Recomandam ca articolul sa fie citit impreuna cu comentariile asociate lui!

In acest articol voi prezenta pas cu pas modernizarea unui tablou cu sigurante la un apartament cu 3 camere dintr-un bloc construit in 1957. Am inlocuit tabloul original al blocului de tip UGP cu unul modern cu sigurante automate modulare . Inainte de inceperea lucrarii propriu zise un pas important este alegerea unor materiale de calitate dar si dupa caracteristice te nice pentru un apartament . !u recomand pe instalatii vec i cu conductor A"# de 1$5 si %$5 mm patrati de tip in-tenc utilizarea de sigurante automate de 1& Amperi pentru lumina unde conductorul este 1$5 mm iar de %& Amperi pe prize unde contuctorul are %$5 mm patrati. In mod 'recvent se utilizeaza de 1( Amperi datorita 'irului de aluminiu insa un consun mai mare duce la declansarea acesteia in mod repetat . )ecomand untilizarea sigurantelor *IP+,A)! in -+UA .+-U,! . Acest tip de sigurante sunt 'ormate din doua monopolare din 'abricatie si o'era un spatiu mai mare intre bornele sale permitant intrarea la borne a mai multor 'ire $ dar si riscul de incalzire in cazul unui consum ridicat 'iind scazut . -easemena si riscul de scurt-circuit este redus la zero . /abloul a 'ost ales unul de opt posturi c iar daca doua sigurante bipolare in doua module ocupa patru posturi. !ste bine sa 'ie cat mai multe lasate in plus pentru ca in timp se mai pot adauga circuite precum 0 centrala termica $ aer conditionat $ circuit suplimentar de prize . .arimea tabloului trebuie sa 'ie relativ mare din cauza 'irelor $ care ocupa mult loc $ acestora 'iind necesar sa li se lase rezerve in tablou dar si grosimii izolatiei 'irelor in-tenc . Incep prin a prezenta sigurantele $ sa optat pentru marca 1c rac2 $ singura de pe piata romaneasca care sunt .A-! I3 AU1/)IA . Aproape la 'el de bune sunt si sigurantele !A/+3 seria .oeller de productie romaneasca. 'ig 14%

In poze se observa ca maneta dreapta este colorata alb $ de obicei pe orice siguranta bipolara in doua module pe unul dintre module langa surubul bornei unui signur modul este inscriptionata litera 536 . In cazul acestor sigurante pe modulul cu maneta alba langa ori'iciul surubului pe colt . Inscriptia 536 indica unde este 'irul de 3ul pe siguranta . !ste 'oarte important ca acesta sa 'ie montat acolo si sa se respecte polarizarea acesteia .

.odulul marcat ca 'iind nul este de ampera7 mai mare decat 'aza $ motivul 'iind ca acesta sa se declanseze in urma 'azei . In unele cazuri 5ruperea6 nulului inaintea 'azei duce la distrugerea unor consumatori a'lati sub tensiune . -e aici si importanta polarizarii corecte a acestor sigurante . Acelasi lucru se intalneste si la sigurantele bipolare intr-un modul si la cele di'erentiale . )ecomand pentru locuinte utilizarea !89,U1I:A a sigurantelor bipolare . Actualizare conform sugestiilor facute de dl Klaxxy: 1. Problema M ! "Miniature ircuit !rea#er $ siguranta automata% tip P&'.

Aparatul 'olosit de dvs$ con'orm imaginilor din articol$ este urmatorul0

"ila de catalog este urmatoarea0

)ezulta$ atat din sc ema$ cat si din e;plicatiile atasate$ ca este vorba de un .9* tip P43$ la care nulul are doar rol de comutare$ 'ara a 'i prote7at. -in sc ema ar rezulta ca nu are nici macar camera de stingere pe nul < lipseste marca7ul cu 586 pe conductorul =>? de iesire. ,inia intrerupta indica 'aptul ca declansarea se 'ace solidar si sincron cu polul de 'aza ( Problema M ! fara protectie) tip Multi * $ Merlin +erin

.erlin Gerin$ companie din cadrul grupului 1c neider !lectric$ este mult prea mare si serioasa ca sa-si permita sa scoata pe piata aparata7 care sa nu 'ie in stricta con'ormitate cu speci'icatia te nica. !;ista doua variante care ar e;plica ceea ce spuneti dvs. Prima ,arianta0 poate ca dvs ati tinut in mana nu un .9*$ ci un intrerupator de izolare 'abricat de .erlin Gerin pana prin anul %&&&. Probabil ceva de genul0

Aceasta 'ila este dintr-un catalog .erlin Gerin din anul 199>. -upa cum se vede$ aparatele nu au protectie magneto-termica$ nu au camere de stingere$ asigura doar declansarea manuala sincronizata =si rapida? a polilor. Intr-adevar$ este din seria de 'abricatie .ulti 9$ dar nu este un .9*$ este doar un aparat cu a7utorul caruia se poate inc ide @ desc ide un circuit. In acest moment .erlin Gerin nu mai 'abrica acest aparat =sau$ cel putin$ nu mai apare in cataloagele detinute de mine?. Am gasit insa ceva similar$ 'abricat de compania mama < 1c neider !lectric0

A doua ,arianta0 se stie ca grupul 1c neider !lectric$ in general$ dar compania .erlin Gerin$ in special$ este intr-o disputa 7uridica si comerciala cu statul c inez de aproape %& de ani$ in 7oc 'iind interese de multe miliarde U1-. Problema o constituie contra'acerile

masive de produse din seria .ulti 9 'acute de companiile c inezesti. Am tinut in mana ast'el de contra'aceri si$ daca despre asa ceva e vorba$ aveti toate motivele sa 'aceti a'irmatia de mai sus0 acestea =contra'acerile? arata impecabil la e;terior$ dar sunt e;ecrabile din punctul de vedere al componentelor utilizate si al sigurantei in 'unctionare. 9a idee$ am gasit bucati de carton$ probabil luate de la niste coperti de carte =aveau pe ele diverse inscrisuri$ dar se vedea ca erau bucati rupte$ nu semni'icau ceva anume?$ introduse intr-un .9* pe post de izolator intre doua componente care se apropiasera prea mult si riscau sa se atinga. )idicolA ,ucrez zilnic cu ast'el de aparate si nu ca utilizator$ ci ca proiectant$ domeniu in care trebuie permanent sa te in'ormezi$ sa analizezi$ sa decizi si sa implementezi cele mai bune solutii. 9oncluzia mea$ dupa multi ani de activitate$ este ca 'olclorul e daunator in activitatea noastra. !ste mult mai bine sa analizam$ de 'iecare data si cu mare atentie$ 'isele te nice ale producatorilor aparatelor pe care le utilizam.6 BBB A doua etapa este pregatirea tabloului inainte de a incepe lucrarea $ ec iparea acestuia cu sina +mega pt. sigurante si 'i;area provizorie a sigurantelor in el dar si con'ectionarea puntilor intre sigurante scutesc din timpul monta7ului la 'ata locului . 'ig 34>

"i;area acestora cu suruburile din cutia tabloului . A/!3I! la ac izitionarea tablolului sa 'ie complet din punct de vedere al ec iparilor . "ig 5

1igurantele automate de orice tip se 'i;eaza pe sina +mega standard cu agra'ele de pe spatele lor $ agra'a de regula este in partea de 7os a sigurantei . 1i pe spatele sigurantei se observa un punct rosu cu vopsea . Acesta reprezinta modulul 'azei sau mai putem spune ca pe acea parte a sigurantei este indicat sa treaca 'irul de 'aza. -upa ce sunt 'i;ate sigurantele in tablou con'ectionati puntile din conductor de cupru de > mmp . Intotdeauna utilizati numai conductor de > mmp $ respectand tot odata codul culorilor pentru 'ire in sistemul mono'azat 0 )+1U sau .A)+3 pentru 'aza $ A,*A1/)U pentru nul si 'irul multicolor GA,*!3-:!)-! pentru impamantare . "ig (47

*upa debitarea la lungimea necesara a conductorului dezizolati-l in 'untie de adancimea lacasului la borna . -upa adancimea acestuia 'irul trebuie dezizolat dublu ca lungime. Ulterior indoiti conductorul ca in imaginile de mai sus $ 'acandu-i capat dublat . 9apatul dublat trebuie sa 'ie lung e;act cat este de adanc lacasul bornei . 9a o masura suplimentara eu curat cu un burete abraziv capatul condutorului inainte de indoire dupa care il degresez cu un tampon imbibat cu alcool medicinal sau industrial pentru curatire. -egresarea cu alcool intarzie o;idarea cuprului. -upa care se poate trece la montarea conductoarelor. "ig C

Acestea sunt puntile utilizate in cazul de 'ata. !u am utilzat maron pentru 'aza si albasru pentru nul . 9apatul dublat in orice legatura este 'oarte important deoarece asigura un

contact 'erm si o supra'ata mai mare de atingere intre camele bornei si supra'ata conductorului .

!tapa urmatoare consta in montarea provizorie a sigurantelor in tablou si a puntilor . "ig 9

In colturile tabloului se gasesc suportii pentru montarea barei de nul $ pe care o montati inainte de 'i;area pe perete a tabloului $ ca in poza de mai 7os . "ig 1&

Pentru demontarea sigurantelor trageti agra'a in 7os cu o surubelnita pana aceasta iese partial din lacasul ei $ cum arat in poza de mai 7os . 3U scoateti agra'a de tot AAA "ig 11

!tic etarea tabloului se 'ace cu a7utorul autocolantului din ec iparea acestuia care se lipeste deasupra sigurantelor pe capacul tabloului. 1crieti cat se poate de citet cu litere mari de pre'erabil culoare neagra ce circuit deserveste 'iecare siguranta$ departa7and modulele cu o linie ca sa se inteleaga pana unde tine siguranta circuitului . "ig 1%

In poza de mai 7os prezint tabloul complet ec ipat si gata de monta7 .

"ig 13

Iar acum sa vedem si tabloul ce va trebui inlocuit . "ig 1>415

In stanga sa este o sonerie de %%&: D . -emontarea tabloului E "ig 1(

:eri'icati sigur care sunt circuitele sigurantelor dupa care notati pe carcasa . !u notez ,lumina P-prize . -upa aceea cu a7utorul incercatorului veri'icati care sunt 'azele pe circuit si notaile pe carcasa . Ulterior desurubati sigurantele si becul . "ig 17

Pentru indeaprtarea carcasei desurubati +ringurile 'iletate care o tin 'i;ata de elementi . -e regula acestea sunt din ceramica . "ig 1C

Indepartati carcasa cu gri7a 'ara a o atinge de bornele tabloului . 9uratai pra'ul de pe bornele suruburilor inainte de demontare pentru a evita mici scurt-circuite $ cu o periuta dentara uzata . Urmariti cu atentie legaturile la elementii sigurantelor 'uzibile pentru a intelege 'iecare circuit. Inainte de a se incepe demontarea 'irelor de la borne este intrerupta tensiunea din siguranta bransamentului A "ig 194%&

1labim suruburile bornelor de pe elementi pentru a deconecta 'iecare 'ir in parte $ dupa care puneti-le 'anioane pentru a sti ce reprezinta 'iecare . !u utilizez bucati mici de banda izolatoare pe culori pentru a recunoate 'iecare 'ir . -e e;emplu 0 alb-nul lumini $ alb si rosu < 'aza lumini $ galben-nul prize $ galben si rosu < 'aza lumini . -aca mai sunt si alte circuite improvizati alte combinatii . Pentru noti'icarea corecta a 'irelor a7utati-va de inscriptiile 'acute pe carcasa tabloului care este demontata . "ig %1

-ecuplarea conductorilor de alimentare generala $ care vin din *locul de .asura si Protectie de pe palierul scarii .In poza de mai sus acestea inca se a'lau sub tensiune $ insa dupa decuplarea lor l-am scos de sub tensiune . "irul galben este Impamantarea pe acest circuit . Greaseala producatorului care nu a utilizat un colorit corect pentru impamantare restul 'iind in regula 0 rosu este 'aza $ albastru nulul . "ig %%

-ecuplati ec ipamentele au;iliare precum sonerie si becul de pe ol a'lat pe tablou. "ig %3

-emontarea de'initiva a tabloului $ acestea de regula sunt prinse in partea de 7os cu un olzsurub si sus sunt ancorate de doua olzsuruburi Epractic este agatat cu a7utorul unor bride lasate din 'abricatie . Aceasta operatie se 'ace dupa ce au 'ost demontate toate 'irele care veneau catre tablou .

"ig %>

-upa demontarea suruburilor se indeparteaza tabloul $ cam asa rata locul unde a 'ost $ cazand multa tencuiala aceasta 'iind 'oarte prost calitativa . Au 'ost desurubate si olzsuruburile din partea superioara a tabloului care il tineau suspendat . Acum se poate trece la monta7 . "ig %5

-ecuparea intrarilor pe tablou 'unctie de pozitia 'irelor . In acelasi timp vor 'i 'acute si garuile pentru olzsuruburi in tabloul . "ig %(

Gaurirea peretilor pentru diblurile de plastic . In cazul de 'ata am putut utiliza curent de la vecini $ daca acest lucru nu este posibil utilizati o 'isa care o veti conecta in cablurile de alimentare generala . In cazul blocurilor vec i $ 'olosesc spiral de (mm dar diblurile vor 'i de C mm $ din cauza tencuielii proaste . In timpul utilizarii bormasinii cu percutie mai cade din tencuiala dislocata . "ig %7

Inainte de 'i;area de'initva a tabloului este obligatorie repararea peretului . Aceasta se va 'ace cu ipsos $ desi acesta este un material pretentios ca se inc eaga repede $ este un 'oarte bun liant . :a prezint cateva din te nicile necesare pentru a avea o lucrare corecta cu ipsos 0 in primul rand trebuie demolata toata tencuiala instabila $ cioburi sau bucati 'isurate $ cu ocazia aceasta sc imbati si pozitia 'irelor intr-o pozitie cat mai convenabila . 9uratarea supra'etei 'oarte meticulos dand cu o perie tot pra'ul la o parte $ daca se poate c iar si aspirat . Urmeaza prepararea ipsosului $ turnand pulberea de ipsos in apa rece si curat amescand in continuu pana devine o crema gri uni'orma si 'ara bulgari de material in ea . Aveti un timp scurt de ma;im % minute in care veti umecta toata supra'ata care urmeaza sa 'ie tencuita . Utilizati un pulverizator de spalat geamuri care este incarcat cu apa rece . 3U U/I,IFA/I APA 9A,-A ,A P)!PA)!A)!A -! .A/!)IA,! -! 9+3/)U9/II AAA se distruge compozitia . Umeziti bine supra'ata. 9and materialul preparat a7unge sa aibe o consistenta mai tare $ adica nu mai cade dupa spaclu $ incepeti imediat sa il aplicati pe perete $ apasand destul de bine pe spaclu ca acesta sa nu creeze goluri de aer si sa acopere toata supra'ata . Inainte de toate am invelit conducotrii de cupru cu /ub 'le;ibil 9ope; . -oar 'irele in-tenc permit astuparea directa cu tencuiala $ de aici si numele lor $ I3-/!39G in tencuiala . -aca este cantitate mare de astupat ca volum $ introduceti in timpul aplicarii materialului ciobui de caramida sau ipsos intarit daca este de la vec ea tenuiala $ dar tot dupa ce le-ati curatat si udat si pe acestea . 3U 'olositi bucati de tencuiala cazuta care este s'aramicioasa. -upa %& de minute de la aplicare acesta este complet intarit . Pentru 'inisarea sa $ curatati bine spaclul si razuiti surplusurile pana a7unge da 'ie drept . -upa debavurare este bine sa dati cu un strat de amorsa de perete peste ipsos pentru o viitoare zugraveala. Pentru a va asigura ca ipsosul 'ace priza cu peretele $ acesta la 5-1& minute dupa aplicare incepe sa 'riga $ sa dega7e caldura $ pe perete ..timp de 3& de minute $ daca acest lucru se intampla $ inseamna ca prinderea este una mai mult de cat solida.

In poza de mai sus micile ori'icii care le-am marcat cu albastru sunt locurile pentru olzsuruburi . In timpul astuparii cu ipsos am introdus de7a diblurile cat era acesta moale $ introducand doua unul dupa celalalt$ pentu a nu 'i nevoit sa gauresc inca o data noul ipsos. "ig %C

Urmatoarea etapa consta in 'i;area de'initiva a tabloului cu olzsuruburi in gaurile marcate cu albastru$ in interiorul acestora a'landu-se dibluri de Cmm. Am utilizat olzsuruburi de 5mm grosime cu 7& mm lungime$ > la numar . Atentie la monta7 ca acesta sa 'ie drept . "ig %9

Am terminat cu tencuitul si gauritul $ deci am terminat cu mizeria . -upa ce am strans molozul urmat tencuirii trecem la legaturile electrice . 9uratenia este esentiala in interiorul tablourilor electrice . Pra'ul $ arsura si 'umul conduc curentul intr-o oarecare masura . Inainte de legarea 'irelor $ eu le curat 'oarte minutios cu o carpa usor imbibata in alcool = spirt sau solutie de curatat geamurile $ 3U cu apa ? . 1e vede pe carpa mizeria rezultata numai dupa 'ire . "ig 3&

Urmeaza amplasarea sigurantelor si cuplarea 'irelor. "ig 31

Primul legat este conductorul de impamantare la bara destinata lui . -in pacate cladirea nu are prevazuta si in apartamente 'ir de impamantare $ dar pe viitor acesta se poate adauga si lega la acea bara . "ig 3%

-esi 'irele de bransament sunt lungi $ acestea nu trebuiesc retezate deacat minimul necesar $ restul se 'ace colac in tablou. )etezati capatul care intra in vec ea siguranta si 'aceti altul . Aceeasi metoda a capatului dublu de la punti aplicam tuturor 'irelor si de aici $ dezizoland in lung 'irul dublu 'ata de adancimea lacasului bornelor sigurantelor apoi degresandu-l si indoindu-i capatul . "ig 33

9uplarea 'irelor de alimentare pe partea in'erioara a sigurantelor . 9orect este ca acestea sa 'ie montate pe partea superiora $ asta doar daca sigurantele o impun . In cazul de 'ata nu conteaza unde vor 'i 'irele de alimentare generala $ doar pe bransamente si sigurante di'erentiale este obligatorie intrarea pe partea superioara a sigurantelor . 1trangerea conductorilor trebuie sa 'ie 'oarte 'erma . Alimentarile acestui bransament au 'ost 'acute cu conductori de cupru "# de (mm patrati . "ig 3>

In poza de mai sus am prezentat pregatirea 'irelor apartamentului pentru legarea la sigurante . Intotdeauna retezati-le capatul care intra in vec ea siguranta cand este vorba de aluminiu $ acel capat de 'ir este 'oarte uzat de la bornele elementului de caldura si strangerea la borna . Aluminiul se degradeaza destul de repede 'iind 'oarte maleabil. -upa debitare $ ca si in celelate cazuri dezizolati-l lung $ nu 'olositi bureti abrazivi pentru curatare ci razuiti-l de o;id cu lama cuter-ului apoi degresati-l. Am repus 'anioane colorate 'unctie de ce alimenteaza 'iecare . 9ele cu albastru sunt nuluri iar cele cu rosu 'aze . 1i din 'abricatie acestea erau marcate doar in al doilea strat de izolatie care era culoarea de circuit $ vezi in poza unde este taiata izolatia . "ig 35

-ublarea capetelor la 'ire $ esentiala la 'irele de aluminiu. 9onductorii alb si albastru sunt soneria . In primele poze se observa doua innadituri la conductoarele verzi $ daca lungimea 'irelor va permite $ renuntati la aceste legaturi prin matisare$ eu le-am des'acut $ intreruperile pe partile de inceput ale 'irelor duc la incalzirea acestora . -aca este nevoie de prelungire utilizati riglete de alama . Alama 'iind un material ce 'ace contact 'oarte bun si cu aluminul si cu 'irele de cupru . 3u innaditi prin matisare directa cuprul cu aluminiul $ acestea o;idand di'erit si se va slabi contactul . "ig 3(

9uplarea de'initava a 'irelor de alimentare ale apartametului $ 'iecare borna a 'ost stransa 'oarte 'erm dar nu cat sa rada =strice? 'iletul surubului . "ig 37

Inainte de recuplarea la tensiune se 'ace o veri'icare la scurt-circuit cu a7utorul o mmetrului $ aceasta 'iind valabila doar daca toti consumatorii au 'ost scosi din priza si toate becurile erau stinse .

"ig 3C

Punerea sub tensiune se 'ace treptat $ mai intai siguranta de pe bransament apoi 'iecare siguranta in parte . 1e mai 'ace un rand de veri'icari inainte de 'ianlizare . Unele circuite au 'ost 'acute gresit inca din constructia blocurilor si pot insela la prima vedere. -e e;emplu se observa aici cum am 'ost nevoit sa inversez pozitia 'irelor rosii cu cele verzi . "irele rosii dovedindu-se 'iind cele de lumina iar cele veri pe priza . Insa acesta a 'ost un caz particular . *ecul de pe ol a 'ost anulat la cererea propietarului $acesta avand alta lampa de lumina pe ol . Am retezat putin din 'ir apoi le-am izolat cu alb $ 3U le retezati de'initiv ."ig 39

-upa 'inalizarea legaturilor si a veri'icarilor $ se monteaza capacul tabloului . .onta7ul se 'ace dupa ce se mai veri'ica inca o data 'iecare legatura pe borne . Acesta se 'ace cu suruburile din dotarea tabloului $ strangandu-le pe rand cate putin pe 'iecare ca sa nu de'ormati tabloulul . In cazul in care in tablouri se utilizeaza 'ire .#" 5litate6 $ asigurati-va ca nu raman lite prea in e;terior care sa produca scurt-circuite . 3u uitam nici de curatenia care trebuie lasata in tablou sau de ec ipamente neutilizate care nu au ce cauta acolo . "ig >&

Asa arata tabloul complet montat $ pus sub tensiune$ dupa care cuplati consumatorii . ,ucrarea va 'i completa dupa ce se vor 'ace si ultimele retusuri la tencuiala . "ig >1

Poza de mai sus reprezinta lucrarea 'inalizata . Asa arata peretele dupa ce a 'ost mai intai tencuit cu ipsos 'olosindu-se aceeasi procedura care am prezentat-o prima data cand am vorbit despre tencuirea cu ipsos $ in cazul de 'ata 'iind 'oarte necesara si amorsarea peretelui pentru ca urma sa 'ie zugravita. 9u ocazia aceasta mai 'ac doua recomandari $ ipsosul sa nu 'ie e;pirat $ avad doar 1% luni valabilitate de la data 'abricatiei inscrisa pe ambala7ul acestuia $ si sa nu 'i tras apa $ lucru care il despistati daca gasiti in el bucatele intarite . A doua si cea mai importanta recomandare $ este sa nu zugraviti imediat dupa ce s-a 'inalizat tencuirea inclusiv cu amorsarea peretului $ in aceeasi zi . Ipsosul se intareste in 15-%& de minute $ inc egarea de'initiva o ora $ insa U19A)!A dureaza vreo 3-> zile . Ultima 'otogra'ie este 'acuta la 5 zile dupa ce am tencuit si sub tablou $ tencuirea sub tablou am 'acut-o in accesi zi cu montarea acestuia . -aca veti zugravi in 7urul sau inainte de uscarea acestuia $ noul strat de lavabil se va pata A :eti observa ca in acele zile in care materialul sta la uscat la limita dintre tencuiala cu ipsos si cea de mortar a blocului va aparea o dunga galbuie . -upa acest timp de 3-> zile putei zugravi local $ sau intreaga camera cu orice tip de vopsea $ acrilica sau lavabila $ situatiile di'erind de la una la alta . ,ucrarea a 'ost 'inalizata $ pentru inc eiere postez si cateva sc eme desenate de mine$ una pentru noul tablou $ alta pentru cel vec i . "ig >%

Aceasta este sc ema noului tablou . 9uloarea sigurantelor reprezinta ampera7ul lor $ con'orm codului culorilor pentru ampera7e . )osu inseamna 1& amperi $ pentru circuitul de lumina. Albastru %& de amperi pentru circuitul de prize. *.P este acronimul de la *loc de .asura si Protectie . In interiorul sigurantelor nu am desenat maneta ci simbolul corect al acestor sigurante . /ermenul de sigurante este popular $ corect ele se numesc I3/)!)UP/+A)! AU/+.A/!. Acela este simbolul intreruptorului cu declansare termic-mecanica. In dreapta 7os am desenat bara de nul . "ig >3

Aceasta este sc ema tabloului vec i $ care este mult mai laborioasa . Acest tip de tablou era denumit UGP $ dupa un standard elaborat in 19>C si a 'ost in vigoare si productie pana in 197& cand s-a proiectat un nou sistem de la !,!9/)+APA)A/AH cu carcasa de ebonita $ cu alt tip de elementi si 'ara bec$ un model putin mai rudimentar. Acest tip

=UGP? a 'ost dupa parerea mea 'oarte dezvoltat pentru vremea in care a 'ost proiectat . 9ontinea > sigurante 'uzibile de pana la %5 Amperi $ contoarul = nu mai este aici in cazul de 'ata 'iind mutat pe palier $ deci nici in sc ema nu l-am mai desenat ? $ un trans'ormator de %%& : pe C : si 5: curent alternativ D avand doua bobine secundare = in unele cazuri pe legatura de C volti se asambla o rezitenta ceramica pentru a tine trans'ormatorul sa nu mearga in gol ? iar la bornele de 5 :olti se lega o sonerie pe care o continea tabloul . Pe langa toate acestea mai avea ca dotare si o dulie = 'asung ? de %&&I pentru asamblarea unui bec pentru iluminatul camerei unde este ampalsat tabloul . -reptung iurle din imagine sunt simbolul real al sigurantelor. Un dreptungi prin interiorul caruia trece conductorul. -easemena le-am colorat con'orm ampera7ului acestora . )osu 1& amperi pentru lumina si Gri 1( amperi pentru prize $ asa se utiliza pe atunci$ asa prevedea stasul . Pe desen cu litera 516 am notat soneria de 5: . In noul tablou aceasta nu a mai 'ost utilizata $ se stricau destul de des $ acum $ cum releva si din poza am utilizat una e;terna de %%&: . !;ista sonerii si de tabou modulare de %%&: . Acesta a 'ost un caz particular de inlocuire a unui tablou cu sigurante $ situatiile di'erind de la un apartamnet la altulE.de la o casa la alta . In articole viitoare voi descrie cateva metode de racordare provizorie pe timpul lucrarilor cu 'ise $ sc eme de bransare si alte te nici in domeniul distributiei caznice . -aca aveti alte intrebari $ sau doriti sa vedeti alte tipuri de sc eme $ imi lasati comenatriu si dupa posibilitati va voi a7uta . Articolul meu este atat pentru electricieni incepatori dar si pentru cei ce nu sunt electricieni dar doresc sa 'aca acest tip de lucrare se pot documenta de aici pentru a putea depista unele vicii de procedura sau daca doresc sa 'aca singuri aceasta lucrare . )ecomand ca ast'el de lucrari sa 'ie 'acute de electricieni pro'esionisti nu numai cali'icati . /abloul cu sigurante reprezinta intrarea curentului in casa $ deci importanta sa este 'oarte mare .