YERSINIA

DIAGNOSTIC MICROBIOLOGIC

Caractere generale

Nu au spori, Bacili scurti,G -,se coloreaza bipolar, Catalazo +,oxidazo -; Au gazda naturala animalele; 3 specii importante: Y.pestis,Y.pseudotuberculosis,Y.enterocolitica.

YERSINIA

Yersinia pestis

Cocobacil G neg.,colorat Giemsa este bipolar,imobila,prezinta capsula la 37 C , iar la 28 C nu prezinta capsula, Cultivarea pe geloza sange, Mac Conkey, bulion Identificare :dupa caracterele de cultura,aglutinarea cu ser specific,teste biochimice Serologie: hemaglutinare titru mai mare de 1/16.

Yersinia enterocolitica

conine 11 specii dintre care doar 3 sunt de interes medical: Yersinia pestis este cauza ciumei, boal infectocontagioas. Se transmite de la rozatoare la om prin intermediul puricelui de sobolan Clinic: febr si durere local cu limfadenit si adenopatie regional satelit. n absenta unui tratament adecvat (tetraciclin) apar forme septicemice cu leziuni parenchimatoase hemoragice generalizate, n diferite tesuturi si organe (splin, ficat, tegumente si mucoase). Mortalitatea este peste 60%- 75%.

Y. pseudotuberculosis este un patogen animal

care produce la om infectii de tip enteral cu limfadenit primar, cu prinderea ileonului prececal si al apendicelui si mai rar septicemii. Se transmite prin alimente contaminate.

3. Y. enterocolitica produce o boal diareic,

ileit terminal si adenit mezenteric. Este un patogen intestinal .

Patogenie si tratament

Se cunosc 3 forme clinice de pesta umana: Bubonica,pulmonara si septicemica. Tratamentul :inceput urgent cu streptomicina si/sau tetraciclina.

PSEUDOMONAS
Bacilii din genul Pseudomonas fac parte din grupul bacteriilor gram-negative non-fermentative, alturi de alte genuri nrudite. Principalele specii ale genului care prezint importan medical sunt: Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas maltophilia, Acinetobacter baumannii Moraxella catarrhalis.

Ei fac parte din flora condiionat patogen a plantelor, animalelor i a omului i sunt deseori ageni etiologici ai unor infecii la gazda imunocompromis.

 Bacilii gram negativi, mobili datorit prezentei flagelilor polari, sunt nefermentativi, drepti sau usor ncurbati. Prezena citocromoxidazei este factor de difereniere fa de Enterobacteriaceae.(OXIDAZO +) Sunt microorganisme obligatoriu aerobe. Germenii genului dau natere unor pigmeni diferii:
piocianina- pigment de culoare verde-albstruie; fluoresceina - pigment galben-verzui; piorubina- pigment rou-brun piomelanina-pigment negru Din acest motiv coloniile prezint reflexe metalice, sunt fluorescente i degaj un miros aromatic.

Diagnostic de laborator
Caractere morfotinctoriale: -BGN, scurti, cu capete taiate drept, izolati sau in diplo, nesporulati, necapsulati(dar unii cu pseudocapsula), mobili Caractere de cultura: -are cerinte nutritive minime (medii simple), bacterie strict aeroba, cultura are miros foarte aromat - coloniile de tip S si uneori mucoide, cu luciu metalic si pigment -pe g.sange-colonii gri lucioase cu hemoliza -in mediu lichid formeaza la suprafata o pelicula colorata datorita pigmentilor

Caractere biochimice

TSI: Glucoza neg Lactoza neg Zaharoza neg Gaz neg H2S neg Oxidaza poz Prez pigment Creste la 42C

INFECII PRODUSE DE PSEUDOMONAS AERUGINOSA

Bacteriemia si endocardita Infecii pulmonare Infecii otice Infecii ale arsurilor Alte infecii

TRATAMENT

Terapia antimicrobian este greu de efectuat dat fiind faptul c speciile de Pseudomonas sunt rezistente la o gam larg de antibiotice. P.aeruginosa este de regul sensibil la penicilinele antiPseudomonas (carbenicilin, piperacilin, ticarcilin, etc.), la cefalosporinele de generaia a-III-a (ceftazidime, cefotaxim), la fluorochinolone (ciprofloxacin, ofloxacin), imipenem si aminoglicozide (gentamicin, amikacin). Este n mod natural rezistent la aminopeniciline, cefalosporinele I si II.

Dobndeste foarte usor rezistent la antibiotice, cele mai periculoase tulpini de P.aeruginosa fiind cele de spital (germeni de temut ai spitalelor) care prezint rezistent la o gam foarte larg de antibiotice. Cel mai frecvent mecanism de rezisten este cel enzimatic, prin producere de penicilinaze, iar n ceea ce priveste aminoglicozidele si fluoroquinolonele, rezistenta prin fenomene de impermeabilitate. Un alt mecanism de rezisten frecvent ntlnit la Pseudomonas este cel reprezentat de prezenta pseudocapsulei, care mpiedic ptrunderea antibioticului la nivelul sediului tint Dintre antibioticele antipseudomonas care rmn active chiar si n cazul tulpinilor multirezistente amintim imipenemul si aztreonamul.

Genul Pasteurella

Speciile genului Pasteurella sunt patogene pentru animale, dar pot produce o varietate de afeciuni la om: abcese localizate, septicemie sau endocardit. Genul Pasteurella cuprinde 11 specii: P. multocida (cu 3 subspecii: multocida, septica i gallicida), P. canis, P. stomatis, P. dagmatis, P. gallinarum, P. volantium, P. avium; P. langaa, P. caballi Majoritatea afeciunilor umane sunt cauzate de P.multocida subsp. multocida i subsp. septica, urmate de P.canis, P.

stomatis, P.dagmatis

Genul Pasteurella cuprinde cocobacili gram negativi nesporulai, imobili, colorai bipolar. aerobi, facultativ anaerobi cresc pe multe dintre mediile obinuite prin incubare la 37C. Izolarea este facilitat de folosirea mediilor mbogite i de incubarea n atmosfer de dioxid de carbon. aproape toate speciile sunt oxidazo-pozitive i catalazopozitive. Pasteurella multocida elaboreaz endotoxina lipopolizaharidic, posed activitate neuraminidazic, iar tulpinile virulente sunt ncapsulate. Penicilina este antibioticul de elecie. Se mai pot utiliza: ampicilina, amoxicilina+ac. clavulanic, cefuroximul, trimethoprim-sulfametoxazolul, tetraciclina i ciprofloxacinul.

ACINETOBACTER

Face parte din grupul bacteriilor gram neg nefermentative, Cea mai frecventa specie izolata este Acinetobacter baumanii Caractere morfotinctoriale : bacili scurti gram neg,asezati in diplo,imobili , unele tulpini poseda capsula(uneori se aseamana cu specia Neisseria)

Caracterele de cultura si biochimice

Creste pe medii uzuale sub forma de colonii de 2-3 mm ,de culoare crem sau gri Pe geloza sange sunt nehemolitice este aerob strict creste la 37 C Nu produce oxidaza, glucozo-negativ

Patogenitate

Infectiile cele mai frecvente sunt de tip nosocomial Pneumoniile si traheobronsitele, bacteriemii ,infectii ale pielii,sunt cele mai frecvente Este necesara izolarea si testarea sensibilitatii la antibiotice a tulpinii respective de Acinetobacter.

GENUL VIBRIO
-bacili Gram negativi ncurbai n form de virgul,

-mobili printr-un flagel polar, nesporulai, necapsulati, -catalazo negativi, oxidazo pozitivi. -se multiplic n mediu alcalin (pH 7-9) fiind organisme acvatice adaptate la variate salinitti
Specii cu importan medical
Vibrio cholerae agentul etiologic al holerei Vibrio parahaemolyticus determin infecii gastrointestinale, infecii ale plgilor Vibrio vulnificus determin septicemie, infecii localizate ale plgi

-bacterii cu form de bastonase relativ scurte (1,5 - 3 / 0,5m), -ncurbate sau drepte, alteori n form de S -Gram negative -un flagel la unul dintre capete -nu prezint spori si nici capsul

bacterii aerobe cresc pe medii cu pH alcalin pe ap peptonat alcalin vibrionii au o crestere rapid n 6 ore fac un vl fin la suprafat si tulbur mediul pe mediile solide colonii de tip S pe geloz snge variantele neholerigene produc n general colonii hemolitice dintre tulpinile holerigene biotipul El Tor produce hemoliz beta

Colonii tip S pe geloza sange si MacConkey

Vibrio cholerae germen aerob oxidazo-pozitiv catalazo-pozitiv descompune unele zaharuri (glucoz, manoz, sucroz si galactoz) este indol pozitiv nu produce ureaz nu produce H2S

antigen flagelar H este comun tuturor vibrionilor un antigen somatic O pe baza lui vibrionii au fost ncadrati n mai multe serogrupe notate O1- O6 si O139 dintre acestea patogene (holerigene) sunt serogropele O1 i O139 serogrupul O1 prezint dou biotipuri clasic El Tor diferentiate pe baza unor proprietti fiziologice si a sensibilittii fat de bacteriofagi celelalte serogrupuri sunt neholerigene

Imunitatea dup vaccinare este partial si dureaz numai 3-6 luni

izolarea si identificarea vibrionului holeric din materiile fecale confirmarea diagnosticului se face la laboratoare de referin se recolteaz materii fecale emise spontan se insmaneaz cat mai repede vibrionii sunt foarte sensibili la uscciune dac nu este posibil se pot utiliza medii de transport mediul Carry-Blair apa peptonat alcalin

examenul direct macroscopic aspectul scaunului este caracteristic: apos cu coninut fecaloid minim granulaii riziforme, ca zeama de orez preparatul nativ examinat la microscopul cu fond intunecat miscarea vie, de rostogolire

Izolarea iniial pe ap peptonat alcalin ca mediu de imbogire dup o incubare de 6 ore treceri pe medii selective: BSA TCBS geloz sange alcalina incubarea se face in aerobioz, la 37oC, 24 de ore

coloniile suspecte se identific printr-o reacie de aglutinare cu ser anti holeric O1 si O139 rezultatul pozitiv se comunic imediat medicului curant tulpina izolat se trimite pentru confirmarea diagnosticului la laboratorul de referin transportul tulpinilor se face in condiii bine stabilite pentru a evita contaminarea mediului si a altor persoane cu toate c V. cholerae este sensibil la multe antibiotice se efectueaz antibiograme pentru a urmri instalarea rezistenei

cea mai important msur terapeutic compensarea rapid a pierderilor hidroelectrolitice prin rehidratare intravenoas cnd boala se amelioreaz si exist tolerant gastric se poate trece la rehidratarea oral medicatia antimicrobian se administreaz n cure scurte antibioticul se alege n functie de rezistenta la antibiotice a tulpinilor circulante n focarul endemic

GENUL CAMPYLOBACTER

Denumirea genului provine din limba greac (campylo=ncurbat) i se refer la forma bacteriilor. n prezent, se consider un numr de 18 specii, mai importante n patologia uman fiind C. jejuni cu subspeciile

jejuni i doylei,

C. Coli i C. fetus

bgn, nesporulai, de form spiralat, ncurbat sau asemntoare literei S. prevzui cu un singur flagel polar, la unul sau ambele extremiti, ceea ce le confer o mobilitate caracteristic. microaerofile, unele specii putnd crete i n condiii de anaerobioz oxidazo-pozitive, catalaza, producerea de H2SO4, reducerea nitratului, hidroliza hipuratului, sensibilitatea la acidul nalidixic i cefalotin sunt utilizate ca teste de difereniere ntre diferitele specii. n culturi mai vechi de 48 de ore, pe medii solide i lichide, sau dup pasaje repetate, se pot observa forme rotunjite de 0,5m sau mai mari, denumite corpi cocoizi. Aceste forme reprezint un stadiu degenerativ al bacteriilor sub influena condiiilor de de mediu. C. fetus crete la 25C, iar C. jejuni la 42C.

Diagnosticul de laborator

Bacteriologic Se izoleaz cel mai frevent din materiile fecale Examen microscopic: pe frotiurile colorate Gram sau Giemsa Bacilii dispui in diplo sunt asemnai cu nite aripi de pescrui.

Sunt microorganisme cu exigene deosebite de cultivare i necesit utilizarea unor procedee speciale: o atmosfer de incubare optim (microaerofilie), medii de cultur nalt selective (cu coninut de cefalosporine),o temperatur optim de incubare: 42C-43C (cu excepia lui C.fetus care nu este termophil), o incubare prelungit de 48-72 ore, sau mai mult. Identificarea - pe baza caracterelor morfologice i culturale. Catalaza i oxidaza sunt pozitive. Serologic: const n evidenierea AC anti C. coli i C.jejuni prin metoda Elisa i RFC.

Tratament

Tulpinile izolate de la gazde umane, spre deosebire de cele izolate la alte mamifere i psri sunt sensibile la: eritromicin, tetraciclin, cloramfenicol, nitrofurantoin, aminoglicozide, clindamicin Majoritatea tulpinilor izolate sunt rezistente la peniciline, cefalosporine i sulfamide. Antibioticul de elecie n gastro-enterite este eritromicina, iar n cazul septicemiilor se folosesc aminoglicozidele.

Diagnosticul de laborator pp- reprezentate de fragmentele de mucos gastric obinute endoscopic, fragmente de periaj i aspirat gastric (izolarea din hemoculturi este doar n stadiu de experiment). examenul microscopic direct: pentru examinarea de rutin a preparatelor bioptice, se recomand coloraia Giemsa. Se mai utilizeaz coloraia cu hematoxilin-eozin.

HELICOBACTER PYLORI

Izolarea se poate face pe medii selective (cu adaosuri de antibiotice), sau neselective suplimentate cu snge 10% (uman, de cal sau de berbec), n atmosfer de CO2. Identificarea ia n considerare: caracterele morfologice i culturale, oxidaza i ureaza pozitive (testul ureazei este cel mai rapid i uor de efectuat).

Serologic: const n titrri de AC anti H.pylori prin reacia ELISA (nu este utilizat n mod curent - titrul AC persist timp ndelungat, testele neputnd diferenia o infecie veche de una recent; titrul anticorpilor nu poate fi corelat cu severitatea bolii, sau rspunsul la terapie)

Tratament, Helicobacter pylori este sensibil la o gam larg de antibiotice: eritomicin, tetraciclin, penicilina G, gentamicin, cefalotin, clindamicin, ciprofoxacin, nitrofurantoin, rifampicin. Este n mod natural rezistent la: cefsulodin, ac. nalidixic, sulfonamide, trimetoprim, vancomicin. n practica curent se folosete tripla terapie a acestor infecii cu: bismut+metronidazol+amoxicilin