea de competen*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ G0IDUL PENTRU EVALUARE furni(ea( informaii asupra do&e(ilor necesare pentru demonstrarea competenei )n unitatea de competen )n ansamblul ei 2cuno$tine teoretice $i deprinderi practice3* PORTOFOLIUL repre(int o metod de e&aluare ce permite anali(a unor produse de e8cepie reali(ate de cel e&aluat )ntr?o perioad anterioar e&alurii% precum $i alte documente 2corespondene% opere% Aurnale% carnete de note% fi$e de informare $i documentare% eseuri% certificate% diplome etc*3 care pot pleda ca premis fa&ori(ant pentru e8ercitarea cu succes a competenelor actuale* SCOPUL +%&n.&r.*(,r ,/')&8-,n&(* este de a oferi repere clare% de ordin calitati&% pri&ind )ndeplinirea corespun(toare a acti&itilor specifice locului de munc* AVANTA<ELE '%-(-:9r-- +%&n.&r.*(,r ,/')&8-,n&(* +'n%: de(&oltarea pro'ramelor de pre'tire profesional iniial $i continu adaptate cerinelor locurilor de munc* )mbuntirea calitii coninutului cursurilor de formare profesional* recunoa$terea competenelor profesionale indiferent de modul )n care au fost dob#ndite* asi'urarea transferabilitii competenelor de la un domeniu de acti&itate la altul* A FI COMPETENT =n%r>, ,/')&8-* )r*+')'n* : a aplica cuno$tine te4nice de specialitate a anali(a $i a lua deci(ii a folosi creati&itatea a lucra )mpreun cu alii ca membru )ntr?o ec4ip a comunica eficient a se adapta la mediul )n care se desf$oar munca respecti& a face fa situaiilor nepre&(ute >tandardele ocupaionale sunt o surs de informare &aloroas pentru elaborarea pro'ramelor de formare profesional* :n standard ocupaional furni(ea( date care pot fi folosite )n trei mari .,7*n-- &(* ?,r79r--+ @ .*%*r7-n&r*& ,A-*/%-4*(,r .* r*?*r-n89B @ *(&A,r&r*& /,n8-n'%'('- )r,Cr&7'('- .* ?,r7&r* )r,?*+-,n&(9B @ +%&A-(-r*& /r-%*r--(,r D- 7*%,.*(,r .* *4&('&r* & /,7)*%*n8*-. OBIECTIVUL GENERAL al pro'ramului de formare se refer la ceea ce dorim s furni(m participantului% altfel spus topicul pro'ramului sau al modulului* OBIECTIVELE DE REFERIN descriu deprinderile $i cuno$tinele pe care trebuie s le dob#ndeasc participantul )n urma parcur'erii unui pro'ram de formare pentru a fi capabil s )ndeplineasc acti&itile descrise )n standardul ocupaional* .le re(ult din interpretarea informaiilor coninute )n standardul ocupaional Obiecti&ele de referin pot fi formulate )n diferite moduri* Componentele principale ale obiecti&elor de referin sunt+ A/8-'nS-%'&8-C&(-%&%* Ce se a$tept ca o persoan s fie capabil s fac la sf#r$itul pro'ramului de formareC Care sunt situaiile )n care o persoan reali(ea( aciunile descriseC Care este ni&elul de calitate a$teptatC 4

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ C'n,D%-n8* Dr&8-,n&7*n%* Ce trebuie s $tie $i s )nelea' o persoan pentru a desf$ura o acti&itate cu competenC

FORMATOR / FACILITATOR EF CE ESTE UN FORMATOR E Formatorul este persoana care aAut=facilitea( procesul de dob#ndire de ctre aduli de noi cuno$tine $i abiliti% antren#nd participanii )ntr?un proces interacti&% care dinami(ea( '#ndirea% reine atenia $i )ncuraAea( sc4imbul de idei $i de e8perien* CE ESTE UN FACILITATOR E Facilitatorul este o persoan neutr% care aAut membrii unui 'rup s lucre(e c#t mai eficient )mpreun% pentru a?$i identifica problemele $i a elabora soluii pentru re(ol&area lor% fr autoritatea de a lua deci(ii )n numele 'rupului* RESPONSABILITI GI COMPETENE COMUNE Ca ?,r7&%,r% lucrai cu un 'rup de participani pe care?i antrenai )ntr?un proces de )n&are )n care ace$tia )n&a nu doar de la dumnea&oastr% ci $i unii de la alii* Ca ?&/-(-%&%,r% de$i nu a&ei ca obiecti& principal ca participanii s )n&ee% acest lucru se &a )nt#mpla% ca urmare a lucrului )n 'rup% a sc4imbului de e8perien )ntre membrii 'rupului $i a descoperirii unor noi perspecti&e asupra di&erselor probleme abordate* ROLUL FORMATORULUI Ca ?,r7&%,r% lucrai cu un 'rup de participani pe care?i antrenai )ntr?un proces de )n&are )n care ace$tia )n&a nu doar de la dumnea&oastr% ci $i unii de la alii* :n formator care proiectea( $i conduce procese eficiente $i interacti&e de )n&are pentru aduli% ar trebui+ S neleag mecanismele procesului de nvare a adulilor, operaie const#nd )n+ )nele'erea modului )n care adulii dob#ndesc $i utili(ea( cuno$tinele% calificrile $i atitudinileD )nele'erea modului diferit de asimilare a coninutului de formare )n cadrul procesului de )n&are% S neleag metodele i teoriile de formare i dezvoltare const#nd )n+ cunoa$terea te4nicilor $i metodelor de formare $i corecta lor utili(are% S comunice eficient cu participanii, mai e8act s aib capacitatea de a reali(a pre(entri eficiente% de a pune )ntrebri% de a obser&a performana participanilor $i de a da=a primi feed? bacE% de a asculta acti& etc* S proiecteze i s conduc un proces de grup prin influenarea 'rupurilor )n )ndeplinirea= re(ol&area sarcinilor% stimularea creati&itii de 'rup% 'estionarea di&ersitii* ROLUL FACILITATORULUI Ca ?&/-(-%&%,r% de$i nu a&ei ca obiecti& principal ca participanii s )n&ee% acest lucru se &a )nt#mpla% ca urmare a lucrului )n 'rup% a sc4imbului de e8perien )ntre membrii 'rupului $i a descoperirii unor noi perspecti&e asupra di&erselor probleme abordate* >arcina principal a facilitatorul este de a aAuta o ec4ipa = un 'rup s lucre(e c#t mai eficient pentru )ndeplinirea sarcinilor pe care acesta $i le?a propus* /e$i enunat sumar% sarcina facilitatorului este una comple8 $i% de aceea% & propunem s abordam acti&itatea de facilitare )n funcie de procesele de 'rup pe care trebuie s le aAute $i s le conduc* Aceste procese se pot e8prima sintetic dup cum urmea(+

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 5rocesul de formare i consolidare a echipei, prin )ncuraAarea cunoa$terii $i a cooperrii interpersonale% precum $i prin de(&oltarea relaiilor dintre membrii ec4ipelor cu care &a lucraD 5rocesul de comunicare n grup, prin reali(area unei comunicri eficiente )n timpul $edinelor de lucru% aAut#nd la e&itarea ne)nele'erilor $i a conflictelorD 5rocesul de decizie n grup, prin spriAinul dat construirii consensului de?a lun'ul )ntre'ului procesul* CARACTERISTICILE FORMATORULUI Cei mai muli dintre cei care in cursuri de instruire adopt un Fstil de instruireG pe care l?au &(ut folosit de ctre altcine&a* /e obicei% acest lucru se )nt#mpl deoarece admirm abordare utili(at de ctre acea persoan* /ar stilul se refer de asemenea $i la ideile $i con&in'erile care stau )n spatele a ceea ce facem* 5ot fi con&in'erile referitoare la rolul formatorului sau cele referitoare la modul cum )n&a adulii* ,ndiferent care sunt con&in'erile dumnea&oastr% acestea &or afecta modul )n care instruii $i pe acela )n care )n&a participanii* 5re(entam cate&a su'estii pri&ind rolul pe care )l poate a&ea un formator+ de a aAuta participanii s atin' obiecti&ele de )n&areD de a )ncuraAa $i implica participanii )n procesul de )n&areD de a demonstra rele&ana materialuluiD de a a&ea 'riA ca timpul $i obiecti&ul sunt respectateD de a tre(i interesul participanilorD de a monitori(a )nele'erea materialului pre(entatD de a asculta acti&eD Atunci c#nd )ndeplinii rolul de formator% suntei lider* A&ei responsabilitatea de a lua 4otr#ri $i de a oferi )ndrumare* :na dintre responsabilitile maAore ale formatorului este aceea de a /,n.'/* )r,/*+'( prin care are loc )n&area* Acest lucru este foarte diferit de controlul asupra coninutului sesiunii sau controlul asupra participanilor* 9oi putem funciona ca surs% ca persoane care dein un &olum mare de informaii utile% dar la fel pot funciona $i participanii* Formatorul e8perimentat con$tienti(ea( acest lucru $i doar '4idea( procesul prin care participanii fac sc4imb de informaii $i )n&a din acti&itile pre'tite pentru sesiunea de instruire Cinci acti&iti sunt implicate )n desf$urarea unei sesiuni de instruire+ 1* >tabilirea $i meninerea unui climat de )n&areD 2* >usinerea pre(entrilorD 0* Acordarea de instruciuniD 4* Monitori(area sarcinilor de 'rup $i indi&idualeD !* Conducerea procesului de raportare* S-C'r&n8& .* +-n* D- /,7)*%*n8& este e8trem de important at#t pentru dumnea&oastr c#t $i pentru participani s dai do&ad de si'uran de sine $i competen*D participanii trebuie s simt c dumnea&oastr $tii e8act ce a&ei de fcut* buna cunoa$tere a subiectului $i o temeinic pre'tire a sesiunii sunt esentiale pentru a Hda do&ada de si'urantaGD a&ei )n &edere necesitile de )n&are ale participanilorD 1

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ reali(ai aAustri% dup cum credeti ca este necesar% )n ceea ce pri&e$te timpul pe care )l necesit diferite pri ale pro'ramului ? dac considerai c )ntr?o pre(entare a&ei mai multe de spus% atunci spunei tot ce a&ei de spusD de obicei sunt indicate limite de timp precise pentru di&erse e8erciii% dar acestea sunt orientati&e% nu obli'atoriiD a&ei responsabilitatea de a fi fle8ibil% $i nu ri'id ? c#nd participanii sunt implicai )ntr?un e8erciiu% inei seama de c#t timp au ne&oie pentru a finali(a sarcinaD

N&%'r&(*8*& )n&area are loc cel mai bine c#nd adulii se simt )n lar'ul lor $i se comport natural% a$a )nc#t rela8ai?& $i fii dumnea&oastr )n$i&D )ncercai s fii sincer )n tot ceea e spunei $i facei )n calitate de formator ? c#nd facei o afirmaie de susinere a cui&a% s fie din inim+ nu spunei H.ste bineG% dac nu credei cu ade&rat acest lucru 2se &a simi )n &oce $i se &a &edea pe faa dumnea&oastr3D dac a&ei o &oce sc(ut% &a trebui s fii con$tient de acest lucru $i s &orbii )n a$a fel )nc#t participanii s aud ceea e spuneiD dac a&ei 'esturi ner&oase% a'itate% )ncercai s le controlaiD dac a&ei tendina de a folosi un limbaA ironic% abinei?& s folosii cu&inte care ar putea Ai'ni pe cine&aD

<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ ETAPELE REALI;RII UNUI PROCES DE FORMARE ETAPA EHISTENTA UNEI PROBLEME I. IDENTIFICAREA NEVOILOR DESCRIEREA ETAPEI EC0IVALENT

I.*n%-?-/&r*& n*4,-(,r care &or re(ol&a o problema ,n&esti'atia facut de formator )l aAut s determine dac problema se poate re(ol&a prin instruire* Formatorul trebuie s /,(*/%*:* D- +9 &n&(-:*:* -n?,r7&8-- despre problem sau necesitile care e8ist* >e *n'n89 )r,A(*7& pentru a &edea ce abiliti% informaii% atitudini sunt necesare a fi )mbuntite

II. NELEGEREA AUDITORIULUI

III . ORGANI;AREA PROCESULUI DE INSTRUIRE IV. ELABORAREA SCOPULUI GI A OBIECTIVELOR

>copul este de a reali(a )r,?-('( &'.-*n8*- )n termeni de &#rst% se8% ni&el de educaie% stil de )n&are* Aceast etap este rele&ant pentru elaborarea coninutului $i ale'erea metodelor )n acti&itile de )n&are /escrie cuno$tinele $i abilitile necesare pentru a crea $i menine un climat po(iti& $i si'ur pentru )n&are* Acoper stadiile de formare $i de(&oltare a 'rupului% inter&eniile de ba( ale formatorului% abilitile de a da $i de a primi feed?bacE* Reali(area unui plan care sa descrie parametrii msurabili* .nunarea problemei 2ne&oii3 este folosit pentru a stabili scopul $i a e8plica in obiecti&e ce anume &or )n&a participanii prin cursul de instruire*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ V. SELECTAREA >electarea metodelor de instruire care transmit cel METODELOR GI mai bine coninutul $i a miAloacelor care pot MI<LOACELOR contribui la facilitarea procesului de )n&are DE INSTRUIRE VI. SELECTAREA GI ADAPTAREA CONINUTULUI INSTRUIRII VII. FURNI;AREA INSTRUIRII VIII. EVALUAREA PROCESULUI DE INSTRUIRE IH. ETICA H. CONCLU;II GI NC0EIERE >e construie$te un '4id complet care conine scopul% obiecti&ele% metodele $i miAloacele D toate &or fi finisate p#n c#nd se potri&esc )ntr?o manier lo'ic% coerent* >e elaborea( materialele au8iliare+ suportul de curs% '4idul formatorului% alte ec4ipamente 5re(entarea eficient a diferitelor metode de instruire care cer anumite abiliti $i cuno$tine le'ate de )n&area la aduli /etermin dac obiecti&ele au fost reali(ate $i msoar impactul instruirii prin performanele participanilor >tabile$te &alorile fundamentale ale lucrului cu 'rupuri de oameniD sunt luate )n calcul a&antaAele $i de(a&antaAele lucrului )n ec4ip

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ PARTICULARITILE DE FORMARE LA NIVELUL ADULILOR 5ro'ramele de formare pentru adulti se incadrea(a in sfera educatiei permanente si au ca rol promo&area ino&atiei in procesul de formare continua* :nele teorii moderne consider necesar )nlocuirea modelului profesorului ca Jspecialist ntr-un domeniu, curnd depit de evoluiile tiinifice J 2,*Maciuc%166I3 cu cel al profesorului formator* Acestea sustin ca profesorul trebuie sa fie capabil s se adapte(e la nou% s se autoforme(e permanent* "iteratura de specialitate promo&ea( ideea conform creia instruirea adulilor trebuie abordat )ntr?o alt modalitate dec)t cea a copiilor $i adolescenilor* /in aceasta perspecti&a intalnim mai multe modele de )n&are a adulilor% dintre care pre(entam sintetic+ modelul andro'o'icD modelul de in&atare e8perientialaD modelul de in&atare construciti&istD M,.*('( &n.r,C,C-/ Andra'o'ia este considerata Farta $i $tiina de a?i aAuta pe aduli s )n&eeG* 5oate fi definit astfel+ $tiina care se ocup cu metodele de educaie a adulilorD practic social al crui scop este acti&itatea educati&a destinata adulilorD forma de )n&are facultati& pentru aduli*

M* KnoLles 216I43 este autorul unui model de instruire a adulilor modelul andragogic* Andra'o'ia are la ba(a conceptiile umanistice despre adult ca Feducabil% caracteri(at prin+ autoconceptuali(are independentD moti&aie intrinsecD o e8perien anterioar profund $i &ast 2e8periena de &ia 3D un impuls psi4olo'ic pentru a )n&aD un scop bine definit care% de re'ul% este determinat )n funcie de rolurile sale sociale $i responsabilitiD Teoria andra'o'ic a lui KnoLles )ncearc s diferenie(e modalitatea prin care )n&a adulii de cea a preadulilor* Acestea pot fi anali(ate dupa cum urmea(+ V&r-&A-(& C&r&/%*r-+%-/& .* A&:& EI)*r-*n%& &n%*r-,&r& C&r&/%*r-+%-/-(* )+-J,(,C-/* M*.-'( /'rr-/'(&r C,)-( /ependent 9eimportanta* A.'(% ,ndependent si autodirecti&* ,mportanta% ofera resurse pentru facilitarea in&atarii* >e ba(ea(a pe de(&oltarea >e ba(ea(a pe necesitati* fi(ica% mentala si sociala* Competiti&% formal% centrare Colaborati&% informal% pe disciplina% orientare spre adaptat necesitatilor autoritate* educabilului% centrare pe probleme% sarcini etc* .fectuata de profesor* .fectuata in comun cu 1

P(&n-?-/&r*&

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ profesorul* D*%*r7-n&r*& .fectuata de profesor* .fectuata in comun n*/*+-%&%-(,r profesorul% autodia'nosticare* D*+-Cn>'( (*/%-*Reali(ata in functie de Reali(ata in functie subiect% centrata pe necesitati% centrata continutul materiei de probleme% sarcini etc* studiu* A/%-4-%&%*& .* A&:& Transmiterea informatiei* .8perimentarea* R*(*4&n%& /'n,+%-n%*(,r Aplicabilitate tardi&a* Aplicabilitate imediata* E4&('&r*& .fectuata de profesorul* .fectuata in comun profesorul si reciproc*

cu de pe

cu

C&r&/%*r-+%-/- &(* &.'(8-(,r -7)(-/&8- =n )r,/*+'( .* -n+%r'-r*: adulii s)nt autonomi $i autodirecti&iDei trebuie s fie liberi s se direcione(e )n mod independent% iar moderatorul doar s facilite(e instruireaD adulii au o &ast e8perien de &ia acumulat de?a lun'ul anilor care trebuie Fe8? ploatatGDreferinele de ri'oare% cone8iunile cu e8periena de &ia &or contribui la efi? cienti(area procesului de instruireD adulii% implic)ndu?se )n procesul de instruire% au o moti&aie intrinsec $i s)nt orientai spre un scop bine definitD adulii s)nt selecti&i $i ateni la rele&ana cuno$tinelorD adulii s)nt foarte responsabili% au un 'rad mai )nalt de con$tiincio(itateD adulii au un respect profund pentru profesori% dar% la r)ndul lor% simt necesitatea de a fi respectai de ace$tiaD adulii tind spre o orientare educaional centrat pe &ia% sarcini sau probleme dat fiind faptul c interesul pentru instruire al acestora este condiionat de necesitatea de a $ti sau de a face ce&aD 7n urma reali(rii unui studiu pri&ind diferenele dintre educaia copiilor si a adulilor s?a stabilit c+ adulii au un 'rad mai )nalt de curio(itate epistemolo'icD sunt mai moti&ai s )n&ee% s cunoasc lucruri noi% )$i asum responsabilitatea pentru calitatea )nsu$irii cuno$tinelorD adulii studia( cu mai mult strduin $i sunt mai perse&ereniD $tiu e8act ce doresc s )n&ee% s cunoasc sau s facD adulii sunt mai recepti&i la aplicaiile practice ale cuno$tinelor teoretice* /in ce )n ce mai muli aduli urmea( o acti&itate educati& indi&idual sau )n 'rup* Andra'o'ia studia( factorii economici% social ? politici% dar $i culturali% psi4ici $i psi4olo'ici care influenea( educaia adulilor* .ste $tiina care )$i propune s identifice $i s de(&olte abilitile i atitudinile acestora* 7n )n&area formal% androlo'ia operea( cu ! caracteristici% consider#ndu?le principii de ba(+ . Pr-n/-)-- )*n%r' -n+%r'/%,r instructorii trebuie s $tie de ce un anumit lucru este important pentru a fi )n&atD instructorii trebuie Js )n&ete cum s $tie ei mai )nt#iJD instructorii trebuie s fie ei )n$i$i profesioni$ti $i s se ba(e(e pe e8periena proprieD 11

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 2* Pr-n/-)-- )*n%r' /'r+&n8 adulii nu &or )n&a p#n c#nd ei nu &or fi moti&aiD adulii cer aAutor s?$i dep$easc in4ibiiile% comportamentul $i credina lor despre acti&itatea de )n&areD M,.*('( -n498&r-- *I)*r-*n8-&(* H7n&area e8perienial este )n&area prin care cursantul face ce&a ? nu doar s se '#ndeasc la ce&a*G >e considera ca e8perienta este un profesor foarte bun* .lemente caracteristice acestui model+ se ba(ea( pe e8perienele cursantuluiD are la ba(a implicarea acti&e a cursantuluiD asi'ur un dialo' acti& )ntre cursant $i moderatorD implic reflecia acti& 2)n&area este eficient dup ce reflectm asupra situaiei la care am participat3D este o )n&are ba(at pe percepie% nu pe teorie ? )n&area e8perienial stimulea( abilitile cursanilor de a moti&a $i e8plica un subiect% din perspecti& proprieD situaiile=problemele sunt abordate din perspecti&a cursantului% nu a moderatoruluiD in&area se ba(ea(a pe conceptele cursantuluiD nu e8ist un JprofesorJ care s citeasc din cri*D e&aluarea moti&elor interne $i e8terne ? e&aluarea este considerat a fi o e8perien de )n&are pe care cursanii )n&a s o aplice pe ei )n$i$iD in&area este centrat pe fiecare persoan )n parte ? se pune accentul pe )n&area personal )n cadrul 'rupuluiD C&r&/%*r-+%-/-(* Cr')'r-(,r .* ('/r' =n /&.r'( 7,.*('('=n4989r-- *I)*r*n8-&(*

se lucrea(a )mpreunD unele persoane se &or implica )ntr?o mai mare msur dec#t alteleD fiecare )$i descoper propriile abiliti% pre(ente sau potenialeD se recunosc &alorile indi&iduale $i di&ersitatea lorD se accepta faptul ca fiecare persoan are o contribuie unic )n cadrul 'rupuluiD se ofera spriAin prin laude $i critici obiecti&eD are loc o participare acti&a la sc4imbul de informaii $i ideiD se accepta faptul ca toi 're$imD se accepta faptul ca toi a&em ne&oiD

Ciclul de )n&are e8perienial inte'rea( urmtoarele patru etape+ e8periena concretD 12

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ obser&aii refle8i&e cu pri&ire la e8periene D 'enerali(ri ca urmare a e8perienei trite $i a obser&aiilor pe mar'inea acesteiaD e8perimentare acti& utili(#nd concepte abstracteD /e ce utili(m metode e8perienialeC invarea este mai eficient m!tivaia "ers!na# este m$#t mai mare asi%$r $n nive# s$"eri!r &e 'ne#e%ere a sit$aii#!r(e)"eriene#!r acent$ea* #e%t$ra &intre c$n!+tine +i e)"eriena "ers!na#

M,.*('( -n4&%&r-- /,n+%r'/%-4-+%* In sensul acceptat de constructivism, instruirea este mai mult decat transmitere de cunostinte si moderare a discutiilor Instruirea este alcatuirea unui mediu propice invatarii, schimbare de perspective, pregatirea materialelor pentru canale diferite de invatare, crearea de situatii sociale in care se invata de la altii si impreuna cu ei, dar este in acelasi timp si observare de gradul al doilea, adica observarea modului in care cursantii isi construiesc propria realitate, cum isi definesc continutul invatarii !e asemenea, instruirea este concentrarea atentiei asupra lucrurilor uitate negli"ate# $edagogie constructivist, % Siebert Anali(a comparati&a pri&ind caracteristicile in&atarii intre adult si copil din perspecti&e in&atarii constructi&iste+ C,)-( fante(ieD constructieD ima'inatieD posibilitateD 'andire circularaDinteli'enta fluentaD creati&itateD A.'(% e8perientaD reconstructieD uni&ers abstractD &iabilitateD 'andire linaraD inteli'enta structurataD ordineD

Caracteristici + se accentuea(a ideea de sistem in care este incadrat autorul formariiD se e&identia(a procesele circulare% interactiunile% asteptarile asteptarii% diferentele etc*2 efectul FflutureG o e8clamatie% o propo(itie care intrerupe discutia modifica radical cursul acesteia% atmosfera% desfasurarea in continuare a acti&itatii3D scopul de ba(a al acti&itatii de formare este aceala de a stimula curio(itateaD in timpul acti&itatii de formare moderatorul pune la dispo(itie conte8teD datorita fenomenului de Fre(istenta la sc4imbareG participantii adulti au ne&oie de Fun timp pentru reflectie2intrebari adresate in Fstan'a si dreapta cole'ilorG% pau(a necesara pentru rela8are c4iar daca din perspecti&a moderatorului aceasta este este potri&ita3D informatiile transmise in cadrul unei pre(entari sunt selectate si interpretate diferit de catre fiecare adult in parte transfer intersubiecti& Ffiecare ale'e acele informatii din oferta informationala pe care le poate folosi in fa&oarea po(itiei saleGD 10

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________

D*:4,(%&r*& /,n8-n'%'r-(,r )*n%r' &/%-4-%98-(* .* ?,r7&r* )r-n r&),r%&r* (& /&r&/%*r-+%-/-(* =n4989r-- &.'(8-(,r Continuturile pri&ind acti&itatile de formare adresate adultilor pot fi de(&oltate conform obiecti&elor propuse si a&and in &edere urmatorii factori+ caracteristicile educaiei permanenteD relaia dintre educaia permanent $i educaia adulilorD factorii determinani )n )n&area adulilorD

Pr-n/-)-- .* A&:9 adultii au e8perienta bo'ata de &iata si cunosc multe lucruri ? construirea=de(&oltarea in continuare a e8perientelor si cunostintelor este o cale mult mai eficienta decit instruirea ba(ata pe faptul ca adultii nu cunosc nimicD in&atarea prin e8perienta 2Hprin incercariG3 este mai eficienta decit prele'ereaD in&atarea este mult mai eficienta atunci cind se ba(ea(a pe un ca( real sau o e8perienta reala% decit doar pe teorii fara aplicare in situatii concreteD toti participantii la instruire participa in e'ala masura ? astfel contribuind la in&atarea proprie si cea a cole'ilorD fiecare din participanti este responsabil pentru succesul% eficienta pro'ramului de formare ? fiecare participant isi e8pune acti& parerea &i(a&i de continuturile si metodele de instruireD ,dentificarea coninutului )r,Cr&7'('- .* -n+%r'-r* 'r79r*D%* %r*- .-r*/%-- .* &n&(-:9: &e trebuie s tie participanii ? coninutul esenial pentru )ndeplinirea obiecti&elorD &e ar putea s tie participanii ? coninutul care suplimentea( materialul esenial $i care ar putea fi inclus% dac timpul o permiteD &e ar mai putea s afle participanii ? coninutul care este interesant $i rele&ant% dar nu esenial pentru buna )nele'ere a materialuluiD Teme care pot fi abordate si de(&oltate in reali(area unui pro'ram de formare+ A+)*/%* C*n*r&(* in&atarea la adulti%D moti&area adultilor pentru a in&ataD bariere in in&atareD ciclul in&ataturii e8perentialeD comunicareD dinamica 'rupurilorD dinamica unui 'rup de trainin'D elemente de luare adeci(iilor re(ol&are a problemelorD roluri ale indi&i(ilor in 'rupD dinamica relatiilor intr?un 'rupD si 14 A+)*/%* +)*/-?-/* e&aluarea ne&oilor de instruireD stabilirea obiecti&elor de in&atareD cum se elaborea(a un desi'n de formareD implementarea unui desi'n de formareD selectarea continutului cursuluiD cum se derulea(a o sesiune de instruireD inc4eierea si e&aluarea unui process de instruireD metode si te4nici de instruireD etape in procesarea e8perientelor de

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ in&atareD caracteristicile unui trainer eficientD introducere in abilitatile de pre(entare*

5rima parte a pro'ramului de formare se &a concentra asupra problemelor de ba(a ale stiintelor comportamentale aplicate si are drept obiecti&e+ stabilirea unui climat de lucru eficientD de(&oltarea constienti(arii intrapersonaleD de(&oltarea abilitatilor le'ate de obser&areD de(&oltarea unei intele'eri e8perientiale a procesului de 'rupD insusirea cunostintelor referitoare la in&atarea e8perientialaD de(&oltarea abilitatilor le'ate de ascultarea acti&aD de(&oltarea abilitatilor de a pune intrebari pentru clarificareD a da si a primi feedbacED intele'erea teoriilor referitoare la relatia indi&idului cu 'rupulD R*/,7&n.9r- )r-4-n. )r*:*n%&r*& 'n'- /,n8-n'% pentru inceput se pre(inta materiale% informaii $i e8erciii care sunt familiare participaniilorD dup aceast introducere se pre(inta noiuni $i concepte noiD se ofera participanilor un conte8t lo'ic% )n care s?$i poat or'ani(a ceea ce au )n&atD dup pre(entarea $i discutarea de noi principii $i concepte se introduce aplicaiile practice referitoare la acesteaD se reali(ea(a sinteti(area conceptelor $i principiilor pre(entateD se pre(inta conclu(iile la sf#r$itD

STILUL DE NVAARE GI FORMATORUL

1!

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ Ca formator% sunt de fcut doua obser&aii importante le'ate de stilul propriu de )n&are $i de ceea ce elaborai $i pre(entai participanilor )ntr?o instruire* 5rima obser&aie este le'ata de tendina formatorului de a utili(a stilul fa&orit pentru un anumit tip de acti&itate ca fiind sin'urul mod lo'ic de a duce la o )n&are eficienta* 5rimul pas pentru dep$irea acestei preAudecai este de a &a )ntreba de ce preferai o anumita acti&itate* Repre(int ea stilul d&s* fa&orit de a )n&a% este &orba de e8periena d&s* de )n&are tradiional sau se datorea( unei alte e8perieneC Anali(a cau(elor preAudecaii d&s* & &a aAuta s e&aluai obiecti& daca aceasta acti&itate sau te4nica este in mod particular eficienta pentru procesul de instruire pe care )l conducei* A doua obser&aie este mai delicata si se refera la propria noastr lo'ic interioar despre tema respecti&* 5ericolul conducerii unei sesiuni de instruire pornind de la acest lucru este c )n timp ce formatorul se )nele'e perfect pe sine% poate rm#ne ne)neles pentru participani% asemeni unei persoane care ar &orbi limba sa matern )n faa unui auditoriu care nu )nele'e aceasta limb* /ate fiind aceste dou obser&aii le'ate de preferina pentru un anumit stil $i implicaiile acesteia pentru instruire% trebuie s ne '#ndim% ca formatori% la crearea unui ec4ilibru )ntre te4nicile $i acti&itile folosite in instruire% astfel )nc#t s rspundem stilurilor de )n&are difereniate ale participanilor* >tilul de )n&are este definit ca un set de caracteristici indi&iduale ale modalitilor de rspuns la situaiile de )n&are $i de prelucrare a informaiilor* /e?a lun'ul anilor% oamenii de(&olt un stil aparte de )n&are care le scoate )n e&iden anumite abiliti de instruire% specifice fiecruia% )n 'rade diferite* Cunoa$terea stilului de )n&are personal este important deoarece astfel se pot utili(a strate'iile cele mai adec&ate de )n&are% cu efort minim $i re(ultate ma8ime* /* Kolb a stabilit o serie de principii ale acti&itii de )n&are dup cum urmea(+ e8periena concret+ a fi implicat )ntr?o situaie e8perenial ineditD obser&area refle8i&+ a obser&a pe alii sau a se obser&a pe sine )nsu$iD conceptuali(area abstract+ a crea teorii pentru a e8plica cele obser&ateD e8perimentarea acti&+ a utili(a teoriile pentru a soluiona probleme% a lua deci(ii* C0ESTIONAR PRIVIND STILUL DE NVARE Acest c4estionar este destinat sa &a aAute sa &a identificai metoda preferata de )n&are* Ca punct de referina luai in calcul un sin'ur curs sau o sin'ura e8periena din care ati in&atat cel mai mult* Acordai o nota mare cu&intelor care descriu cel mai bine modul in care ai in&atat $i o nota mic acelor cu&inte care descriu cel mai puin corect stilul d&s* de )n&are* >?ar putea sa fie dificil sa ale'ei cu&intele care descriu cel mai bine stilul propriu de )n&are% deoarece nu e8ista rspunsuri bune sau 're$ite* /iferitele caracteristici descrise in c4estionar sunt JbuneJ in mod e'al* >copul acestui c4estionar este de a &a descrie modul in care d&s* ati in&atat cel mai eficient* 5entru completarea c4estionarului este de preferat sa &a '#ndii la o e8perien recent% la o situaie pe care &?o amintii bine* Instr$ci$ni 'ai "os sunt ( seturi de cate ) cuvinte *mintindu-va cea mai eficienta situatie de nvare, ordonati cuvintele din fiecare set, acordand ) puncte cuvantului care va caracterizeaza cel mai bine s" apoi descrescator pana la +, acordat cuvantului care va caracterizeaza cel mai putin ,iecare cuvant trebuie sa aiba propriul sau puncta" -deci, nu se pot acorda . note de ) sau / note de .0 1u facei legaturi 11

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 1 ,mplicat Tentat /iscriminati& 5ractic . 0 4 ! 1 < I 6 1 Recepti& >entimente Acceptare ,ntuiti& Concret Orientat spre pre(ent .8perien ,ntens .8perienta concreta ,mpartial -edere Constienti(are 7ntrebator Obser&ator Reflecta Obser&are Refle8i& Obser&atia Reflectia Analitic ;andire .&aluare "o'ic Abstract Orientat spre &iitor Conceptuali(are Rational Conceptuali(are abstracta Rele&ant Actiune 7$i asuma riscurile 5roducti& Acti& 5ra'matic .8perimentare Responsabil .8perimentare acti&a

&eea ce ai obinut este imaginea importanei relative pe care o acordai fiecruia din cele patru stiluri de nvare *a cum am artat, nici un stil nu este mai bun dect celelalte Ce# mai mare sc!r re"re*int sti#$# "referat, Un +/,r r-.-/&% )* &I& KA ?&/*K repre(inta o abordare recepti&a a )n&atarii ba(ata pe e8perienta si care se spriAina pe Audecati fundamentale% pe sentimente* Aceste persoane au tendinta sa fie empatice si Jorientate catre persoanaJ* ,n 'eneral% ele 'asesc nefolositoare abordarile teoretice si tind sa trate(e fiecare situatie ca pe un ca( unic* Acesti oameni in&ata cel mai bine din e8emple concrete in care se pot implica* ,ndi&i(ii care prefera stilul Ja faceJ tind sa se oriente(e mai de'raba catre cole'i% catre e'ali decat catre autoritate in abordarea )n&atarii si beneficia(a cel mai mult de pe urma feedbacE?ului si a discutiilor cu cole'ii* Un +/,r r-.-/&% )* &I& KA )r-4-K indica o abordare impartiala sA reflecti&a a )n&atarii* Aceste persoane se ba(ea(a mult pe obser&atii si Audecati facute cu 'riAa $i prefera situaiile de )n&are pasi&a 2lecturile3% care le permit sa Aoace rolul de obser&atori M impartiali N * Aceste persoane tind sa fie intro&ertite* Un +/,r r-.-/&% )* &I& KA CLn.-K indica o abordare analitica% conceptuala a)n&atarii% care se ba(ea(a mult pe 'andire lo'ica $i e&aluare rationala* Acesti indi&i(i tind sa se oriente(e mai mult catre obiecte si simboluri decat catre alte persoane* .i in&ata cel mai bine in situatii formale% in procese de )n&are diriAate de autoritate% situatii impersonale ce sublinia(a teoria $i anali(a sistematica* >unt frustrati $i beneficia(a puin de pe urma JdescoperirilorJ nestructurate re(ultate din e8ercitii $i simulari* Un +/,r r-.-/&% )* &I& KA n/*r/&K 3KA %*+%&K5 indica o orientare acti&a ctre )n&area ce se ba(ea(a mult pe e8perimentare* Aceste persoane )n&ata cel mai bine cand se implica in proiecte% teme sau discuii )n 'rupuri mici* "e displac situaiile de )n&are pasi& 2lecturile3* Ace$ti indi&i(i tind s fie e8tro&ertii* Ce 'ntre-ri ri&ic aceste sc!r$ri. 2rebuie sa ne gndim daca nu cumva folosim n mod e3cesiv un anumit stil 4ndii-va la situaii din trecut din care ati invatat ceva S-a ntmplat aceasta n stilul dvs preferat5 4anditi-va la o situatie in care ai avut dificultati sa nvatati ceva -si de fapt nu ati nvatat0 6n ce stil ati lucrat atunci5 &are este stilul dvs favorit5 >c4ema Acum% sa pri&im desenul )n totalitate* Cei mai muli oameni si?au de(&oltat prin e8perienta cel puin dou stiluri pe care le utili(ea( pentru )n&are* 5e >cala Kolb sunt dou M a8e N de idei+ O acti& ? pasi& 2dreapta de la Ja )ncercaJ la Ja pri&iJ3D O concret ? abstract 2dreapta de la Ja faceJ la Ja '#ndiJ3* 1<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ >tabilii% )n funcie de aria triun'4iurilor care se formea(% care este preferina d&s* pentru )n&are 2acti&?abstractD pasi&?abstractD acti&?concret% pasi&?concret3* Aria cea mai mare repre(int preferina d&s* pentru un anumit stil de )n&are :n moti& maAor pentru care Kolb a elaborat aceasta teorie despre cum )n&a oamenii a fost le'itimarea fiecruia dintre stilurile de )n&are* Fr acest tip de teorie am fi continuat s credem c )n&area este ceea ni s?a )nt#mplat )n $coal* .ducaia tradiional este a8ata pe )n&area abstracta si pasi&a 2cadranul inferior drept3* ;radul in care o persoana &alori(ea( si poate lucra )ntr?un asemenea stil depinde de ni&elul sau de $colari(are+ c#t de mult 2)n timp3 $i c#t de bine a )n&at* 7n plus% Kolb indica importanta% pentru fiecare dintre noi% a de(&oltrii abilitaii de a folosi toate stilurile% deoarece fiecare faet adusa de fiecare stil este un nou rafinament pentru ceea ce )n&am* Oamenii care .,&r ?&/ +- n' +* C&n.*+/ la ceea ce ar putea )n&aa sau testa )n alte situaii )$i limitea( )n&area* 5rin urmare% cu fiecare situaie noua% ceea ce am )n&at )nainte nu mai poate fi aplicat de la o situaie la alta* ,n mod similar% cine&a care =n4&89 .,&r )r-4-n. este dependent de JaciuneaJ altei persoane pentru a putea aplica* ;radul )n care putem )n&aa fc#nd% pri&ind% reflect#nd la ceea ce am fcut $i test#nd alte soluii )n situaii noi% este 'radul in care ciclul )n&atarii este mereu )nc4eiat si aplicabil altor situaii* TE0NICI DE NVARE PREFERATE N FUNCIE DE STILUL DE NVARE D*7,n+%r&8-M,.*-&rI/*Ar*&M*r T*&7>A'-(.-nC <,/ .* r,( L'/r' =n Cr') 7-/ S-7'(&r* R*:,(4&r*& )r,A(*7*(,r A/%-4-%98- .* ('&r*& .*/-:--(,r An&(-:& -n+%r'7*n%*(,r / S-7'(9rD-&Cn,+%-/&r*/ In+%r'7*n%&r* I.*n%-?-/&r*& K)r,A(*7*-K E+%-7&r*& %r*A'-n8*(,r S%'.-'( .* /&:

Pr*:*n%&r*/ Pr*(*C*r* L*/%'r& CJ*+%-,n&r*/ D-&(,C'r-

>tilurile descrise de autor se re'asesc in atitudinale=comportamentale pe care le de(&olta oamenii+ S%-( .* =n498&r* &onvergent C&r&/%*r-+%-/ !ivergent

urmatoarele

caracteristici

acumulea( cuno$tinele prin anali( $i apoi aplic noile idei=concepte )n practicD au abilitatea de a aplica ideile noi este punctul forte al acestoraD sistemati(ea( informaia prin intermediul raionamentelor ipotetico? deducti&eD pun un accent deosebit pe ')ndirea raional $i concret% rm)n)nd relati& HreciGD acumulea( cuno$tine cu aAutorul intuiieiD utili(ea( la ma8im aptitudinile ima'inati&eD este de(&oltata abilitatea de a &edea situaii comple8e din mai multe perspecti&eD 1I

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ au abilitatea de a inte'ra eficient informaia )ntr?un tot )ntre'D au o ima'inatie bo'ataD *similator abilitatea de a crea modele teoretice $i raional?inducti&eD )n&a prin anali(% planificare $i reflectareD se centrea( pe de(&oltarea teoriilorD nu pun accent pe acti&itatea practicaD *comodator i'nora teoria% dac faptele nu coincid cu aceastaD au abilitatea de a reali(a ce&a $i de a se implica )ntr?o nou e8perienD abordea( problema )ntr?o manier intuiti&% mer')nd pe calea )ncercrilor $i erorilorD obin cuno$tine mai cur)nd de la alte persoane dec)t prin intermediul abilitilor lor analiticeD >tilul de instruire se de(&olt pe parcursul adolescenei $i maturitii 'raie interaciunii indi&idului cu mediul )nconAurtor* Acti&itile de instruire=trainin' ar trebui s fie fle8ibile% astfel )nc)t fiecare participant s beneficie(e de suficient timp pentru a Hsa&uraG din plin propriul stil de )n&are* Alte modele ale stilurilor de )n&are a adulilor le descriu ca fiind multidimensionale% cuprin(#nd o serie de &ariabile% inclusi& multe fiind nonco'niti&e* 7n literatura de specialitate se cunosc dou astfel de modele 2KeefePMonE% 16I1D /unnP/unn% 16<63% a cror con&in'ere de ba( este c educabilii au anumite preferine fi(ice% biolo'ice $i ambientale% care )mpreun cu trsturi de personalitate $i emoionale% formea( stilul de instruire indi&idual* Ambele modele clasific elementele stilurilor de )n&are )n urmtoarele arii specifice+ S%-( .* C&r&/%*r-+%-/=n498&r* 7moional 5un accent pe+ moti&aieD persistenD responsabilitate etc* *mbiental 5un accent pe+ sunetD iluminareD temperaturD desi'n?ul incaperii etc*D Sociologic 5un accent pe+ opinia semenilorD opinia autoritilor etc*D ,izic ,nre'istrea( performante datorita+ modalitilor percepti&e de inre'istrare a informatieiD momentului din Fperioada (ileiGD rolul alimentaieiD

>imilar acestor dou modele% .ndorffPMc9eff 216613 au elaborat un alt model al stilurilor de instruire% care sublinia( atributele emoionale $i sociolo'ice* Ace$ti cercettori clasific educabilii aduli )n cinci tipuri distincte+ 16

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ /ate fiind aceste particulariti% .ndorfPMc9eff recomand stiluri specifice de predare $i strate'ii care ar rspunde necesitilor unice $i preferinelor acestor cinci tipuri+ S%-('( .* =n498&r* .ducabilul )ncre(tor .ducabilul afecti& .ducabilul )n tran(iie .ducabilul inte'rat .ducabilul 4a(ardat S%r&%*C-- .* )r*.&r*>=n498&r* reparti(area sarcinilor trebuie s aib un scop bine definitD )ncuraAarea participrii% implicrii )n acti&itiD oferirea oportunitilor pentru interacti&itatea cu semeniiD reparti(area sarcinilor indi&idualeD oferirea instruciunilor $i acti&itilor indi&idualeD oferirea posibilitilor adec&ate de a e8perimentaD colaborarea cu el $i )ncuraAarea cole'ilor s fac la felD pro&ocarea e8perimentrii% )ncerc#nd s fac ceea ce fac cole'iiD oferirea posibilitii de a se autodirecionaD )ncuraAarea fle8ibilitiiD oferirea sarcinilor care s?i susin indi&idualitateaD crearea situaiilor )n care trebuie s ia deci(ii $i s?$i asume responsabilitateaD

,mportant este s $tii c putem )n&a prin intermediul tuturor acestor patru stiluri totu$i )n&m mai bine $i mai eficient% utili(#nd preponderent stilul de )n&are preferat* Stilurile lui %one89'umford Ace$tia au simplificat 2)n16I13 stilurile definite de Kolb% d#ndu?le o forma mai usor de )nteles si aplicat* Astfel ei identifica+ S%-('( .* =n498&r* Acti&istul C&r&/%*r-+%-/ )n&ata prin actiune% le place sa se implice )n ce&a nou si &or )ncerca orice macar o data% action#nd )nainte de a )ntele'e consecinteleD )n&ata cel mai bine atunci c#nd sunt implicai )n e8periente% probleme si oportunitati noiD lucrea(a )mpreuna cu altii pentru re(ol&area problemelor si )nAocuri si )si pot asuma conducerea unui 'rupD potentialul de )n&atare creste atunci atunci c#nd asculta prele'eri sau citesc e8plicatii lun'i% scriu% citesc% trebuie sa anali(e(e si sa interprete(e cantitati mari de date sau trebuie sa urme(e instruciuni preciseD )n&a cel mai bine pri&ind alte persoane si tr'#nd conclu(iiD identifice toate un'4iurile posibile de &edere )nainte sa aAun'a la o conclu(ieD asculta si obser&aD este precaut si meditati&D are un ritm lent de lucruD )n&eta prin asimilarea informatiei% prin reflectare asupra ei si asupra e8perienteiD )ntele'e teoria care sta )n spatele actiuniiD 2

Refle8i&ul

Teoreticianul

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ are ne&oie de modele% concepte si fapte care sa )l aAute sa )n&eteD anali(ea(a si sinteti(ea(aD nu accepta Audecatile subiecti&eD nu obtine randament atunci c#nd situatiile )nt#lnite implica sentimente si emotii% c#nd acti&itatile sunt nestructurate si neclare sau atunci c#nd li se cere sa actione(e fara a cunoaste principiile sau conceptele cu care trebuie sa lucre(eD 5ra'maticul doreste sa )ncerce lucruri noiD cauta permanent idei pe care le pot aplica pentru re(ol&area problemeiD este nerabdator )n discutiile cu final desc4isD in&ata cel mai bine atunci c#nd e8ista o le'atura e&identaD /up cum am menionat mai sus% e8ist multe teorii pri&ind stilurile de instruire a adulilor% dar ace$tia se deosebesc foarte mult prin felul )n care ac4i(iionea( cuno$tinele noi% de aceea nici o teorie nu poate cuprinde )ntrea'a di&ersitate a educabililor* R*&(-:&r*& &/%-4-%&%-(,r .* =n498&r* conform caracteristicilor si stilurilor de )n&are ale adultilor poate a&ea in &edere urmatoarele aspecte+ structura e8perienei de instruireD atmosfera de )n&areD centrarea pe instruire D strate'iile de transmitere a informaieiD >tructura e8perienei de instruire Atmosfera de )n&are Centrarea pe instruire adulii prefer un orar fle8ibil care s nu le perturbe pro'ramul (ilnicD adulii )n&a mai eficient atunci c#nd procesul de predare este indi&iduali(atD adulii prefer instruirea t:te-a-t:te $i sunt mai puin recepti&i la comunicarea prin utili(area filmelor &ideo sau a )nre'istrrilor audioD adulii obin beneficii din interaciunea cu alte persoane care difer de ei ca &#rst% e8perien $i pre'tire profesionalD adulii )n&a mai eficient atunci c#nd se afl )ntr?o atmosfer de FaAutor mutualG $i au suportul cole'ilorD climatul psi4olo'ic ar trebui s fie unul de )ncredere reciproc $i acceptare necondiionatD adulii aprecia( in&itaia de a?$i e8prima punctul de &edere $i accept opiniile celorlaliD adulii au e8pectaii bine definite )n ceea ce pri&e$te atmosfera $i localul )n care are loc instruirea $i a$teapt de la profesori = traineri ca acestea s fie reali(ateD adulii obin beneficii maAore din metodele de instruire care le &alorific e8periena prin intermediul reflectrii% anali(ei $i e8aminrii criticeD 21

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ adulii aprecia( metodele de predare care le sporesc autonomiaD adulii au oca(ia s se an'aAe(e $i )n situaii de )n&are social% fapt ce contribuie la procesul de instruire propriu?(isD adulii sunt capabili s asocie(e noile cuno$tine cu e8periena anterioar% ceea ce le facilitea( asimilarea informaiei noiD adulii simt necesitatea de a cunoa$te c#t de rele&ante sunt acti&itile pe care le reali(ea( $i de a &edea pro'resul )nre'istrat de ei )n fiecare (iD >trate'iile de adulii aprecia( re(ol&area de probleme $i )n&area prin transmitere a cooperareD informaiei adulii )n&a eficient atunci c#nd se implic acti& )n procesul de instruireD adulii prefer s lucre(e )n 'rupuri mici% care le ofer posibilitatea de a?$i )mprt$i e8periena% de a reflecta asupra celor spuse de alii $i de a le 'enerali(aD

DINAMICA PROCESULUI DE GRUP INVATAREA PRIN COOPERARE A*9eculau consider c grupul social este format din ansamblul indi&i(ilor care au caracteristici comparabile% unii printr?o le'tur social% a&#nd )n comun modele culturale sau subculturale* /in punct de &edere psi4olo'ic ? un 'rup este alctuit dintr?un numr oarecare de persoane care interacionea( una cu cealalt% sunt con$tiente psi4olo'ic de le'tura lor reciproc $i se percep ei )n$i$i ca un 'rup* ;elaiile dintre membrii oricrui 'rup sunt comple8e+ de natura fizica < e8istenta membrilor intr?un spatiu comun si un anumit inter&al de timpD de natura psihica - in&estiie uman de sentimente% pasiuni% percepii le'ate de ceilali etc*3D sociael= culturae - )mprt$esc un set de &alori $i principii comune )ntr?un anumit areal% numit $i mediu socio-cultural i educaionalD .ficacitatea 'rupului este condiionat de+ focali(area eforturilor pe reali(area sarcinilor de 'rupD de utili(area unui set 'eneros de cuno$tine $i abiliti )n aciunile )ntreprinseD de stabilirea unor strate'ii care sa conduca la )ndeplinirea obiecti&elorD Capacitatea de or'ani(are a formatorului &a determina eficiena $i coe(iunea 'rupului* Acesta trebuie s )ndrume 'rupul pe tot parcursul acti&itaii sale% )n funcie de obiecti&ele urmrite $i re(ultatele pe care doreste sa le obina* ;rupul trebuie s fie% )n acela$i timp% o resurs pentru fiecare dintre membrii si* /in acest moti& formatorull trebuie s fie atent asupra diferenelor% di&er'enelor sau c4iar opo(iiilor ce e8ist% inerent% )n interiorul 'rupului% care este* 5entru aceasta% formatorul trebuie s )mbo'easc potenialul 'rupului% s?i permit s e8prime suficiente puncte de &edere $i idei care s poat fi apoi sinteti(ate )ntr?un produs comun al 'rupului 22

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ Tr&-n-nC Cr,')>'( /T*&7 A'-(.-nC 5ractica 2-group?ului este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru sc4imbarea comportamental )n sensul dorit de 'rup* .a este cunoscut mai ales sub denumirea de team building 2-group?ul ? $i are ori'inea )n ne&oia de recunoa$tere% de afirmare $i de inte'rare cu precdere la membrii nou &enii sau )n ca(ul )n care 'rupul a suportat o sc4imbare dramatic* /enumirea conceptului $i practicii respecti&e su'erea( c procesul urmre$te s forme(e deprinderi )n consonan cu normele 'rupului% s diminue(e re(istena la sc4imbare $i s )n&ee prin cooperare* >?a do&edit c este una dintre cile cele mai si'ure $i mai a'reabile pentru )ntrirea coe(iunii ec4ipei* Acti&itatile de acest tip se pot or'ani(a in doua conte8te diferite+ intr-un spatiu deschis ? este &orba de )nt#lniri informale dup pro'ramul de lucru $i% de re'ul% )n afara locului de muncD constituie prileAul afirmrii altor &alene umane% a cunoa$terii partenerilor $i a destinderiiD intr-un spatiu inchis este &orba despre coe(iunea unui 'rup constituit pentru un scop stabilit anterior si intr?un inter&al de timp bine delimitatD "eroQ consider c e8presia Hteam building# nu este )n msur s redea pe deplin semnificatia acti&itii de structurare fle8ibil% consolidare% stabili(are $i ec4ilibrare a forelor ec4ipei moti& pentru care propune utili(area e8presiei Fde(&oltarea ec4ipeiH* 7n mod fundamental% de(&oltarea ec4ipei const )n cre$terea &arietii comportamentelor $i relaiilor umane% pentru a dob#ndi o mai mare fle8ibilitate comportamental% care s?i permit astfel s se adapte(e mai repede la sc4imbrile mediului su* /inamica meseriilor $i a pieei face ca aceast trstur comportamental Hacti&itatea de ec4ipaG ? s fie tot mai mult solicitata in conte8tul diferitelor acti&itati sau domenii de acti&itate* Astfel importana team building?ului=team training?ului este tot mai e&identa* .tapele practicii Hteam?buildin'G+ de(rdcinarea in&alidarea unui comportament inadec&atD transferareaD instaurarea unor noi standarde de 'rup% atitudini $i comportamete de(irabile pentru noul conte8tD *bilitatile de team-bilding au ca finalitate> cunoasterea foarte buna a cole'ilor din ec4ipa D construirea unei ec4ipeD constienti(area diferentei dintre conceptele HnoiG=GmineGD increderea de sine si increderea in ec4ipa D cunoasterea si interiori(area re'ulilor comunicarii eficienteD identificarea stadiilor de de(&oltare a ec4ipelor D recunoasterea efectelor dinamicii ec4ipei si a factorilor care o fac sa fie performantaD facilitarea lucrului )n ec4ipa ? posibilitatea de a lucra )mpreuna prin )mpartasirea ideilor si cunostintelorD 20

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ facilitarea deci(iilor de 'rup% acceptarea standardelor si normelor de lucru )n ec4ipa pentru &iitorD asumarea rolurilor )n cadrul ec4ipei etc*D /iferenta dintre HcaracteristicileG si HfinalitatileG acestui tip de acti&itate este fina astfel incat in unele ca(uri semnificatiile acestora se pot suprapune* C&r&/%*r-+%-/pune )n &aloare interdependena membrilor acestuia )n &ederea de(&oltariiD se ba(ea(a pe ideea de H)n&are reciprocGD )ncuraAa(ea(a spiritul de e8perimentare )n relaiile socialeD promo&ea(a ideea de auto?informare% prin articularea la conte8tul socialD de(&olta sensibilitatea fa de a$teptrile altora 2Hcon$tiina interpersonal lr'itG3D de(&olta capacitatea de a dia'nostica situaiile sociale 2interpersonale% inter'rupale3D de(&olta capacitatea de a an'aAa comportamente de colaborareD de(&olta capacitatea de a re(ol&a situaiile conflictuale prin an'aAarea )n re(ol&area problemelorH 2>*Roncu3D practica team-buiding# este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru sc4imbarea comportamental )n sensul dorit de 'rupD F-n&(-%&% are ca efect dinami(area 'rupului are in &edere sc4imbarea atitudinal =comportamental a membrilor menit sa contribuie la asumarea responsabilitilor% la cre$terea implicrii )n adoptarea deci(iilor $i a calitii lorD clarificarea HmisiuniiG ec4ipei de ctre toi componenii acesteiaD stabilirea $i asumarea colecti& a obiecti&elor care decur' din HmisiuneGD )nsu$irea mecanismelor prin care se distribuie o sarcin de lucru% a&#nd )n &edere absena rolurilor prestabiliteD satisfacerea ne&oilor membrilor ec4ipei de a cunoa$te care este rostul lor )n ec4ip% care sunt raiunile pentru care sunt acceptai sau nu% ce se a$teapt de la ei% cum sunt percepui de ctre ceilali etc*D 'sirea rspunsurilor la )ntrebri le'ate de procedurile acceptate% asi'urarea comunicrii etc*D ale'erea $i )nsu$irea metodelor de lucru menite s conduc la performanD adoptarea normelor de asumare a responsabilitiiD facilitarea inte'rrii unor noi membriD

NVAREA ACTIV ?rice proces de nvare este activ Stiinele co'niti&e contemporane confirma teoria filosofilor din trecut% care susineau c )n&area este acti& $i nu pasi&* Aceasta )nseamn c mintea noastr creea( ima'ini coerente dintr?un amestec de impresii care ne?ar cople$i dac nu le?am sorta $i condensa $i dac nu am transforma ceea ce trim )n noiuni care au sens pentru noi 2de e8emplu% )ntr?ocon&ersaie% suntem ateni la anumite subiecte% pe c#nd pe altele le i'norm3* @nele procese de nvare sunt mai active dect altele

24

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ Comparai situaia )n care% aAuns )ntr?un ora$ necunoscut% suntei luat de la aeroport cu ma$ina $i condus la 4otelul unde locuii cu situaia )n care &i se pune la dispo(iie o ma$in )nc4iriat $i o 4art pentru a aAun'e la destinaie de unul sin'ur* 7n care dintre cele dou situaii a&ei mai multe $anse de a reine drumul spre aeroport c#nd prsii ora$ulC 5entru a )n&a ce&a care s rm#n bine )ntiprit )n memorie este ne&oie de implicarea acti& a celui care )n&a e ne&oie de a de(le'a eni'me sau de a )ncerca s le )nele'em lo'ic* &u ct nvarea este mai activ, cu att va fi mai eficient >copul )n&rii acti&e nu este memori(area% ci performanele obtinute in realitate* Aceasta )nseamn c )n&area pune accentul pe transferul de cuno$tine% nu doar pe )nsu$irea de cuno$tine )n scopul testrii* 5entru a reali(a acest lucru% este ne&oie de atenie nu numai fa de coninutul )n&rii ci $i fa de procesul )n sine* 7n calitate de moderator=lider=profesor=formator ? rolul dumnea&oastr este unul indirect* Aceasta )nseamn c dumnea&oastr putei crea un climat care s?i aAute pe alii s )n&ee% dar nu putei )n&a )n locul lor* Or'ani(area acti&itatii &a fi mai u$oar dac a&em )n &edere urmtoarele+ identificarea asteptarilor participanilorD e8plicarea scopurilor $i re'ulilor ? participantii trebuie s )nelea' ce le?ai pre'atit% ei trebuie s $tie dac dorii s participe toi% cum &or fi apreciai )n cadrul discuiei% cum s?$i susin opiniile $i a$a mai departeD pre'tii e8erciii care pun accentul pe participare acti& ? ascultarea pasi& $i luarea de notie au drept re(ultat )nsu$irea unui &olum redus de informatii $i )ntr?un mod diferit de ctre participani in functie de an'aAarea acti& prin intermediul )ntrebrilor% dialo'ului $i re(ol&area de probleme cu final desc4isD e8primai?& prerile )n mod frec&ent ? cu c#t sunt mai acti&e e8erciiile% cu at#t este mai important s & e8primai prerile fa de participani pentru ca ace$tia s )$i poat e&alua pro'resele )ntr?un domeniu care poate fi necunoscut pentru eiD trebuie s le solicitati prerea participanilor asupra sesiunii de instruire care sunt punctele forte% punctele slabe ale acesteia $i care sunt ariile care ar putea fi )mbuntiteD &aracteristicile unui grup care nvata este stimulata responsabilitatea indi&iduala si reciprocaD membrii 'rupului sunt )ncuraAati se de&ina co?participanti si co?creatori ai re(ultatului planificatD membrii sunt )ncuraAati sa de(&olte idei% sa?si e8prime opiniile si sa pro&oace actiuni )ntr?un climat desc4is si de )ncredereD este apreciata e8plorarea punctelor de di&er'entaD $erspectiva nvatarii prin actiune 7n&atarea prin actiune este un instrument &iabil% foarte puternic si )n cadrul )n&atarii colecti&e% do&edindu?se o G)n&atare )n bucla dublaG% caci e8perientele sunt )mpartasite% este stimulata anali(a etc* 7n&atarea se poate manifesta )n cadrul unor 'rupuri formate din oameni din aceeasi Hor'ani(atieG sau din Hor'ani(atii diferiteG* Mai mult dec#t at#t% 'rupul poate )n&ata cum sa )n&ete% aAun'#ndu?se astfel spre o H)n&atare dublaG* 2!

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ .ste oare instruirea adulilor distinct de cea a copiilorC Consultand studiile de specialitate% rspunsul ar fi $i FdaG $i FnuG* ,n acest sens e8ist mai multe teorii care au studiat problematica instruirii adulilor+ in&area din e8perienD teoria be4a&ioristD teoria umanistD psi4olo'ia de(&oltriiD teoria criticii socialeD reflectarea criticD andra'o'iaD constructi&ismul* 5entru o identifica cele mai eficiente forme de acti&itati de in&atare este important sa cunoastem o serie de Felemente?c4eieG referitoare la acti&itatile or'ani(ate pentru adulti+ determinai scopul implicrii adultului )n procesul instructi& sau )ntr?un trainin' de perfecionareD utili(ai metode care &i(ea(a direct implicarea participantilor 2discuii )n 'rup% sarcini pentru 'rupuri mici% aranAai mobila )ntr?o modalitate nontradiional% adresai?& pe nume etc*3D tinei cont de diferenele fi(iolo'ice dintre copil $i adult 2adulii au un 'rad )nalt de concentrare% reali(ea( cu u$urin sarcini mai dificile% pot lucra $i indi&idual etc*3D &alorificai Fte(aurulG intelectual $i practic al educabililorD orice fiin uman poate )n&a la orice &)rst% dar nu $i )n orice condiii ? trebuie stabilit un climat fa&orabil )n&rii% a&)nd rolul de facilitatorD creai oportuniti e'ale pentru toi educabilii% astfel )nc)t fiecare s dispun de multiple resurse de )n&areD ec4ilibrai componentele intelectuale $i emoionale ale instruiriiD imprt$ii?& sentimentele $i opiniile cu educabilii% dar nu?i dominaiD creai condiii de confruntare direct cu problemele practice% sociale sau de cercetare pentru a & asi'ura c instruirea este eficient pentru educabilii dumnea&oastraD fa&ori(ai desc4iderea adulilor spre sc4imbare% cre$tere personal $i profesionalD !esign-ul# instruirii adulilor trebuie s in cont de urmtoarele+ adulii au ne&oie s tie de ce trebuie s )n&ee un anumit lucruD adulii )n&a mai bine e3perimentndD adulii abordea( )n&area ca un proces de rezolvare a problemelorD adulii )n&a cel mai producti& atunci c)nd subiectul constituie pentru ei o &aloare cu aplicabilitate imediatD instruciunile pentru aduli trebuie s se centre(e mai mult pe proces $i mai puin pe coninutul ce urmea( s fie )nsu$it de eiD adulii trebuie implicai n planificarea i evaluarea acti&itilor lorD adulii s)nt mai interesai de subiectele care se refer la profesia sau la viaa lor personal=

SCOPURI GI OBIECTIVE 21

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 5entru reali(area oricrui pro'ram% una din etapele care trebuie parcurse este de a stabili+ scopulD obiecti&eleD indicatorii de msurare a re(ultatelorD Scopul unui program este o afirmaie 'eneral cu pri&ire la re(ultatele instruirii pe care o reali(m D formularea lui este cuprin(toare $i le'at de o ne&oie sau mai multe ale comunitii% ale unei instituii% ale unui 'rup* ?biectivul unui program este re(ultatul anticipat care urmea( s fie atins* .ste obli'atoriu ca fiecare pro'ram s aib cel puin un obiecti& un re(ultat concret la care se dore$te s se aAun'* afirmaie pri&itoare la cuno$tinele% abilitile $i atitudinile pe care participanii trebuie s le demonstre(e la sf#r$itul cursuluiD acestea )l conduc la reali(area scopului* Indicatorii de msurare a rezultatelor 2a performanelor3 sunt de trei tipuri+ indicatori ai resurselor 2financiare% umane% materiale3D indicatori ai re(ultatelor 2cantitati&i $i calitati&i3D indicatori ai eficienei 2raportea( costurile la re(ultate3* DE/0OLTAREA O1IECTI0ELOR UNUI PRO2RAM DE FORMARE3 7n procesul de pre'tire a unui pro'ram de instruire etapa de stabilire a obiecti&elor pro'ramului poate fi una din cele mai dificile sarcini* 7n acest punct al procesului e8ist trei elemente maAore de care trebuie s se in seama+ 1 @nde vrei s a"ungei5 2obiecti&ele pro'ramului determinate de ne&oile identificate3D 2*&um vrei s a"ungei acolo5 2forma de pre'tire% personalul% bu'etul% marEetin'% planuri de instruire% detalii lo'istice3D / &um vei stabili dac ai a"uns acoloC 2e&aluarea pro'ramului3D >tabilirea obiecti&elor unui pro'ram de formare se afl in relaie directa cu identificarea re(ultatelor pro'ramului* >e concentrea( )n primul r#nd pe ceea ce se a$teapt de la participani s )n&ee ca re(ultat al participrii )ntr?un pro'ram de instruire sau educaional specific* CRITERII DE FORMULARE A OBIECTIVELOR :rmtoarele )ntrebri sunt utile )n anali(a obiecti&elor% din punctul de &edere al claritii* . CINE VA FACE ACTIUNEAE Obiecti&ele trebuie formulate )n termeni de performana ai celui care )n&a* #. CE VA FACE CEL CARE INVAE Obiecti&ele se formulea( in termeni de comportamente obser&abile si msurabile 2 &a aplica% &a demonstra% &a enumera% &a identifica% &a descrie% &a enuna% &a re(ol&a3 6. IN CE CONDITII VA PERFORMA CEL CARE INVATE .8ista dou elemente care trebuie luate )n considerare+ 2<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ ? MiAloacele asi'urate participantului% ca $i ceea ce?i este inter(is 2.8+ dictionarD formulare% carti de referina etc*3D ? >ituaia )n care se a$teapt dob#ndirea comportamentului 2.8+ atunci c#nd se confrunta cu o situatie neobi$nuitD atunci c#nd moderea( o )nt#lnire etc*3 4* CAR. .>T. 9,-.":" /. COM5.T.9TA =5ROC.9T 5R.-AT:TC Obiecti&ul poate fi formulat in termeni de numar= procentaA de itemi coreci% de sc4imbare a scorului obinut intr?un formular de sondare de atitudini% dar si in termeni de timp* ". CAND SE ASTEAPTA SA FIE DEMONSTRAT RESPECTIVUL COMPORTAMENTE Acest element este formulat de obicei in termeni de durata a e8perienei in cadrul instruirii 2.8+ la sf#r$itul sesiunii% dup un anumit numr de sesiuni etc*3 /e asemenea% c#nd definim un obiecti& trebuie s stabilim dac aceasta este+ S U specific $i simplu M U msurabilD A U adec&atD R U realist $i rele&ant% s poat fi inte'rat )n situaii reale din &iaa profesionalD T U)ncadrat )n timpD METODE DE PREDARE M*%,.& U te4nic prin care coninutul este comunicat cu scopul de a atin'e obiecti&ele formrii* .a trebuie s+ acopere componentele &i(ate )n procesul de )n&are+ cuno$tine% atitudini% abilitiD fie adaptat la 'rupD reflecte modelul )n&rii e8perienialeD fie compatibil cu e8periena participanilorD fie )n conformitate cu abilitile formatorilor* M-N(,&/*(* repre(int totalitatea instrumentelor sau a materialelor de suport cu aAutorul crora este aplicat metoda* e8+ coli% plan$e% materiale de distribuit% casete &ideo% audio% pre(entri 5oLer 5oint etc* MiAloacele sunt folosite pentru a pre(enta materialul de instruire participanilor $i contribuie la )mbo'irea metodelor de )n&areD pot fi )mprite )n urmtoarele cate'orii+ &i(uale% audio $i audio?&i(uale*

C#nd miAlocele sunt combinate )n mod optim cu e8erciiile% ele pot+ 2I

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ ? )mbunti e8periena de )n&are% ? aAuta participanii s rein informaiile principale% ? asi'ura demonstraii practice pentru abiliti sau atitudini aplicate% ? aAuta participanii s se concentre(e pe coninutul instruirii*

PRE;ENTAREA 3EHPUNEREA5 /.>CR,.R.+ 5re(entarea este o acti&itate care are ca scop transmiterea de informaii% fapte% teorii sau principii* Formele de pre(entare pot &aria de la pre(entri unilaterale p#n la implicarea indirect a participanilor prin )ntrebri $i discuii* /in cau(a coninutului% pre(entrile depind de instructor )ntr?o mai mare msur dec#t celelalte te4nici* :T,",TVR,+ ,ntroducerea unui subiect nou Furni(area de re(umate $i sinte(e Transmiterea de fapte concrete $i statistici Adresarea ctre un 'rup lar' A-A9TAW.+ Acoper un subiect lar' )ntr?un timp scurt .ficient pentru 'rupurile mari 5oate fi adaptat oricrui tip de 'rup 5oate precede te4nicile practice de instruire "ectorul are un control mai mare asupra 'rupului dec#t )n alte situaii ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ Fa&ori(ea( comunicarea doar unilateral lector?participant 9u este o abordare e8perienial% participanii a&#nd un rol pasi& 9ecesit din partea lectorului abilitatea de un fi un pre(entator eficient ,nadec&at pentru acti&iti destinate sc4imbrii comportamentelor sau de(&oltrii abilitilor Memorarea informaiilor de ctre participani este sc(ut dac nu este urmat de acti&iti practice "ectorul trebuie s cunoasc foarte bine subiectul pre(entrii "ectorul trebuie s fac le'tura )ntre subiectul pre(entrii $i acti&itile anterioare sau &iitoare le'ate de acesta 5entru a face o pre(entare eficient% lectorul trebuie s in cont de urmtoarele elemente+ -olumul &ocii+? distana de la care &ocea )i poate fi au(itD Cursi&itate+ ? ine de claritatea discursuluiD Articulare+ ? se refer la u$urina cu care sunt alese cu&intele pentru a e8prima un '#nd 5ronunie+ ? se refer la mecanica sunetelor sau a cu&intelor alese Rata discursului+ ? se refer la &ite(a cu care sunt e8primate fra(ele sau ideile% precum $i la folosirea potri&it a pau(elor Contactul+ ? relaia care se stabile$te )ntre lector $i participani din punct de &edere &erbal $i &i(ual 26

 1* 2* 0* 4*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ ,nfle8iunile+ ? implic folosirea tonului $i accentuarea cu&intelorD folosirea lor )n prea mare sau prea mic msur poate de&eni plictisitoare 5ostura+ ? se refer la mesaAul non&erbal pe care )l transmite &orbitorul* 5ROC.>+ ,ntroducei temaD 5re(entai materialul folosind un suport &i(ual= auditi&D Reamintii punctele c4eieD ,n&itai participanii s pun )ntrebri* BRAINSTORMING /.>CR,.R.+ Te4nic de str#n'ere $i &erificare de informaii% de stimulare a creati&itii% de desc4idere a comunicrii* :T,",TVR,+ Transmitere de informaii -erificare a informaiilor participanilor Conclu(ionare /esc4iderea unei acti&iti /esc4iderea comunicrii >ondarea unor atitudini $i comportamente >timularea creati&itii A-A9TAW.+ Ofer un mediu si'ur pentru e8primarea opiniilor $i informaiilor 9u limitea( e8primarea prerilor sau a punctelor de &edere indi&iduale ,mplic deci(ia 'rupului "r'e$te &i(iunea asupra temei ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ >e consemnea( toate su'estiile 'rupului% fr Audecarea lor ;rupul decide selecia ulterioar su'estiilor ,deile trebuie scrise )n ordinea )n care apar $i apoi &or fi procesate Moderatorul poate participa la selecia su'estiilor Atenie la )ncadrarea )n timp Atenie la implicarea tuturor participanilor

1* 2* 0* 4* !* 1* <*

5ROC.>+ ,ntroducei temaD /efinii sarcinaD 5reci(ai re'ulile acestei te4niciD ,n&itai participanii s ofere su'estii+ toate su'estiile sunt notateD >e )ntocme$te lista completD /up terminarea listei se ia fiecare idee pe r#nd $i se discutD ;rupul decide dac su'estia rm#ne sau nu pe list+ participantul care a su'erat ideea ar'umentea(D I* Anunai lista finalD 6* Conclu(ia= re(umarea celor discutate este formulat de ctre formator* C0ESTIONARUL 0

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ /.>CR,.R.+ 5articipanii rspund )ntrebrilor dintr?un formular 2oral sau scris3* :T,",TVR,+ Transmiterea de informaii Con$tienti(area propriilor atitudini 5articipanii pot colabora )n 'sirea rspunsurilor 2opional3 >e poate e&alua ni&elul de cuno$tine >e pot sonda atitudini $i comportamente A-A9TAW.+ Metod eficient pentru informare 7n funcie de modul de lucru se poate stimula comunicarea $i colaborarea )n ec4ip ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ 9u este un test% ci este mai de'rab o modalitate de a transmite informaii Rspundei la )ntrebrile suplimentare care pot aprea 9u se numesc participanii 2la anali(a rspunsurilor3 pentru a nu crea o atmosfer tensionat 5ROC.>+ ,ntroducei temaD 7mprii participanii pe 'rupuri 2opional3D /istribuii c4estionareleD Anunai timpul pe care )l au la dispo(iie pentru completarea c4estionaruluiD >topD 5articipanii rspund la )ntrebri cu &oce tare2pe r#nd?sau se stabile$te modalitatea de discuie3D >e ar'umentea( rspunsul $i se corectea( 're$elileD Conclu(ia este fcut de formator*

1* 2* 0* 4* !* 1* <* I*

STUDIUL DE CA; /.>CR,.R.+ >tudiul de ca( este o analiz a unei situaii ipotetice prin care participanii identific &ariante de aciune $i iau deci(ii )n conformitate cu propriul lor sistem de &alori% opiniile $i sentimentele lor le'ate at#t de situaie c#t $i de coninutul pe care $i l?au )nsu$it )n timpul cursului de instruire* :n studiu de ca( descrie pe scurt o situaie unde e3ist o dilem* Aceast dilem constituie ba(a discuiei* >e poate discuta )n 'rupuri mici ce strate'ie se poate aborda* 7n 'rupul mare se )mprt$esc diferitele preri* :T,",TVR,+ /iscutarea problemelor comune )ntr?o situaie dat 5romo&area discuiilor de 'rup Re(ol&area problemelor $i sc4imbul de opinii )n 'rup /e(&oltarea abilitilor de re(ol&are a di&erselor probleme

A-A9TAW.+ >unt situaii ipotetice care nu implic riscuri personale 01

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ Cre$te moti&aia participanilor de a face fa situaiilor problem% pornind de la o abordare comun Cre$terea implicrii participanilor Are un rol important )n cre$terea coe(iunii )n 'rup ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ Ca(ul trebuie s fie familiar% s se )ncadre(e )n e8periena participanilor 9u e8ist )ntotdeauna o sin'ur soluie corect 5roblemele sunt de obicei comple8e $i au mai multe faete Orice comentariu al participanilor le'at de ca( este o reflecie a propriilor puncte de &edere% &alori% credine deci formatorul trebuie s aib 'riA s nu e8iste ca(uri de atac la persoan )ntre participani 5ROC.>+ 5re(entai ca(ulD /ai participanilor timp suficient s se familiari(e(e cu ca(ulD 5re(entai problema de re(ol&at sau )ntrebrile pentru discuia finalD /ai participanilor timp pentru re(ol&area problemeiD 5articipanii pre(int soluiile=rspunsurileD /iscutaii toate rspunsurile=soluiile posibileD 7ntrebai participanii ce au )n&at din acest e8erciiuD Re(umai*

1* 2* 0* 4* !* 1* <* I*

<OCUL DE ROL /.>CR,.R.+ /ou sau mai multe persoane Aoac roluri )ntr?un scenariu prestabilit* :T,",TVR,+ >c4imbare de atitudine Ofer participanilor oportunitatea de a Hse pune )n pielea altcui&aG 2s e8plore(e cum se poate simi $i aciona dac este )n situaia altcui&a3 5ermite participanilor s con$tienti(e(e consecinele anumitor comportamente asupra celorlali 5ermite e8plorarea abordrilor alternati&e ale unor situaii reale A-A9TAW.+ >timulati& si distracti& Ofer un cadru si'ur )n care participanii pot e8plora problemele pe care nu le pot aborda )n &iaa de (i cu (i 5articipanii e8perimentea( atitudini $i &alori diferite de cele personale ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ 5oate fi $i spontan nu trebuie urmat neaprat un scenariu Formatorii trebuie s aib clar )n &edere scopul pe care )l urmresc prin acest Aoc de rol Obser&atorii sunt instruii s se adrese(e personaAelor $i nu actorilor Actorii trebuie sa?$i )nelea' bine rolurile pentru ca scena s aib succes Actorii pot fi HfuraiG de rol 2de&in emoionai% se implic personal% '#ndesc )n stereotipuri3 sau nu reu$esc s intre )n rol 02

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________

1* 2* 0* 4* !* 1* <* I* 6* 1 * 11*

5ROC.>+ 5re'tii actorii astfel )nc#t sa?$i )nelea' rolurile $i situaiaD AranAai ambiana astfel )nc#t audiena s $tie ce implic situaiaD /ai obser&atorilor instruciuni clare le'ate de ce urmea( s obser&eD Asistai Aocul de rolD Mulumii actorilor $i scoatei?i din rolD 7ntrebai actorii cum s?au simit Auc#nd acel rolD Ru'ai audiena s?$i pre(inte reaciile $i obser&aiileD /iscutai di&ersele reacii fa de ceea ce s?a )nt#mplatD 7ntrebai participanii ce au )n&at din acest e8erciiu $i formulai principiiD 7ntrebai participanii ce le'tur e8ist )ntre situaia Aucat $i realitateD Formulai conclu(ia* SIMULAREA /.>CR,.R.+ >imularea este punerea )n scen a unor situaii similare celor din &iaa real* >e Aoac o situaie% nu un personaAD cel care simulea( situaia )$i pstrea( indi&idualitatea% &alorile% atitudinile etc* :T,",TVR,+ 5ermite participanilor e8perimentarea unor situaii similare cu cele reale% )ntr?un cadru si'ur Ofer participanilor posibilitatea de a anali(a consecinele atitudinilor $i comportamentelor proprii )n situaii date Metod de aplicare a cuno$tinelor% de de(&oltare de abiliti $i e8aminare a atitudinilor% )n conte8tul unei situaii de )n&are date A-A9TAW.+ 5articipanilor li se ofer $ansa de a )n&a din comportamentele proprii $i din reaciile celorlali )nainte de a le e8perimenta )ntr?o situaie real Cre$te implicarea participanilor FeedbacE imediat ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ Consum mare de timp >imularea determin o puternic implicare din punct de &edere emoional a participanilor Formatorul trebuie s in seama de faptul c nu toi participanii &or dori s ia parte la e8erciiu Formatorul trebuie s aib 'riA s?i readuc pe participani )n conte8tul anterior simulrii 5ROC.>+ 5re'tii participanii pentru preluarea rolurilor specifice simulriiD ,ntroducei scopul% re'ulile $i durata simulriiD Facilitai simulareaD >coatei participanii din situaia Aucat )n simulareD 7ntrebai participanii care au fost reaciile lor determinate de simulareD 7ntrebai participanii ce au )n&at din acest e8erciiuD 00

1* 2* 0* 4* !* 1*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ <* 7ntrebai participanii dac simularea are corespondene )n &iaa fiecruia dintre eiD I* Re(umai* DEMONSTRAIA /.>CR,.R.+ /emonstraia este pre(entarea unei metode prin lucru efecti&* :T,",TVR,+ 7n&area unor te4nici sau abiliti specifice .8ersarea unor deprinderi cu aAutorul di&erselor miAloace+ mulaAe% audio ? &ideo A-A9TAW.+ :$urin )n focali(area ateniei participanilor Arat aplicaiile practice ale metodei Cre$te implicarea participanilor prin participarea la testarea metodei ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ 9ecesit planificarea amnunit a acti&itii $i e8perien anterioar )n acest 'en de acti&iti Formatorul are ne&oie de materiale suficiente pentru ca fiecare participant s teste(e metoda Are eficien sc(ut )n 'rupurile mari .ste obli'atorie oferirea feed?bacE?ului participanilor 5ROC.>+ ,ntroducei te4nica Care este scopul demonstraieiC 5re(entai materialul care &a fi folositD /emonstraiaD Repetai demonstraia e8plic#nd fiecare pasD ,n&itai participanii s pun )ntrebriD 5articipanii e8perimentea( demonstraiaD /iscuie+ a fost u$or = dificilC Re(umai* ALEGERE FORAT /.>CR,.R.+ .ste o te4nic de e8primare de opinii% de manifestare de atitudini fa de o anumit idee sau situaie dat* :T,",TVR,+ /esc4iderea comunicrii >ondare de atitudini $i comportamente 5articipanilor li se acord posibilitatea de a?$i e8plora propriile &alori >timulea( dialo'ul )ntre participani A-A9TAW.+ 5ermite participanilor s?$i con$tienti(e(e atitudinile pe care le au fa de anumite probleme contro&ersate Moderatorul intr )n contact cu opiniile $i &alorile 'rupului Fa&ori(ea( ar'umentarea &aloric a propriilor preri= &alori 04

1* 2* 0* 4* !* 1* <* I*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ >olicit e8ersarea abilitilor de comunicare ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ Moderatorul nu particip la ar'umentarea prerilor )n funcie de propria lui opinie 7n ca(ul )n care e8ist un de(ec4ilibru )ntre numrul de participani din 'rupuri% moderatorul este obli'at s treac )n partea celor )n inferioritate $i s susin prerea acestora* /iscuiile se poart despre opinii= situaii $i nu despre persoane >e respect dreptul la e8primarea propriei opinii Atenie la implicarea tuturor participanilor Atunci c#nd se discut despre &alorile personale% nu e8ist &aloare corect sau 're$it 9u se urmre$te aAun'erea la un compromis sau consens )ntre 'rupurile formate Atenie la )ncadrarea )n timp 5ROC.>+ ,ntroducei tema 5reci(ai re'ulile >e ale'e o sin'ur &ariant+ acord sau de(acord 7n acti&itate sunt implicai toi participanii >e poate sc4imba ale'erea fcut la )nceput >e enun afirmaia sau situaia 5articipanii se )mpart )n 'rupuri )n funcie de ale'erea fcut ,n&itai persoanele din 'rupuri s?$i ar'umente(e po(iia Re(umai $i formulai o conclu(ie a discuiei LUCRUL CU PLIANTELE /.>CR,.R.+ 5liantele repre(int un material de lucru eficient )n transmiterea de informaii% teorii $i statistici* :T,",TVR,+ ,ntroducerea participanilor )ntr?un subiect nou Furni(area de informaii pe un anumit specific A-A9TAW.+ Acoper un material lar'% )ntr?un timp scurt 5oate precede te4nicile practice de instruire 5oate fi folosit ca ba( de discuii Adresabilitate mare ":CR:R, /. CAR. TR.R:,. >V >. @,9V >.AMA+ 5articipanii trebuie )ncuraAai s lucre(e cu informaiile cuprinse )n pliante Formatorul trebuie s spriAine sc4imbul de informaii $i opinii Atenie la timpul acordat participanilor pentru citirea $i )nele'erea pliantelor Atenie la procesul care se desf$oar )n 'rupurile mici 5ROC.>+ ,ntroducei temaD /istribuii participanilor pliantele $i definii sarcinaD 7mprii participanii )n 'rupuri miciD 0!

1* 2* 0* 4* !* 1* <* I* 6*

1* 2* 0*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 4* "sai timp participanilor pentru reali(area sarciniiD !* >arcina efecti&D 1* Conclu(ii* TE0NICA ACVARIULUI /.>CR,.R.+ Furni(area unui conte8t )n care participanii pot s e8erse(e obser&aia care contribuie la de(&oltarea spiritului critic $i a )nele'erii diferenelor de opinie* :T,",TVR,+ "uarea unei deci(ii Re(ol&area unei probleme A-A9TAW.+ 5ermite focali(area ateniei participanilor pe proces Arat aplicaiile practice ale metodei Cre$te implicarea participanilor prin participarea la testarea metodei ":CR:R, /. CAR. >V >. @,9V >.AMA+ 5ersoanele din interior pot trece )n e8terior si in&ers* 5ersoanele din 'rupul interior sunt acti&e% )n timp ce cele din 'rupul e8terior ascult $i obser& .ste obli'atorie oferirea feed?bacE?ului participanilor 5ROC.>+ 7mprii participanii )n dou 'rupuri care &or fi a$e(ate ca dou cercuri concentriceD 5reci(ai sarcina sau tema discuieiD ,n&itai 'rupul interior s discute desc4is sau s lucre(eD ,n&itai 'rupul din e8terior s obser&e ceea ce se discut )n cercul interior $i interaciunile care au loc )ntre membrii siD ;rupul e8terior pre(int 'rupului interior obser&aiile )n le'tur cu ceea ce s?a petrecut )n timpul e8erciiuluiD Facilitai anali(area comportamentului participanilor care au fost obser&aiD Re(umai*

1* 2* 0* 4* !* 1* <*

MO;AICUL Metoda Jmo(aicJ este o metod de nvare prin colaborare $i are la ba( )mprirea 'rupului mare de ele&i )n mai multe 'rupe de lucru% coordonate de profesor* .tapele metodei+ a3 .tapa ,+ se )mparte clasa )n 'rupe etero'ene de patru ele&i* /up aceea% se numr p#n la patru% astfel )nc#t fiecare membru al 'rupei s aib un numr de la 1 la 4* Fiecrui membru al 'rupei i se d o fi$ de )n&are care cuprinde o unitate de cunoa$tere 2o parte a unui articol3* 5rofesorul discut pe scurt titlul articolului $i subiectul pe care )l &a trata* .8plic apoi c pentru acea or% sarcina ele&ilor este s )nelea' articolul* "a sf#r$itul orei% fiecare persoan &a trebui s fi )neles )ntre' articolul* Acesta% )ns% &a fi predat de cole'ii de 'rup% pe fra'mente* 5rofesorul atra'e atenia c articolul este )mprit )n patru pri* Toi cei care au numrul 1 &or primi prima parte% cei care au numrul doi &or primi a doua parte $i a$a mai departe* 01

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ b3 .tapa a ,,?a+ toi cei care au numrul 1 se adun )ntr?un 'rup% toi cei care au numrul 2 )n alt 'rup etc* /ac este foarte numeroas clasa% s?ar putea s fie ne&oie s se fac% de e8emplu% dou 'rupe cu numrul 1* 5rofesorul e8plic faptul c 'rupurile formate din cei cu numerele 1% 2% 0 $i 4 se &or numi de acum 'rupuri de Je8periJ* >arcina lor este s )n&ee bine materialul pre(entat )n seciunea din articol care le re&ine* .i trebuie s?o citeasc $i s?o discute )ntre ei pentru a o )nele'e bine* Apoi trebuie s 4otrasc modul )n care o pot preda% pentru c urmea( s se )ntoarc la 'rupul lor ori'inar pentru a preda aceast parte celorlali* .ste important ca fiecare membru al 'rupului de e8peri s )nelea' c el este responsabil de predarea acelei poriuni a te8tului celorlali membri ai 'rupului iniial* >trate'iile de predare $i materialele folosite rm#n la latitudinea 'rupelor de e8peri* -or a&ea ne&oie de destul de mult timp pentru a parcur'e fra'mentul lor din articol% pentru a discuta $i elabora strate'ii de predare* c3 .tapa a ,,,?a+ dup ce 'rupele de e8peri $i?au )nc4eiat lucrul% fiecare indi&id se )ntoarce la 'rupul su iniial $i pred celorlali coninutul pre'tit* >e atra'e atenia% din nou% c este foarte important ca fiecare indi&id din 'rup s stp#neasc coninutul tuturor seciunilor articolului* . bine s note(e orice )ntrebri sau nelmuriri au )n le'tur cu oricare dintre fra'mentele articolului $i s cear clarificri e8pertului pe acea seciune* /ac rm#n% )n continuare% nelmurii% pot adresa )ntrebarea )ntre'ului 'rup de e8peri )n acea seciune* /ac persist dubiile% atunci problema &a trebui cercetat )n continuare* "a final% profesorul reaminte$te tema $i unitile de )n&are% apoi le cere ele&ilor s pre(inte oral% )n ordinea iniial% fiecare parte a articolului% a$a cum au asimilat?o )n cadrul 'rupului de Je8periJ* Astfel tema se &a trece )n re&ist )n unitatea ei lo'ic* 5entru feedbacE?ul acti&itii% profesorul poate aplica un test% poate adresa )ntrebri pentru a &erifica 'radul de )nele'ere a noului coninut% capacitatea de anali(% sinte(% de ar'umentare a afirmaiilor fcute* Ce face profesorul )n timpul )n&rii prin colaborareC .ste foarte important ca profesorul s monitori(e(e predarea% pentru a fi si'ur c informaia se transmite corect $i c poate ser&i ca punct de plecare pentru di&erse )ntrebriD stimulea( cooperarea% asi'ur implicarea% participarea tuturor membrilor* A&antaAe ale folosirii metodei+ Are caracter formati&* >timulea( )ncrederea )n sine a participanilor /e(&olt abiliti de comunicare ar'umentati& $i de relaionare )n cadrul 'rupului* /e(&olt '#ndirea lo'ic% critic $i independent* /e(&olt rspunderea indi&idual $i de 'rup*

ACTIVITI DE ODESC0IDEREP A GRUPULUI 3OPENER/ ICEBREAQER5 Aceste acti&iti permit participanilor s se cunoasc mai bine% s ridice ni&elul ener'iei )n 'rup% s destind atmosfera* Formatorii ar trebui s fac sc4imb de astfel de acti&iti $i fiecare s aib o colecie proprie* .8ist o &arietate foarte mare de astfel de acti&iti* Acestea )i &or aAuta pe membrii 'rupului s se simt )n si'uran $i s lucre(e mai repede si mai bine )mpreun* .8emple+ N'7* D- /&(-%&%*: Fiecare participant este in&itat s?$i spun numele $i un cu&#nt= animal= culoare= caracteristic etc* care )l descrie $i care are aceea$i iniial cu cea a 0<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ numelui su% apoi fiecare participant s repet numele $i= sau cu&#ntul descripti& al tuturor participanilor* P,4*+%*& n'7*('-: >tai )ntr?un cerc% punei pe podea o bucat mare de 4#rtie $i mai multe pi8uri* Ru'ai fiecare participant s?$i scrie prenumele $i s spun ce&a despre el 2e8* istoricul numelui% ce prere are despre nume% cum prefer s i se spun3* Pr*:*n%&r* =n .-&.*: 7mprii participanii )n perec4i $i ru'ai?i s se )ntrebe reciproc+ nume% acti&iti fa&orite% ce&a despre familie $i= sau unde triesc* Fiecare participant are trei minute pentru a?$i )ntreba partenerul% apoi sc4imbai* Apoi participanii se adun )n 'rupul mare $i )$i pre(int fiecare partenerul* Dr'7'( 4-*8--: participanii primesc o foaie de 4#rtie $i marEere colorate* 5e aceea$i foaie de flipc4art sau de 4#rtie% c#te doi sau trei participani )$i desenea(% sub forma unei linii continue% drumul &ieii% semnal#nd e&enimentele importante* "a final% toate cele dou 2trei3 linii se &or )nt#lni )n acela$i punct 2pre(entul )n care se afl )mpreun3* 5articipanii &or fi )ncuraAai s discute )ntre ei despre ceea ce au desenat* "a sf#r$itul acti&itii% se or'ani(ea( o e8po(iie% fiecare ec4ip desemn#nd un repre(entant 2porta&oce3 care &a caracteri(a cu dou adAecti&e producia 'rupului su* A'%,>r*/(&79: fiecare participant prime$te o fi$ de lucru $i este solicitat s?$i fac o mic campanie publicitar s?$i promo&e(e o calitate% s identifice un slo'an care i s?ar putea potri&i% s?$i compun o poe(ie laudati& etc* Apoi fiecare participant &a pre(enta producia sa publicitar )ntre'ului 'rup*

ACTIVITATI DE ENERGI;ARE Au ca scop dinami(area participantilor% consolidarea ec4ipei prin cresterea increderii intre membrii 'rupului% de(&oltarea abilitatilor de comunicare &erbala si non? &erbala* >unt indicate a se reali(a la inceputul sesiunilor sau atunci cand se constata o diminuare a atentiei participantilor* .8emple+ P&+*&:9 A9%&-& Tip acti&itate+ Aoc de ener'i(are >cop+ participanii se &or cunoa$te mai bine% cre$te ni&elul de ener'ie )n 'rup >cop secundar+ se poate face procesare pe dependena )ntre participani $i con$tienti(area ec4ipei Timp+ !?1 minute ;rup+ min* 1 ma8* 0 participani% se pretea( la orice tip de 'rup Materiale+ nu sunt necesare materiale Metodolo'ie+ lucru )n 'rup mare 5rocedeu+ se roa' participanii sa forme(e un cerc* 5entru a introduce e8erciiul% spune+ F o s m uit la persoana din st#n'a mea% iar )n timpul contactului &i(ual &om )ncerca sa batem din palme )n acela$i timp Xdemonstrea(Y* Apoi% persoana din st#n'a mea &a face acela$i lucru cu urmtoarea persoan% urm#nd ca FbtaiaG s treac prin tot cercul* ,deea este ca )n timpul trecerii btii din palme s se menin contactul &i(ual* /up o rund prin tot cercul de acomodare% ritmul poate &aria% facilitatorul fiind sin'urul care comand Fmai repedeG sau Fmai )ncetG* Totodat% participanii trebuie a&erti(ai c ritmul &a cre$te din ce )n ce $i c se pot introduce )n Aoc noi bti* 7n momentul )n care )n Aoc circul )n 0I

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ acela$i timp 4?! bti din palme iar ni&elul de ener'ie al 'rupului a crescut suficient% Aocul se poate )nc4eia cu aplau(e* 5rocesare pe scop secundar+ )ntreab participanii dac le?a plcut Aocul* 7ntreab?i ce cred c se )nt#mpl )ntr?un Aoc de ec4ip atunci c#nd unul dintre Auctori scap min'ea* Reaminte$te?le c pentru a a&ea cele mai bune re(ultate ca ec4ip% toi trebuie s?$i aduc contribuia $i s con$tienti(e(e c depind unii de alii* P&+*&:9 7&+/& Tip acti&itate+ Aoc de ener'i(are $i team?buildin' >cop+ participanii se &or cunoa$te mai bine% cre$te ni&elul de ener'ie )n 'rup $i dob#ndesc )ncredere )n ceilali membri ai 'rupului% prin faptul c toi &or arta Fcara'4iosG Timp+ !?1 minute ;rup+ min* I ma8* 2 participani% se pretea( pentru 'rupuri care au un ni&el minim de e8perien anterioar )n acti&iti interacti&e Materiale+ nu sunt necesare materiale Metodolo'ie+ lucru )n 'rup mare 5rocedeu+ roa' participanii s forme(e un cerc% cu faa )n interior* .8plic?le c fiecare &a primi $i apoi &a construi o Fmasc facialG din mimic% pe care o &a transmite mai departe urmtoarei persoane din st#n'a% care &a construi mai departe $*a*m*d* instructaA+ F&oi construi o masc facial $i m &oi uita la persoana din st#n'a mea% care% )n timpul contactului &i(ual &a trebui s reproduc e8act masca pe care o am eu deAa pe fa% ca $i cum s?ar uita )n o'lind Xdemonstrea(Y* Apoi% ea=el se &a )ntoarce la st#n'a% ctre urmtoarea persoan% )n timpul acestei )ntoarceri trebuind s?$i sc4imbe masca pentru a oferi o masc nou urmtoarei persoane* Astfel% toat lumea din 'rup &a aAun'e s primeasc $i s dea mai departe diferite FfeeG* > )ncercm $i nu uitai de contactul &i(ual $i s acordai suficient timp primitorului pentru a reali(a o copie reu$it a m$tii* 9u & 'rbii*G AJ&, &7 ?,+% D- *' &/,(,F Tip acti&itate+ Aoc de ener'i(are $i de construire= consolidare a ec4ipei >cop+ &a cre$te ni&elul de ener'ie )n 'rup% contribuie la consolidarea ec4ipei% aAut la de(&oltarea abilitilor de comunicare=facilitare $i creati&itii Timp+ 2 ?0 minute ;rup+ 12?2 participani% participani la curs de instruire Materiale+ un spaiu suficient de mare pentru ca participanii s aib libertate de mi$care Metodolo'ie+ lucru )n 'rup mare% discuie facilitat 5rocedeu+ pre'tii camera= spaiul )n a$a fel )nc#t participanii s se poat mi$ca )n &oie* .8plicai c aceast acti&itate se ba(ea( pe o po&este pe care ei 2participanii3 o &or construi% unul c#te unul* Astfel% este ne&oie de un &oluntar care s )nceap po&estea% )n care el=ea este personaAul principal% care c4iar FAoacG% iar ceilali din 'rup trebuie s imite toate mi$crile% 'esturile% mimica celui care po&este$te* 7n orice moment al po&e$tii% oricare dintre participani poate inter&eni prin e8clamarea FA4a% Am fost $i eu acoloZG $i s continue po&estea* Atunci c#nd e8ist o inter&enie cu e8clamarea amintit% tot 'rupul trebuie s dea replica FSi ce?ai &(ut% prieteneG% abia apoi cel care a inter&enit put#nd s continue po&estea* .8plicai participanilor c este important s se spriAine unii pe alii% astfel )nc#t dac obser& c po&estitorul este )n dificultate 2nu mai are idei de a continua po&estea etc*3 s?l aAute s continue% prin inter&enia cu FA4a% am fost $i eu acoloZG* 06

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ Totodat% menionai c c4iar dac )n po&este pot aprea $i alte personaAe% rolul participanilor este e8clusi& acela de a imita ceea ce face personaAul po&estitorului* /ac obser&ai c Aocul are prea puin dinamism 2po&estitorii sunt an'aAai )n comportamente pasi&e% ca '#nditul% cititul etc*3% putei mobili(a 'rupul prin a le spune c e cu at#t mai distracti& cu c#t e8ist mai mult aciune* 5utei )nc4eia acti&itatea atunci c#nd aproape toi participanii au a&ut oca(ia s fie po&estitori* 5rocesare+ dac scopul principal al Aocului este cel de de(&oltare a abilitilor de comunicare= facilitare% putei face procesare pe urmtoarele )ntrebri+ Cum &?ai simit )n timpul AoculuiC >?a simit cine&a sal&at la un moment dat de inter&enia cu FAm fost $i eu acoloCG >?a simit cine&a iritat de aceea$i inter&enie pentru c mai a&ea de po&estit ce&a interesantC Conducei?i prin )ntrebri aAuttoare pe participani la con$tienti(area importanei obser&rii cole'ilor de ec4ip $i a 'sirii momentului optim de inter&enie% fr ca cellalt s nu resimt ne'ati& acest lucru $i s fie spriAinit* PI;;A Tip acti&itate+ ener'i(er% team?buildin' ;rup+ orice tip de 'rup% ma8*0 >cop+ "a sf#r$itul e8erciiului participanii &or a&ea un tonus ridicat% &or fi bine?dispu$i $i moti&ai pentru sesiunile care urmea(* Timp+ ! minute Materiale+ nu sunt necesare 5rocedeu+ 1* Ru'ai participanii s stea )n cerc% unul )n spatele celuilalt $i cu m#inile pe umerii celui din faa* 2* Moderatorul le po&este$te c au de fcut o pi((a* .tape + a* se frm#nt aluatul b* se taie salamul c* se taie le'umele d* se pune Eetc4up?ul e* se )ntinde ca$ca&alul 2* Toate etapele presupun masarea persoanei din faa% masare care descrie c#t mai bine fiecare etap din reali(area pi((ei* 0* /up ce se reali(ea( treptat toate etapele $i numai dup ce a rostit moderatorul etapa urmtoare% se mimea( c se desc4ide u$a cuptorului% se )mpin'e ta&a $i se )mpin'e u$a cuptorului cu piciorul 2moment )n care )i dai un $ut )n fund celui pe care tocmai l?ai masat3* 4* /e reinut c Aocul se desf$oar )ntr?un ritm alert* M&+&N'( (& :,, >cop+ 5articipanii se &or rela8a $i &or a&ea oca(ia s )ntreasc relaia cu coec4ipierii datorita naturii e8erciiului* Materiale necesare+ nu sunt necesare materiale Timp+ ! min* 8 2 'rupuri U 1 min* 5rocedeu+ Moderatorul roa' participanii s se )mpart )n dou 'rupuri numeric e'ale 2se aplic pe 'rupurile cu numr par de participani3* Cele dou 'rupuri se a$ea( )n $iruri unul cu faa la spatele celorlali* ;rupul care are in fata un sir de participani prime$te sarcina de a masa persoana din faa dup cum urmea(+ 4

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ FCa un elefantG% ceea ce )nseamn c &a masa puternic umerii partenerului suD FCa un cluG% ceea ce )nseamn c &a masa cu muc4ia ambelor m#ini spatele partenerului pe toata suprafaa luiD FCa un $arpeG% ceea ce )nseamn c &a $erpui cu muc4ia m#inilor pe spatele parteneruluiD FCa un $oricelG% ceea ce )nseamn c se &a plimba cu &#rfurile de'etelor pe )ntre' spatele parteneruluiD FCa o &rbiuG% ceea ce )nseamn c &a ciupi u$or cu de'etele adunate intr?un punct spatele partenerului* Odat finali(ate toate operaiunile 'rupurile sunt ru'ate s fac st#n'a?impreAur $i rolurile se in&ersea( 2cei care au primit masaA )l &or oferi3* G&r)*(* >cop+ 5articipanii se &or distra $i ener'i(a $i rela8a pentru sesiunile care urmea( e8ecut#nd mi$cri fi(ice* Materiale necesare+ nu sunt necesare materiale Timp+ 1 1! min* )n funcie de numrul participanilor $i de spaiul )n care se desf$oar acti&itatea* 5rocedeu+ Moderatorul in&it participanii s forme(e un $ir prin(#ndu?se de miAloc unii pe alii* >arcina lor este aceea de a aler'a $i a prinde ultimul participant de miAloc% astfel )nc#t FcoadaG s de&in FcapG* Wocul se finali(ea( )n momentul )n care prima persoan care a fost coad aAun'e s ocupe acela$i rol* C'%-& ?*r7*/&%9 >cop+ 5articipanii se &or destinde si &or mai rela8ai si dispu$i sa se implice in sarcina* Materiale necesare+ nu sunt necesare materiale Timp+ I min* 5rocedeu+ Moderatorul le e8plica participanilor ca deine o cutie ima'inar $i fermecat prin faptul c poate conine o &arietate de elemente* Formatorul este cel care poate scoate pe r#nd din cutie di&erse elemente% iar participanii sunt ru'ai ca in momentul )n care afl care este elementul s?l ilustre(e% &erbal $i=sau non&erbal* .lementele sunt ilustrate pe r#nd )n 'rupul mare% dup fiecare ilustrare elementul fiind reintrodus )n cutie* .8emple de elemente+ animale% fenomene ale naturii% astre% etc* Atenie% elemente se succed rapid $i toi trebuie s participe* C*r%-?-/&%'( Tip acti&itate+ team?buildin' >cop+ participanii se &or cunoa$te mai bine $i &or fi )ncuraAai s de(&olte relaii interpersonale Timp+ toat durata cursului ;rup+ particip tot 'rupul% se pretea( la orice tip de 'rup% )n orice stadiu de de(&oltare Materiale necesare+ cartoane= 4#rtie colorat A4% plicuri A4% marEere colorate% creioane colorate 41

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 5rocedeu+ Aocul este introdus la finalul primei sesiuni de curs% ca fiind modalitatea prin care participanii dob#ndesc recunoa$tere de participare la cursul respecti&* Astfel% participanilor li se spune c fiecare dintre ei &a primi un plic cu numele lor scris pe spate% )n care &or 'si o diplom F)n de&enireG 2o bucat de carton= foaie de 4#rtie3 care are scris pe spate numele persoanei crei )i &or )nm#na diploma* 5e tot parcursului cursului% participanii au sarcina de a obser&a persoanele ale cror nume sunt scrise pe spatele diplomelor% s cree(e diplomele )n funcie de ceea ce au descoperit $i s le pre(inte $i s le )nm#ne(e deintorilor )n sesiunea de )nc4idere*

ORGANI;AREA PROCESULUI DE FORMARE &onceperea cursului presupune )mbinarea mai multor informaii+ propuntorul=formatorul cunoa$te )n acest moment ceea ce or'ani(atorul dore$te de la curs% precum $i dorinele de pre'tire% trebuinele% profilul personal $i ni&elul de pre'tire ale fiecruia dintre participaniD aceasta informaie trebuie combinata cu durata $i )ntinderea cursului% )n raport cu cadrul or'ani(aional $i stilurile de )n&are ale participanilorD ale'erea 'rupului int ? acesta trebuie s aib o compo(iie omo'en pri&ind pre'tirea )n domeniul abordat 2pre'tire teoretic $i e8perien3D constituirea unui 'rup dintr?un numr relati& redus de persoane pentru a permite o comunicare $i participarea interacti&D )naintea )nceperii cursului% formatorul &a obine o descriere 'eneral a participanilor% pentru a putea )ndrepta cursul ctre interesele de educaie specifice ale cursanilor ? aceast abordare face comunicarea dintre formator $i cursani mult mai eficient% dar )i $i furni(ea(% )n a&ans% informaii importante despre fiecare cursant )n parteD se poate pre(enta pro'ramul sub forma unui plan care s cuprind+ ? formularea scopului ? enunarea unor obiecti&e fe(abile ? definirea a subiectelor de abordatD ? identificarea metodelor de predareD ? stabilirea miAloacelor prin care se pot atin'e obiecti&eleD ? pro'ram cu su'estii pentru durata fiecrei sesiuni 2)mprirea timpului pe fa(e distincte ale cursului3D ? ale'erea unui spaiu )n care se &a desf$ura )nt#lnirea% spaiu care s permit o participare optimD *spectele organizatorice - nainte de nceperea cursului+ + Aenii devreme . Aerificai dac n sal> sala este confortabilD scaunele $i mesele sunt a$e(ate corespun(torD sala $i mesele sunt curateD 0 Aerificai materialele pentru participani+ materialele de instruire sunt puse )n ordineD 42

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ ecusoanele cu numele participanilor sunt pre'titeD materialele de curs sunt distribuiteD ) Aerificai echipamentul audio < video> suportul de plan$e este pre'tit% )mpreun cu marEereleD ec4ipamentul este pus )n pri( $i testatD focali(ai ima'inea 2dac se folose$te retroproiector3D testai sunetul din diferite puncte ale sliiD locali(ai )ntreruptoarele )n sal* Introducerea 1* 5rimirea participanilor* ,dentificai modalitile de a Fspar'e '4eaaG pe care le &ei folosi primele minute $i ore ale sesiunii sunt cele )n care participanii la curs decid dac acesta merit atenia lorD cele mai importante momente de la )nceputul cursului sunt cele dedicate primirii cursanilorD formatorul trebuie s?i fac pe cursani s se simt confortabil $i bine&enii% cre#nd un mediu plcut pentru )n&areD pentru a obine respectul participanilor% formatorul se &a pre(enta pe sine )nsu$i% insist#nd asupra pre'tirii profesionaleD 2* 5re(entarea participanilor la curs formatorul ar trebui s 'seasc cea mai potri&it abordare at#t pentru 'rup% c#t $i pentru fiecare cursant )n parteD )n maAoritatea ca(urilor% formatorul $i cursanii nu s?au mai )nt#lnit niciodat iar informaiile instructorului despre fiecare dintre participani sunt puine% dac nu c4iar ine8istenteD adesea% cursanii nu se cunosc )ntre ei $i c4iar dac se cunosc% este posibil s nu aib nici o idee despre capacitile% e8periena $i cuno$tinele fiecruia )n parteD formatorul &a dori s conduc o trecere in re&ista a tuturor participanilorD .8ist mai multe modaliti de a creiona profilul fiecrui cursant+ in&itarea participanilor s?$i pre(inte calificarea profesional% abilitile% moti&ul pentru care sunt pre(eni la curs $i a$teptrile )n le'tur cu acestaD solicitarea cursanilor s se inter&ie&e(e unul pe altul% pe aceste subiecte% iar apoi s pre(inte informaiile celorlaliD solicitarea participanilor s complete(e un c4estionar 2nume% calificare $i e8perien practic% abiliti profesionale% a$teptri de la curs% moti&aia pentru pre'tire3 ? fi$ele completate pot fi citite de formator sau de ctre fiecare participant )n parteD 7mprt$irea informaiilor despre participani )n cadrul 'rupului pre(int o serie de a&antaAe+ 'rupul de cursani de&ine mai responsabil )n ceea ce pri&e$te re(ultatele efortului de pre'tireD )ncuraAea( respectul fa de opiniile $i e8periena celor pre(eniD contribuie la )nele'erea obiecti&elor comune ale 'rupului de cursaniD contribuie la de(&oltarea abilitii de a e&alua ni&elul 'eneral de cuno$tine dob#ndite )n timpul cursuluiD *naliza participanilor 5entru a asi'ura reu$ita pre'tirii participanilor% formatorul trebuie s anali(e(e profilul fiecrui indi&id din cadrul 'rupului* /up discuia iniial cu or'ani(atorul% ar 40

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ trebui s aib deAa o idee destul de clar despre ne&oile de instruire ale cursanilor% dar aceasta trebuie susinut $i de o e&aluare personal* 5ot fi adresate c#te&a )ntrebri: Care este e8periena% care sunt calitile% cuno$tinele $i ni&elul de educaie al fiecrui participantC Ce?$i doresc de la acest cursC Care le sunt obiecti&eleC Care sunt ne&oile lor de instruireC Care le sunt carenele de pre'tireC 'otivarea participanilor Formatorul trebuie s cunoasc moti&aia cursanilor )n a participa la curs* C* [oule identific trei tipuri de moti&aie+ persoanele orientate ctre obiective% care utili(ea( educaia cu scopul de a )ndeplini obiecti&e bine definiteD persoanele orientate ctre socializare= persoanele orientate ctre acumularea cunotinelor, care )n&a de dra'ul )n&riiD Adesea% adulii au puin timp pentru )n&atD ei nu se &d pe ei )n$i$i ca HstudeniG% cci lucrea( $i nu au timp s se pre'teasc% ci caut doar informaii utile acti&itii lor profesionale $i &d )n HinstructorG o surs de cuno$tine* $rezentarea obiectivelor i a coninutului cursului obiecti&ele $i natura participati& a sesiunilor de curs trebuie cunoscute de la )nceput $i trebuie a&ut 'riA ca acestea s se potri&easc a$teptrilor $i ne&oilor de pre'tire ale participanilorD )n acest fel% formatorul $i cursanii si &or de&eni pri ale unui Fcontract de cursG% )n care fiecare se an'aAea( s lucre(e pentru atin'erea obiecti&elor prin participarea la discuii% )mprt$irea e8perienelor $i a cuno$tinelor $i ducerea la bun sf#r$it a sarcinilor )ncredinateD descrierea cursului poate include $i pre(entarea subiectelor $i coninuturilor abordate% a conceptelor de lucru )n 'rup $i )n&are )n 'rup% a te4nicilor de )n&are $i a materialelor utili(ateD $rezentarea sesiunilor > vezi B7lemente de design ale organizrii unei sesiuni# 6ncheierea3 >f#r$itul unui curs presupune trei pa$i+ consolidarea% e&aluarea $i conceperea unui plan de aciune despre cum se pot implementa noile cuno$tine* Consolidarea transferului de cuno$tine )n timpul cursului poate s fie un proces similar celui care are loc la sf#r$itul unei (ile sau al unui modul de pre'tire% de e8emplu prin intermediul unui Aurnal personal sau fise de lucru* Formatorul trebuie s conclu(ione(e cu pri&ire la fiecare participant% reali(#nd o e&aluare a participrii sale raportat la scopul )nt#lniriiD Formatorul poate conduce o e&aluare oral de 'rup sau poate discuta personal cu fiecare cursant% ca o modalitate de a suplimenta informaia colectat prin intermediul fi$elor de e&aluare standard distribuite cursanilor* Formatorul trebuie s reali(e(e o proprie e&aluare pri&ind modul de pre'tire a )nt#lnirii% a desf$urrii acesteia% identific#nd resursele pentru )mbuntirea acti&itii &iitoareD Reali(area raportului de curs 2 la cererea or'ani(atorului3

44

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________

OR2ANI/AREA UNEI SESIUNI O sesiune de formare obi$nuit este a8at pe de(baterea unei teme sau de(&oltarea unei abiliti $i are trei pri distincte+ identificarea cuno$tinelor participanilor &i(a&i de tem $i moti&area participanilor de a )nsu$i $i aplica subiectul sau deprinderea pre(entatD pre(entarea materialului $i e8emplelorD prelucrarea informaiei sau formarea deprinderilorD 7n timpul unei sesiuni de formare obi$nuit% pot fi folosite te4nici de lucru diferite pentru a menine atenia $i moti&aia participanilor* Metodele de instruire alternea( pentru meninerea ateniei participanilor si satisfacerii di&erselor stiluri de )n&are% fiind utili(ate metode de or'ani(are 'rafica% scriere% lectura% discuie% lucru in 'rup% lucru indi&idual% pre(entare% etc* 7n timpul unei sesiuni de formare FtimpulG este considerat o resurs limitata si din acest moti& trebuie con$tienti(at utilitatea planificrii acestuia* Aspecte 'enerale care pot fi urmrite in 'estionarea eficienta a timpului+ stabilirea timpul necesar pentru atin'erea obiecti&elorD utili(area reala a timpuluiD cunoa$terea unor te4nici de mana'ement al timpuluiD S2;@&2@;* @17I S7SI@1I Pr*C9%-r*& a&ei un desf$urtor care s conin desi'nul% mcar )n form sumari(atD &erificai timpul necesar diferiilor pa$i din proces% succesiunea materialelor% pre(entrilor% discuiilor )n 'rup etc* D cronometrai acti&itile pentru timpul disponibilD asi'urai suficient timp $i a&ei toate materialele necesare la )ndem#nD aranAai )n prealabil )ncperea de curs $i materialele necesareD repetai instruciunileD )ncercai sa anticipai posibile )ntrebri din partea participanilorD s a&ei pre'tite acti&iti alternati&e pentru ca(ul )n care 'rupul este mai bine= mai puin bine pre'tit dec#t & a$teptaiD s a&ei orice pre(entri% materiale $i instrumente pe care intenionai s le folosii H'ata de plecareGD e8aminai desi'nul pentru a determina acele puncte )n care sc4imbrile sunt cel mai probabil s fie necesareD in primul r#nd facei o pre(entare pe lar' a ceea ce se &a )nt#mplaD furni(ai instruciunile )n se'mente mici 2pas cu pas dac este ne&oie3D instruii pe scurt obser&atorii 2daca e8ista in ca(ul acti&itilor de simulare3 asupra a ce $i cum s obser&eD obinei $i focali(ai atenia 'rupului a$tept#nd s se fac lini$te% 4!

P(&n-?-/&8&(%*rn&%-4* )*n%r' +-%'&8-- n*&D%*)%&%* OrC&n-:&8- +-%'&8-&

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ folosind sc4eme sau scrierea clar a instruciunilor c#nd este necesarD a&ei permanent )n minte obiecti&ele de )n&areD F&/-(-%&r*& meninerea unei atmosfere de spriAinD )r,/*+'(' oferii tuturor ce&a de fcut )n orice momentD alternai te4nicileD participai oric#nd este posibilD lsai 'rupul s & aAuteD fi8ai repere temporaleD folosii 'rupuri mici pentru a )ncuraAa comunicarea $i pentru a face o serie de sarcini mai u$or de abordatD F&/-(-%&r*& sumari(ai tot ceea ce se )nt#mpl )ntr?o e8perien de )n&areD =n4989r- coordonai impactul e8perienei )n concordan cu pre'tirea participanilorD in ciclul )n&rii% facei astfel )nc#t stadiile s fie clare $i complete $i pre'tii calea spre pasul urmtorD Pr*:*n%&r*& aAutai participanii s &orbeasc deta$at despre e8periena lorD 4*rA&(9 )ncuraAai contribuiile din partea tuturor participanilor $i acceptai toate completrileD Pr,/*+&r*& anali(ai )mpreun cu participani acti&itile reali(ate in cadrul 'rupului si )ncercai sa formulai conclu(iiD G*n*r&(-:&r*& rm#nei neprtinitori referitor la 'enerali(rile care se fac $i e8tra'ei toate perspecti&eleD discutai H)n&area )n mai multe straturiG 2de e8+ sine% 'rup din sal% 'rupul de la ser&iciu3D formulai )ntrebrile )n a$a fel )nc#t s )nceap cu HcumG%GceG%GsauG%Gde ceG $i )ncercai s includei cu&intele H a '#ndiG sau Ha simiG pentru a putea e8tra'e rspunsuriD e&itai )ntrebrile la care se poate rspunde cu HdaG sau HnuGD A)(-/&r*& )ncuraAai $i aAutai participanii s )mprt$easc celorlali planurile pe care le au pentru a aplica cele )n&ate 2aciunea $i sc4imbarea3D

*specte care pot fi evitate n organizarea unei sesiuni S$"rainstr$irea furni(area de prea multe detaliiD &orbirea e8cesi& 2)n loc de ascultare $i )mprt$irea ideilor3D forarea participanilor s ia parte la discuiiD )ncrcarea )ntrebrilor% astfel )nc#t cei care sunt )ntrebai s rspund a$a cum dorii sau HpescuireaG de rspunsuri specifice 2rspunsuri su'erate3D Ne%!cierea &esi%n$#$i discuii )n contradictoriu le'ate de interpretarea aceea ce s?a )nt#mplatD aprarea propriilor preri le'ate de ceea ce trebuia s se )nt#mpleD sc4imbarea a ceea ce se &a )nt#mpla pentru a satisface ne&oile unuia sau mai multora dintre membrii 'rupuluiD 41

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ An%a4area 'n folosirea unui limbaA neadec&at% neserios% sarcastic sau c!m"!rtamente ne"!trivite comentarea cu umor a unor c4estiuni sensibile sau contro&ersate% reli'ie% minoritiD folosirea 're$it a po(iiei pe care o a&ei pentru e8punerea unor opinii personale sau pentru demonstrarea e8perti(ei pe care o a&eiD ridiculi(area persoanelorD F!#!sirea 4!c$ri#!r de(am'irea participanilorD "si5!#!%ice HinterpretareaGcomportamentului indi&i(ilorD S$"ra'ncrcarea 'enerarea mai multor date dec#t pot fi discutate )n )ntre'imeD repetarea unei acti&iti Hp#n c#nd iese cum trebuieGD supra anali(area datelorD lsarea la )nt#mplare a aplicrii celor )n&ateD

Terminarea fr 'nc5eiere

Sugestii pentru realizarea unor prezentri interactive nu facei o pre(entare de mai mult de 2 ?0 de minute fr a solicita si participanii s fac Hce&a mai acti&G dec#t s asculteD adresai )ntrebri 'rupuluiD aAutai 'rupul s rspund la )ntrebare )n loc s rspundei dumnea&oastr )n locul suD aducei teme de discuie )n pre(entareD ale'ei o idee important care trebuie )nsu$it $i cerei prerea 'rupului ? cerei unei pri a 'rupului s o anali(e(e dintr?un anumit punct de &edere $i altei pri s o anali(e(e din punctul de &edere opusD facilitai comunicarea )ntre participani pre(ent#ndu?le reciproc punctele de &edereD putei s & e8primai $i dumnea&oastr prereaD pre(entai probleme spre re(ol&are ? solicitai participanilor s lucre(e indi&idual asupra problemelorD adu'ai prerea dumnea&oastr la cele ale 'rupuluiD nu pre(entai informaii sub form de prele'ereD oca(ional% oferii participanilor materiale scurte 2una% dou sau trei pa'ini3 pe care s le citeasc $i apoi anali(ai?leD solicitai participanilor s lucre(e in perec4i $i s anali(e(e o problemD solicitai cat mai multe rspunsuriD adu'ai prerea dumnea&oastr la cele ale 'rupuluiD folosii te4nica lucrului in 'rupuri mici pentru a elabora o abordare a unei probleme% apoi cerei?le s raporte(e reciproc ? facilitai discuiaD adresai )ntrebri participanilor ? e8tra'ei idei din ele $i lsai ca acestea s fie coninutul de ba( al pre(entrii dumnea&oastrD re(umai frec&entD folosii e8emple concreteD facei u( de umorD MO/." 5.9TR: R.A",TAR.A /.>,;9:":, :9., >.>,:9, >esiunea nr******* Titlul*********************************************************** Timp****************min* 4<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ C,9. ACT,-,TAT.=CO9T,9:T T,M5 M.TO/. M,W"OAC.

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE COMUNICARE LA ADULTI. ABILITATI DE FACILITARE SI RELATIONARE

Te!ria Ice-er%6$#$i C#nd ne referim la Teoria ,ceber'?ului% a&em in &edere una dintre componentele ? coninut sau proces% specifice oricrui sistem* 7n termeni 'enerali ? procesul este modul )n care funcionea( un sistem* 5rocesul de comunicare este modul )n care oamenii interacionea( )n cadrul sistemic specific comunicrii* Comunicarea presupune o interaciune structurata pe doua ni&ele+ coninutul sau subiectul comunicrii procesul sau felul )n care oamenii interacionea( pe mar'inea subiectului

/ac participm la o discuie% ne &om concentra% )n special% pe subiectul discuiei*

4I

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 7n paralel% &om surprinde $i o serie de comportamente specifice procesului+ cine &orbe$te% cum &orbe$te% ce 'esturi face% de ce face aceste 'esturi% cum influenea( persoana care &orbe$te modul nostru de a '#ndi $i reaciona etc* Comunicarea eficient )nseamn s participm la coninutul comunicrii% dar% )n acela$i timp% s con$tienti(m $i ceea ce se )nt#mpl )n cadrul procesului* /e cele mai multe ori acest ultim element este JuitatJ% sau utili(at incon$tient* -om reine numai anumite comportamente care ne Ji(bescJ prin e&idena lor* 5rocesul de comunicare repre(int mai mult de 2=0 din totalul transferului informaional% comparati& cu subiectul comunicrii ? coninutul* Si atunci ne )ntrebm+ c4iar nu contea(C >au% dac este important% ce a&antaAe ne poate aduceC *biliti formatoriCmoderatori Moderatorul discutiei trebuie s stp#neasc te4nicile de comunicare cu 'rupul de cursani% s $tie s le )mbine de a$a manier )nc#t s capti&e(e auditoriul* 7ntr?o sesiune de instruire este foarte important cunoa$terea $i utili(area corect a re'ulilor pri&ind comunicarea &erbal% comunicarea non?&erbala $i ascultarea* .8ist c#te&a aspecte maAore care pot face receptorul s nu asimile(e mesaAul dorit de emitor% printre care 25* Kotler ? Mana'ementul marEetin'ului3+ atenia selectiv oamenii sunt bombardai (ilnic cu mesaAe comerciale sau necomerciale% dintre care apro8imati& !\ sunt obser&ate )n mod con$tient% $i dintre acestea doar 1!\ pro&oac o reacieD distorsionarea selectiv a mesa"ului ? receptorii au tendina de a au(i doar ceea ce le con&ine $i se potri&e$te intereselor $i con&in'erilor lor* .lemente eseniale ale mesaAului pot fi u$or trecute cu &ederea 2fenomenul de uniformizare a informaiei3% )n timp ce noi dimensiuni personale% ce in de structura% ne&oile $i con&in'erile receptorului sunt adu'ate mesaAului 2fenomenul de amplificare3% fr ca ele s fie de fapt parte component a acestuia* Responsabilitatea a celui care comunic este s se asi'ure c mesaAul su este c#t mai clar $i mai simplu e8primat% )ntr?o manier interesant $i repetat* -ariabile importante )n comunicare sunt claritatea $i simplitatea mesaAuluiD memorarea selectiv a mesa"ului - cum oamenii rein numai o mic parte a mesaAului care aAun'e la ei% este important ca atitudinea lor iniial fa de obiectul mesaAului s fie po(iti&D )n acest fel $i rememorarea lui aduce )n prim plan ar'umente care susin acceptarea mesaAuluiD

5rin acti&itatea pe care o derulea(a facilitatorul=moderatorul indeplineste o multitudine de roluri pe care si le FasumaG+ pre(inta informaiiD comunica obiecti&eleD structurea(a subiectulD e8plice noiunile $i problemele dificileD ofera Hconsumatorului de educaieG o moti&aieD de(&olta ')ndirea criticD de(&olta aptitudinea de a comunicaD modifica comportamentulD )ncuraAea(a ori'inalitateaD facilitea(a procesul de autoe&aluareD 46

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ de(&olta capacitatea de a re(ol&a problemeD asi'ura HtransferabilitateaG competenelor* 7ficienta si gestiunea comunicarii /in moti&e obiecti&e sau subiecti&e% nu totdeauna se gsete formula potrivit de comunicare RlocaAele care pot inter&eni au di&erse cause* At#t emitorul c#t $i receptorul trebuie s fie con$tieni c )ntre oameni e8ist diferene de ordin psi4olo'ic% de pre'tire% de sisteme $i medii )n care triesc $i care pot crea 'reuti ori relaii tensionate 2p#n la 'enerarea de interpretri tendenioase% 're$ite sau false ale mesaAului3* Conditii elementare care pot fi respectate+ E7-%&%,r sa fie sigur de utilitatea informaiilor pe care le transmiteD sa cunoasc destinatarulD sa alctuiasc mesa"ul )n funcie de capacitatea $i interesele receptoruluiD sa selecteze mi"locul de comunicare corespun(torD sa aleag timpul cel mai fa&orabil pentru transmiterea mesaAlui R*/*)%,r sa asculte atent e8peditorulD sa fie receptiv% sensibil fa de emitorD sa indice e8peditorului miAlocul cel mai potri&it de comunicareD sa iniieze rspunsulD

;esponsabilitatea pentru o bun comunicare apartine deopotri& )n sarcina emitorului c#t $i a receptorului* Fiecare Aoac de mai multe ori 2c4iar )n decursul aceleia$i (ile3 at#t rolul de emitor% c#t $i pe cel de receptor*

&apacitatea de a asculta Omul obi$nuit petrec (ilnic mai mult timp ascult#nd% dec#t scriind% &orbind sau citind* Ascultarea este o foarte important aptitudine de comunicare*Ascultarea este definit ca fiind aptitudinea de a )nele'e $i a rspunde efecti& comunicrii* Aspecte importante+ incu&iinai d#nd u$or din cap $i a$teptaiD pri&ii atent la &orbitorD folosii e8presii ca+ Jinele'J%Jade&ratJD repetai ultimele cu&inte pe care le?a spus &orbitorulD spunei?i &orbitorului ce ai )neles din ce &?a spusD dac nu ai )neles% su'erai?i s & dea detaliiD nu )ntrerupei pe &orbitorD

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ &analul de comunicare ales pentru transmiterea unui mesaA Aoac un rol semnificati& )n pstrarea calitii mesaAului ori'inal )n drumul su de la emitor la receptor* /e e8emplu+ emitorul% dac are posibilitatea de a ale'e )ntre comunicarea scris $i cea &erbal ? ori o combinaie a acestora ? o ale'e pe cea mai eficient pentru situaia respecti&* ,ndiferent de canalul de comunicare ales% emitorul &a a&ea de )nfruntat obstacoleD el trebuie s alea' acel canal pe care )l consider ca oferind cea mai bun 'aranie pentru transferul semnificatiei mesaAului su% fr distorsiuni $i ne)nele'eri* 5entru a contracara e&entualele interferene pe canalul de comunicare% mesaAul trebuie s atra' atenia% s conin redundane% dese repetiii sau s foloseasc di&erse combinaii ale acestora* Caracteristici mesaA+ *trage atenia

,urnizeaza redundane

?fera repetiii

Trebuie s difere de celelalte mesaAe care concurea( pentru timpul destinatarului* /e e8emplu+ un mesaA scurt% scris de m#n ? )n locul celui u(ual% tiprit ? este o metod de a atra'e ateniaD Trebuie reformulat de c#te&a ori ? te4nic folosit )n articolele de (iar ? $i=sau sinteti(at )n ultimul para'raf ori )n titlu 2dac este scris3D emitorul trebuie s e&ite o redundan prea mareD Trebuie transmis prin mai multe canale% cum ar fi pe cale &erbal $i scris sau s fie transmis de mai multe ori prin acela$i canal 2de e8emplu ? ca(ul reclamelor la tele&i(iune3*

C,7'n-/&r*& 4*rA&(& Aspecte 'enerale care trebuie urmarite in formularea unui mesaA &erbal+ &laritate capacitatea de e8primare clar a ideilor% simpl% nu cu&inte $i fra(e lun'i $i 'reu de urmritD nu se foloseste ar'oulD nu se utili(ea(a termeni care nu sunt u(uali pentru interlocutorD cu&intele se pronunta corectD *curatee aceasta presupune e8istenta unui &ocabular suficient de bo'at pentru a putea ale'e cele mai potri&ite cu&inte )n e8punerea subiectuluiD nu se pre(inta puncte de &edere care repre(int presupuneri personaleD nu se folosesc e8presii de 'enul+ JToat lumea $tie ]J sau Jnici o persoan cu mintea )ntrea' nu ar accepta]JD 7mpatia este incercarea de a fi )n locul interlocutoruluiD aceasta nu )nseamn )ns a fi tot timpul de acord cu el% dar & poate aAuta s fii mai )nele'tor% mai rbdtorD Sinceritate sa e&itam sa fim ri'i(i% artificiali% st#n'aciD ;ela3are nu )ncordai mu$c4ii% fii naturali% nu & mi$cai brusc% )ncercai s respirai profund% nu stai nemi$cai% nu & blocai respiraia in&oluntarD &ontactul direcia pri&irii $i mobilitatea ei sunt factori importaniD vizual este important Jsc4imbul de pri&iriJ atunci c#nd oamenii &or s?$i &orbeascD !1

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ *parena o inut )n'riAit $i curat% o &estimentaie $i )nfi$are adec&at locului )n care & desf$urai acti&itatea% sunt factori importani )n comunicare* "uai e8emplu de la cei din Aurul d&s* $i )mbrcai?& )n concordan* Acest lucru nu )nseamn pierderea indi&idualitii% ci mai de'rab faptul c suntei fle8ibili $i adaptabili in anumite situatiiD $ostura po(iia corpului are o importan deosebitD nu adoptai o po(iie cu umerii aplecai% cu capul plecat% etc* 'ecanismele asi'urai?& c &orbii clar% liberD vorbirii e&itai pe c#t posibil emoiile $i nu &orbii precipitatD inspirai $i e8pirai re'ulat 2)ncordarea dispare )n timp ce e8pirai3D 6nlimea i este necesar o rela8are a mu$c4ilor '#tului% pentru a &orbi clar% intensitatea fr ca &ocea s &ibre(e% sau s fie subiat ori )n'ro$atD vocii Aolumul vocii respiraie corect este eseniala pentru a controla &olumul $i modul &orbiriiD ontrolai?& &ocea $i &orbirea )n a$a fel )nc#t s nu fie stridente% s nu e8iste H'#f#ieliGD !icia i articulaie $i un enun bun &or atra'e dup sine $i o dicie bunD accentul Aiteza &ite( de &orbire mare poate s & cree(e dificulti% iar cu&intele pe care le pronunai s fie neclareD ,olosirea pau(a trebuie aleas astfel )nc#t s nu pierdei audienaD pauzei in acela$i timp trebuie s ofere participanilor posibilitatea de a se implica acti&D

7n funcie de obiectivele vizate se distin' urmtoarele tipuri de )ntrebri+ ntrebri de prospectare < destinate s treac de limitele 'enerale $i superficiale ale informaiei% pentru a identifica detalii precise $i ne&oi specifice ale receptorului3D ntrebri de evaluare < structurate at#t ca )ntrebri desc4ise c#t $i )nc4ise% se folosesc de obicei pentru a obine o confirmare sau pentru a descoperi opinii% preferine sau atitudini ale receptorului fa de situaia e8istent $i modalitile de re(ol&are a eiD ntrebri tactice < folosite pentru a readuce con&ersaia pe terenul iniialD ntrebri de reacie < )ntrebri care sunt )n mod direct 'enerate de informaiile primite pe parcursul comunicrii* Aceste )ntrebri se folosesc pentru a obine informaii suplimentare% detalii etcD

C,7'n-/&r*& n,n4*rA&(& -ariate cercetri )n domeniul comunicrii estimea( c% )n maAoritatea ca(urilor% <!\ din informaia obinut de la interlocutori este% )n esena ei% non?&erbal* 7n unele ca(uri% comunicarea non?&erbal este folosit pentru a confirma sau contra(ice mesaAul &erbal% )n alte situaii% aspectele non?&erbale poart )ncrctura de ba( a mesaAului* 7n ca(ul publicului lar' care ascult un &orbitor% audiena comunic rspunsul su 2opinii% impresii sau atitudini3 e8clusi& prin semnale non?&erbale* Asculttorii acti&i )$i pri&esc interlocutorul $i )i rspund acestuia prin (#mbete% mi$cri ale capului% mi$cri ale corpului etc*% tocmai pentru a )mbunti calitatea comunicrii* .ste important de reinut c semnalele non?&erbale sunt transmise tot timpul% fie ascult#nd% fie &orbind* ,mpactul cel mai mare al comunicrii non?&erbale este materiali(at !2

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ )n 'radul )n care aceasta spriAin sau% dimpotri& contra(ice celelalte canale de comunicare* Canale de comunicare non?&erbal+ aspectul fi(icD e8presia feeiD contactul &i(ual D limbaAul corpului 2'esturi% inut% po(iii3D spaiul 2ca distan pstrat )ntre interlocutori3D

5roblema principal cu interpretarea semnelor corpului $i )n 'eneral a limbaAului non? &erbal este interpretarea i(olat a acestora% care duce iminent la conclu(ii 're$ite* 5entru a putea &orbi de limbaAul corpului este necesar luarea )n considerare a tuturor elementelor care )l alctuiesc* /oar c#nd e8ist o )n$iruire de semnale% toate e8primate )n aceea$i direcie% putem s tra'em o conclu(ie $i s ne ba(m pe mesaAul non?&erbal transmis* 5re(entarea unor semnificatii ale limbaAului non&erbal+ C,7),r%&7*n% n,n4*rA&( Mers &ioi=sprinten% cu inut dreapt* 5o(iie )n picioare% m#inile )n $olduri* 5o(iie )n $e(ut% picioare )ncruci$ate% mi$care de balansare a piciorului* Rraele )ncruci$ate la piept* Mers cu m#inile )n bu(unar% umerii aplecai* M#inile spiAinind obra(ul* M#inile atin'#nd= frec#nd nasul* M#inile frec#nd oc4iul* M#inile )mpreunate la spate* Capul spriAinit pe m#n% pleoape c(ute* M#ini frecate* 5o(iia $e(ut% m#inile )mpreunate la ceaf% picioarele )ncruci$ate* 5almele desc4ise* Ciupire a nasului% oc4i )ntredesc4i$i* Rti ale de'etelor* M#na prin pr* Capul drept% trunc4iul aplecat )nainte* Frm#ntarea brbiei* 5ri&irea )n Aos% faa )ntoars* :n'4ii roase* Wocul cu urec4ea* !0 In%*r)r*%&r* 7ncredere* [otr#re% c4iar a'resi&itate* 5lictiseal* Aprare* /eprimare% descuraAare* .&aluare% '#ndire* Respin'ere% )ndoial% minciun* 7ndoial% ne)ncredere* .ner&are% frustrare% team* 5lictiseal* Anticipare* 7ncredere% superioritate* >inceritate% atitudine desc4is* .&aluare ne'ati&* 9erbdare* "ipsa )ncrederii de sine% nesi'uran* ,nteres* 7ncercarea de a lua o deci(ie* 9e)ncredere* 9esi'uran% ner&o(itate* ,ndeci(ie*

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ L-7A&N'( %9/*r-.8ist unele situaii )n care tcerea 'enerea( st#nAeneal% de(aprobare% plictiseal sau c4iar respin'ere* >unt si situatii cand a&em ne&oie de confirmarea faptului c cei din Aur ne?au )neles* Astfel HtcereaG este un instrument de comunicare care trebuie folosit cu abilitate* L-7A&N'( %-7)'('/e$i timpul este acela$i pentru toi% este foarte diferit modul )n care fiecare )l percepe* 5unctualitatea este un element de mare importan* 7n procesul comunicrii% semnificati& este modul )n care folosim timpul* 'oderatorul trebuie s cunoasca modalitati de depi barierile de comunicare cu indi&i(ii 'rupului* .ste dificil s stabile$ti o list atotcuprin(toare a acestora* .le difer de la un 'rup la altul% de la un indi&id la altul% )n funcie de Hcultura or'ani(aieiG din care pro&ine cursantul sau 'rupul* Care ar putea fi aceste bariere $i )n ce msura ele ar putea fi dep$iteC "ipsa de disponibilitate pentru comunicare poate fi 'enerat de+ mentalitatea $i limitele de )nele'ere a indi&iduluiD interesele $i a&antaAele 'enerate de acti&itatea de instruire la care participD lipsa de )ncredere )n efectul po(iti& al instruiriiD teama de imposibilitatea Haplicarii in practicaG a cuno$tinelor )nsu$ite la cursD lipsa interesului% apatia% ineria% &#rsta% stresul etc*D di&er'ena con&in'erilorD Rarierele de comunicare pot fi delimitate in doua cate'orii+ >pecifice formatorului 1*Rariere obiecti&e+ conte8tD capacitatea formatorului de a selecta elementele semnificati&e si termenii adec&ati e8primariiD 2* 5ersonalitatea formatorului maniera de pre(entareD e8perienta personalaD opinii personaleD ticuriD stereotipuriD 0*.lemente psi4osociolo'ice 1*.lemente psi4olo'ice atmosfera 'enerala la ni&elul 'rupuluiD 2*.lemente de personalitate=obiecti&e obosealaD interferenta mesaAelorD competentele personale ale fiecaruiaD

>pecifice formabilului

*sertivitatea Aserti&itatea )nseamna sa fii pre'atit pentru ceea ce &rei sa obtii* 7nseamna sa stii foarte clar ce ne&oi ai* 7nseamna confruntare si cere foarte mult curaA* :nii spun ca este !4

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 'reu sa fii aserti&% altii% prin stilul lor propriu% spun ca este foarte usor* Obiecti&ul este sa re(ol&i problemele si sa obtii ma8imum de re(ultate* Ce presupune un comportament aserti&+ recunoasterea si )ntele'erea comportamentului aserti& D e8plicarea diferitelor tipuri de comportament si impactul lor asupra altora 2e8* comportamentul a'resi&3D de(&oltarea capacitatilor de ascultare acti&aD a spune nu% c#nd este ca(ul ? fara a a&ea sentimente de &ino&atie si fara a?i ofensa pe altiiD comunicarea pentru cresterea )ncrederiiD

*bilitatile de relationare interpersonala presupun> constienti(area importantei mentinerii unei atitudini po(iti&e fata de atmosfera de lucruD cunoasterea unor modalitati de a oferi si primi informatii corecte utili(and te4nica intrebarilor si a ascultarii acti&eD cunoasterea unor modalitati de 'estionare a emotiilor cand a&em de re(ol&at o problema sau un conflictD utili(area eficienta a &ociiD te4nici de mana'ement personal al timpuluiD

:n bun facilitator trebuie s )$i aminteasc c participanii sunt mai importani dec#t subiectul aflat )n discuie* /e aceea trebuie s fie atent at#t la semnalele pe care ace$tia le emit referitor la pre'tirea lor pentru a discuta% )nele'e $i a se implica c#t $i la propriile sentimente $i presupuneri le'ate de ceea ce se )nt#mpl $i semnalele pe care le transmite participanilor* A fi onest referitor la propriile '#nduri $i sentimente $i asumarea responsabilitii pentru acestea permit ca cea persoan s fie credibil* Facilitatorii trebuie s aib abiliti de parafra(are formularea cu propriile cu&inte a ceea ce a spus alt persoan* Aceasta aAut la &erificarea acurateii percepiei $i reasi'ur &orbitorul c ceea ce a &rut s spun a fost )neles* 7n plus un facilitator trebuie s aib abilitatea de a interpreta comunicarea non&erbal $i meta&erbal* T*Jn-/- .* )'n*r* & =n%r*A9r-(,r Abordarea pe ba( de )ntrebare $i rspuns trebuie s fie una dintre metodele fundamentale de participare la cursurile de formare $i de(&oltare% dar $i o metod care trebuie folosit cu 'riA* /ac nu% aceasta &a de&eni un intero'atoriu sau o relaie formator=membru $i membru=formator% )n locul relaiei dorite% formator=membru=membru=membru* 5rincipalele momente )n care se folosesc )ntrebrile $i rspunsurile sunt+ !!

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ confirmarea faptului c 'rupul respect procesul de )n&areD &erificarea ni&elului de cuno$tine al cursanilor D obinerea de informaii de la cursani% )n loc s le dai d&s* D inceperea unei discuiiD stabilirea ni&elului de con$tienti(are a situaiei )n 'rupD cursanii &or fi aAutai s )n&ee sin'urD Toate )ntrebrile trebuie s urme(e o sc4em% prin care se porne$te de la materiale cunoscute% prin (one la care cursanii trebuie s reflecte(e )nainte de a rspunde $i p#n la (one )n care% pentru a rspunde% cursantul trebuie s se foloseasc de cuno$tinele $i raionamentele anterioare* Aceast abordare corespunde te4nicilor de formare de ba(% prin care se pleac de la cunoscut pentru a se aAun'e la necunoscut* 9u trebuie s uitai niciodat% atunci c#nd adresati )ntrebri unui 'rup% c maAoritatea oamenilor au ne&oie de un timp de '#ndire )nainte de a rspunde* Mai ales pentru )ntrebrile de substrat% la care la )nceput nu &a rspunde nimeni% pentru ca oamenii se '#ndeasc ce $tiu $i cum s rspund la )ntrebare* Formatorii fr e8perien se tem de astfel de perioade de tcere $i sar imediat la )ntrebarea urmtoare% ceea ce creea( confu(ie* Fii ateni $i la rspunsurile date imediat% dintre care unele pot fi facile% superficiale* 7n acest ca(% )ncuraAai?i s & spun mai mult*

n%r*A9r-(* ),%r-4-%* Modul )n care formulatii )ntrebri &a determina% )ntr?o mare msur% calitatea $i cantitatea rspunsurilor* 6ntrebri deschise sau cu arie larg - aceste )ntrebri sunt menite s obin c#t mai multe informaii% fr a fi ne&oie de alte )ntrebri de ba(* .le )ncuraAea( respondentul s dea rspunsuri la fel de e8tinse $i desc4ise* Multe dintre aceste )ntrebri )ncep cu Ce% C#t% Cum% C#nd% Cine% :nde $i /e ce* 7ntrebrile desc4ise repre(int% deseori% cea mai bun idee de desc4idere a unei sesiuni de )ntrebri* 6ntrebrile de substrat sau clarificatoare < aceste )ntrebri stabilesc informaiile limitate sau neclare care pot fi incluse )n rspunsurile pe care le primii la )ntrebrile de mai sus* 7ntrebrile clarificatoare pot fi+ FAi spus c] putei s ne spunei mai multeCG sau FCe ai &rut s spunei cu ]*CG* 7ntrebrile mai puin potri&ite sunt cele )nc4ise* Aceste )ntrebri cer sau au ca re(ultat un rspuns FdaG sau FnuG% sau rspunsuri scurte care dau informaii puine* Re(ultatul unei )ntrebri )nc4ise este% de multe ori% acela c trebuie s & '#ndii la alte )ntrebri prin care s e8tra'ei mai multe informaii% pe care le?ai fi obinut de la )nceput dac puneai )ntrebri desc4ise* Pr,A(*7* (& )'n*r*& =n%r*A9r-(,r ;espondentul permanent 7n fiecare 'rup e8ist c#te o persoan care &a rspunde )ntotdeauna c#nd se pune o )ntrebare* /eseori aceste contribuii sunt folositoare% dar% din pcate% cu c#t &orbesc mai mult% cu at#t mai puine $anse &or a&ea cursanii mai tcui s se fac au(ii* ,at cum pot fi ace$tia combtui% fr a?i i'nora+ !1

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ C4iar dac dau rspunsul complet 2din nou3 la )ntrebarea d&s*% mulumii?le% dar apoi trecei imediat la unul dintre cursanii mai tcui% $i )ntrebai?l ce&a de 'enul F*** spune c] ce prere a&eiC Ai a&ut astfel de e8perieneC Ce ai faceCG 5oate c & &a spune c este de acord cu ***% dar% cel puin% a mai &orbit cine&a* /ata &iitoare c#nd ****sare s rspund% repetai procesul+ )n cur#nd &a reali(a ce se )nt#mpl $i c este de dorit s?$i reduc contribuiile* !ezacordul :nii formatori intr )n panic dac% dup ce pun o )ntrebare% e8ist de(acorduri )ntre cursani% iar aceasta se &ede dintr?o discuie aprins* Ar trebui s & bucure o astfel de reacie% pentru c )nseamn c ai st#rnit interesul membrilorZ Rolul dumnea&oastra este acela de a aAuta la controlul discuiei% care nu trebuie s de&in prea emoional $i conflictual* 5utei aAuta astfel atunci c#nd se creea( de(acorduri fr a se da moti&e clare* Mai )nt#i reflectai $i recunoa$tei sentimentele% de e8*+ Fsuntei foarte pasionat de acest subiectG* 9u reprimai sentimentele% pentru c acestea &or ie$i la i&eal oricum 2probabil )mpotri&a d&s*3* Amintii 'rupului c toate prerile trebuie respectate% c toat lumea are ce&a de spus $i deine o pies din pu((le* ,n&itai?i s e8plice moti&ele care )i fac s spun un anumit lucru* Astfel% de multe ori% atmosfera se rcore$te% iar discuiile pot fi purtate din nou la un ni&el raional* S'C*+%-- C*n*r&(* ascultai cu atenie fiecare rspuns% mai ales ca s nu e8iste )ntrebri de'4i(ate sau incertitudiniD luai la cuno$tin fiecare rspuns )n parteD artai c ascultai prin limbaAul non?&erbal 2aprobai din cap% (#mbii% meninei contactul &i(ual3D nu respin'ei un rspuns ie$it din conte8t cel puin persoana a rspuns $i $i?a pre(entat punctele de &edereD nu acceptai rspunsuri incomplete sau neclare punei )ntrebri clarificatoare ? astfel )i aAutai $i pe ceilali cursani care% poate% nu au )nelesD incercai s obinei c#t mai multe puncte de &edereD dac este ca(ul% de e8emplu ? dac se face o list de &alori ale 'rupului% scriei rspunsurile pe flipc4art% folosind pe c#t posibil cu&intele persoanei care a dat rspunsul $i fr s i'norai elementele &alabileD fii sincer cu cursanii ? sesiunea de )ntrebri $i rspunsuri funcionea( )n ambele sensuriD dac &i se pune )n )ntrebare Austificat% dai un rspuns sincer $i desc4is sau promitei c &ei aflaD dac credei c )ntrebarea pus de un cursant poate 'si rspuns $i din partea 'rupului% nu rspundei d&s*% ci punei )ntrebarea 'rupului +GCe prere are 'rupulCG% astfel s mre$te efectul de )n&are sau se stimulea( discuiaD

C,7)*%*n8*(* ?,r7&%,r'(':n formator de succes trebuie s aib o serie de competene si capaciti astfel )nc#t s fie apt s rspund ne&oilor fiecruia dintre cursanii si* Astfel de competene pot fi+ didactice% psi4o?sociale% metodolo'ice% profesionale% personale* !<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ &ompetene didactice 2ransparen n privina scopurilor pregtirii &onceperea planului activitatii de formare punctul de plecare pentru formator )l constituie o anali( a ceea ce or'ani(atorul pro'ramului de formare dore$te $i proiectea( )n numele participanilorD aceast anali( presupune )nele'erea pro'resului pe care trainin'?ul ar trebui s?l producD anali(a presupune $i o e&aluare% pentru fiecare indi&id% a cerinelor sale de pre'tireD e&aluarea se poate reali(a prin discuii scurte sau prin c4estionare poat o serie de informaii despre ce se a$teapt de la el )n timpul sesiunii de lucru* un plan trebuie s in seama de o serie de probleme ? precum cele or'ani(aionaleD trebuie s fie destul de fle8ibil astfel )nc#t s se adapte(e unor sc4imbri nepre&a(ute 2de e8emplu - la ni&elul compo(iiei 'rupului de participani3D

&ompetene psiho-sociale Inelegerea dinamicii grupuluiCmanagementu l diversitii &ompetene privind organizarea echipei i gestiunea conflictelor

&ompetene de comunicare

abilitatea de a sustine potentialul personal al fiecarui cursantD abilitatea de a recunoaste si anali(a dinamica 'rupuluiD abilitatea de a recunoaste di&ersele perspecti&e si modalitati de refle8i&e la ni&elul 'rupuluiD abilitatea de a re(ol&a situatii de tipul intreruperilor pro&ocate de participanti recalcitrantiD abilitatea de a identifica momente de tensiunie la ni&elul 'rupuluiD capcitatea de anali(a si clarificare a neintele'erilorD capacitatea de a reactiona adec&at la intreruperi si criticaD abilitatatea de a fi Hpersuasi&GD abilitatea de aintele'e in ce consta Hdi&ersitatea Hcelor cu care comunicaD

&ompetene profesionale &unotine din domeniul pedagogiei &unotine despre condiiile de lucru ale cursanilor

cuno$tine peda'o'ice de ba( despre conceperea planului de cursD cunoasterea caracteristicilor acti&itatilor de in&atare elemente metodolo'ice% caracteristici psi4olo'ice% caracteristicile procesului comunicarii etcD cunoasterea mediului de lucru si a contnutului acti&itatii cursantilor facilitea(a formatorulu sa intelea'a posibilele probleme si intrebari pe care participantii le pot ridicaD

&ompetene personale 1aturaleea datorita propriei lor e8periene de &ia% adulii pot manifesta o atitudine critic fa de personalitatea formatorului astfel ei asteapta ca acesta sa fie Hnatural $i con&in'torG% s poata adapta cuno$tinele $i informaiile la situaiile realeD !I

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ &reativitatea un formator are ne&oie de un potenial creati& pentru a putea reaciona la diferite situaii% solicitri sau stiluri de )n&areD &a trebui s aib o atitudine desc4is fa de semnalele &enite de la participaniD >a fie capabil s propuna planuri de pre'tire inno&ati&eD Stabilitate un formator se &a confrunta deseori cu situaii dificile $i emoional pro&ocatoare din punct de &edere emoional din acest punct de &edere este foarte important s se )nelea' c a a&ea probleme )n sala de curs% cu un anume participant% nu )nseamn o )nfr#n'ere personalD astfel de situaii trebuie anticipate ca probleme peda'o'ice ce trebuie considerate Hpro&ocri profesionaleG $i tratate cu )nele'ere $i tact peda'o'icD

T*Jn-/& )r*.9r-- =n */J-)9 Acti&itile pe 'rupuri ba(ate pe principiile educaiei pentru aduli $i care utili(ea( metodele e8perimentale de instruire pun o mare responsabilitate pe umerii formatorului=moderatorului* ,nstruirea )n ec4ip poate )mpri aceast responsabilitate )ntre dou persoane* ,nstruirea )n ec4ip are loc atunci c#nd formatorii 2de obicei doi% uneori mai muli3 lucrea( )mpreun pentru a elabora $i conduce o sesiune de instruire* Aceasta presupune urmatoarele aspecte+ formatorii lucrea( pe r#ndD a&em doi formatori care )$i folosesc aptitudinile% e8perti(a $i e8periena pentru a elabora% planifica $i conduce )mpreun o sesiune sau un pro'ram de instruireD formatorii colaboratori planific apoi cine &a prelua conducerea )n pre(entarea diferitelor pri ale sesiunii* A&antaAe ale lucrului in ec4ipa+ 1*/iminuea( sarcina pus pe umerii fiecruia dintre formatori ,n timp ce unul dintre formatori )$i asum responsabilitatea maAor% celalalt poate oferi asisten )n urmtoarele moduri+ asist la desf$urarea sesiuniiD urmre$te )ndeaproape procesul pentru a estima )n ce msur sesiunea atin'e obiecti&ele 'enerale de )n&areD adau' idei rele&ante pentru a intensifica discuiaD inter&ine pentru a clarifica anumite aspecte 2)ntr?un mod care s nu perturbe desf$urarea sesiunii3D urmre$te sarcinile 'rupurilorD poate rspunde necesitilor $i solicitrilor participanilorD adresea(a )ntrebri suplimentare in raport cu subiectul discutatD 2*,nfluentea(a po(iti& calitatea interaciunii dintre formatori $i participani

!6

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ formatorul care asista urmre$te sesiunea din alt punct de &edere si poate obser&a participantii poate inter&ene cu clarificarei suplimentare care nu pot fi sesi(ate de catre cel care conduce discutiaD c#nd doi formatori lucrea( bine )mpreun% sc4imbul de roluri% cronometrarea $i ritmul inter&eniilor lor se reali(ea( cu u$urin $i trec aproape neobser&ate de ctre participaniD 6* >pore$te presti'iul formatorului )n faa participanilorD 4* .ste posibil )mprirea muncii $i reducerea oboselii $i epui(riiD !* Asi'ur o di&ersitate stimulati& pentru participani% deoarece este mai u$or s te plictise$ti c#nd lucre(i doar cu un formator* 1* Asi'ur o modalitate mai rapid de sporire a calitii unei sesiuni de instruire* <* 5ermite formatorilor colaboratori s fac o anali( a sesiunilor )mpreun $i c4iar s?$i F&erse ndufulG pro&ocat de probleme de pre'tire sau de participani dificili* /e(a&antaAele acti&itii in ec4ipa mai mult timp pentru planificarea $i anali(area sesiunilorD poate pro&oaca confu(ie )n r#ndul participanilor dac formatorii au perspecti&eD formatorii pot a&ea ritmuri diferite de lucruD pot aparea un numr prea mare de inter&enii ale formatorilorD formatorii pot a&ea puncte forte $i puncte slabe similareD formatorii colaboratori se pot confrunta cu restricii datorate lipsei de timp care )mpiedic efectuarea unei anali(e adec&ateD

5re'atirea unei acti&itati in ec4ipa 5re'atirea unei act&itati in ec4ipa presupune o comunicare eficient )naintea de inceperea acti&itatii intre cei doi si astfel pot fi eliminate multe dintre probleme* cdei de acord asupra modului )n care &ei lucra )mpreun pe parcursul perioadei de pre'tire a seminarului respecti&*D discutai $i comunicai orice fel de informaii sau a$teptri pe care le a&ei )n le'tur cu 'rupul participantD decidei care &or fi rolurile fiecruia )n prima sau a doua a (i a seminarului de instruireD con&enii asupra modului )n care putei inter&eni )n pri&ina aspectelor le'ate de timpD stabilii ora )nt#lnirilor (ilniceD decidei )n ce mod &ei aborda% ca ec4ip% di&erse aspecte care pot inter&ene de e8emplu ? participanii care &orbesc prea mult sau care nu &orbesc deloc% cei care )nt#r(ie etc*

5re'atirea acti&itatilor de anali(a Recomandari+ initiate sesiuni informale de anali( cel puin o dat pe (i% pentru a &erifica pro'resele pe care le?ai fcutD initiate o sesiune de anali( la sf#r$itul seminaruluiD Aspectele care ar putea fi abordate pe parcursul unei anali(e finale+ discutai msura )n care ai atins scopurile seminaruluiD identificai $i facei un re(umat al tuturor problemelor 'enerale de pre'tire a instruirii care au aprut pe parcursul seminaruluiD 1

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ e8primati?&a prerea 'eneral pe care o a&ei unul despre cellaltD preci(ati cum considerai c ai lucrat )n ec4ip pe durata seminaruluiD specificati ce ai )n&at dumnea&oastr personal $i profesional din pre(entarea seminaruluiD

MA9A;.M.9T:" CO9F",CT."OR% A" >,T:A@,,"OR /.",CAT. S, A" 5ART,C,5A9@,"OR /,F,C,", Conflictul implic ,r-/* ?,r79 .* ,),:-8-* )ntre persoane sau 'rupuri% 'enerat de di&er'ena sau incompatibilitatea subiecilor si deri& din incompatibilitatea real sau perceput dintre scopurile% &alorile% normele sau moti&aiile prilor* MarilQn FrQer descrie o ima'ine mental creat de conflict% aceea a unei Ffalii tectoniceG* Faliile tectonice sunt cau( a mi$crilor seismice $i influenea( acti&itatea &ulcanic* Analo'ia cu acti&itatea &ulcanic su'erea( efectele pe care un conflict le poate produce% 'ener#nd a'resi&itate% &iolen% stres% sau a&#nd o aciune tonic asupra relaiei dintre prile ce?$i disput interesele* /iferite ca intensitate% 'ra&itate% persisten% conflictele iau cele mai di&erse forme* .le pot s apara dintr?o anumit cau( $i se pot stin'e odat cu dispariia cau(ei sau a condiiilor care le?au fa&ori(at* /up cum ele pot fi persistente% susinute de meninerea cau(elor% condiiilor% moti&aiilor care le?au declan$at* /e asemenea% un conflict poate s apar )n indi&idul )nsu$i atunci c#nd e&aluea( comparati& anumite alternati&e ale unei aciuni% sau )ntre doi sau mai muli indi&i(i sau 'rupuri c#nd ace$tia )ncearc s )mpart resurse limitate sau s aAun' la un acord* Ca fenomen relaional% conflictul% +* 7&n-?*+%9 /& , %*n+-'n*% frm#ntare e8istent at#t )n &iaa personal a indi&idului c#t $i )ntre membrii unui 'rup social* Modul )n care sunt 'estionate conflictele $i situaiile delicate create de participani dificili depinde at#t de natura fiecrei situaii% c#t $i de persoanele implicate* Formatorul trebuie s se a$tepte la Hsituatii dificileG $i trebuie s considere dificultile ca pe o parte inte'rant a procesului de )n&are* Trebuie sa )nelea'a $i sa foloseasca re(istena unora dintre cursani ca pe un feedbacE folositor* A te confrunta cu probleme la curs nu repre(int un e$ec personal% ci o pro&ocare profesional $i peda'o'ic ce trebuie anticipat* &onflictul n viziunea lui !aniel Sapiro este asociat cu un arbore ,iecare parte a lui reprezint o parte componenta a conflictului> s!#$# > mediul social )n care i(bucne$te conflictul 2familia% colecti&ul% $coala3D r&cina 6 cau(ele multiple ale conflictuluiD t$#"ina ? prile implicate )n conflictD sc!r-$ra 6 problema clar definit a conflictuluiD f#!ri#e 6 emoiile proprii po(iti&e $i ne'ati&e a celor implicai )n conflictD* fr$n*e#e ? aciunile concrete a celor implicai )n conflictD fr$ct$# 6 soluia re(ol&rii conflictuluiD 11

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ ,dentificarea rapida a conflictelor este important% pentru a putea e&ita ca situaiile tensionate nere(ol&ate s se e8tind* .8ist dou cate'orii de conflicte+ cele care apar )ntre participaniD cele dintre formator $i participaniD

A&#nd )n &edere c participanii sunt persoane diferite% cu a$teptri% stiluri de )n&are% modaliti de aciune $i personaliti diferite $i toi se afl sub presiunea procesului de )n&are conflictele sunt ine&itabile* 5ro&ocarea% pentru formator% este s identifice cau(ele $i caracterul conflictelor* :nele pot fi re(ol&ate prin mana'ement direct% implic#ndu?i pe participani )n soluia problemei* Conflictele pot aprea ca urmare+ a unor simple ne)nele'eri pri&ind sarcinile atribuiteD datorita competiiei declan$at )ntre cursaniD datorita diferenelor e8istente intre cursantiD :neori% este mai bine ca unii participani la curs s nu lucre(e )mpreun pe un subiect anumeD alteori% unii dintre ei au ne&oie de aAutor )n a?$i clarifica rolul )n di&erse situaii de cooperare* 7n acela$i timp% di&erse situaii conflictuale pot aprea )ntre formator $i cursani* Cau(ele pot fi simple cu&inte 're$it )nelese% sau c4iar diferena dintre profilul psi4olo'ic al formatorului $i cel al cursantului etc* :n risc poate fi posibilitatea ca formatorul s i'nore un conflict )n mod &oit% tocmai din cau(a naturii neplcute a conflictului* &onfruntarea cu rezistena ,n sala de curs este o problem obi$nuit pentru orice formator* Re(istena se poate manifesta )n di&erse moduri+ participani care &orbesc )ntre eiD participanti care )nt#r(ieD participanti care sunt pasi&iD participanti oftea( din 'reuD )n participanti incearc s abat discuiaD participanti s intre )n competiie% s se confrunte cu aliiD participanti care incearca s declan$e(e aciuni de tipul FbisericuelorG )ndreptate )mpotri&a formatorului% a subiectului% a metodei de )n&are sau a altor cursaniD Toate acestea ar trebui s fie interpretate de formator ca elemente de feedbacE utili(abile )n )mbuntirea procesului de predare* Cursanii se pot )mpri )n trei cate'orii+ cei 4otr#i $i care se implic de la )nceputD cei e(itani% care trebuie c#$ti'aiD cei )ncp#nai% a cror re(isten trebuie )nfr#nt* 12

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ .ste important ca persoanele cu probleme de adaptare s fie identificate cat mai repede* Astfel de cursani )ncp#nai% ne'ati&i$ti% sunt precum un ma'net puternic+ fie respin' atenia formatorului% care pur $i simplu nu &a obser&a problema% fie o atra' at#t de tare )nc#t formatorul sf#r$e$te prin a le da mult prea mult importan* 7ntr?o sal de curs se pot re'asi toate tipurile de participanti+ cei care F)n'4itG pau(eleD cei care tac $i dau impresia c suferD morocno$ii care mormie $i se iau la ceart cu toi ceilaliD cei care nu )nele'% dar )ncearc s dea impresia in&ersD r(buntorul care a$teapt fi$a de e&aluare a cursului pentru a?$i lua re&an$a asupra formatoruluiD Toi ace$tia se afl amestecai printre participanii cu atitudine po(iti&% trebuie doar s fie identificai rapid $i tratai cu profesionalism* ;ezistena la nvare ,nter&ine adesea atunci c#nd cursantul se simte nesi'ur pe abilitile sale de a obtine performanta* Adulii )$i pun )n Aoc statutul pre(ent c4iar prin acceptarea ideii de a )n&a lucruri noi* 5rocesul de )n&are este unul ba(at pe )ncercri $i 're$eli* Re(istena poate inter&eni din+ cau(a stilurilor de )n&are diferiteD a modurilor de aciune diferiteD cau(a unor blocaAe incon$tiente din mintea cursantuluiD un astfel de blocaA poate s fie cau(at de aspecte di&erse% din trecut 2poate s fie &orba despre o situaie inter&enit )n $coal% de un profesor ri'id% sau de cole'i a'resi&iD dificulti personale precum cea de a te e8prima direct% sau de a trata un subiect anume% sau de a opera cu termeni te4nici 3D 'area provocare a formatorului este s raione(e )n termenii blocaAelor% barierelor de )n&are* :neori% acestea sunt e&idente% alteori imposibil de )neles* Adesea% formatorul se poate confrunta desc4is cu aceste obstacole% iar alteori este mai bine s le dep$easc discret* Adesea% lipsa moti&aiei st#rne$te re(isten de e8emplu% dac obiecti&ele nu suplinesc lacunele de cunoa$tere ale cursantului% sau dac acesta simte c subiectul discuiei nu )i este de folos* Re(istena poate aprea $i ca efect al unor situaii e8terne slii de curs* 5roast dispo(iie% o durere de dini% probleme cu partenerul de cuplu% un copil bolna& sau orice altce&a ce ine de &iaa personal* >oluia este s artai compasiune $i s )ntrebai+ FCe se )nt#mplCG .ste mult mai dificil de tratat o situaie )n care re(istena este cau(at de atmosfera tensionat $i contraproducti& la locul de munc al cursanilor* /ac e8ist probleme )n relaia cu mana'ementul or'ani(aiei pentru care lucrea( cursanii% dac ace$tia din urm au fost forai s participe la acti&itile de pre'tire $i formare profesional de ctre un $ef dur sau dac $eful )n cau( este &(ut ca un inamic% atunci & putei a$tepta la o re(isten semnificati& din partea cursanilor* Asta deoarece succesul sesiunii de pre'tire ar putea fi &(ut ca un succes personal al $efului% iar )n lo'ica stranie a conflictului% cursanii nu &or dori ca acest lucru s se )nt#mple% c4iar $i cu preul irosirii unei $anse de de(&oltare personal*

10

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ Re(ol&area autentic a conflictelor este mai dificil de obinut% )n timp ce 7&n&C*7*n%'( /,n?(-/%'('- este mai frec&ent* /up opinia lui TidLell e8ist trei condiii necesare $i suficiente pentru un eficient control al conflictului+ 1* /&)&/-%&%*& -n+%r'7*n%&(9 D- r*:,('%-49 ? se refer la setul de te4nici% abiliti necesare mane&rrii cu succes a conflictuluiD 2* ,),r%'n-%&%*& -n%*r4*n8-*- are )n &edere momentul ales% timpul consumat $i libertatea de a controla conflictulD 0* 4,-n8& prilor de a discuta% elabora $i re(ol&a conflictul )n care sunt implicate*D 5entru a reu$i un control al conflictului aceste trei condiii trebuie )ndeplinite simultan* Controlul conflictului orientarea spre 'estionarea sau re(ol&area acestuia% spre &alorificarea te4nicilor% procedurilor $i abilitilor disponibile presupune cunoa$terea $i identificarea simptomelor conflictului 7n literatura de specialitate 2[* CorneliusP>*Faire% 16613 se pre(int principalele simptome ce semnalea(a instalarea unui cpnflict+ 4-,(*n8& este e&ident un semn al cri(ei% al de(acordului% stare )n care elementele emoionale le domin pe cele raionaleD %*n+-'n*& propria tensiune distorsionea( cel mai ades percepia asupra persoanelor% e&enimentelor% aciunilor din AurD n*=n8*(*C*r*& sur&ine )n urma unei situaii ce 'enerea( contradicia $i irascibilitatea* .a poate s apar din decodificarea eronat a unei informaii% sau a unei opo(iii )n principii% )n idei etcD -n/-.*n%*(* un incident perceput adec&at se poate stin'e fr s capete amploare de$i ele au un 4alo afecti& persistentD .-+/,n?,r%'( creea( sentimentul unei insatisfacii fr a a&ea un obiect precis* TE0NICI DE CONTROL GI RE;OLVARE A CONFLICTELOR TE0NICI DE COMUNICAREB TE0NICI DE ANALI;A A CONFLICTULUI .ste un consens al speciali$tilor asupra aseriunii c )n controlul conflictului eseniale sunt te4nicile de comunicare $i anali(* /ificultile $i blocaAele ce inter&in )n comunicarea dintre pri accelerea( $i intensific de multe ori un conflict* 5entru obinerea unei relaii calitati&e de comunicare este necesar ca prile s utili(e(e te4nici cum ar fi ascultarea acti&% te4nici de limbaA $i restructurarea deprinderilor* Ascultarea acti& )nseamn a )nele'e nu doar cu&intele% ci a ptrunde dincolo de sensul acestora* Te4nicile de limbaA sunt cele cu aAutorul crora se reduce ni&elul de e&ocare a cu&intelor emoionale ca blamarea% acu(area 2TidLell A*% 166I% p*1I63* 7n desf$urarea lui conflictul se ba(ea( pe comunicare* 7n demersul re(ol&rii conflictului o funcie deosebit trebuie acordat caracteristicilor comunicrii% acestea repre(ent#nd cau(a cea mai frec&ent a construirii unor situaii conflictuale prin+ )nele'erea diferit a unei situaii $i a elementelor saleD ine8istena unui limbaA comunD lipsa abilitilor de a comunica etc* EVALUAREA PROCESULUI DE FORMARE 14

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 7n&area nu repre(int numai ma'ia unei sesiuni de formare* 7n maAoritatea ca(urilor% din e&aluare re(ult tot at#t de mult )n&are ca $i din acti&itatea )ns$i* Aceste e&aluri se ba(ea( pe o obser&are realist a procesului $i coninutului acti&itii% pe care trebuie s se ba(e(e o anali( detaliat* Momentele e&aluarii se poate reali(a o e&aluare partiala de proces la sfarsitul fiecarei (i de cursD e&aluare finala la sfirsitul pro'ramului de formareD .&aluarea pro'ramului este reali(ata de catre propunatori ? elaborea( un raport ce conine re(ultatele desf$urrii pro'ramului $i recomandri de optimi(are a unor acti&itatii &iitoare* ,n cadrul acti&itatii de e&aluare se re'asesc doua concepte importante ? eficacitate $i eficien* .ficacitatea repre(int msura )n care o acti&itate satisface o necesitate% reali(ea( un obiecti&% )ndepline$te o funcie* .ficiena semnific msura re(ultatelor unei acti&iti prin raportare la eforturile fcute )n timpul desf$urrii acti&itii respecti&e* 7n sens 'eneral% a fi eficient )nseamn a face un lucru c#t mai bine% cu costuri c#t mai reduse* 5unctm )n continuare c#te&a aspecte le'ate de e&aluarea )n timp a impactului unui pro'ram de instruire=formare continu* .&aluarea ofer un rspuns clar c#te&a )ntrebri de ba(% ca de e8emplu+ Care este ni&elul de satisfacie pri&ind calitatea desf$urrii acti&itatiiC Cum se pot transfera in practica re(ultatele pro'ramuluiC Ce succese s?au obinut 2la ni&elul persoanei% or'ani(aiei $i = sau comunitii3C A fost eficient in&estiia fcut )n pro'ramC .&aluarea este e8trem de important pentru c+ ne aAut s &edem dac scopul $i obiecti&ele pro'ramului au fost atinseD ne aAut s identificm metodele de )mbuntire a pro'ramelor de instruire astfel )nc#t acestea s?$i atin' )ntr?o msur mai mare obiecti&eleD poate s ne ofere moti&e )ntemeiate de a urma )n continuare sau a sc4imba deci(iile pri&itoare la planificarea pro'ramului de instruire% structura acestuia 2desi'n% timp% stil% coninut3D e o modalitate de a msura rele&ana $i utilitatea pro'ramului de instruire )n relaie cu participanii respecti&i sau or'ani(aiile respecti&eD poate identifica $i anali(a dificultile sau problemele cu care trebuie s ne confruntm )n continuare )n cadrul unor astfel de pro'rame de instruireD poate fi folosit )n testarea unor metode diferite $i ale'erea celor mai potri&iteD poate aduce do&e(i cu pri&ire la anumite resurse folosite inadec&at sau neeconomicD poate demonstra eficiena pro'ramului de instruire 2resursele folosite )n raport cu &aloarea dob#ndit3D poate fi folosit )n e8plicarea utilitii% eficienei ctre alte persoane=or'ani(aii 2finanatori% beneficiari% furni(ori3* .&aluarea pro'ramului de instruire% ca $i monitori(area acestuia% &a anali(a pro'ramul )n relaie cu urmtoarele date pre&(ute )n documentele acestuia+ scopulD obiecti&eleD perioada $i timpul alocatD 1!

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ re(ultate imediate estimateD impact ulterior estimat% etc* 5entru a conduce o e&aluare a&em ne&oie de aceste informaii $i deci trebuie s crem oportuniti de obinere a acestor informaii* C#te&a modaliti de obinere a informaiilor necesare unei e&aluri sunt+ prin obser&are direct )n timpul unui pro'ram de instruireD prin scurte c4estionare sau )ntrebri )n timpul pro'ramului care s msoare 'radul de confort al participanilor etc*D elaborarea unui c4estionar care s fie )nm#nat spre completare participanilor la sf#r$itul pro'ramului de instruireD pre'tirea unui e8erciiu de e&aluare la sfr$itul pro'ramului sau dup o perioad scurt 2la inceputul unui nou pro'ram cu aceea$i participani% de e8emplu3D folosirea unui c4estionar c#te&a sptm#ni sau luni dup pro'ramul de instruire% pentru a msura dac participanii )$i amintesc elementele )n&ate $i dac le aplicD &i(itarea participanilor dup o anumit perioad $i inter&ie&area lorD selectarea unui 'rup de participani sau=$i a altor persoane implicate $i conducerea unei e&aluri de 'rup% )n scopul anali(rii unor anumite aspecte specificeD 7n acti&itatea practic se )nt#lnesc mult mai multe metode care pot fi adaptate la situatii particulare* Re'uli de ba( pentru acordarea de feedbacE+ intotdeauna trebuie s le acordai cursanilor crora dorii s le dai feedbacE $ansa de a Freflecta asupra re(ultatelor propriiG mai )nt#iD oferitii c#t mai mult feedbacE po(iti&% cum ar fi Faceasta a fost o deci(ie bunG% Fcontinuai a$aG etc*D su'erai )n loc s prescrieiD un feedbacE mai constructi& ar fi acela de a spune Fai putea )ncerca ]G )n loc s spunei Ffacei a$a $i &a fi mai bineGD nu dai feedbacE ne'ati& )n loc s spunei Fnu se face a$aG% spunei Fdar dac ai )ncerca a$aCGD dai feedbacE c#t de cur#nd posibil dup e&eniment cu c#t &ine mai t#r(iu cu at#t &a fi mai puin eficientD concentrai feedbacE?ul asupra modului )n care ai perceput comportamentul respecti&% $i nu ca pe o afirmaie 'eneral* F-?am &(ut c#nd l?ai )ntrerupt ]G $i nu Fnu suntei un asculttor bun ]*GD raportai?& la fapte% nu la Audeci de &aloare comentai ceea ce ai &(ut% nu ceea ce ai interpretat din ce s?a )nt#mplatD lsai interpretarea pe seama cursanilor% dup ce pre(entai e&enimentulD

C4estionarele de .&aluare C4estionarele pot s deser&easc trei cate'orii de persoane+ F,r7&%,r-P&r%-/-)&n%-OrC&n-:&%,r--/?-n&n%&%,r.&alurile sunt utili(ate pentru a a&ea un feed?bacE asupra predrii )n scopul )mbuntirii calitii cursurilor $i a metodelor de transmitere a unor continuturi specifice* ,nformatiile din e&aluare sunt folosite pentru o ale'ere eficienta a cursurilor* Acestia au ne&oie de informaii comparati&e pentru luarea 11

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ deci(iilor )n pri&ina or'ani(rii unor noi forme de pre'tire* .laborarea )ntrebrilor au la ba(a premisa c un c4estionar de e&aluare trebuie s cuprind o 'am c#t mai lar'% care s poat surprinde $i e&alua toate dimensiunile unei forme de pre'tire* Formularele de e&aluare conin trei seturi de )ntrebri distincte% care ser&esc celor trei funcii ale e&alurii ? dia'nostic% informati& $i sumati&* F'n/%-& *4&('&r-/ia'nostica2intrebari specifice3 ,nformati&a >umati&a 2'lobala3 R*:'(%&%* &+%*)%&%* e&aluea( cursul de tip interacti& conin $i abordea( calitatea or'ani(rii cursului $i a interaciunii formator?participantD aprecierile oferite de participani pot fi or'ani(ate pe o scal )n ! trepte de la foarte slab la e8cellent=foarte bineD &i(ea(a claritatea si calitatea informatiilor transmiseD &i(ea(a calitatea si or'ani(area discutiilorD furni(ea(a date despre caracteristicile cursului si cele ale formatorului ofer informaii 'enerale asupra cursului $i formatorilor% cu implicaii )n luarea deci(iilor de personalD participantii sunt solicitai s e&alue(e cursul )n ansamblul su% coninutul cursului% efortul depus de formator pentru a spori accesibilitatea $i eficiena )n derularea acti&itatiiD

A'%,*4&('&r*& +- )*r?*/8-,n&r*& ?,r7&%,r'('5lanul de autoe&aluare $i perfecionare a acti&itii este un instrument prin care formatorul se autoe&aluea( $i )$i stabile$te direciile de autoperfecionare* .l poate are urmtoarele componente 2care pot reali(ate si independent una de cealalta3+ autoe&aluarea competenelor de predareD un scurt re(umat al aspectelor po(iti&e ale acti&itii% precum $i a celor care necesit )mbuntiriD o sc4i a unui plan de )mbuntire a acti&itiiD un re(umat al re(ultatelor obinute de la ultima autoe&aluare )n ceea ce pri&e$te perfecionarea acti&itiiD A/%-4-%&%* -n Cr')'r- 7-/>unteti formator* -a propuneti sa reali(ati un c4estionar pentru a masura reactia 'rupului la pro'ram si a ni&elului de in&atare reali(at 2cunostinte% abilitati% atitudini3 de catre participanti* Criterii pentru construirea c4estionarului atin'erea obiecti&elor pro'ramuluiD selectarea continutuluiD utilitatea materialelor folosite pro'ramD eficienta metodele de formare in raportD 1<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ facilitarea in&atariiD de(&oltarea moti&atieiD rele&anta continutului = ne&oile identificateD timpul de desfasurareD identificare bariere potentiale pentru aplicarea in practica a ceea ce ati in&atatD

Reali(ati un c4estionar sa &i(e(e acti&itatea formatorilor* Reali(ati un c4estionar care sa &i(e(e acti&itatea participantilor >unteti formator* >imulati o e&aluare a ceea ce s?a intamplat in timpul unui e8ercitiu reali(at in 'rup in timpul unei sesiuni de formare* Oferiti un feed?bacE constructi&* C'7 +& ,?*r- 'n ?**.>A&/M /,n+%r'/%-4 fii clarD pre(inta mai intai aspectele positi&e si sfarseste la felD fii specific% selectea(a prioritatileD intreaba?te de ce il dai pentru tine sau pentru interlocutorD concentrea(a?te pe comportament% nu pe persoanaD mentionea(a acea parte a comportamentului care se poate sc4imba sip e impactul pe care l?a a&ut asupra taD su'erea(a alternati&ele daca ti se solicitaD ofera feed?bacEu?ul daca sic and ti se solcitaD ofera feed?bacE?ul direct persoaneiD ofera feed?bacE?ul cat mai repede posibilD fii descripti&e mai de'raba decat e&aluati&eD fii responsabil de feed?bacE2 ^eu ]^% si nu ^noi]*^3D modul in care oferi feed?bac?ul este cartea ta de &i(itaZZZ C'7 +& )r-7*+%- 'n ?**.>A&/M asculta inainte de a raspundeD clarifica ceea ce s?a spusD cere lamuriri daca nu ai intelesD 'andeste?te ca feed?bacE?ul este intotdeauna constructi&eD ia in considerare numai elementele constructi&eD decide ce ai de facut ca un re(ultat al feed?bacE?uluiD respecta persoana care?ti da feed?bacED

1I

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ STILUL IN CARE RE;OLVAM CONFLICTELE

.8ista mai multe metode pentru a determina stilul in care re(ol&am conflictele* 5entru a afla stilul in care re(ol&ati conflictele% &a propunem urmatorul test elaborat de [allPOldroQd 2166 3* 5entru a raspunde la cei 4! de itemi% &a su'eram sa &a ale'eti un cadru de referinta simplu% care se centrea(a pe conflictele cu prietenii sau cole'ii de scoala=ser&iciu* Acordati 1 puncte pentru cele 4 raspunsuri 2a?d3 date la fiecare item de mai Aos* EI*7)(': /e re'ula% atunci cand oamenii pe care ii conduc sunt implicati intr?un conflict eu+ a3 ,nter&in pentru a potoli disputa]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]**0 b3 Con&oc o sedinta pentru a discuta problema]***]]]]]]]]]]]]]]**1 c3 /aca pot% ofer aAutor*]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]*1 d3 ,'nor problema]]]]]**]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] In %,%&( %r*A'-* +& r*:'(%* 2 )'n/%*.

. A%'n/- /&n. /-n*4& (& /&r* %-n +* ),&r%& ,+%-(, &.-/& 7& )r,4,&/& +&' 7& -n?r'n%&, +'n% -n/(-n&% +&: a3 Raspund intr?o maniera ostila* b3 ,ncerc sa con&in' persoana respecti&a sa renunte la comportamentul ostil* c3 >tau si ascult cat pot de mult* d3 5lec* #. A%'n/- /&n. /-n*4& /&r* n' r*)r*:-n%& , 7&r* -7),r%&n%& )*n%r' 7-n* -7- * ,+%-(, &.-/& 7& )r,4,&/& +&' 7& -n?r'n%&, *' +'n% -n/(-n&% +&: a3 Raspund intr?o maniera ostila* b3 ,ncerc sa con&in' persoana respecti&a sa renunte la comportamentul ostil* c3 >tau si ascult cat pot de mult* d3 5lec* 6. A%'n/- /&n. 4&. ,&7*n- &?(&%- -n /,n?(-/%, /&r* &' ,)-n-- /,7)(*% .-?*r-%*, )(-n- .* 7&n-*, &7 %*n.-n%& +&: a3 Ma implic si iau po(itie* b3 ,ncerc sa medie( conflictul* c3 Obser& ce se intampla* d3 5lec cat pot de repede* 4. A%'n/- /&n. ,A+*r4 /& , &(%& )*r+,&n& -+- +&%-+?&/* %r*A'-n%*(* )* +)-n&r*& 7*& 3.* *I. -n%&r:-*, +%--n. /& -- r*:,(4 *' )r,A(*7*(*5 -n/*r/ +&: a3 Fac tot ce pot ca persoana respecti&a sa se sc4imbe* b3Recur' la pesuasiune si la di&erse actiuni in momentul in care incerc sa pro&oc sc4imbarea comportamentului persoanei respecti&e* c3 Ma straduiesc din 'reu sa sc4imb modul in care ma raporte( la persoana respecti&a* d3 Accept situatia respecti&a*

16

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ ". A%'n/- /&n. +'n% -7)(-/&% -n%r>, .-+)'%& /' , &(%& )*r+,&n&, /,7),r%&7*n%'( 7*' *+%* -n C*n*r&( 'r7&%,r'(: a3 ,ncerc sa fac cealalta persoana sa &ada problema asa cum este* b3 .8amine( cat mai lo'ic cu putinta disputa intre noi* c3 Caut sa aAun'em la un compromis* d3 "as timpul sa re(ol&e problema* 1. C&(-%&%*& )* /&r* )'n /*( 7&- 7&r* )r*% -n 7,7*n%'( &A,r.&r-- /,n?(-/%*(,r *+%* 'r7&%,&r*&: a3 Taria emotionala si sentimental de si'uranta* b3 ,nteli'enta* c3 /ra'ostea si caracterul desc4is* d3 Rabdarea* $. D&/& 7>&7 /*r%&% r&' /' /-n*4& (& /&r* %-n, *': a3 -reau din toata inima sa ma intorc si sa pun lucrurile la punct% asa cum cred de cu&iinta* b3 -reau sa ma intorc inapoi si sa re(ol& disputa indiferent de cati ner&i imi &oi face* c3 Ma in'riAore(% dar imi propun sa ma intalnesc din nou cu persoana respecti&a* d3 "as totul balta si nu imi propun sa ma intalnesc din nou cu persoana respecti&a* 8. A%'n/- /&n. ,A+*r4 /& -n%r* .,'& )*r+,&n* (& /&r* %-n +* -4*+%* 'n /,n?(-/% Cr&4, +'n% -n/(-n&% +&: a3 ,mi e8prim de(aprobarea ca asa ce&a s?a putut intampla* b3 ,ncerc sa le con&in' sa?si re(ol&e disputa* c3 >tau si &ad ce se intampla* d3 5arasesc locul conflictului* !. A%'n/- /&n. +* -4*+%* 'n /,n?(-/% -n%r* .,'& )*r+,&n* /&r* n' +'n% -7),r%&n%* )*n%r' 7-n*, +'n% -n/(-n&% +&: a3 ,mi e8prim de(aprobarea ca asa ce&a s?a putut intampla* b3 ,ncerc sa le con&in' sa?si re(ol&e disputa* c3 >tau si &ad ce se intampla* d3 5arasesc locul conflictului* 2. S*7n&(*(* 3?**.A&/M5 )* /&r* (* )r-7*+/ .* (& 7&N,r-%&%*& )*r+,&n*(,r )r-4-n. 7,.'( -n /&r* 7& ),r% &%'n/- /&n. +'n% /,n?r'n%&% /' 'n /,n?(-/% +- /&n. -n%&7)-n , &n'7-%& ,),:-%-* -n.-/& ?&)%'( /&: a3 ,ncerc sa?mi impun parerile* b3 ,ncerc sa ster' diferentele de opinii% facand apel la spiritul de cooperare* c3 >unt maleabil si ma plase( pe o po(itie concilatorie* d3 /e obicei% e&it conflictul . A%'n/- /&n. .-+/'% /' /-n*4& /' /&r* 7& &?(' -n /,n?(-/% +*r-,+: a3 ,ncerc sa (drobesc re(istenta persoanei respecti&e cu aAutorul discursului* b3 -orbesc ce&a mai mult decat ascult* c3 >unt un ascultator acti& 2raspund cu aAutorul cu&intelor si sentimentelor3* d3 >unt un ascultator pasi& 2 sunt de acord si aduc laude3*

<

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ #. A%'n/- /&n. +'n% -7)(-/&% -n%r>'n /,n?(-/% n*)(&/'%: a3 ;lumesc cu oponentul* b3 ,n treacat% fac o 'luma pe seama situatiei sau relatiei respecti&e* c3 Fac 'lume pe seama mea* d3 >uprim orice apel la umor* 6. A%'n/- /&n. /-n*4& 7& *n*r4*&:& 3?'7*&:&, -7- %&-* /&(*& *%/.5, .* ,A-/*- -n/*r/ +& /,7'n-/ /' )*r+,&n& r*+)*/%-4&: a3 ,nsist ca persoana respecti&a sa ma pri&easca drept in oc4i* b3 5ri&esc persoana drept in oc4i mai mult timp* c3 Mentin un contact &i(ual intermittent* d3 .&it sa pri&esc persoana respecti&a drept in oc4i* 4. A%'n/- /&n. /-n*4& 7& *n*r4*&:& 3?'7*&:&, -7- %&-* /&(*& *%/.5, &7 %*n.-n%& +& /,7'n-/ /' )*r+,&n& r*+)*/%-4& -n ?*('( 'r7&%,r: a3 Ma apropii pana la contactul fi(ic* b3 Folosesc bratele si corpul pentru a?mi ilustra punctul de &edere* c3 Ma apropii de persoana respecti&a fara sa o atin'* d3 Ma retra' si nu folosesc mainile* ". A%'n/- /&n. /-n*4& 7& *n*r4*&:& 3?'7*&:&, -7- %&-* /&(*& *%/.5, &7 %*n.-n%& +& /,7'n-/ /' )*r+,&n& r*+)*/%-4& -n ?*('( 'r7&%,r: a3 Folosesc limbaAul direct si ii spun persoanei sa incete(e* b3 ,ncerc sa con&in' persoana sa incete(e* c3 -orbesc frumos cu persoana si ii comunic sentimentele mele* d3 9u spun nimic si nu fac nimic*

P'n/%&N'( +- -n%*r)r*%&r*& %*+%'('/upa ce ati completat cei 1! itemi% adunati cele 1! scoruri pentru raspunsurile de la a3 si scrieti?le pe coloana 1% scorurile pentru b3 in coloana 2 etc* 1! 12! 1 <! ! 2! ,temi a3 ,temi b3 ,temi c3 ,temi d3

C,(,&n& ACr*+-4/In/(-n&% +)r* /,n?r'n%&r* >corul mare indica tendinta catre Hluarea taurului de coarneG si ne&oia strin'enta de a tine oamenii si situatiile sub control* Cei care folosesc acest stil sunt % de obicei% inclinati sa dea ordine si sa Audece*

<1

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ C,(,&n& # 0,%&r&%/P*r+'&+-4 >corul mare indica o tendinta catre mentinerea po(itiei proprii fara presiuni% o abordare acti&a a conflictului si dorinta de colaborare* Oamenii care folosesc acest stil depind in mare masura de aptitudinile lor &erbale* C,(,&n& 6 OA+*r4&%,r/In/(-n&% +)r* -n%r,+)*/%-* >corul mare indica tendinta de a?i obser&a pe ceilalti si de a se autoe8amina in ca(ul unor situatii conflictuale% precum si ne&oia de a folosi consilierea si audierea ca moduri de comportament* Cei care folosesc acest stil sunt inclinati catre cooperare si sunt conciliatori* C,(&n& 4 E4-%&r*/R*%r&C*r* >corul mare indica tendinta catre pasi&itate sau retra'ere in situatiile conflictuale si ne&oia de a e&ita confruntarea* Cei care folosesc acest stil accepta si suporta% de obicei% ceea ce li se intampla% reprimandu?si sentimentele puternice* S/,r'r-(* %,%&(* )*n%r' /,(,&n& +- # / /,(,&n*(* 6 +- 4. >corul A U coloana 1 _ coloana 2 >corul R U coloana 0 _ coloana 4 /aca scorul A este mult mai mare decat scorul R 22! de puncte sau mai mult3% atunci se manifesta tendinta catre +%-('( &Cr*+-4/.*/-+* :n scor semnificati& mai mare R indica o &A,r.&r* /,n/-(-&n%&. ETICA FORMATORULUI Cel mai adesea% etica se refer la un c#mp de cercetare sau la o disciplin referitoare la bine $i la ru% la &irtute $i la &iciu* 5e de alt parte% moralitatea se refer la structuri de comportament stereotipe )n &iaa de (i cu (i* .8ist o etic a obiecti&itii% care repre(int un ideal% de &reme ce fiecare dintre indi&i(i are propriul su set de &alori $i de a$teptri* .8ist o etic a caracterului $i% )n consecin% o moralitate a comportamentuluiD promo&area $i aprarea dreptii% cinstei $i curaAului sunt cerine pentru oricare dintre liderii unui 'rup% indiferent de acti&itatea desfasurata* "or li se cere s?$i stp#neasc emoiile% s fie empatici% cooperani% s do&edeasc )nele'ere asupra problemelor oamenilor $i altele asemenea* Atunci c#nd modelele de aciune 2inclusi& cele de adoptare a deci(iei3 lipsesc% intr )n funciune mecanisme informale% proprii liderilor autentici* .8ist o etic a 'estionrii re(ultatelor munciiD dac acestea nu sunt satisfctoare% liderii trebuie s aib responsabilitatea s le recunosc $i s se strduiasc s prefi'ure(e un alt de(nodm#nt pentru &iitor* ;4idarea etic a acestora a de&enit un ade&rat imperati&* Acest fapt esenial este &i(ibil% poate )nainte de orice% prin tendina $i efortul articulrii unui cod etic al tuturor domeniilor de acti&itate* .tica )n comportament este o component important a acti&itii indiferent de acti&itate** "a )nceputurile afacerii `ater'ate $i a altor acti&iti scandaloase% inclusi& poluarea mediului% publicul american a impus practici etice din partea firmelor $i instituiilor* >c4imbrile <2

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ rapide ale atitudinii publice se reflect cu claritate )n le'islaie% )n deci(iile tribunalelor% )n &ederile comentatorilor profesioni$ti ale problemelor publice $i )n opinia public e8primat de mass media* 7n 'eneral% etica se refer la sistemul de &alori conform cruia o persoan 4otr$te ce este bine $i ce este ru% drept sau nedrept% )ndreptit sau ne)ndreptit* .tica se face simit )n comportamentul moral din anumite situaii* Comportamentul indi&idual nu se msoar numai )n funcie de propria con$tiin% ci $i dup norma acceptat social% profesional sau )n cadrul instituiei respecti&e*

F,r7&%,r-- )r-n &/%-4-%&%*& )* /&r* , .*+?&+,&%& ),% -n.*)(-n- , 7'(%-%'.-n* .* r,('r-: modelD persoan cu resurseD moti&atorD super&i(orD facilitatorD .tica profesionala &i(ea(a doua componente+ continutul acti&itatii si participantii* Formatorii Aoac un rol c4eie )n mecanismul instruirii deoarece ei sunt responsabili s aAute participanii )n atin'erea obieci&elor )n&rii* Astfel pentru fiecare sesiune de formare trebuie s a&ei )n &edere urmtoarele+ obiecti&ele de )n&areD coninutul pre(entrilor 2capitolele din pre(entare3D puncte c4eie care trebuie accentuateD te4nicile de instruire care &or fi utili(ateD miAloacele de pre(entareD timpul alocat* Trebuie $tiut faptul c participanii sunt mai importani dec#t subiectul )n sine* Atunci c#nd se stabile$te 'rupul $i numrul participanilor &om a&ea )n &edere+ obiecti&ele pro'ramuluiD din ce or'ani(aii trebuie s pro&inD care este ni&elul de pre'tireD &or putea s )n&ee $i s )nelea' subiectele care se tratea(D Trebuie s inem seama $i s structurm foarte bine a'enda atelierului a&#nd )n &edere timpul pe care )l a&em la dispo(iie* > stabilim de la )nceput durata potri&it a pro'ramului de instruire% datele de desf$urare in#nd cont de pro'ramul $i responsabilitile 'rupului int* EVALUAREA ACTIVITII DE FORMARE 1. Identificarea nevoilor ( analiza de nevoi) 2. Formularea scopului si obiectivelor generale ale cursului

<0

Curs de formare profesional pentru ocupaia de FORMATOR __________________ 3. Model de program DI !I"#I$% Durata (&n ore de pregtire) ' (biective generale '
Nr. Crt OBIECTIVE DE REFERIN METODE/FORME DE ACTIVITATE MIJLOACE DE INSTRUIRE, MATERIALE DE NVARE CRITERII DE EVALUARE

CONINUT TEMATIC

). *valuare curs M(D%#I+,-I D* *.%#/%0* a participan1ilor la programul de formare profesional E!"#$"r% &'&(&"#) (dac este cazul) se realizeaz pe baza probelor suplimentare de evaluare 2i va conduce la individualizarea programului de formare profesional 3 Scop 3 adaptarea programului de formare la nevoile cursantului 3 Metode 3 instrumente1 3 cal de apreciere E!"#$"r% *% *"r+$r, (se poate prezenta separat pentru pregtirea teoretic 2i practic4 respectiv pe module5discipline5secven1e de &nv1are) 3 Frecven1 3 Metode 3 instrumente 3 cal de apreciere ( barem) E!"#$"r% -&'"#) (se prezint separat pe probe 3 scris4 oral4 practic 34 dac este cazul) 3 Metode 3 instrumente 3 cal de apreciere
1

3 document de autoevaluare care va cuprinde informa1ii corecte4 verificabile prin documente5&nregistrri specifice parcursului profesional (e6perien1a &n munc4 pregtirea anterioar etc.) 3 teste de aptitudini4 de cuno2tin1e4 probe practice

<4