Suport curs

gaterist la taiat
busteni

1. GENERALITATI TEHNOLOGIA FABRICARII CHERESTELEI

1.1. Terminologie
Prin "cherestea" se nelege materialul lemnos, ferstruit n direcie longitudinal,
avnd fetele paralele, ce se executa prin debitarea buteni lor la gatere, ferstraiepanglic si ferstraie circulare.
La o pies de cherestea se deosebesc urmtoarele elemente geometrice (fig. 1):
- faa este suprafaa lat, longitudinal a piesei de cherestea, si deosebim
fata exterioar 7, care este mai ndeprtat de inima buteanului si fata
interioar 2 care este mai apropiat de inima buteanului ;
- cantul 3 este suprafaa ngust longitudinal a piesei de cherestea
tivita, sau suprafaa ngust longitudinala teit a unei piese de cherestea
netivit ;
- captul 4 este seciunea transversala localizata la extremitile unei
piese de cherestea ;
- muchia 5 este linia de intersecie a doua suprafee nvecinate ;
- grosimea g a unei piese de cherestea este distanta dintre fetele unei piese
de cherestea, msurat perpendicular pe acestea si se exprima n mm ;
- limea b a unei piese de cherestea reprezint distanta ntre cele doua
canturi, si se exprima n cm ;
- lungimea l este distanta dintre capetele unei piese de cherestea, socotit
convenional paralela cu axa longitudinal a piesei, si se exprima n m cu o
zecimal.

Fig. 1.
Elementele geometrice ale unei piese de cherestea

Dup locul ocupat n butean si modul de debitare, se deosebesc urmtoarele feluri

de cherestea (fig. 2) :
- piese debitate radial, cnd urmele inelelor anuale taie fata interioar sub unghiuri
cuprinse ntre 90 si 60 (fig. 2 a).
- piese debitate semiradial, cnd unghiul fetelor cu inelele anuale este cuprins ntre 45 si 60
(fig. 2, b) ;
- piese debitate tangenial, cnd planul fetelor este tangent cu conturul inelelor anuale sau
face cu acestea unghiuri cuprinse ntre 0 si 45 (fig. 2, c).

Fig. 2.
Denumirea cherestelei dup poziia ocupat in butean si modul de
debitare.
Dup poziia pieselor de cherestea n seciunea transversale a buteanului n
special scndurile si dulapii mai poart urmtoarele denumiri (fig. 3.) :
- scnduri (dulapi) de inim, care cuprind "inima" si mduva lemnului n
aceeai pies, ale crei fete sunt paralele si simetrice eu planul axei longitudinale a buteanului 1 (fig. 3, a) ;
- scnduri (dulapi) cu inima despicat sau scnduri centrale, ale c ror fete
interioare coincid cu planul axial al buteanului 2 (fig. 3, b) ;
- scnduri laterale, obinute din poriunea cuprins ntre piesele centrale si
lturoaie 3 (fig. 3, c). Piesele de acest fel, alctuiesc majoritatea cantitii de
cherestea produs prin debitarea butenilor la gater.
a

Fig. 3.
Poziia scndurilor sau dulapilor in seciunea transversala a butenilor debitai
Dup gradul de prelucrare a pieselor de cherestea se poate deosebi (fig. 4.) :
- cherestea tivit, cnd piesele obinute au canturile tiate de ferstru pe
toat lungimea lor (fig. 4, a) ;
- cherestea semi-tivit, cu unul din canturi tiat la ferstru, rmnnd
rotund (fig. 4, c) ;
- cherestea netivit, cu canturi rotunde, sau tiate de ferstru pe mai puin
de jumtate din lungimea pieselor (fig. 4, b).
a
b
c

Fig..4. Denumirea cherestelei dup gradul de prelucrare

1.2. Dimensiunile cherestelei
Dimensiunile cherestelei sunt reglementate prin standardele de stat a cror aplicare
este obligatorie.
La cererea beneficiarilor, pentru satisfacerea unor necesitai obiective si cu
acordul productorului se pot produce si livra piese de cherestea cu alte dimensiuni
dect cele prevzute n standarde avnd costul majorat cu un anumit procent, conform
reglementrilor productorului.
In producia de cherestea se disting doua feluri de dimensiuni ale cherestelei :
- dimensiunile nominale ale cherestelei sunt cele prevzute in standarde,
indiferent de imperfeciunea tierii, sau de gradul de umiditate a lemnului.
In baza acestor dimensiuni nominale, se efectueaz calculele tehnico-economice
n producia de cherestea, se lanseaz comenzile si se efectueaz cubajul
cherestelei ;
- dimensiunile reale ale cherestelei sunt dimensiunile efective ale unei
piese de cherestea, msurat la o umiditate oarecare.
Dimensiunile cherestelei indicate n standardele de stat corespund strii lemnului
cu o umiditate de 15%. Piesele de cherestea se debiteaz din butean (care are o umiditate
mare), cu supradimensiuni pentru contragere, care adugate la dimensiunile nominale
constituie dimensiunile reale ale cherestelei n momentul debitrii.
Relaia ntre cele doua feluri de dimensiuni este deci:
D n = D r - s a,
n care :
D n este dimensiunea nominala a cherestelei;
D r - dimensiunea reala a cherestelei;
s - supradimensiunea pentru contragere;
a abaterea limita, reglementat prin standarde.

In tabelele 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 se dau dimensiunile principalelor sortimente de cherestea,
abaterile limita si supramsurile, grupate pe cele doua mari grupe de specii lemnoase
din tara noastr, rinoase si foioase.
Lemnul este un material higroscopic, schimbndu-si dimensiunile sub influenta
umiditii, fenomen denumit n practic "jocul lemnului".
Variaia dimensiunilor lemnului are loc numai de la starea anhidra pana la punctul
de saturaie al fibrei, datorit apei sub forma moleculara ce se depoziteaz n pereii
celulari, ntre micele, ndeprtndu-le din ce in ce mai mult nct dimensiunile exterioare
ale lemnului se mresc ducnd la umflarea lemnului.
In sens contrar, prin uscarea lemnului, apa din pereii celulei eliminndu-se prin evaporare
conduce la contragerea lemnului, respectiv la reducerea dimensiunilor exterioare ale
lemnului.
Dimensiuni nominale ale cherestelei de rinoase
Tabelul 1.

Denumirea sortimentelor

Gro-

Limi

Lungimi

simi

n cm

n m

in mm nguste
Scnduri

Dulapi

Scnduri si dulapi

ipci

Rigle

12
18
24
28
38
48
58
68
75
12
18
24
28
38
48
58
68
75
96

late

scurte

lungi

6.....15

16..30 1,0.....2,75 3,0.....6,0

7..15

16..30 1,0.....2,75 3,0 .. 6,0

8..15 16..30
Cu trepte de limi
din cm n cm
24
18; 38; 48
24; 38; 48
28; 48; 58
38 ; 58 ; 68 ; 75
48; 68; 75; 96
58; 75
68
75
96

Cu trepte de lungimi
din 0,25 n
din 0,5 n
0,25 m
0,5 m
1,0... 2,75
3,0... 6,0
din 0,25 n
din 0,5 n
0,25 m
0,5 m
1,0..2,75
din 0,25 n
0,25 m

3,0..6,0
din 0,5 n
0,5 m

Abaterile limita fata de dimensiunile nominale ale sortimentelor din cherestea de

rinoase
Tabelul 2.

Dimensiunea
Grosimea

Specificaia

Abatere limita

La 12 ; 18 ; 24 mm
Ss;;38
18 ;; 48
24 ;mm
La 28
58 mm

Limea
Lungimea

La 68 ; 75 ; 96 mm

1 mm
1,5 mm
2 mm

de la 6..15 cm
de la 6..30 cm
toate lungimile

2 mm
3 mm
40 mm

Contragerea si umflarea lemnului se exprima prin coeficieni liniari sau volumetrici,

exprimai n milimetri sau n procente, fiind direct proporionali cu dimensiunile si
umiditatea lemnului.
Dimensiunile nominale ale cherestelei de foioase
Tabelul 3.
Denumirea
sortimentelor
Scnduri

tivite
netivite
tivii

Dulapi

netivii si
semitivii

Grinzi

tivite

Grosimi
n mm

Limi
n cm

25; 32; 40

de la 6 cm n sus 0,45...0,95 din 5 n 5 cm

25; 32; 40
50; 60; 70;
80; 90
50; 60: 70;

de la 8 cm n sus 1,0...4,0 din 10 n 10 cm

de la 8 cm n sus

1,8...4,0 din 10 n 10 cm

de la 15 cm n sus

80; 90

de la 10 cm n sus

120
150

12; 15; 20; 25

15; 20; 25; 30

200

20; 25; 30

250

25; 30

1,8...4,0 din 10 In 10 cm

30

300
Frize pentru piese de
parchet
Frize pentru frizuri de
perete
Frize pentru pervazuri

Lungimi
n m

20; 25
20; 25

38; 48; 58
68; 78
58; 68; 78
38

25

0,2...0,4 m din 5 n 5 cm
0,6...0,95 din 5 n 5 cm
0,8...1,5 din 10 n 10 cm

Abaterile limita fa de dimensiunile nominale la sortimentele din cherestea de

foioase
Tabelul 4.
Denumirea
Grosimea

Specificaii

Limea

la grosimi de 25 cm
la celelalte grosimi
n toate cazurile

Lungimea

n toate cazurile

Abaterea limita
1 mm
2 mm
+ 4 mm
- 5 mm
+ 20 mm
- 20 mm

grosimea
limea
lungimea

la frize
la frize
la frize

+ 1 mm
+ 2 mm
+ 10 mm

Lemnul fiind un material anizotrop, contragerea si umflarea liniar variaz dup

direcia fibrelor si poziia inelelor anuale.
Astfel, exista contragerea si umflarea longitudinale (paralel cu fibrele), radial si
tangenial (fa de inelele anuale). Raportul ntre contragerea si umflarea longitudinal,
radial si tangenial, este n general un raport de 1 la 10 si 20.
In practica prelucrrii butenilor in cherestea, contragerea si umflarea longitudinal se
neglijeaz, fiind foarte mica, iar umflarea si contragerea radial si tangenial neputnd fi
delimitate exact, se exprima cu aceleai valori care in funcie de dimensiunile nominale
ale cherestelei se refera la umiditatea de referin de 15%, iar butenii debitai cu o
umiditate de peste 50%, sunt date in tabelul 5.
Supradimensiuni pentru contragere la cheresteaua de rinoase si foioase, avnd
umiditatea iniial de peste 50%, iar umiditatea de referin de 20% la lemnul de
rinoase si de 15% la lemnul de foioase
Tabelul 5.
Supradimensiuni la cheresteaua
de rinoase

Dimensiunea
nominal a
cherestelei
mm

12
18
24
28
38
48
58
68
75
96
100
120
150
180
200
220
250
280
300

Supradimensiunea pentru
contragere
mm

0.4
0,6
0,9
1,0
1.3
1,6
1,9
2,1
2,3
3,0
3.1
3,6
4,3
5.0
5,6
6,1
6,9
7,4
7,9

Supradimensiuni la cheresteaua
de foioase

Dimensiunea
real a
cherestelei

Dimensiunea
nominal a
cherestelei

mm

mm

12,4
18,6
24,9
29,0
39,3
49,6
59.9
70,1
77,3
99,0
103,1
123.6
154,3
185,0
205,6
226,1
256,9
287,4
307,9

25
32
40
50
60
70
80
90
100
120
140
150
170
200
220
240
250
280
300

Supradimen- Dimensiunea
siunea pentru
real a
contragere
cherestelei
mm

1,8
2,1
2,7
3,2
3,8
4.4
5,0
5,6
6,2
7,2
8,4
9,0
10,2
11,9
13,0
14,2
14,9
16,5
17,8

mm

26,8
34,1
42,7
53,2
63,8
74,4
85,0
95,6
106,2
127,2
148,4
159,0
180,2
211,9
j233,0
254,2
264,9
296,5
317,8

Pentru a obine deci un dulap de rinoase eu limea nominal de 220 mm la umiditatea

de referin de 20%, n momentul debitrii lui in gater sau ferstru circular, trebuie sa se
asigure o supradimensiune pentru contragere de 6,1 mm. Deci, piesa trebuie sa aib in
momentul debitrii o lime de 226,1 mm. De asemenea, pentru a obine o scindur de
foioase de 25 mm, la umiditatea de referin de 15 % in timpul debitrii ei in gater, trebuie
s i se asigure o supradimensiune de 1,8 mm, deci trebuie s aib in momentul tierii o
grosime de 26,8 mm.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC N DEPOZITUL DE BUSTENI

Tehnologiile de exploatare a lemnului n pdure, concepute si aplicate pn la sfritul
secolului trecut, utiliznd mijloacele de munc tradiionale, cu un grad redus de
mecanizare, prevedeau n totalitate sau parial, executarea operaiilor, transformarea
lemnului rotund n sortimente cu destinaie precis : lemn de derulaj, furnire, buteni de
gater, lemn subire, lemn despicat n cuprinsul parchetelor, la locul de doborre a arborilor
sau la marginea parchetelor, lng instalaiile de transport. Din aceste depozite sortimentele
de lemn rotund sau despicat, rezultate prin operaiile de secionare si despicare a arborilor,
erau ncrcate in mijloacele de transport si expediate direct la beneficiari sau n ,,Depozitele
finale", amplasate de regul n staiile de cale ferat normal, a cror funcionalitate era numai
de a tranzita produsele, expediindu-le apoi beneficiarilor. In depozitele finale, nu se executau
,,transformri" ci numai operaii de descrcare, manipulare, stivuire si ncrcare n vagoane de
cale ferat normal.
In ultimul deceniu, progresul tehnic si tehnologic, a contribuit substanial la
raionalizarea procesului de producie din exploatrile forestiere, influennd favorabil gradul
de valorificare a lemnului si productivitatea muncii. Necesitatea diminurii volumului mare de
munc din pdure a impus adoptarea unor tehnologii de exploatare n amplasamente din afara
pdurii, dezvoltndu-se astfel concepia de preindustrializare centralizat a lemnului
rotund.
Transformarea unor operaii tehnologice, din parchetele de exploatare, n anumite
spatii amplasate si amenajate corespunztor cerinelor de sortare a mesei lemnoase, are ca
obiectiv creterea gradului de valorificare a lemnului n condiii de munc si de viat mult
mbuntite fa de cele din pdure, inclusiv creterea substanial a productivitii
muncii.
Aceste amplasamente, n care se concentreaz un important volum de lemn brut si n
care se execut o multitudine de operaii de transformare, ca : secionare, sortare, stivuire,
ncrcri si descrcri, au denumirea de centre de sortare si preindustrializare a
lemnului.
In aceste centre, amplasate n condiii geografice favorabile, n incinta fabricilor de
cherestea sau n lipsa acestora n apropierea unor staii de cale ferat, dotate cu utilaje
tehnologice specializate pentru fasonarea, sortarea si preindustrializarea masei lemnoase,
transportate din exploatrile forestiere, se execut transformarea acesteia n produse si
sortimente necesare industriei de prelucrare a lemnului si livrarea lor la beneficiarii finali.

Materia prim, ce sosete la aceste fabrici, este sub forma de lemn rotund brut, care supus
operaiilor de transformare prin secionare, despicare si sortare n centrul de sortare si
preindustrializare, duce la obinerea sortimentelor de lemn rotund si despicat, necesare
fabricii de cherestea, a sortimentelor de lemn rotund pentru fabricile de placaj, furnir, a
fabricilor de PAL, PFL si tanani, amplasate n alte localiti, precum si sortimente de lemn
necesare altor sectoare industriale inclusiv lemnul pentru combustibil.
La fabricile de cherestea care sunt amplasate la o distant mai mare de exploatrile
forestiere, si care nu au n cadrul lor un centru de sortare si preindustrializare a lemnului,
primesc materia prima, sub forma de buteni de gater, iar depozitul lor de buteni are
funcia de a pregti butenii pentru debitare, efectundu-se operaiile de retezare, sortare,
distribuire si stocare n funcie de diverse criterii specifice fabricilor de cherestea.
Si la aceste fabrici rezult inevitabil si alte sortimente de lemn rotund, necorespunztor
produciei de cherestea si care prin despicare se transforma n lemn despicat ce urmeaz a fi
livrat fabricilor de plci, sau n lemn inferior pentru combustibil.
Sortimentele de lemn rotund si despicat ce rezult n centrele de sortare si
preindustrializare a lemnului sunt date n tabelul 6.
Sortimente de lemn rotund si despicat ce rezult n centrele de sortare si
preindustrializare a lemnului
Tabelul 6.
Caracteristici dimensionale
Specia
Sortimentul
Diametrul, in Lungimea
Simbol
minim maxi minima in m
Lemn brut
Nu se limiteaz

Manele si prjini
4
11
2,00

Lemn pentru mina

14
24
1,25

Buteni de rezonant
34

2,00
RS
Buteni pentru lemn de
Rinoase
31

2,00
CV
claviatur
Buteni pentru cherestea
14

3,00
C
Lemn pentru celuloz
10
20
1,00
Cel
Coaj

Cj
Lemn de foc
5
15
1,00

Lemn brut rotund

Nu se limiteaz
Buteni pentru furnire
40

2,60
Fe
Buteni pentru derulaj
25

1,40
Ft
Buteni pentru cherestea
16

3,00
C
Lemn pentru construcii
9
18
1,00

Foioase
Lemn rotund si despicat pentru:
celuloz
7
25
1,00

PAL si PFL >

5
24
1,00

Doage
9
16
0,50

Coaj

Lemn de foc
5
15
1,00

Prin desfurarea procesului tehnologic din depozitul de buteni, a unei fabrici de

cherestea, se urmrete asigurarea n bune condiii a primirii, conservrii si pregtirii
butenilor, n vederea prelucrrii lor n cherestea.
Principalele operaiuni ale procesului tehnologic sunt :
- descrcarea lemnului rotund din mijloacele de transport ;
9

- recepia cantitativ si calitativ a materiei prime ;

- retezarea si secionarea lemnului rotund n buteni de gater si alte
sortimente de lemn rotund ;
- sortarea si distribuirea butenilor de gater n depozitul de buteni sortai ;
- manipularea, spintecarea, sortarea, stocarea si expediia sortimentului de lemn
rotund sau despicat, rezultat n paralel cu butenii de gater, prin transformarea
lemnului rotund in centrul de sortare si preindustrializare a lemnului, din cadrul
depozitului.

3. RECEPTIA CANTITATIVA SI CALITATIVA A MATERIEI PRIME

Imediat dup descrcarea din mijloacele de transport a materiei prime, fie c ea a
sosit sub forma de lemn rotund sau buteni de gater, are loc recepia cantitativ si calitativ.
Recepia cantitativ se face prin confruntarea cantitilor (numr de piese, diametre,
lungimi si volume) nscrise din avizul de expediie al furnizorului care nsoete
documentele de transport eu cantitile reale constatate. In cazul cnd sunt diferene ntre
cantitile avizate si cantitile recepionate, ntregul camion sau vagon se pune la dispoziia
furnizorului si se ncheie un proces verbal cu un delegatul neutru, sau se reglementeaz
diferenele cu delegatul furnizorului, si n baza cantitilor recepionate se efectueaz plata
ctre furnizor.
Recepia calitativ se face vizual, lemnul rotund sau butenii de gater trebuie s nu
prezinte anomalii sau defecte care sa depeasc pe cele admise de standarde. Piesele care
nu corespund condiiilor de calitate se pun la dispoziia furnizorului si cu acordul acestuia,
piesele necorespunztoare calitativ pot fi remanipulate si prelucrate de beneficiar,
decontarea facondu-se in funcie de adevrata calitate a butenilor.
Stabilirea volumului lemnului rotund sau a butenilor de gater se face n funcie de
diametrul si lungimea lor. Msurarea acestor dimensiuni se face la fiecare pies n parte,
utiliznd clupa forestier pentru msurarea diametrelor si ruleta gradat sau metrul pentru
msurarea lungimilor.
Diametrul se msoar cu clupa forestier , la jumtatea lungimii piesei, ntr-un loc fr
defecte, mrimea lui fiind media a doua diametre perpendiculare msurate n aceeai seciune
transversal . Cnd lemnul este cu coaj , dup citirea diametrului pe clup , se scade
grosimea cojii. Mrimea diametrelor msurate se exprima n centimetri ntregi,
rotunjirile f cndu-se in minus pentru fraciuni pn la 0,5 cm inclusiv, si n plus
pentru fraciuni de peste 0,5 cm.
Lungimea se msoar ntre capetele piesei pe poriunea cea mai scurt. Valoarea
lungimilor msurate se exprima n metri cu o zecimal, din 0,1 n 0,1 m, rotunjirile
f cndu-se ntotdeauna la decimetrul acoperit (ultimul decimetru ntreg).
Volumul V se calculeaz pentru fiecare pies n parte pe baza diametrului si lungimii
si se exprima n m 3 eu trei zecimale, cu ajutorul formulei:

n care :

d2
V
L
4
10

- d este diametrul mediu m surat la mijlocul lungimii piesei fr coaj , n m ;

- L lungimea nominala a lemnului rotund, in m.
In practica, cubajul lemnului rotund sau a butenilor de gater se face cu ajutorul
tabelelor de cubaj care indic volumul n funcie de diametru si lungime.
Pentru lemnul rotund eu putregai la inim sau la exterior, volumul lemnului atacat
se calculeaz si se scade din volumul total.

4. PROCESUL TEHNOLOGIC LA O FABRICA DE CHERESTEA DE FOIOASE

DOTATA CU FERASTRAIE-PANGLICA
In cazul unei fabrici de cherestea care are ca utilaj de baz fer str ul-panglic pentru
buteni, nu mai este necesar operaiunea de sortare a butenilor. In acest caz funcia
depozitului de buteni se rezum la aceea de depozitare si conservare. Soluia optim
este ca depozitul sa fie deservit de poduri rulante sau ifroane cu care sa se execute toate
operaiile, respectiv desc rcarea butenilor din mijloacele de transport, depozitarea si
alimentarea halei de fabricaie.
Vagoanele C.F. (fig. 5) ncrcate eu buteni se gareaz pe liniile de garaj 1.
Desc rcarea lor se face cu podurile rulante 2 ce circula pe c ile de rulare 5, sau cu
un ifron. Lemnul rotund este depus pe rampele 3 si 4 unde are loc recepia si
eventuala secionare si retezare eu ajutorul ferstraielor electrice cu lan. De aici
butenii sunt transportai pe platformele betonate 6 si stivuii la mari nlimi cu
podurile rulante.
Pentru a fi transportai n hala de fabricaie, butenii sunt preluai din nou de
podurile rulante si depui pe transportorul cu lan 7. Butenii, n deplasarea lor spre
hal sunt trecui prin instalaia de detectare a metalelor 8 si prin colierele de splare 9.

11

Hala de prelucrare

Fig. 5. Schema procesului tehnologic din depozitul de buteni al unei fabrici de

cherestea de foioase, echipat eu ferstraie-panglic.

5. HALA DE FABRICATIE
5.1. Generaliti
Prin debitarea butenilor n cherestea se urm rete valorificarea optim a zonelor
de calitate ale lemnului rotund, obinerea unor randamente cantitative si calitative
maxime si totodat realizarea sortimentelor de cherestea n specificaia dimensional
cerut prin comenzi.
Calitatea lemnului variaz de la butean la butean, ct si n cadrul ace luiai butean
n funcie de poziia lemnului n cadrul seciunii transversale.
Dintre defectele mai importante care determina calitatea lemnului la buteni de
gater enumerm : nodurile, inima lemnului, putregaiul, crpturile, coloraiile, fibra
rsucita, curbura etc.
In seciunea transversal defectele mai importante ale lemnului se grupeaz astfel:
- n zona central , n jurul axei longitudinale, apar : mduva lemnului,
inima propriu-zis , putregaiul de inima, crpturile interioare, care n general
depreciaz calitatea lemnului ;
- n zona exterioar, la periferia lemnului, apar curent crpturile exterioare,
nodurile, coloraii provenite din depozitare, putregaiul de exte rior, fibra
rsucit , defecte care de asemenea depreciaz calitatea lemnului.
Din aceste zone, cea central si zona exterioar nu se obine de regul cherestea de
calitate superioar. ntre aceste doua zone, respectiv zona de mijloc msurat pe raza

12

buteanului, respectiv treimea mijlocie, constituie zona cu cea mai buna structura a
lemnului n care defectele naturale au o frecvent minim.
5.2. Sisteme de debitare a butenilor
La debitarea butenilor n cherestea se utilizeaz diverse sisteme si anume :
- Debitare pe plin (fig. 6, a), cea mai frecventa, se face printr-o singur trecere a
butenilor prin gater sau printr-o singur prindere a buteanului in fer strul-panglic
de capt, obinndu-se n urma debitrii numai piese de cherestea tivit .

f
Fig. 6. Sisteme de debitare a butenilor.

13

Sistemul asigur o productivitate maxim la utilajele de baz, ferstrul-panglic sau

gaterul, dar necesit operaii ulterioare pentru prelucrarea cherestelei netivite la
ferstraiele circulare. Debitarea pe plin nu valorific raional zonele de calitate a
butenilor si din aceast cauz se practic n cazul butenilor inferiori calitativi sau cu
diametre mici.
- Debitarea pe prisme (fig. 6, b) const n trecerea buteanului de dou ori prin
gater : la prima trecere, tierea nainte, se obine din zona central a buteanului o grind cu
doua fee plane (prism ) si piese de cherestea netivite din flancurile buteanului.
Prisma rezultat se trece din nou prin gater, obinndu-se din debitarea ei n majoritate
piese de cherestea tivite, si numai din flancurile prismei piese, de cherestea netivite. In
cazul debit rii butenilor la fer str ul-panglic de cap t, acest sistem de debitare se obine
prin dou prinderi (grifri) ale buteanului pe crucior.
La prima prindere, prin debitare, se obine prisma si piesele de cherestea netivite iar la a
doua prindere se realizeaz debitarea prismei n piese de cherestea.
Sistemul duce la o productivitate mai sczut, rezultat al trecerii aceluiai butean
de dou ori, prin acelai gater sau prin dou gatere amplasate decalat, dar asigur o
valorificare raional si optim a zonelor de calitate a butenilor.
Acest sistem se utilizeaz la debitarea butenilor de calitate superioar .
- Debitarea nordica (fig. 6, c) este o variant a debit rii pe prisme si se utilizeaz
numai n cazul debit rii butenilor de r inoase n cherestea.
La prima trecere a butenilor prin gater se urm rete obinerea numai a prismei
centrale, flancurile buteanului r mnnd nedebitate, sub forma de calote. La a doua
trecere a buteanului, din zona descoperit a prismei se urm rete obinerea de piese de
cherestea tivit, a cror l ime este egal cu grosimea prismei, flancurile prismei
r mnnd nedebitate sub forma de calote.
Prin folosirea acestui sistem, se renun la obinerea de piese de cherestea din flancurile
butenilor sau a prismei, piese de cherestea In general slabe calitativ si avnd dimensiuni
inferioare, lungimi sub cele normale, si l imi nguste. In schimb, piesele de cherestea
obinute din debitarea butenilor dintr-o singur grup de sortare au o singur lungime,
egal cu lungimea butenilor, si o singur l ime egal cu grosimea prismei, care face
posibil mecanizarea operaiilor de sortare si stivuire a cherestelei.
Calotele rmase din debitare, se valorific integral, drept materie prima n producia
de celuloz. Livrarea acestor calote ctre fabricile de celuloz se poate face sub forma
n care rezult n hala de fabricaie, dar se pot livra sub forma de toc tur , n care caz se
prelucreaz n toc toare.
Acest sistem de debitare a fost generat de faptul c producia de celuloz atrage cantiti
sporite de lemn de r inoase si ca atare n producia de cherestea se urm rete
obinerea numai de piese de cherestea superioare din punct de vedere calitativ si
dimensional, restul valorificndu-se in producia de celuloz. Se nelege c , urmare unui
randament mai sczut, n fabricile de cherestea se va debita o cantitate sporit de buteni,
pentru a se obine aceeai cantitate de cherestea ca n cazul utilizrii sistemului de debitare
pe prisme. Debitarea nordic asigur realizarea unor productiviti mari, urmare
neprelucrrii cherestelei la ferstraiele circulare, ct si simplificrii operaiunilor de
sortare a cherestelei.
- Debitarea pe sferturi (fig.6, d) se utilizeaz n cazul cnd se urm rete a se
obine prin debitare un procent maxim de piese de cherestea radiale, n acest sistem,
buteanul pentru cherestea se trece de apte ori prin gater.
In prima trecere buteanul este spintecat n dou , n a doua si a treia trecere cele
dou jum t i sunt debitate n sferturi dup care fiecare sfert de butean este debitat n
piese de cherestea radiale. Sistemul conduce la o productivitate extrem de redus, si

se aplic n cazul butenilor de stejar n doage pentru butoaie ct si a butenilor de

r inoase superiori calitativ, n cherestea de rezonan.
- Debitarea slavon (fig. 6, e) este o variant a debitrii pe sferturi, utilizat pentru
a obine piese de cherestea radiale si semiradiale, trecnd d e doua ori buteanul prin
gater.
La prima trecere a buteanului prin gater, se obin din zona centrale a buteanului
piese de cherestea radiale si semiradiale, lsnd nedebitate cele dou calote.
La a doua trecere prin gater calotele suprapuse sunt debitate n piese radiale,
semiradiale si tangeniale, dup cum sunt amplasate n centrul sau marginea
calotelor.
In figura 6, f se prezint o variant a debitrii slavone ; la prima trecere a
buteanului prin gater se obin din zona central dou prisme si piese de cherestea
debitate tangenial. La a doua trecere prin gater prismele suprapuse sunt debitate
n piese de cherestea radiale, semiradiale si tangeniale.
5.3. ntocmirea modelelor de tiere
Prin ,,model de tiere se nelege modul de aezare si grupare a pnzelor
tietoare in ramura gaterelor sau schema dup care urmeaz a fi debitat un butean
la ferstrul-panglic de capt.
La alctuirea unui model de tiere trebuie sa se in seama de urmtorii factori
principali:
- folosirea optim a zonelor calitative ale butenilor ;
- realizarea pieselor de cherestea n specificaia dimensional si
calitativ cerut n comenzi ;
- obinerea unui randament cantitativ maxim.
Dup poziia pnzelor n rama gaterului, modelele de tiere pot fi :
- simetrice, cnd poziia pnzelor fa de axa ramei gaterului (deci si fa de axa
longitudinal a butenilor ce se debiteaz) este simetric . Cnd inima lemnului este
cuprins ntr-o singur pies din centrul modelului de tiere, atunci modelul este
simetric f r so (fig. 7, a), iar cnd inima lemnului este spintecat de o pnz , astfel
c ea apare pe feele pieselor centrale, sau are un model simetric eu so (fig. 7, b).
- asimetrice (fig. 7, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint vreo
simetrie fa de axa ramei gaterului, cazuri de altfel destul de rare, ca de exemplu,
modelul de t iere pentru debitarea butenilor de foioase n traverse.
Modelele de tiere se scriu indicndu-se pentru fiecare pnz de gater poziia ei
n rama gaterului. Scrierea modelului de tiere se face prin nota rea cifrelor ce
reprezint grosimea nominal a pieselor de cherestea ce urmeaz sa fie debitate, n mm,
n ordinea aez rii pnzelor n rama gaterului, ncepnd cu montantul stng al
ramei gaterului, sau prin notarea numai a unei jum t i din model, ncepnd cu
piesa centrale in cazul modelelor de tiere simetrice.
Astfel, la debitarea pe plin a unor buteni de foioase, ca de exemplu, un model
de tiere se scrie astfel :
25; 25; 40; 60; 40: 25; 25 sau 1/60; 2/40: 4/25,
notare ce arat c din centrul buteanului se va obine o pies de 60 mm, care va fi
flancat de o parte si de alta de cte o pies de 40 mm si apoi de cte dou piese de 25
mm.

Fig. 7. Modele de tiere

Notarea modelelor de tiere n cazul debitrii pe prism se face astfel :
La gaterul I1 la prima t iere :
24: 24; 48: 280: 48; 24; 24 sau 1/280; 2/48; 4/24.
La gaterul II, la debitarea prismei:
24; 24; 38; 48; 48; 38; 24; 24 sau 2/48; 2/38; 4/24.
Modelele de tiere trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal a
buteanului ce se debiteaz , respectiv l imea lui s fie mai mare dect diametrul maxim
al grupei de buteni ce se debiteaz.
Limea modelului de tiere A, se calculeaz cu formula :
A = g + p(n + 1) + s [mm]
n care:
- g este suma grosimilor nominale ale pieselor de cherestea ce alc tuiesc
modelul de t iere ;
- p este grosimea tieturii pnzei tietoare prin butean, egal cu grosimea
pnzei la care se adaug valoarea ceaprazului ;
- n este numrul de pnze ce alc tuiesc modelul de tiere ;
- s este suma supradimensiunilor pieselor de cherestea din modelul de tiere.
Distana n tre doua pnze alturate din modelul de tiere determin grosimea
piesei de cherestea si ea se asigur prin montarea intre cele dou pnze a abloanelor
distaniere.
Dimensiunea abloanelor distaniere se face n funcie de dimensiunea nominale a
piesei de cherestea, care trebuie sa se obin, la care se adaug supram sura pentru
contragere a piesei respective si de dou ori mrimea ceaprazului folosit la pnzele
t ietoare.
In general ceaprazul este de 0,5 mm n cazul debitrii foioaselor si de 0,7 mm la
r inoase. Execuia abloanelor distaniere trebuie f cut cu exactitate, iar pstrarea si
manipularea lor sa fie fcut cu grij pentru a preveni deformarea lor.
In condiiile speciilor lemnoase forestiere din ara noastr , specii de rinoase si specii
de foioase, se deosebesc dou tipuri de modele de t iere, caracteristice si anume:
- modelele de tiere maximale conduc la obinerea n primul rnd a unor
randamente cantitative maxime si n paralel a unor randamente cali tative mai bune,
modele caracteristice debitrii speciilor de r inoase n cherestea ;
- modelele de tiere calitative urm resc n primul rnd obinerea de randamente
calitative maxime si sunt caracteristice debitrii foioaselor n cherestea.

5.4. Modele de tiere la debitarea rinoaselor

a. Calculul n limii prismei maxime.
Butenii de rinoase au o form geometric tronconic destul de regulat (fig.8.)
alc tuit dintr-o zon cilindric central si dintr-o zon conic exterioar.

Fig. 8. Forma tronconic a butenilor si zonele componente

Zona cilindric a c rei seciune este egal cu cea a captului subire al
buteanului, reprezint n medie 90% din volumul buteanului. Din prelucrarea n
cherestea a acestei zone rezult piese a c ror lungime este egal cu lungimea
buteanului n timp ce din zona conic rezult piese de cherestea mai scurte eu ct sunt
mai dep rtate de centrul buteanului.
Butenii de rinoase se debiteaz folosind sistemul de debitare pe prism . In cazul
unui model de t iere maximal, la prima trecere a buteanului prin gater, se va urm ri
obinerea unei prisme maxime, a c rei suprafa s se nscrie ntr-un cerc egal cu
seciunea de la captul subire al buteanului.
Suprafaa maxim a acestei prisme se determin cu formula (fig. 9):
S = BC x AB sau S = b x h

Fig..9. Dimensiunile maxime ale prismei

5.5. Modele de tiere la debitarea foioaselor
Spre deosebire de debitarea butenilor de r inoase n cherestea, ce se execut n
principal prin prismuire, urm rindu-se obinerea unor randamente cantitative ct mai
mari, modul de debitare a lemnului de foioase, in special a fagului si a stejarului,
urm rete, n primul rnd, obinerea unor randamente calitative maxime.

Pentru obinerea sortimentelor de cherestea de calitate superioar trebuie luate

n considerare urmtoarele elemente :
- zona de calitate optim la butenii de foioase o constituie treimea
mijlocie, msurat pe raza buteanului ;
- inima propriu-zis a lemnului constituie un defect major la apre cierea
calitii pieselor de cherestea si prin debitare si prelucrare trebuie pe ct
posibil eliminat. Inima propriu-zis nu se accept la piesele tivite de clasa
A si B acceptndu-se numai la piesele de cherestea netivite n gro simi de la
70 mm in sus ;
- la lemnul de fag, inima roie s ntoas nu este considerat ca un defect
de structur, n schimb inima stelat care apare n piesele de cherestea sub
forma de dungi de culoare nchis, constituie un defect, care declaseaz
piesele ntr-o clasa de calitate inferioar , in special dac prezint si semne
de descompunere.
Alegerea sistemului de taiere la debitarea speciilor de foioase respectiv
debitarea pe plin, pe prism sau pe sferturi (respectiv debitarea slavon ), este
condiionat de clasa de calitate a butenilor precum si de specificaia dimensional si
calitativ a cherestelei indicat n comenzile primite de la beneficiari.
Debitarea pe plin se utilizeaz la debitarea butenilor de foioase inferiori calitativ, de
clasa B, si cnd comenzile specific un procent de peste 70% cherestea netivit.
Modelele de tiere se stabilesc urmrind ca din zona central a buten ilor s se
obin dulapi n grosimi de la 70 mm n sus sau un numr im par de scnduri de 25
mm grosime. Dup acoperirea zonei inimii propriu-zise modelul de tiere va
cuprinde la buteni eu diametre mari, dulapi care s acopere zona cu defecte. In
treimea mijlocie, se vor plasa piese de cherestea eu grosimile cele mai utilizate n
produc|ia de mobil respectiv de 32 si 40 mm iar din zona periferic a buteanului se
va urmri obinerea de piese de cherestea de 25 mm. In general la butenii inferiori
calitativi, dulapii din mijlocul buteanului constituie cumulat 70% din diametrul
buteanului (fig. 10).
Inim propriu-zis
Inim roie
Duramen alb

a
Fig. 10. Schema modelelor de tiere pentru debitarea butenilor de fag pe prisme
Acoperirea modelului de tiere se face ca si n cazul debitrii de rinoase, cu
precizarea c modelul de tiere trebuie sa fie mai mare dacit dia metrul buteanului,
datorit formei neregulate a butenilor de foioase, evitndu-se astfel obinerea la
debitare a unor lturoaie groase.

Debitarea pe prism se aplic n cazul butenilor de clasa A si asigur o debitare

raional valorificnd optim zonele de calitate a butenilor. Grosimea prismei ce se
obine la prima trecere a buteanului prin gater nu se determina ca la rinoase, pe
principiul modelelor de tiere maximale, ci se stabilete att in funcie de diametrul
buteanului cat si de diametrul mediu al inimii roii (in cazul debitrii fagului).
Inima roie sntoas trebuie sa apar pe fetele descoperite ale prismei (fig. 10,
a) pentru a evita situaia ca la retierea piesele centrale (fig. 10, b) sa aib pe margini
duramen alb, care prin aburire sau depozitare sa prezinte crpturi n zona dintre
duramen si inima roie, ca urmare a contragerilor diferite.
Grosimea prismei. variabil in funcie de diametrul buteanului si al inimii roii,
poate fi cuprins intre 160 si 240 mm si se calculeaz cu formula :
P = 0,43 d, [mm]
in care:
- P este grosimea prismei, n mm;
- d = diametrul buteanului, n mm.
Nu se recomand debitarea prismei cu o grosime sub 160 mm deoarece piesele
tivite rezultate prin ret ierea prismelor, a cror lime este egal cu grosimea
prismei, cu l imi sub 15 cm, duc la randamente inferioare la prelucrarea n elemente
pentru mobil sau alte produse finite.
De asemenea. prisma nu trebuie s dep easc grosimea de 240 mm pentru faptul
c piesele de cherestea au o lime mai mare de 24 cm prin conservare prezint o
frecvent mai mare a defectelor de conservare cum ar fi bombarea si crparea.
Imediat lng prism , in zona de calitate a buteanului se plaseaz piesele de
cherestea in grosime de 32 si 40 mm.
Grosimea acestor zone G este egal cu :
G = 0,14 d, [mm]
n care d este diametrul buteanului. n mm.
Din zona periferic a buteanului se urmrete obinerea de scnduri de 25
mm, zon R care se exprim prin relaia :
R = 0,15 d, [mm]
n baza relaiilor de mai sus, acoperirea total a modelului de tiere A n cazul
debitrii pe prisma (fig. 11) se exprim cu formula :
A=R+G+P+G+R

Fig. 11. Determinarea grosimii prismei la butenii de fag si valorificarea zonelor de

calitate
Modelul de tiere la retierea prismei va urmri ca din zona central s se
obin un numr impar de scnduri de 25 mm, sau un dulap cu grosimea de 70 mm sau
mai mare. Din zona de calitate se va urmri obinerea de scnduri de 32 sau 40 mm iar
din zona periferic din partea nedescoperit a prismei se vor obine scnduri de 25
mm.
Debitarea pe prism se aplic la butenii de clasa A cu diametre cuprinse ntre 35 si
55 cm, din care rezult prisme cu grosimea de 160 ... 240 mm. Restul butenilor se
debiteaz pe plin, deoarece nu se justific debitarea lor pe prism.
Debitarea pe sferturi este indicat la butenii de stejar de calitate superioara si cu
diametre de peste 30 cm si n cazul existentei unor comenzi pentru doage de stejar se
debiteaz, pe sferturi sau prin sistemul de debitare slavon, o variante a debitrii pe
sferturi.
La debitarea pe sferturi, la prima trecere a buteanului prin gater, acesta este
spintecat n dou. La a doua si a treia trecere a buteanului prin gater, jumtile de
butean sunt spintecate de asemenea n dou, rezultnd astfel cele patru sferturi.
Apoi, fiecare sfert este debitat, pe ,,plin la gater, in gro simi corespunztoare pentru
doagele prescrise prin comenzi.

6. UTILAJE FOLOSITE LA DEBITAREA BUSTENILOR

6.1. Gaterul vertical
Gaterul vertical este cel mai vechi, mai cunoscut, mai simplu si mai robust utilaj din
industria de prelucrare a butenilor n cherestea. El execut spintecarea n lung a
butenilor sau prismelor, folosind drept scule tietoare pnze de ferstru sub forma de
benzi metalice dinate pe una din marginile longitudinale. In vederea realizrii tierii,
pnzele de ferstru sunt montate ntr-o ram, care executa o micare alternativ in
plan vertical, in timp ce buteanul sau prisma executa o micare de avans ctre
pnzele de ferstru.
Gaterul Vertical (fig. 12) se compune din mai multe subansambluri principale:
- Placa de baz 7, ce se
fixeaz pe fundaia de beton 2 a
gaterului ;

- Batiul, gaterului compus din

montanii 3 si traversele transversale de
legtur 4, ce se fixeaz de placa de
baz ;
- Mecanismul de tiere compus din
arborele principal 5, volanii 6, bielele 7,
roata 10, care pun in micare alternativ de
ridicare si coborre rama gaterului 8, n
care se monteaz pnzele tietoare 9.
- Mecanismul de avans care asigur
naintarea buteanului prin gater, respectiv
prin pnzele tietoare, in vederea debitrii
lui, fiind compus din mecanismul propriuzis si valurile de avans superioare si
inferioare 11 si 12.
- Dispozitivele de comand ale
gaterului care grupeaz mecanismul de
pornire si oprire a gaterului 15,
schimbtorul de curea 16, mecanismul de
ridicare si coborre a valu-rilor superioare
de avans 73, dispo-zitivul pentru reglarea
avansului naintrii buteanului prin gater
14 precum si frna gaterului 17.
Pentru buna funcionare a prilor n
micare, gaterul este prevzut cu o
instalaie central de ungere, compus
dintr-o pomp, un rezervor de ulei si
conducte care duc
lubrifiantul la locurile de ungere.
Fig. 12. Gaterul vertical

6.2. Ferstrul-panglica
Se mai numete si ferstru panglic de spintecat si este principalul utilaj folosit la
producerea cherestelei (Fig. 13).
Preocuparea pentru reducerea consumului specific la debitarea butenilor de
rinoase in cherestea se reflect n primul rnd n aciunea de micorare a pierderilor n
rumegu. In acest scop, pe de o parte sunt folosite, ca urmare a creterii calitii
otelurilor aliate, pnze de gater mai subiri si pe de alt parte se utilizeaz tierea
combinat a cherestelei de rinoase, n gater si ferstru-panglic de spintecat.

Fig. 13. Ferstrul panglic

Ferstrul-panglic pentru spintecat cherestea se compune dintr-un batiu, turnat
din font, care susine doi volani amplasai n acelai plan vertical si pe care se
nfoar pnza tietoare, n timp ce volantul inferior este fix, cel superior se poate
deplasa n plan vertical asigurnd astfel ntinderea corespunztoare a pnzei.
Volanta inferioar, este acionat printr-o roat de transmisie 3 de motorul
electric principal al ferstrului. Avansul pieselor prin ferstru se face de cilindri
canelai verticali 7, avnd suprafaa striat , pentru a antrena astfel piesele de
cherestea ce se introduc pe cant n ferstru n vederea debitrii. Viteza de avans
este cuprins ntre 5 - 40 m/min si ea se regleaz cu ajutorul volantei 2.
Ferstrul-panglic de spintecat se poate amplasa n hala de fabricaie, i n
spatele gaterului de linia II, de la care preia dulapii de rinoase dimensionai
corespunztori n vederea spintecrii lor pe grosime. Ferstrul-panglic se poate
amplasa si in depozitul de cherestea, urmnd sa spintece cheresteaua dup uscarea si
condiionarea ei.
6.3. Debitarea combinat cu ajutorul gaterului si ferstrului panglic de spintecat
Creterea randamentului cantitativ n producia cherestelei de ri noase a
condus la elaborarea unei tehnologii mixte de debitare, utiliznd gaterul si ferstrulpanglic de spintecat.. Acest procedeu conduce la micorarea pierderilor n rumegu ca
urmare a faptului c pnzele de la ferstrul panglic au grosimi mai mici dect acelea
utilizate de gatere.
In aceast tehnologie la gaterul I buteanul se debiteaz n mod obinuit pe
prisma, iar la gaterul II prisma se debiteaz n dulapi de grosimi duble, triple sau
cvadruple fata de grosimea scndurii sau dulapilor ce se vor obine n final. Aceti dulapi
se prelucreaz la ferstrul-panglic de spintecat amplasat n fluxul tehnologic din hala de
fabricaie, obinndu-se dup tierea lor piese de cherestea n dimensiunile propuse.
Dulapii produi de gaterul II si care urmeaz sa fie prelucrai la ferstrul-panglic de
spintecat trebuie astfel dimensionai n grosimi nct sa asigure dimensiunile nominale
ale pieselor de cherestea ce rezult din spintecare, supramsura corespunztoare pentru
contragere, precum si sa acopere pierderea in rumegu ca urmare a spintecrii la
ferstrul-panglic.
Grosimea tieturii ce se realizeaz la ferstrul-panglic de, spintecat este egal cu
grosimea pnzei, respectiv 1 mm, la care se adaug de doua ori ceaprazul egal ou 0,5 m
deci in total 2,0 mm, fat de grosimea tieturii reali zate la pnzele de gater care este de
1,8 + 2 X 0,7 = 3,2 mm, de unde si o economie evident de materie prima rezultat
prin folosirea acestui sistem de debitare.

6.4. Echipamentul instalaiilor de debitare

Echipamentul gaterului, servete pentru efectuarea propriu-zis a procesului de
tiere si este constituit din pnzele tietoare si dispozitivele de fixare a lor n rama
gaterului, respectiv biglele si abloanele distaniere.
Pnzele de gater sunt sculele tietoare ale gaterului cu care se efectueaz tierea
lemnului. Ele se prezint sub forma de benzi avnd pe una din margi nile longitudinale
dini tietori (fig. 14 a), si se fabric din otel aliat crom magneziu, tratate termic.
Dimensiunile de baz ale pnzelor de gater sunt :
- lungimea care variaz n funcie de deschiderea gaterului respectiv a nlimii
ramei gaterului n care se monteaz fiind cuprins ntre 900 si 2200 mm ;
- limea care variaz n funcie de lungimea pnzelor fiind de 160 mm pentru
pnzele cu lungimea pn la 1500 mm si de 180 mm pentru pnze mai lungi ;
- grosimea pnzei care este n raport direct cu lungimea pnzei si deci cu
mrimea gaterului, fiind de 1,8 m pentru pnzele cu care sunt echipate
gaterele de deschidere mica, ce au pnze de pn la 1 300 mm lungime, de 1,8 ... 2,0 mm
la pnzele pentru gaterele mijlocii, cu lungimi cuprinse ntre 1 400 si 1 700 mm si de
2,0 mm la pnzele de peste 1 800 mm cu care sunt echipate gaterele eu deschideri mari.
Pnzele de gater sunt prevzute cu dini triunghiulari inclinati (fig. 14, b) si au
urmtoarele caracteristici si valori :
- nlimea dinilor h este distanta cuprins ntre linia vrfurilor si linia
fundurilor dinilor ;
- pasul dinilor p este distanta ntre doi dini alturai ;
- unghiul de aezare , format din linia spatelui 1si linia vrfurilor ;
- unghiul vrfului , denumit si unghiul de ascuire, format din linia pieptului
dintelui 2 si linia spatelui dintelui ;
- unghiul de degajare denumit si unghiul de atac, este format de
perpendiculara pe linia vrfurilor si linia pieptului dinilor ;
- unghiul de tiere , format de linia pieptului dintelui si linia vrfurilor.

b
Fig. 14. Pnze tietoare si dantura lor

Pnzele pentru ferstraiele-panglic de debitat buteni sunt prevzute cu dini cu

ceaf (fig. 1.4, c) a cror caracteristici sunt asemntoare cu cele ale dinilor
triunghiulari, cu precizarea c suplimentar apare caracteristica l care exprim
lungimea cefei dintelui.
Caracteristicile dinilor pnzelor de gater variaz n funcie de specia lemnoas ce
se debiteaz si deci vom avea pnze de gater cu anumite caracteristici ale dinilor
pentru debitarea rinoaselor cu o anumit dantur pentru debitarea foioaselor tari
(fag si stejar) si pnze cu o alt dantur pentru debitarea foioaselor moi. Valorile
caracteristicilor dinilor pentru fiecare specie ce se debiteaz sunt date n tabelul 7.
Caracteristicile pnzelor de gater
Tabelul 7
Denumirea
caracteristicilor

U/M

nlimea dinilor, h
Pasul dinilor, p
Lungimea cefei, l
Unghiul de aezare,
Unghiul vrfului,
Unghiul de degajare,

mm
mm
mm
grade
grade
grade

Caracteristicile danturii
Pentru
Pentru debitarea
debitarea
foioaselor moi
rinoaselor
20-22
16-18
28 - 30
25 - 28

33
37
39
41
18
12

Pentru debitarea
foioaselor tari
18-22
22 - 32
28
47
15

7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUCII

Normele de tehnica securitii muncii din halele de debitare a butenilor definesc
msurile ce trebuie luate, ncepnd cu alimentarea halei de f abricaie cu buteni, apoi
cu debitarea si prelucrarea butenilor la gater, ferstraie-panglic, ferstraie circulare
de tivit, spintecat si retezat, precum si manipularea utilajelor de transport, n scopul
evitrii accidentelor de munc.
Debitarea butenilor la gater. Butenii adui n hal trebuie manipulai cu
mijloace mecanizate sau, n lipsa acestora, cu ajutorul apinelor si prghiilor cu
crlig, depozitndu-se pe rampele de depozitare in stive. Dup manipulare, pentru
evitarea rostogolirii necontrolate a butenilor, acetia se fixeaz cu saboi
metalici.
La toate utilajele tehnologice si de transport, prile si elementele in micare
trebuie sa fie protejate cu aprtori metalice rezistente, confecionate din tabl sau
rame metalice placate cu plas deas de srm, si se vopsesc n culoare galben
portocalie. Culoarea acestor aprtori trebuie sa contrasteze fat de restul mainii care,
de regula, se vopsete in culoare verde deschis.
Crucioarele de fixare si de sprijin ale gaterelor trebuie sa asigure prinderea si
centrarea corect a butenilor pentru a evita desprinderea lor timpul tierii.
La gatere, n afara unei frne eficiente si uor de manipulat, rama gaterului
trebuie sa aib un dispozitiv de blocare n poziia corespunztoare punctului mort
superior, n scopul asigurrii unei securiti maxime n timpul montrii si demontrii
pnzelor tietoare.
In poziia de repaus, rama gaterului se va lsa n poziia punctului mort inferior.
Schimbtorul de curea trebuie sa fie uor manevrabil si prevzut cu sigurane
corespunztoare celor dou poziii, respectiv cureaua de transmisie pe roata liber
sau pe roata fixa a gaterului.
Pornirea gaterului se face numai dup darea semnalelor acustice, schimbarea
curelei de pe roata liber pe cea fix se opereaz numai dup ce roata libera a atins
turaia normal. In cazul cnd se lucreaz cu bigle fixe, penele se bat numai cu
ciocane speciale, iar la scoaterea penelor trebuie sa se foloseasc lzile de prindere a
penelor care se fixeaz de gater.
Pentru evitarea jocului marginilor si al lturoaielor se utilizeaz lanurile de
fixare, fiind interzisa urcarea muncitorilor pe butean sau presarea acestora cu corpul,
n cazul nepenirii ntre pnze a marginilor sau a unor buci de lemn, scoaterea lor
trebuie sa se fac numai dup oprirea gaterului.
Toate piesele n micare de la etajul inferior al halelor de gater, inclu siv
motoarele si axele de transmisie, trebuie mprejmuite cu un arc din plasa de srm,
accesul n interiorul acestora permindu-se numai dup ce gaterul a fost oprit. Uile
de acces la aceste arcuri trebuie sa fie nchise cu lacte.
Debitare la ferstraie circulare. La ferstraiele circulare, pnzele tietoare
trebuie sa se fixeze pe ax, cu piulie filetate n sens invers sensului de rotire a pnzei,
iar flanele de fixare a pnzei vor acoperi 1/3 din diametrul pnzei.
La ferstraiele circulare de secionat si retezat trebuie prevzute dispozitive care
sa mpiedice deplasarea ntmpltoare a pnzei, in zona de manipulare a scndurilor.
La ferstraiele circulare de tivit ci spintecat, n spatele pnzei, la maxi mum 10
mm n vrful dinilor, trebuie fixat un cuit divizor reglabil. Grosimea acestuia
trebuie sa fie cu 0,1 mm mai mare dect grosimea tieturii, iar muchia dinspre
pnz sa fie ascuita.

Este interzisa folosirea pnzelor circulare fisurate, crpate sau cu abateri de la

planeitate.
La transportoarele mecanice cu role sau banda, motorul electric si reduc torul se
vor monta de preferin sub asiul acestora, iar n caz de imposibilitate, lipite de
transportor. La transportoarele eu banda, tamburul de ntindere trebuie sa aib
dispozitivul de ntindere uor accesibil si manevrabil, si se va regla numai n stare
de repaus a transportorului.
Toate utilajele prevzute cu motoare electrice trebuie sa fie legate la pmnt
pentru evitarea electrocutrilor.
Transportoarele mecanice, n sensul de transport, se vor termina cu o mas sau
platform pe care sa se opreasc piesele transportate n lungul transportoarelor, si pe
cel puin o parte, trebuie sa se prevad un spaiu pentru circulaia muncitorilor de
minimum 0,8 m, prevzut cu pardoseal si, eventual, balustrad.
Toi muncitorii trebuie sa respecte cile de circulaie din halele de prelucrare, care
se menin curate si libere de orice ngrmdiri de materiale.
Pardoselile din hale trebuie sa fie netede si fr denivelri.
Golurile din pardoseli, care servesc la coborrea pe scri, trebuie sa fie
prevzute cu balustrade nconjurtoare, placate cu plase de srm.
Spatiile de circulaie trebuie sa aib limea minim de 1 m.