Sunteți pe pagina 1din 3

28.Variabilitatea MO variailitate- apariia unor modifi cri fenotipice la celule fiice care pot fi de scurt durat sau definitive.

Variabilitatea fenotipi c sunt variaiile adaptative de sc urt durat care nu se transmit descendenilor i apar sub influie na unor condiii de mediu fiind limitate de caracterile genotipului existent.formele variaiei fenotipi ce sunt:modificri morfologice- sub infliena factorilor mediului extern unele microorganisme -i modific structra;modificrile pr oprietilor culturale- caracterul creterii pe medii solide;modifi cri n necesitate n sbstane nutritive;modificri particularitilor biologic variaii geneticesunt variaiile la nivelul materiei genetic care se transmite prin replicare. Modificrile la nivelul materialului genetic are loc prin mutaii genetice i prin transfer i recombinare genetice 29.Curba de crestere a mocroorganizmeloN nr. de cellule vii - timpul in ore. Fazele de dezvoltare: Toti factori actioneaza plus sau miunus awsupra fazelor, duratelor lor in curba de crestere. Influenta plus a factorilor actioneaza influientiaza durata durata fazei de latenta si a fazei exponentiale. Influientiaza minus a factorilor se

evidentiaya din timpul necesar pentru a omori un numar necesar a numit de micro- organizme. N 0 este numar initial de microorganizme care a afost adaugat la suportul nutritive natural sau artificial. N m ax este numar max. de cellule microbiene sau acumulat la sfirsitul fazei exponentiale. Faza de latenta (a)- incepe in momentul cind celulile ajung pe mediul nutritive, se adauga la conditile mediului, elaboreaza enzime necesare, incep sa creeze in dimensiuni, se pregatesc de multiplicare. Durata acestei faze depinde de conpozitie chimica a mediului, de pontialul enzimatic a microorganizmelor, de virsta, starea fiziologica a microorga. cultivate, de consistenta mediului. Faza de accelerare (b) faza de tranzitie, celulile incep sa se multiplice, nr. lor incepe sa creasca. Faza exponentiala (c) de crestere Se caracterizeaza cu cresterea numarul de cellule care se dubleaza, acest timp e numit e numit tip de dublare, in aceasta faza procesele metabolice celulare prezinta o intensitate max., se deruleaza cu o viteza constanta, doar compozitia mediului se schimba, el saraceste in nutrienti. Starea fiziologica a celulilor la

sfirsitul fazei exponentiale este cea mai activa si in acest moment cultura poate fi separata, izolata si foosita cu diferite scopuri. Faza de incetinire (d) realizeaza trecerea la faza stationara prin incetinirea ritmului de crestere pina la anulare stau stopare. Faza stationara (e) in aceasta faza numarul microorganizmelor multiplicate este egal cu numarul microorganismelor distruse. La sfirsitul acestei faze mediul nutritive este foarte epuizat, in el se acumuleaza metabolite nocivi.

Faza de decline (f) (moarte) sub influenta metabolitelor nocivi, a enzimelor proprii, celulile se distrug, mor, sunt antolizate (crapa solubilizare). In sistemul desghi se efectuiaza schimbarea conpozitiei chimice a supstratului se extrage cultura crescuta, se mentine perioada tineretei culturii de la sfirsitul fazei exponentiale. Acest sistem este folosit in multe procese fermentative aerobe si anaerobe. In industria alimentara si in biotehnologii

32. substraturile valorificare n biotehnologi biotehnologieutiliza z lumea vie pentru degradarea, sinteza i producerea de materii valoroase. Aplicaii biotehnologiei moderne n industria alimentar i a frajelor sunt considerabile. n priml rnd este vorba de proteinile monoc elulare neconvenionale produse cu ajtorul drojdiilortiliznd o gam variat de sbstratri: parafine; grsimi riziduale; zerul din indstra laptelui; melasele din industria zahrlui; i reziduurile din distelerii; metanoll etc. De asemenea sa dezvoltat biotehnologiile

pentru sinteza de aminoacizi eseniali, cum este lizina i acidul glutamic, cu ajutoru unor bacterii. Proteinile i aminoacizii respectivi sunt tilizai n hrana animalelor i a omului, pentru mbogirea omului n substane nutritive.De asemenea se folosesc enzimile produse din biotehnologii cum sunt: amilaza, proteazele, pectinazele, celulazele.

S-ar putea să vă placă și