1.

Linii utilizate n desenul tehnic industrial (STAS 103-84)

n reprezentrile inginereti plane, liniile sunt elemente de baz n realizarea comunicrii.
Standardele de resort stabilesc conveniile de utilizare a liniilor, corelnd aspectul lor cu semnificaia n
desen. Reprezentrile spaiale nu sunt afectate dect n mic msur de tipologia liniilor.
Liniile se difereniaz prin grosime, continuitate i uneori culoare.
Tipuri de linii: - continu; - ntrerupt;
- linie-punct; - linie dou-puncte.
Grosimi de linii: - groas
- subire
- mixt.
Grosimea liniei continue groase, notat cu b, s-a definit ca grosimea de baz a liniilor utilizate
n desen. n funcie de natura, mrimea i complexitatea desenului, standardul permite utilizarea unei
grosimi de linie aleas din irul de valori (n mm): 2; 1,4; 1; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; 0,18.
Liniile subiri se traseaz cu grosimea de aproximativ b/3.
Tabel 1
Simbol Denumire Aspect Utilizare
- chenarul desenelor;
A Linie continu groas
- contururile i muchiile reale vizibile;
- muchii fictive;
- linii de cot, ajuttoare, de indicaie;
B Linie continu subire - hauri;
- linie de fund la filetele vizibile;
- linie de axe scurte (*)
Linie continu subire - linii de ruptur n orice material mai
C
ondulat puin lemnul
Linie continu subire
D - linii de ruptur n piesele de lemn
n zig-zag

E Linie ntrerupt groas - contururi i linii acoperite (**)

F Linie ntrerupt subire - contururi i linii acoperite (**)

- linie ax
- trasee plane de simetrie
G Linie punct subire
- traiectorii
- suprafee de rostogolire

1
 H Linie punct mixt - traseul urmei planului de secionare

- indicarea suprafeelor cu prescripii

J Linie punct groas
speciale (tratamente termice)
- conturul pieselor nvecinate
- poziii intermediare i extreme ale
Linie dou puncte
K pieselor mobile
subire
- conturul pieselor nainte de fasonare
- liniile centrului de greutate
* - ex.: liniile de centru pentru cercuri cu diametrul mai mic de 10 mm;
** - ntr-un desen se poate utiliza un singur tip de linie ntrerupt (E sau F).

La suprapunerea mai multor linii de diferite tipuri, liniile continue au prioritate fa de oricare
alt tip de linii.

Fig. 1 Exemplu de utilizare a tipurilor de linii

Observaii:
Distana minim ntre dou linii paralele (n cazul haurrii) va fi minim dublul grosimii
liniei mai groase; valoarea minim: 0,7 mm.
Intersecia a dou linii punct sau a dou linii ntrerupte se va face ntotdeauna pe
elementele lungi (pe linii, nu n dreptul spaiilor dintre acestea)

2. Scrisul n desenul tehnic industrial (STAS ISO 3098: 1993)

= se poate executa cu mna liber sau cu ablonul;

2
 - n funcie de spaiul afectat scrierii, se utilizeaz fie scrierea ngust (tip A), fie scrierea
normal (tip B);
- tipuri de caractere: drepte (perpendiculare pe linia de baz a rndului) sau nclinate (spre
dreapta, sub un unghi de 75o fa de linia de baz a rndului);
- dimensiunea nominal h a scrierii este nlimea literelor majuscule i a cifrelor (h = 2,5; 3,5;
5; 7; 10; 14; 20 mm);
- indicii, exponenii i toleranele se nscriu pe desen avnd nlimea jumtate din h, dar nu mai
mic de 2,5 mm;
- distanele ntre litere, ntre cuvinte, ntre rnduri, precum i grosimea liniei de scriere au valori
unice, stabilite de STAS n funcie de nlimea h (pentru scrierea de mn exist abloane).

3.Formate n desenul tehnic industrial (SR ISO 5457: 1994)

Formatele stabilesc dimensiunile colilor de hrtie pe care se realizeaz desenul.
Formatele standardizate se clasific n:
- formate de baz, seria A (au dimensiunile laturilor n raport constant 1: 2 )

Fig. 2 Formate standardizate din seria A

- formate derivate = se obin din formatele normale (exceptnd formatele A4 i A5) prin mrirea
uneia dintre dimensiuni cu un multiplu ntreg al dimensiunii corespunztoare a modulului (A4 este
considerat modul); formatul A5 se utilizeaz doar n mod excepional.
Se recomand ca pe desen s fie marcat formatul de reprezentare, n rubrica destinat acestei
informaii din indicator. Marcarea se face innd cont de tipul lor:

3
 - format normal: A3 (297x420);
- format derivat: 1,5A2 sau 0,75 A1.
Pe formatele A4, A3, A2, la minim 10 mm, de margine, de jur-mprejur, se traseaz un chenar cu
linie groas. Pe formatele A1 i A0, distana la care se traseaz chenarul este de minim 20 mm fa de
marginea hrtiei.
Pentru ndosariere, la toate formatele se prevede pe latura din stnga indicatorului fia de
ndosariere, trasat cu linie continu subire, avnd dimensiunile 20 x 297 mm.
Alegerea formatului potrivit pentru un desen are n vedere:
- existena spaiului suficient pentru reprezentarea i cotarea tuturor proieciilor necesare;
- plasarea indicatorului i, n cazul desenelor de ansamblu, a tabelului de componen, a
extrasului de materiale;
- existena unui spaiu pentru adnotri, n afara conturului exterior al proieciilor;
- pstrarea unei distane de 20-25 mm fa de muchia din stnga a chenarului, pentru
ndosarierea desenului.
Formatele de desenare A3, A2, A1, A0 se pot utiliza cu baza pe latura mare, sau cu baza pe latura
mic.

Fig. 3 Dispunerea orizontal / vertical a formatelor standardizate

Fiecare format trebuie s conin n mod obligatoriu un indicator, dispus n colul din dreapta-
jos, constituit din mai multe dreptunghiuri alturate. Acesta servete la identificarea i explicitarea
sumar a desenului. Indicatorul trebuie s conin o zon de identificare i una sau mai multe zone de
informaii adiionale.
Zona de identificare include 3 rubrici:
a). numrul de nregistrare sau de identificare al desenului;
b). denumirea desenului;
c). numele proprietarului legal al desenului.
Este recomandat ca zona de identificare s fie delimitat prin linie groas, fiind
plasat n colul din dreapta-jos al indicatorului. Lungimea sa maxim este de 170 mm.

4
 Fig. 4 Modele de indicator

Zona de informaii suplimentare poate cuprinde:

- informaii indicative: metoda de proiectare, scara principal a desenului etc.
- informaii tehnice: metoda de indicare a strii suprafeei, valori ale toleranei generale;
- informaii administrative: formatul planei de desen, data primei ediii a desenului,
indicele aferent unei revizii, data i descrierea succint a revizuirii, semnturi autorizate
etc.
Agenii economici, companiile de proiectare etc. pot utiliza indicatoare proprii, de firm, pe
baza unor principii generale convenite internaional.
4.Indicatorul utilizat in Desenul tehnic industrial

Indicatorul se aplica pe fiecare desen de executie si serveste la identificarea desenului si la

modificarile operate pe acesta.

14
13
13
15 16 17 18 15 16 17 18
14

Proiecta
tDesenat 9
Verificat 5 6 7 10
Cont STAS Inlociueste desen nr. 11
Aprobat Masa neta 8 Nr. Inventar 12

1 2 4
3

Data

Compunerea casutelor indicatorului se face astfel :

5
 1-denumirea sau initiala intreprinderii sau institutiei in cadrul careia a fost executat desenul
2-scara sau scarile la care a fost executat desenul
3-data la care a fost executat desenul
4-denumirea obiectului reprezentat pe desen
5,6-numele si respectiv semnatura persoanelor care au proiectat ,desenat ,verificat controlat si
aprobat desenul
7-simbolul sau denumirea materialului di care este executat obiectul respectiv
8-masa neta a produsului respectiv
9-numarul desenului
10-numarul curent al plansei si numarul total de planse ce compun desenul separate printr-o
linie oblica
11-numarul desenului inlocuit de respectivul desen
12-numarul de inventar
13-simbolul literal al seriei de modificari operate pe desenul respectiv
14-numarul de modificari operate
15-nr fisei de modificare
16-data la care s-a facut modificarea
17- numele celui care a facut modificarea
18- semnatura celui care a facut modificarea
9. mpturirea desenelor (SR 74-1994)
mpturirea sau plierea modular este util n cazul pstrrii copiilor n mape sau plicuri i const
n divizarea formatului A0, A1, A2, A3 n module A4, dispuse orizontal sau vertical.
mpturirea destinat aplicrii unei benzi perforate la marginea stng a formatului, pentru
ndosariere, conduce la o form final de format A4 cu dispunere vertical.
Formatele A3 pot fi pliate i pentru perforare direct, fr fie de ndosariere adiional, iar
formatele A4 pot fi perforate direct, fr o pliere prealabil.

Fig. 5 Plierea unui format A0 portrait(cu latura mare pe vertical)

Plierea desenelor se realizeaz n prima etap dup linii perpendiculare pe baza formatului i
apoi, dac este necesar, dup linii paralele cu baza. Zona de identificare a indicatorului trebuie s

6
rmn complet vizibil n urma mpturirii.

Observaie:
- perforarea trebuie s se fac doar n zona specific, prin urmare nainte de ndosariere,
banda din stnga se pliaz pe nlime.

5. Scara desenelor (STAS 2-82)

Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea linear msurat pe desen i dimensiunea
real a obiectului reprezentat.
Nu toate obiectele reprezentate n desenele tehnice pot fi redate la scara 1:1, adic n mrime
natural. Dimensiunile extrem de variate ale obiectelor din lumea real au impus utilizarea unor scri
de reprezentare, pentru mrirea sau micorarea reprezentrilor grafice spre a fi optime n citire i
interpretare.
Tabel 2
Scara real Scar de mrire Scar de micorare
1:2; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100;
1:1 2:1; 5:1; 10:1; 20:1; 50:1
1:200; 1:500; 1:1000

Alegerea scrii de reprezentare are n vedere redarea complet, clar i explicit a tuturor
detaliilor de form, precum i posibilitatea de a nscrie toate dimensiunile necesare (exemplu de obiect
la diverse scri de mrire i de micorare).
Este obligatorie notarea pe desen a scrii la care este reprezentat desenul, sub forma unui raport
D:R (valoare pe desen: valoare n realitate).
Pe un format de desen, se folosete aceeai scar de reprezentare pentru toate proieciile. Dac
anumite detalii locale de form, puine la numr, nu sunt vizibile la o anumit scar, se poate realiza
detaliul respectiv, separat, la o alt scar, pe aceeai plan, sau, la nevoie, pe o alt plan. Lng
desenul detaliului, se menioneaz scara la care a fost reprezentat.

Fig. 6 Exemplu de reprezentare n detaliu a unei pri din obiect

7
6.Cotarea pe desen

Determinarea si inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau subansamblelor poarta denumirea de

cotare si se face conform regulilor stabilite de STAS.
Cotarea trebuie sa determine cu precizie toate dimensiunile necesare executiei si functionarii pieselor
prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care definesc formele geometrice ale pieselor desenate.
Cotele se inscriu pe desem cu cifre arabe si cu dimensiunea nominala prevazuta in STAS si se exprima
in mm.
Elementele cotarii
Linie de indicatie
Calit 75 HRC
R3

2x450

M20
35
50
40
3
40 45

90
180

Linne ajutatoare
Linii de cote
cote

Liniile de cota sint liniile deasupra carora se inscriu valorile numerice ale cotelor ,se traseaza
cu linie continua subtire ,paralel cu luniile de contur ale piesei al distanta de minim 7 mm ,se
delimiteaza prin sageti,amplasate la una sau ambele extremitati sau prin combinatii de sageti si puncte .
Liniile ajutatoare se traseaza cu linie continua subtire si indica suprafetele sau planele intre
care se inscriu cotele pieselor,ele trebuie sa fie in general perpendiculare pe liniile de cota si sa le
depaseasca cu cu 2-3 mm.
Liniile de indicatie se traseaza cu linie continua subtire si servesc pentru a preciza pe desen o
prescriptie sau o notare conventionala sao o cota care din lipsa de spatiu nu poate fi inscrisa deasupra
liniei de cota .ea se sprjina pe o suprafata ,printr-un punct ingrosat sau pe o linie de contur printr-o
sageata.
Cotele reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate ,ele se inscriu
deasupra liniilor de cota la 1-2 mm distanta de acestea de preferinta spre mijlocul lor.
Toate dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in mm fara a inscrie simbolul unitatii de
masura.
9.Simboluri folosite la cotare

Simbolul Elementul cotat Exemplu de cotare

8
 Diametre 40
R Raze de curbura R30
M Filete metrice M20
Latura patratului 40
Conicitate 1:10
= Egalitate a doua cote = =

6. Reguli de inscriere a cotelor pe desene

Inscrierea cotelor pe desene se face astfel incit sa pota fi citite de jos in sus si din dreapta
proiectiei. Zona cuprinsa intre axa verticala si unghiul de 300 este interzisa pentru inscrierea cotelor.
La pisele de revolutie cotele se inscriu alternativ de o parte si de alta a axei
Cind spatiul nu permite inscrierea alternativa a cotelor acestea se pot inscrie pe axa cu conditia
ca in zona respectiva axa sa se intrerupa.
Incazul pieselor simetrice reprezentate combinat liniile de cota referitoare la diametre se
traseaza intrerupt depasind 5-10 mm axa de simetrie.
Cind o cota trebuie inscrisa pe o suprafata hasurata in zona respectiva hasurile se intrerup
creind un spatiu liber de forma aproximativ circulara sau dreptunghiulara.
Daca trebuie cotate mai mult de trei cercuri concentrice acestea se vor cota la circa 300 una
fata de alta avind in vedere ca in zona interzisa sa nu se inscrie cote daca spatiul nu permite cotele se
inscriu si in afara proiectiei.
In cazul pieselor cu prelucrari interioaresi exterioare cotele referitoare la dimensiunile
interioare se grupeaza de o parte a proiectiei iar cele referitoare la dimensiunile exterioare se grupeaza
de cealalta parte a proiectiei .

Trasarea liniilor de cota pe liniile de contur sau in prelungirea acestora este interzisa.
Trasarea liniilor de cota pe liniile de axa nu este recomandata .
Cind de aceiasi parte a proiectiei trebuie inscrise mai multe cote ,se inscriu mai intii cotele cu
dimensiuni mai mici apoi cele cu dimensiuni mai mari
Cotarea elementelor acoperite nu este indicata.
Sprijinirea liniilor de cota pe linii rezultate din intersectii de corpuri cum ar fi muchiile
fictive ,este gresita
Nu este recomandatata fie inscrise cotele interioare in lant cu cele exterioare.
Cotele simetrice fata de o axa se pot nota cu simbolul =.
La inscrierea cotelor pe desen nu se recomanda folosirea liniilor ajutatoare prea lungi care
incarca inutil desenul.
Cotele se inscriu de desenele de executie intr-o anumita ordine tinind cont de analiza piesei
reprezentate astfel incit sa nu ramina vre-un corp geometric sau vre-o forma nereprezentata sau
necotata .
Pe un desen o cota se inscrie o singura data. La executarea mai multor planse se admite daca
este necesar repetarea cotei pe o alta plansa.
Cotele referitoare la un anumit element al piesei se inscriu de obicei pe proiectia unde

9
elementul respectiv este cel mai bine reprezentat.
Pe desene se inscriu numai acele cote care in timpul executiei se pot masura cu instrumente de
masura.
Pe desenul de executie al unei piese se inscriu prima data cotele functionale si mai apoi cele
auxiliare sau nefunctionale
Cotele functionale se inscriu pe desen direct si nu ca rezultat al insumarii altor cote.
Nu se recomanda inscrierea pe desene a mai multor cote de cit cele necesare executiei corecte a
desenului spre a nu duce la supracotarea desenului si deci la prelucrari mai costisitoare decit cele
normale
Pe desene ,cotele , simbolurile ,cuvintele si prescurtarile aferente se inscriu astfel incit sa nu fie
despartite sau intersectate de liniile de contur ,de axa ,de indicatie ,de hasurare sau ajutatoare.

7.Metode de cotare

Exista urmatoarele metode :

Cotarea prin coordonate cind cotele se inscriu fata de un sistem de baze de referinta astfel ca
toate elementele geometrice ale piesei sa se coteze pornind de la aceiasi baza de cotare se mai
numeste si Cotare Tehnologica .
Cotarea in linie prin care cotele se aseaza in linie indiferent de bazele de cotare.
Cotarea mixta prin care se imbina cotarea prin coordonate cu cotarea in linie a altor elemente
geometrice pe aceiasi proiectie.

10