Sunteți pe pagina 1din 142

Maistru: Bor Maxim

Construcia Calculatorului

Bor Maxim

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Cuprins
Cuprins................................................................................................................................................... 1 Capitolul 1 Scurt istoric, apariia calculatorelor............................................................................... 3 ..............................................................................................................................................................13 Capitolul 2: Schema de baz P.C. Schema functionala a unui P.C................................................14 Capitolul 3 icroprocesorul !CP"#..................................................................................................1$ 3.1 Caracteristicele procesorului..........................................................................................................20 Capitolul 4 Placa de baz! other %oard#........................................................................................23 Capitolul & emoria '( ................................................................................................................ 2& 5.1 Modele constructive ale modulelor de memorie............................................................................2 5.2 !ncompati"ilitati............................................................................................................................. 2# 5.3 Memoria $%M si capacitatea maxima...........................................................................................32 Capitolul ) emoria '* ................................................................................................................34 &.1 Clasi'icarea.....................................................................................................................................35 &.2 (ecuritatea memoriei......................................................................................................................3& &.3 !nstrumente de pro)ramare a memoriilor $OM.............................................................................3 Capitolul +:,ispoziti-e interne suplimentare...................................................................................3. .1 *lac+ video....................................................................................................................................3# .2. *lac+ de sunet................................................................................................................................,5 .3 Modemul.......................................................................................................................................52 Capitolul $:,ispoziti-e periferice de intrare/ e0ire..........................................................................)1 -.1. .%(.%./$%...............................................................................................................................&1 -.1.1 Microcontrolerul -0,2............................................................................................................ &2 -.1.2 Modele de tastaturi..................................................................................................................&3 -.1.3 0rupe de taste..........................................................................................................................&, -.1., .astele speciale....................................................................................................................... &5 -.1.5 Com"ina1iile de taste...............................................................................................................&-.2. MO/(23/4.................................................................................................................................. , -.2.1 .ipuri de mausuri.................................................................................................................... 5 -.3 Monitorul........................................................................................................................................-0 -.3.1 Clasi'icarea monitoarelor........................................................................................................-0 -.3.2. (peci'ica1iile de monitor dimensiunea ecranului i supra'a1a util+ 5vie6a"le area7:.............-2 -.3.3 .ipuri constructive de ecrane i tu"uri. 8unc1ionare...............................................................-& -., !mprimanta................................................................................................................................... 100 -.5 (canerul........................................................................................................................................105 -.5.1 .ipuri de scannere ................................................................................................................10 -.5.2 *rincipiul de 'unc1ionare.......................................................................................................112 . 12tensii de memorie.......................................................................................................................11+ #.1 9ard3dis:3ul................................................................................................................................. 11 #.1.1 *rincipiile ;ard3dis:3ului...................................................................................................... 11#.1.2 Capacitate i per'orman1+......................................................................................................11# #.1.3(tocarea datelor......................................................................................................................122 #.2 <isc;et 58< = 'lopp>3disc7...........................................................................................................123 #.2.1 8ormatul................................................................................................................................ 12, #.2.2. /nitatile de disc;eta.............................................................................................................125 #.2.2.1 *roiectarea mecanica..........................................................................................................12& #.2.2.2.Controlul vite?ei.................................................................................................................12& #.2.2.3Controlul capetelor..............................................................................................................12& #.2.2., !ndexarea capetelor............................................................................................................ 12 #.2.2.5Circuite electronice de control............................................................................................ 12#.2.3 8unctionarea..........................................................................................................................12#.2., 9ard6are...............................................................................................................................131
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

#.2.,.1 Comprimarea discurilor..................................................................................................... 131 #.3. <iscurile optice 5C<7..................................................................................................................133 #.3.1 C< = Compact <isc.............................................................................................................. 13, #.3.2 C<3$3Compact <isc3$ecorda"le si C<3$@3Compact <isc3$e@rita"le............................135 #.3.3<A< = <i)ital Aideo <isc sau <i)ital Aersatile <isc...........................................................13& #.3., B< = Blu3ra> <isc.................................................................................................................13#

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Capitolul 1 Scurt istoric, apariia calculatorelor


Calculatoarele electronice sunt urmasele unor dispo?itive de calcul mai rudimentare dar 'oarte in)enioaseB n+scute din pasiunea si am"itia oamenilor de a e'ectua calcule din ce Cn ce mai precise. *aradoxal Dns+B atDt cei pasionati de calculeB Dntre care amintim ilustrele nume ale lui %mpere si 0aussB cDt si cei c+rora le displ+ceau calculele 5'rance?ul de CondorcetB de exempluB a Dmp+rtit un premiu al %cademiei din Berlin Cn 1 , cu astronomul .empel;o'' 'iindc+ avea o eroare de calcule7 erau interesati de de?voltarea dispo?itivelor de calcul automate. *rimele pro"leme de calcul erau exclusiv numericeB dar calculatoarele de ast+?i pot solutiona pro"leme complicateB prelucrDnd in'ormatii complexeB de tipuri diverse. Aom enumera Dn continuare etapele evolutiei dispo?itivelor de calcul pDn+ la aparitia calculatoarelor moderneB enumerDndB cu titlu in'ormativB si mai ales pentru in)enio?itatea lorB cDteva dintre acestea 17Dispozitive de calcul simple

Eo;n Fapier 5155031&1 7 a inventat un dispo?itiv cu "astonase prismatice pe care erau Dnscrise produsele cu 1B2B...B# ale ci'relor de la 1 la # pentru simpli'icarea Dnmultirii.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

2. 0unter 515-131&2&7 a construit scara lo)aritmic+B reducDnd Dnmultirea a dou+ numere la operatia de adunare a dou+ se)mente prin 'olosirea 'ormulei lo)5a x "7Glo)5a7Hlo)5"7.

2. @in)ate 515#331&5&7 a per'ectionat scara lo)aritmic+ cu dou+ ri)le )radate care pot aluneca una de3a lun)ul celeilalteB creDnd ri)la lo)aritmic+ ce se mai 'oloseste si astI?i.

<e remarcat c+ dispo?itivele amintite mai sus nu e'ectuea?+ adun+ri si necesit+ operare exclusiv manual+. Jn 1&,2B Blaise *ascal 51&2331&&27 a inventat o masin+ de adunat mecanic+ pentru a3si aKuta tat+lB care era administrator 'inanciar. Masina consta din sase cilindri ce aveau repre?entate ci'rele 0B1B...B# pe cDte o "and+. 4a 'iecare rotatie cu 1L10 din lun)imea cercului corespun?+torB se sc;im"a ci'ra iar 'iecare 10 atins de un cilindru determina trecerea automat+B pe cilindrul urmItorB a unei unitIti de ordin superior. %st'elB suma a dou+ numere re?ulta Dn urma rotatiilor succesive '+cute pentru primul si al doilea num+r

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Masina lui *ascal a 'ost simpli'icatI de 4epine 51 257 iar Dn 1-51B A. (c;ilt a pre?entat la 4ondra o masin+ de adunat Dn care ci'rele se Dnscriau pe clape. 0ott'ried von 4ei"ni? 51&,&31 1&7 a construit masini de adunat si Dnmultit 51&#,B 1 0,7 inventDnd un cilindru suplimentar care permitea repetarea adun+rilor Dn vederea e'ectuIrii unei Dnmultiri 5antrenorul7. <ispo?itivele de calcul descrise de el pentru e'ectuarea celor patru operatii aritmetice au aplicatii si ast+?i.

.;omas de Colmar a creat Dn 1-20 prima masin+ de adunat si Dnmultit care a intrat Dn viata economic+. C;arles Ba""a)e a proiectatB Dntre 1-3, si 1-5,B o masin+ careB 'olosind rotite de calcul ?ecimalB urma s+ execute o adunare Dntr3o secund+ dar care n3a 'ostB din p+cateB complet reali?at+. Munca lui Ba""a)e a 'ost CncuraKat+ de ideile inovatoare ale %dei B>ronB numele celor doi r+mDnDnd de re'erint+ Dn pionieratul in'ormaticii prin intuirea unor principii )eneral vala"ile Dn in'ormatic+B cum ar 'i separarea memoriei si unit+tii de executie Dn construirea unui calculator sau posi"ilitatea utili?+rii acestuia pentru re?olvarea unor pro"leme complexe.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&

Maistru: Bor Maxim

*. 4. Ce"Csev 51-2131-#,7 a construit o masin+ de adunat si Dnmultit cu miscare continu+B care semnala sonor momentul de stopare a manivelei. Aite?a de lucru a acestor masini va creste pDn+ la cDteva ?eci de operatii pe secund+ prin Dnlocuirea DnvDrtirii manuale a manivelei cu operatii electrice. 4a expo?itia de la *aris din anul 1#20B .orres > Muevedo a pre?entat o masin+ care e'ectua Dnmultiri si DmpIrtiriB numerele 'iind introduse prin ap+sarea pe clape.

27 Nn prima KumItate a secolului al OO3lea au 'ost inventate masini analogice care trans'ormau o pro"lemI matematic+ 5teoretic+ sau practic+7 Dntr3una "a?at+ pe m+rimi 'i?ice 5se)menteB un);iuriB intensitatea curentului electricB variatii de potential7 pe "a?a unei analo)ii. Dn 'inal se o"tinea un re?ultat aproximativ dar convena"il din punct de vedere practic. /n exemplu de transpunere a unei pro"leme numerice Dn termeni
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

analo)ici este reducerea Dnmultirii a dou+ numere la adunarea a dou+ se)mente 'olosind scara lo)aritmic+. 37 C+tre miKlocul secolului al OO3lea apar calculatoarele electronice 5care pot 'i si ele numerice sau analo)ice7B capa"ile s+ re?olve pro"leme complexe. (tructura acestora este pre?entatI Dn %r;itectura )eneral+ a sistemelor de calcul *e scurtB orice calculator tre"uie s+ 'ie capa"il s+ memore?e in'ormatii 5date si pro)rame7B deci contine un dispo?itiv de memorieB s+ comande executia operatiilorB deci contine un dispo?itiv de comand+ si s+ le execute 5dispo?itiv aritmetico3lo)ic7.%ceste componente sunt interconectate pentru "una 'unctionare a calculatorului. Dn scopul reali?+rii le)Iturilor dintre calculator si exteriorB apar dispo?itive de introducere a datelorB respectiv extra)ere a re?ultatelor. 0ri)ore Moisil spunea: PCalculatorul nu re?olv+ pro"lemeB cum se spune. *ro"lemele le re?olv+ omulB dar Dn re?olvarea lor omul se serveste nu numai de toc si ;DrtieB ci si de calculatorPB su"liniind 'aptul c+ un calculator este un instrument de lucruB nu o Pinteli)ent+P de sine st+tDtoare. <e alt'elB acest principiu nu s3a sc;im"at nici c;iar Dn noul domeniu al inteli)entei arti'icialeB unde calculatorul poate 'i '+cut s+ PDnveteP lucruri noi pe "a?a anumitor in'ormatii 'urni?ateB Dmpreun+ cu niste re)uli de deductieB dar Dn ultim+ instant+ omul este cel care a implementat aceste mecanisme. %sadarB un calculator este 5deocamdat+7 atDt de Pinteli)entP cDt Dl 'acem noi s+ 'ie. <up+ cum pro"a"il s3a dedus deKaB dispo?itivul 'i?ic 5hardwareB din lim"a en)le?+7 repre?entat de calculator nu este su'icient pentru exploatarea sa e'icient+Q mai este nevoie de un sistem de pro)rame 5software7 care ne permite s+ 'olosim resursele 'i?ice pentru re?olvarea pro"lemelor dorite. Dn a"senta acestoraB calculatorul ar 'iB dac+ nu inutilB Dn orice ca? 'oarte di'icil de 'olosit 5exclusiv Cn lim"aK masin+B precum primele calculatoare ap+rute7. *+rtile ;ard si so't ale unui calculator alc+tuiesc Dmpreun+ sistemul de calcul.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

*rimul calculator electronic a 'ost construit Dn 1#,3 Dn (tatele /nite 5*;iladelp;ia7 si s3a numit 2F!%C.

2F!%C %cesta 'olosea procedeele de calcul aplicate la calculatoarele mecanice darB datorit+ pieselor electroniceB avea o vite?+ mai mare: 32.000 de operatii aritmetice pe secund+. 2ra de dimensiuni mariB componentele sale principale 'iind o memorie pentru dateB una pentru instructiuni si o unitate de comand+ pentru executia instructiunilor. Nn 1#, B Eo;n von Feumann sta"ileste principiile de "a?+ pentru calculatoarele clasice 5ar;itectur+ von Feumann7B vala"ile pDn+ ast+?i: la un moment datB unitatea central+ a calculatorului execut+ o sin)urI instructiuneB instructiunile pro)ramului 'iind retinute Dn memoria intern+ calculatorului.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Eo;n von Feumann 2volutia cronolo)ic+ a calculatoarelor electronice este descris+ Dn continuare su" 'orma )eneratiilor de calculatoare. (e poate remarca 'aptul c+ de?voltarea caracteristicilor 'i?ice si per'ormantelor calculatoarelor a 'ost extraordinar de dinamic+Q de 'apt domeniul calculatoarelorB privit atDt din punctul de vedere ;ardB cDt si so'tB a avut cea mai rapid+ evolutie dintre industriile si te;nolo)iile secolul nostru. *rimele sisteme electronice de calculB de dimensiuni considera"ileB erau departe de per'ormantele calculatoarelor moderne si exist+ toate motivele s+ credem c+ aceast+ evolutie va continua. Generatia 1 51#,331#5&7. *rincipalele componente 'i?ice ale acestor calculatoare erau tu"urile electronice pentru circuitele lo)ice si tam"urul ma)netic rotativ pentru memorie. Aite?a de lucru era mic+: 50330.000 operatii pe secund+ iar memoria intern+ 3 2RO. %ceste calculatoare aveau dimensiuni 'oarte mari si de)aKau o cantitate de c+ldur+ destul de mareB deci nu o'ereau si)urant+ per'ect+ Dn utili?are. *ro)ramarea acestor calculatoare era di'icil+B 'olosindu3se lim"aKul masin+ si ulterior lim"aKul de asam"lare. $epre?entantul cel mai cunoscut al acestei )eneratii este calculatorul 2F!%C. 2numerarea caracteristicilor sale 'i?ice este 'oarte su)estiv+ pentru a crea o ima)ine
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

10

Maistru: Bor Maxim

asupra primelor tipuri de calculatoare: el continea 1-.000 de tu"uri electroniceB .500 de releeB .000.000 de re?istente si ocupa 1,5m2B cDntI+rind 30t. Generatia 2 51#5 31#&37 *rincipalele te;nolo)ii ;ard erau repre?entate de tran?istori 5diode semiconductoare7 si memorii din 'eriteB vite?a de lucru atins+ 'iind de 200.000 de operatii pe secund+ iar memoria intern+ 3 de aproximativ 32RO. 2c;ipamentele peri'erice de introducereLextra)ere de date au evoluat si eleQ de exempluB de la masini de scris cu 10 caractere pe secundI s3a trecut la imprimante rapide 5pentru acea perioad+7 cu sute de linii pe minut. *ro)ramarea acestor calculatoare se putea 'ace si +n lim"aKe de nivel Dnalt 58ortranB Co"ol7 prin existenta unor pro)rame care le traduc Dn lim"aK masin+ 5compilatoare7. %pare un paralelism Dntre activitatea unit+tii de comand+ si operatiile de intrare3iesire 5dup+ ce unitatea de comand+ initia?+ o operatie de intrare3iesireB controlul acesteia va 'i preluat de un procesor speciali?atB ceea ce creste e'icienta unit+tii de comand+7. Dn memoria calculatorului se pot a'la mai multe pro)rame 3multiprogramare3 desi la un moment dat se execut+ o sin)ur+ instructiune. <intre calculatoarele ale )eneratiei a douaB amintim <%C!CC3200B C!8% 101 si 102.

Generatia 351#&,31# 17 *rincipala te;nolo)ie ;ard era repre?entat+ de circuitele inte)rate 5circuite miniaturi?ate cu 'unctii complexe7B memoriile interne ale calculatoarelor 'iind alc+tuite din semiconductoare. %par discurile ma)netice ca suporturi de memorie extern+ iar vite?a de lucru creste la 5 milioane de operatii pe secund+. Cel mai cunoscut repre?entant al )eneratiei este !BM 3&0

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

11

Maistru: Bor Maxim

!BM 3&0 Generatia 3.551# 131#-17 Cresc per'ormantele circuitelor inte)rate si se standardi?ea?+. %par circuitele cu inte)rare sla"+ 5((! = (imple (cale o' !nte)ration7 si medie 5M(! = Medium (cale o' !nte)ration7B ec;ivalentul a 100 de tran?istoare pe c;ip. Aite?a de lucru este de 15.000.000 de operatii pe secund+ iar memoria intern+ aKun)e la 2MO. (e 'olosesc lim"aKe de nivel Dnalt 5*ascalB 4isp7. Generatia 4 51#-231#-#7 (e 'olosesc circuite inte)rate pe scar+ lar)I 54(! = 4ar)e (cale o' !nte)ration7 si 'oarte lar)+ 5A4(! = Aer> 4ar)e scale o' !nte)ration7 5ec;ivalentul a 50.000 de tran?istoare pe c;ip7B memoria intern+ creste la -MO iar vite?a de lucru 3 la 30.000.000 de operatii pe secund+. %par discurile optice si o nou+ directie Dn pro)ramare: pro)ramarea orientat+ pe o"iecte. Calculatoarele )eneratiilor !3!A respect+ principiile ar;itecturii clasice 5von Feumann7 si au 'ost construite pentru a reali?a Dn )eneral operatii numerice. Calculele matematice complicateB dup+ al)oritmi complecsi care s+ 'urni?e?e re?ultate exacte 5de exemplu inte)rareB limiteB descompuneri de polinoameB serii7B numite calcule sim"oliceB au apIrut doar Dn ultimele decenii si nu au 'ost 'avori?ate de constructia calculatoarelorB ci de un so't puternicB "a?at pe al)oritmi per'ormanti.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

12

Maistru: Bor Maxim

*Dn+ Dn Kurul anilor S-0B evolutia calculatoarelor a 'ost preponderent "a?at+ pe salturi te;nolo)ice. ConstatDndu3se Dns+ c+ maKoritatea pro)ramelor nu 'olosesc Dn Dntre)ime posi"ilitItile calculatoarelor dintr3o )eneratieB s3a Dncercat cresterea per'ormantelor activitItii de creare a so't3uluiB urm+rind principiul evident c+ activitatea uman+ nu se "a?ea?+ pe prelucr+ri de dateB ci de cunostinte Dntre care apar operatii lo)ice de deductie. /lteriorB se va pune c;iar pro"lema )+sirii unor ar;itecturi per'ormante care s+ sustin+ noile concepte si cerinte de prelucrare a cunostintelor. %r;itectura urm+toarei )eneratii de calculatoare nu va mai respecta Dn mod necesar principiile von Feumann. Generatia 551##037 este )eneratia inteli)entei arti'icialeB 'iind Dn mare parte re?ultatul proiectului Kapone? de cercetare pentru noua )eneratie de calculatoare. *rincipalele preocup+ri ale cercetItorilor din domeniul inteli)entei arti'iciale se suprapun Dn cea mai mare parte cu 'unctiile noii )eneratii de calculatoareB care sunt pre?entate mai Kos. %ceste calculatoare sunt "a?ate pe prelucrarea cunostintelor 5Rno6led)e !n'ormation *rocessin) (>stem 3 R!*(7B Dn conditiile Dn care aceste prelucr+ri devin preponderente Dn maKoritatea domeniilor stiinti'ice. <in punct de vedere te;nicB se 'olosesc circuite A4(! 5ec;ivalentul a peste 1 milion de tran?istoare pe c;ip7B atin)Dndu3se o vite?+ de lucru 'oarte mareB pentru care apare o nou+ unitate de m+sur+: 14!*( 54o)ical !n'erences *er (econd7 G 1000 de operatii pe secund+7. %st'elB vite?a noilor calculatoare se estimea?+ la 100 M 4!*( pDn+ la 1 0 4!*(. %pare pro)ramarea lo)ic+B "a?at+ pe implementarea unor mecanisme de deductie pornind de la anumite PaxiomeP cunoscuteB al c+rei repre?entant este lim"aKul *rolo). 8unctiile de "a?+ ale noii )eneratii de calculatoare sunt:

interfata inteligent ntre om si calculator: (e urm+reste implementarea unor 'unctii similare celor umane 5au?B v+?B 'olosirea lim"aKului7 prin mecanisme de recunoasterea 'ormelorB exprimare prin ima)ini si studiul lim"aKului natural 5directie important+ a inteli)entei arti'iciale7. %st'elB utili?atorii calculatoarelorB mai ales nespecialistiB vor avea la dispo?itie un instrument de lucru mult mai a)rea"il.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

13

Maistru: Bor Maxim

gestiunea cunostintelor: Cunostintele tre"uie s+ poat+ 'i memorate su" 'orme care s+ permit+ un acces optim la "a?ele de cunostinte 5asociativ7 si Dntretinerea "a?ei de cunostinte prin introducerea de cunostinte noiB eliminarea inconsistentelorB c;iar Dnv+tare de cunostinte 5caracteristic+ inteli)entei arti'iciale7. realizarea de inferente (deductii si predictii: %cestor actiuniB similare )Dndirii umaneB li se poate asocia Dn mod cert atri"utul de Tinteli)entU. *ro"lemele de inteli)ent+ arti'icial+ se vor re?olva u?ual 'olosind "a?ele de cunostinte asupra c+rora se aplic+ re)ulile de deductie. (e 'olosesc metode si te;nici care permit )enerarea automat+ a unor pro)rame si testarea corectitudinii pro)ramelor. Omul va 'i asistat Dn o"tinerea de cunostinte noi prin simularea unor situatii concreteB necunoscute Dnc+. %ceste tipuri de pro"leme sunt 'oarte complexe si necesit+ instrumente de a"ordare adecvate: pro)ramare lo)ic+B metode de pro)ramare euristice care s+ 'urni?e?e solutii "une 5c;iar dac+ nu optime7 Dntr3un timp scurtQ te;nicile enumerateB care permit )+sirea solutiei Dntr3un spatiu de c+utare de dimensiuni 'oarte mariB sunt de?voltate tot Dn cadrul inteli)entei arti'iciale. /n ca? special de deductie este predictia 5prevederea unor evolutii pe "a?a anumitor cunostinte date7B care se implementea?+ 'olosind mecanisme ce Dncearc+ s+ simule?e 'unctionarea creierului uman prin intermediul retelelor neuronale. O alt+ te;nic+ inspirat+ din lumea "iolo)icului Dn inteli)enta arti'icial+ o constituie algoritmii geneticiB care au caracteristici de adapta"ilitate la contextB similar cu adaptarea la mediu a populatiilor "iolo)ice.

3eneratia ) apare deocamdat+ doar Dn literatur+B su" 'orma conceptului ipotetic de Vcalculator viuB despre care se 'ilo?o'ea?+ si despre care oamenii se Dntrea"+ dac+ va putea 'i o"tinut Dn viitor prin atasarea unei structuri de tip %<F la un calculator neuronal.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

1,

Maistru: Bor Maxim

Capitolul 2: Schema de baz P.C. Schema functionala a unui P.C


Mai DntWi de toate este necesar s+ explic+m ce este un calculatorB Dn ce scopuri este 'olosit acesta iar mai apoi cum 'unc1ionea?+ el Dn linii mari. Odat+ sta"ilite aceste no1iuni va 'i mai simplu s+ intr+m Dn detalierea unor termeni u?uali Dn te;nolo)ia in'orma1iei.

Calculatorul este un ec;ipament electronic ce permite prelucrarea automat+ a datelor sau reali?area unor sarcini cum ar 'i calculele matematice sau comunica1iile electroniceB pe "a?a unor seturi de instruc1iuniB numite pro)rame. !rogramele sunt: seturi de comen?i sau instruc1iuniB ce se execut+ Dntr3o anumit+ ordineB care sunt culese i procesate de componentele electronice ale calculatoruluiB re?ultatele 'iind stocate sau transmise componentelor peri'ericeB cum ar 'i monitorul sau imprimanta. 4a ora actual+B calculatorul este 'olosit Dn multe i variate domenii.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

15

Maistru: Bor Maxim

<e exempluB Dn mediul a'acerilor calculatorul este 'olosit pentru a reali?a tran?ac1ii Dntre conturiB trans'er de 'onduri sau orice alt+ opera1ie "ancar+B pentru a citi codurile de "are de pe produse sau cele ma)netica a c+r1ilor de credit. Nn casele oamenilorB tot 'elul de tipuri de computere 5termen Dmprumutat din l". en)le?+7B care controlea?+ aparatele electronice ce modi'ic+ temperatura interioar+B ce operea?+ sistemul de alarm+B stereo3 caseto'oaneB telecomen?i etc. <e ademenea computerele Di )+sesc o mare utilitate Dn domeniulcercet+rii tiin1i'iceB Dn re?olvarea unor delicate opera1ii de tip medicalB pe care omul nu le3ar putea DndepliniB sau i3ar 'i 'oarte )reu. Nn multe ca?uri computerele tind s+ corecte?e erorile umane care survin Dn orice domeniu. 2ste de remarcat 'aptul c+ din ce in ce tot mai multe elemente importante din ar;itectura unui calculator au c+p+tat individualitateB p+strWndu3i "ineDn1eles inte)rarea Dn sistemB prin acest lucru urm+rindu3se posi"ilitatea up)rade3 urilor '+r+ a se Dnlocui Dntre)ul calculator. %st'el acestuia i se poate con'eri titulatura de sistem de calculB adic+ un ansam"lu de dou+ componente: ;ard6are 5care cuprinde totalitatea componentelor electronice si mecanice7 i so't6are 5care cuprinde totalitatea pro)ramelor utili?ate7.*artea ;ard6are cuprinde memoria care stoc;ea?+ datele i instruc1iunile ce permit calculatorului s+ 'unc1ione?eB 5unitatea central+ de procesare 5C*/7 care duce la Dndeplinire acele instruc1iuniB unitatea B/( care conectea?+ p+r1ile componente ale computeruluiB unit+1ile de intrareB ca de exemplu tastatura i mouse3ulB care permit user3ului s+ comunice cu computerulB unit+1ile de ieireB ca de exemplu imprimanta i monitorulB care permit computerului s+ a'ie?e in'orma1iile cerute de userB i altele. *artea de so't6are este in )eneral compus+ din sistemul de operare i din pro)rame utilitare care permit computerului mana)ementul 'iierelor sau al unor peri'erice. /nitatea central+ de procesare este un circuit microscopic care este principalul procesor din computer. /n C*/ este Dn )eneral un sin)ur microprocesor '+cut din material semiconductor de o"icei siliciu avWnd pe supra'a1+ milioane de componente electrice. *e o scar+ mai lar)+B un C*/ este de 'apt o Dnsumare de unit+1i de procesare interconectateB 'iecare 'iind r+spun?+toare pentru un sin)ur aspect al 'unc1iei C*/3ului. /nit+1ile de procesare interpretea?+ i implementea?+ instruc1iunile so't6are3uluiB 'ace calcule i compara1iiB deci?ii lo)ice 5adev+rat sau 'als7B stoc;ea?+ temporar in'orma1ii pentru alte
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

1&

Maistru: Bor Maxim

unit+1i de procesareB monitori?ea?+ paii pro)ramului Dn des'+urare i permit C*/3ului s+ comunice cu ale p+r1i componente ale computerului. *rincipala 'unc1ie a C*/3ului este de a reali?a opera1ii aritmetice i lo)iceB asupra datelor luate din memorie i asupra in'orma1iilor primite de la peri'erice. C*/3ul este controlat de o serie de instruc1iuni provenite de la anumite tipuri de memorieB cum ar 'i cele stocate Dn ;ard dis:B 'lopp> dis:B C<3$OM sau "en?i ma)netice. %ceste instruc1iuni sunt trecute prin $%M 5$andom %ccess Memor>7B unde le sunt date adrese speci'ice de memorieB Dn 'unc1ie de necesitatea i utilitatea lor. Nn timpul execut+rii unui pro)ramB datele sunt trecute din $%M printr3o inter'a1a de 'ire numite B/( unitPB care conectea?+ C*/ cu $%M. %poi datele sunt decodate printr3o unitate de decodareB care interpretea?+ si implementea?+ instruc1iunile. Odat+ decodateB datele sunt trecute prin unitatea aritmetico3lo)ic+ 5%4/7B care reali?ea?+ calcule aritmetice si compara1ii. %ceste date pot 'i stocate de c+tre %4/ Dn adrese de memorie temporareB numite re)itriB de unde pot 'i luate rapid. %4/ reali?ea?+ opera1ii speci'iceB cum ar 'i adun+riB Dnmul1iri i teste condi1ionale ale datelor din re)itriB re?ultatele 'iind trimise spre $%M sau stocate Dn al1i re)itri pentru a 'i 'olosite ulteriorB Dn timpul acestui procesB o alt+ unitate de procesare 5/nitatea de Comand+ i Control7 monitori?ea?+ 'iecare instruc1iune succesiv+ a pro)ramuluiB asi)urWndu3se de ordinea corect+ a instruc1iunilor. %cesta unitate are ca principal+ 'unc1ie corectarea posi"ilelor erori survenite Dn parcur)erea instruc1iunilor Dn mod corect. C*/ este condus de 'recven1a de ceasB reali?at+ de unele circuite repetitive asem+n+toare unui ceasB care trimite semnale pulsatorii periodice cu rolul de a sincroni?a opera1iile. %ceste 'recven1e pulsalorii sunt m+surate Dn M9?. Computerele prin intermediul C*/ pot accesa un num+r constant de unit+1i de "a?+ ale datelor 5m+surate Dn "i1i7. %cest num+r constant se numete cuvWnt de prelucrareB iar dimensiunea cuvWntului a dat natere unei clasi'ic+ri: calculatoarele normale 'oloseau cuvinte de &, "i1iB cele simple i 12- "i1iB cele du"leQ minicalculatoarele 'oloseau cuvinte de 32 "i1iB cele simple i &, "i1iB cele du"le iar microcalculatoarele -B respectiv 1& "i1iB aKun)Wndu3se c;iar la 32. /nit+1ile de intrareB cum ar 'i tastaturaB mouseB scannerB Ko>stic:B camera di)ital+B li);t penB touc; panel etcB permit celui ce operea?+ computerul 5user3ul7 s+ comunice cu

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

acesta. /nit+1ile de ieire sunt acele unit+1i cu aKutorul c+rora computerul comunic+ utili?atorului re?ultatele proces+rii sale: monitoareB imprimanteB "oxeB proiectoare etc /nit+1ile de intrareLieire sunt acele unit+1i care pot prelua date sau in'orma1ii i Dn acelai timp pot transmite date sau in'orma1ii: modemB pl+cile de sunet sau ima)ine etc. Memoria intern+ 5$%M G random acces memor> i $OM G read onl> memor>7. Memoria $%M este acea memorie care se ter)e la Dnc;iderea sistemului de calcul. 2a poate 'i de mai multe 'eluri: 8*M3$%M 5'ast pa)e mode7B 2<O3$%M 5extended data output7B (<3$%M 5s>ncronous d>namic7B $<3$%MB <<3$%M i altele. /n important mod de a le deose"i este prin vite?a lor de a accesa datele. 8a1+ de $%MB $OM este memoria care poate 'i doar citit+ nu i alterat+B i nu poate 'i tears+. Memoria extern+ este cea care p+strea?+ datele i in'orma1iile c;iar dup+ Dnc;iderea calculatorului i poate 'i transportat+. %ceasta poate 'i stocat+ pe ;ard dis:B 'lopp> dis:B C<3$OMB "en?i ma)netice etc./nitatea B/( este un ca"lu plat cu numeroase 'ire paraleleB care permite p+r1ilor componente ale calculatorului s+ intercomunice. *e acest ca"lu pot 'i transmise simultan mai mul1i "i1i: pe un "us de 1& "i1iB avWnd deci 1& 'ire paraleleB pot 'i transmise simultan 1& "i1iB adic+ 2 ">tes.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

1-

Maistru: Bor Maxim

Capitolul 3

icroprocesorul !CP"#

Microprocesorul cel mai important circuit electronic prin intermediul c+ruia sunt procesate in'orma1iile care sunt trimise c+tre sistem. *rincipalul parametru dup+ care se poate o"serva puterea microprocesorului in'orma1iaB este repre?entat calculat+ de Dn 'recven1a la care lucrea?+B vite?a cu care acesta procesea?+ 'recven1+ me)a;er1i sau )i)a;er1i 5de exemplu: microprocesor intel pentium ! 133 me)a;er1ii sau microprocesor intel pentium !A 2B, )i)a;er1iB microprocesor intel celerom ,50 me)a;er1i etc.7. Microprocesorul = Vcreierul calculatorului = este un circuit inte)rat ale c+rui 'unc1ii sunt extrem de complexeB DncepWnd cu prelucr+ri aritmetice i lo)ice ale in'orma1ieiB stocarea temporar+ a acestora i continuWnd cu coordonarea tuturor celorlaltor componente. .endin1a )eneral+ este ca microprocesorul s+ 'ie cWt mai mult de)revat de aceast+ ultim+ 'unc1ieB creWndu3se circuite speciali?ate pentru aceasta.

Microprocesorul este un circuit electronic care 'unc1ionea?+ Dntr3un mod asem+n+tor unit+1ii centrale de procesare 5C*/7B executWnd calculul i procesarea datelorB a opera1iilor lo)ice i aritmeticeB dar mai ales poate s+ implemente?e date

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

1#

Maistru: Bor Maxim

la o anumit+ adres+B precum i s+ determine o anumit+ adres+. Microprocesoarele sunt de asemenea 'olosite Dn alte sisteme electronice avansateB cum ar 'i multe din peri'ericele calculatoruluiB sistemul electric al avioanelor modeme sau al aparaturii electrocasnice etc. *Wn+ Dn anul 1##5 au 'ost construite cea , miliarde de microprocesoare Dn Dntrea)a lumeB iar pWn+ Dn ?ilele noastre num+rul lor atin)e propor1ii astronomice. Microprocesorul esteB privind pe scar+ ultra lar)+B un circuit inte)rat. Circuitele inte)rateB microcipurile cum mai sunt denumiteB sunt circuite electronice complexe de dimensiuni extrem de mici construite pe o supra'a1+ plan+ de semiconductor. Microcipurile modeme incorporea?+ Dn Kur de 22 de mil. de tran?istori 5care Dndeplinesc 'unc1ii de ampli'icatoriB oscilatori sau Dntrerup+tori7B pe lWn)+ alte componenteB cum ar 'i re?istoareB diodeB condensatori i 'ireB care ocup+ o supra'a1a de dimensiunea unui tim"ru./n microprocesor are Dn ar;itectura sa mai multe sec1iuniB 'iind din multe puncte de vedere asem+n+tor cu C*/3ul: unitatea aritmetico3lo)ic+ 5%4/7B re)itriiB unitatea de comand+ i controlB unitatea B/( i unit+1ile de memorie intern+ con1inute Dn c;ip. Microprocesoarele mai complexe mai con1in i alte sec1iuni: cum ar 'i cele de memorie special+B numite cac;e memor>B 'olosite pentru a m+ri vite?a de acces a memoriei din unit+1ile de stocare extern+. Microprocesoarele moderne operea?+ cu unit+1i "us de &, "i1iB adic+ putWnd trans'era simultan &, "i1i. /n oscilator de cristal al C*/ produce un semnal de ceas care coordonea?+ toate activit+1ile microprocesorului. 8recven1a acestui semnal de ceas atin)e valori de peste 1 09?B adic+ ciclul se repet+ de 1000 de mii. de ori pe secund+B permi1Wnd e'ectuarea a cWtorva miliarde de calcule pe secund+. Cipurile $%M sunt 'olosite al+turi de microprocesor pentru a acoperi nevoia de memorie pentru pro)ramele Dn execu1ie. Microprocesoarele au anumite caracteristici care le con'er+ per'orman1a: 3 vite?a de lucruB dat+ de vite?a ceasuluiQ 3 capacitatea de memorie pe care o poate aloca la un moment datQ 3 setul de instruc1iuni pe care le poate executaQ 3 capacitatea re)istrilor de lucruQ 3 tipul construc1iei.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

20

Maistru: Bor Maxim

Nn )eneral microprocesoarele au o structur+ mai complex+ decWt alte c;ipuriB iar 'a"ricarea lor necesit+ ec;ipamente de Dnalt+ preci?ie. Microprocesoarele sunt construite printr3un proces de depunere i Dnl+turare de materiale conductoareB semiconductoare i i?olatoareB pe un suoort de siliciuB un strat su"1ire dup+ altulB pWn+ cWnd sute de ast'el de straturi creea?+ un 'el de sand6ic; ce con1ine circuite interconectate. <oar supra'a1a superioaraB un strat de aproape 10 microniB este 'olosit pentru circuitele electronice

3." #aracteristicele procesorului


Creierul unui calculator *C este procesorulB numit i unitate central+ de prelucrare C*/ 5Central *rocessin) /nit7. $olul acestuia este de a executa calculul i prelucrarea datelor din sistem cu excep1ia calculelor matematice complexe pe care le execut+ coprocesorul. 1)Principalele caracteristici ale procesoarelor sunt: 4 a5istrala de date O ma)istral+ este un )rup de conexiuni ce trans'er+ semnale comune. /nprocesor are dou+ ma)istrale importante pentru trans'erul datelori in'orma1iilor privitoare la adresarea memoriei: ma)istrala de date i ma)istrala de adrese. Cea mai important+ este cea de date: ansam"lul liniilor utili?ate pentru atrimitei recep1iona date. /n procesor pe 32 de "i1i are o ma)istral+ de date pe 32 de"i1iB deci transmite simultan , octe1i. 4'e5istrele interne M+rimea re)istrului intern este un indiciu important asupra cantit+1ii de in'orma1ii ce poate 'i prelucrat+ la un anumit moment de c+tre procesor. *rocesoarele avansate 'olosesc ast+?i re)istre interne pe 32 i &, de "i1i. /nele procesoare au o ma)istral+ intern+ 7linii de date i unit+1i de stocare =re)istre7 di'erit+ de cea extern+:ex. 3-& (O 'olosete Dn interior un re)istru de 32"i1i dar Dn exterior este restric1ionat la1& "i1i. $e)istrele interne de o"icei sunt mai mari decWt ma)istrala de date: ex.*entium are ma)istral+ de &, "i1i dar re)istre de doar 32 "i1i. pentru a compensa are dou+ sec1iuni interne pe 32 de "i1i.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

21

Maistru: Bor Maxim

4 a5istrala de adrese 2ste )rupul de linii care transport+ in'orma1iile re'eritoare la adres+B necesare pentru preci?area loca1iei de memorie c+tre care se transmit datele sau unde pot 'i)+site. 'iecare linie transport+ un "it repre?entWnd o sin)ur+ ci'r+ a adresei. 4+1imea ma)istralei de adrese determin+ dimensiunea maxim+ a memoriei $%M ce poate 'iaccesat+.

2)Vitezele procesorului Aite?a de lucru a unui calculator se re'er+ la 'recven1a ceasuluiB exprimat+ deo"icei Dn perioade 5cicluri7 pe secund+. 8recven1a ceasului este controlat+ de unoscilator cu cristal compus dintr3o ac;ie de cuar1 montat+ Dntr3un mic container metalic. aplicWnd o tensiune cuar1ului Dncepe s+ vi"re?e 5oscile?e7 pe o armonic+ dat+ de cristal. %cest curent alternativ se numete semnalul de ceas. Aaloarea 'recven1ei este de ordinul milioanelor Dntr3un *CB de aceea se m+soar+ Dn M9? O perioad+ de ceas este cel mai mic element de timp al procesorului. <uratele de execu1ie di'erite a instruc1iunilor 5exprimate doar Dn perioade de ceas7 'acirelevant+ compararea sistemelor doar pe "a?a 'recven1ei ceasusului 5contea?+ 'oarte mult i e'icien1a7. *entru a putea compara ade)vat puterea procesoarelorB !ntel a de?voltat o seriede teste de evaluare a per'orman1elor pentru cipurile saleB ca instrument de etalonare. %ceast+ etalonare se numete !COM* 5!ntel COmparative Microprocesor*erormance7. <e ex. ,-& <O,3100 are ,35 iar *1&& are130-. 3) Identificarea microprocesoarelor 8iecare microprocesor are un mod de marcare standardB alc+tuit dintr3un
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

22

Maistru: Bor Maxim

amestec de numere i litere. *e 'iecare exist+ o etic;et+ de identi'icare. Modul de marcare al procesoarelor %M< este urm+torul:

4) Principile tipurile de socluri (soket) !ntel recunoaste urmatoarele tipuri de socluri procesoarele ,-& i *entium:

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

23

Maistru: Bor Maxim

Capitolul , *laca de "a?+5Mot;er Board7

*laca de "a?+ este un di?po?itiv de "a?+B un VpamWnt pe care Vse plantea?+ celelalte componente. *laca de "a?+ este principala plac+ de inte)rate din interiorul computerului. Cele mai importante cipuri i alte p+r1i componente electronice care reali?ea?+ 'unc1iile computerului sunt locate pe placa de "a?+. *laca de "a?+ este o plac+ de circuite inte)rate care conectea?+ variatele elemente a'late pe ea sau ataate de eaB prin intermediul );idaKelor electrice. *laca de "a?+ este indispensa"il+ computerului i con'er+ principala 'unc1ie de compila1ie sau procesare. Nn mod normal computerele personale sau *C3urile au o sin)ur+ unitate central+ de procesare sau un sin)ur microprocesorB care este locat Dmpreun+ cu celelalte c;ipuri pe placa de "a?+. .ipul construc1iei i modelul cipului C*/ de pe placa de "a?+ este un criteriu c;eie Dn desemnarea vite?ei i a celorlalte per'orman1e ale computerului. MicroprocesorulB Dn maKoritatea calculatoarelor personaleB nu este ataat pentru totdeauna de placa de "a?+B este ataat de aceasta printrun soc:etB putWnd 'i Dnlocuit i
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

2,

Maistru: Bor Maxim

up)radat. <e aceasta 'acilitate nu se "ucur+ numai microprocesorulB dar i celelalte componente de "a?+B cum ar 'i placa videoB placa de sunetB placa de re1ea etc. %cest lucru este 'oarte important mai ales atunci cWnd este vor"a s+ sc;im"+m o anumit+ componentaB micorWndu3se ast'el costul acestei opera1iiB ne mai 'iind necesat sc;im"area Dntre)ului sistem. *l+cile de "a?+ mai con1in de asemenea importante componente de procesareB cum ar 'i sistemul B!O( 5"asic inputLoutput sistem7B care con1ine intructiunile principale necesare pentru a controla computerul atunci cWnd este pornitQ di'erite cipuri de memorie de tipul celor $%M sau Cac;eQ circuite de control pentru mouseB tastatur+ i monitorQ i cipuri lo)ice care controlea?+ di'erile p+r1i din 'unc1iile computerului. %vWnd cWt mai multe din componentele c;eie ale computerului pe placa de "a?+ Dm"un+t+1ete vite?a de operare a computerului. /tili?atorii computerului Di pot Dm"un+t+1i per'orman1ele calculatorului prin simpla inserare Dn sloturile speciale ale pl+cii de "a?+ 5!<2B *C!B !(%B (!MMB <!MM etc.7 a di'eritelor pl+ci create Dn acest scop. %ceste sloturi sunt standard cu 'iecare plac+ de "a?+ o'erind posi"ilitatea unor vite?e mai mariB capacit+1i )ra'ice mai mariB capacit+1i de comunicare cu alte computere i extensie multimedia. 0;idaKele electrice care transport+ datele pe placa de "a?+ se numesc B/(. Aolumul de date care poate 'i transportat simultan Dntre di'eritele componente ale computeruluiB cum ar 'i Dntre imprimant+ sau monitorul i microprocesorB a'ectea?+ vite?a la care poate 'unc1iona un pro)ram. *entru acest motiv sistemele B/( sunt proiectate s+ transporte cWt mai multe date posi"il. *entru a 'unc1iona normalB pl+cile adi1ionale tre"uie s+ se con'orme?e standardului la care este construit sistemul B/(B ca de exemplu celor !<2 5inte)rated drive electronics7B 2!(% 5extended industr> standard arc;itecture7 sau (C(! 5small computer s>stem inter'ace7.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

25

Maistru: Bor Maxim

Capitolul &

emoria '(

emoria cu acces aleator 5aceasta este traducerea expresiei en)l. $andom %ccess &emor'B a"reviat $%&B care se citete aproximativ ram7 este denumirea )eneric+ pentru orice tip de memorie de calculator care

poate 'i accesat+ aleatorB o'erind acces direct la orice loca1ie sau adres+ a eiB Dn orice ordineB c;iar i la DntWmplareB se implementea?+ de o"icei pe cipuri 5circuite inte)rate7 electronice rapide 5i nu pe dispo?itive ma)netice sau optice precum discurile dure 5hard dis(s7 sau C<3urile7.

.impul de acces la datele din ast'el de memorii este de o"icei constantB nedepin?Wnd de po?i1ia adresei de memorie accesate 5deci nu ca la "en?ile sau discurile ma)neticeB care necesit+ un timp varia"il7. Cele mai multe implement+ri de $%& sunt volatile 5datele stocate se pierd dac+ alimentarea cu ener)ie electric+ se Dntrerupe7B dar exist+ i memorii $%& nevolatileB ca de exemplu de tip $ead)*nl' &emor' 5$*&7 i memorii de tip flash. %vantaKul memoriei $%& 'a1+ de alte medii de stocare a datelor const+ Dn vite?a de acces extrem de mareB 'iind de mii de ori mai mare decWt de exemplu cea a unui un disc dur. <ar i pre1ul pe )i)a">te este de circa 200 ori mai mare.

2xist+ dou+ tipuri principale de $%&:


memorie static+B de tip +tatic $%& 5sau +$%&B care se citete Ses3rXm7 memorie dinamic+B D'namic $%& 5sau D$%&B citit Sdi3rXm7B

di'eren1ele constWnd Dn sta"ilitatea in'orma1iilor. %st'elB memoria static+ p+strea?+ datele pentru o perioad+ de timp nelimitat+B pWn+ Dn momentul Dn care ea este rescris+B asem+n+tor memor+rii pe un mediu ma)netic. Nn sc;im"B memoria dinamic+ necesit+ rescrierea periodic+ permanent+B la 'iecare cWteva 'rac1iuni de secund+B alt'el in'orma1iile 'iind pierdute. %vantaKele memoriei +$%&: utilitatea crescut+ datorit+ modului de 'unc1ionare i vite?a 'oarte mareQ de?avantaK: pre1ul mult peste D$%&. Memoria de tip +$%& este 'olosit+ cel mai adesea ca memorie intermediar+ L cac;e. D$%&3ul este utili?at Dn *C3urile moderneB Dn primul rWnd ca memorie principal+ 5Pde
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

2&

Maistru: Bor Maxim

lucruP7. .ipurile u?uale de D$%& 'olosite de3a lun)ul istoriei in'ormaticiiB toate concepute Dn scopul creterii per'orman1ei D$%&3ului standard:

,ast !age &ode D$%& 5,!& D$%&7B -.tended Data *ut D$%& 5-D* D$%&7B /urst -D* D$%& 5/-D* $%&7B $am0us D$%& 5$D$%&7B Dn pre?ent impunWndu3se +'nchronous D$%& 5+D$%&7B cu variantele Dou0le Data $ate +D$%& 5DD$ +D$%&7 i DD$1 +D$%&.

<e asemeneaB au 'ost concepute mai multe tipuri de memorie i pentru pl+cile )ra'iceB printre care 2ideo $%& 52$%&7B 3indows $%&53$%&7B +'nchronous Graphics $%& 5+G$%&7 i GDD$3B ele 'iind variante de D$%& optimi?ate drept memorie video.

.ipurile de memorie $am

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

5.1 Modele constructive ale modulelor de memorie


dup+ perioada de DnceputB cWnd cipurile 5circuitele inte)rate7 de memorie se Dn'i)eau direct Dn placa de "a?+B primul model r+spWndit a 'ost +ingle 4nline &emor' &odule 5+4&&3ul7 pe 30 pins 5piciorue7B urmat de cel pe 2 de pini. Modulul /n +4&& pre?int+ o l+1ime de "and+ de - "i1i pentru prima versiuneB i de 32 "i1i pentru cea de3a douaQ dimensiunea 'i?ic+ a +4&&3ului pe 30 de pini este de dou+ ori mai mic+ decWt Dn ca?ul celeilalte variante. <i'eren1ele de vite?+ dintre ele corespund per'ect evolu1iei procesoarelor: dac+ prima versiune era u?ual+ pe timpul procesoarelor !ntel -02-& i -03-&B +4&&3ul pe 2 de pini a stat la "a?a )enera1iei ,-&B *entium i *entium *ro. Cipurile 'olosite au 'ost de tip D$%&B ,!& iB mai tWr?iuB -D* D$%&. /rmaul lui +4&& s3a c;emat Dual 4nline &emor' &odule 5D4&&7. <up+ cum Di spune i numeleB el o'er+ o l+1ime de "and+ du"l+ 'a1+ de +4&&3urile pe 2 de piniB i anume &, "i1iB avWnd la "a?+ un )en de dual)channel intern. Fum+rul de pini a 'ost de 1&- sau de 1-,B Dn 'unc1ie de tip: +D$%& sau DD$ +D$%&. % existat i un num+r limitat de modele de D4&& "a?ate pe -D* D$%&B dar ele nu au avut succes pentru c+ trecerea de la +4&& la D4&& a coincis cu cea de la -D* la +D$%&. .ipul $am0us 4nline &emor' &odule 5$4&&7 este modelul constructiv al memoriilor $D$%&. Fum+rul de pini este de 1-, 5ca i la DD$ +D$%&7B dar asem+n+rile se opresc aiciB con'i)ura1ia pinilor i modul de lucru 'iind total di'erite. Mai sunt de amintit cipurile de memorie de tip +*)D4&&B destinate calculatoarelor porta"ileB care de1in un num+r di'erit de pini: 1-, pentru +D$%& i 200 pentru DD$ +D$%&. *ractic vor"indB montarea modulelor +4&& era o opera1ie )reoaie i necesita experien1+ i DndemWnare. Odat+ cu modulele D4&& 5i $4&&B care au acelai sistem de prindere7 di'icult+1ile au 'ost re?olvateB oricine putWnd acum monta o memorieB 'iind necesar+ doar pu1in+ aten1ie. Montarea )reit+ a unui D4&& este aproape exclus+B deoarece ar necesita destul+ 'or1+.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

2-

Maistru: Bor Maxim

6ipuri de memorie '(

care ne intereseaza

Memoriile $%M actuale se Dncadrea?+ Dn te;nolo)ia de tip (<$%M acronim ce provine de la s>nc;ronous d>namic random access memor>. 8+r+ a intra Dn detalii te;nice s+ vedem care sunt tipurile de memorie care pre?int+ interes pentru noiB Dn 'unc1ie de vec;imea calculatorului de acas+. .re"uie mentionat ca desi toate tipurile de memorii de mai Kos 'olosesc te;nolo)ia (<$%M 3 in vor"irea curenta prin memorii (<$%M se 'ace re'erire la memoriile mai vec;i caractestice s'arsitului anilor Y#0B iar pentru celelalte tipuri de memorii 'oloseste doar denumirea scurta: <<$B <<$2 sau <<$3 'ara (<$%M.

S,'7(<$%M 3 (in)le <ata $ate (<$%M 3 acest tip de memorie a 'acut cariera DncepWnd cu miKlocul anilor Y#0 i pWn+ Dn anii 2002 cWnd Dnc+ se mai puteau ac;i?i1iona calculatoare personale noi ec;ipate cu sloturi de memorie (<3$%M. C;iar daca calculatoarele personale au a"andonat acest standard B c;ipurile de memorie de tip (<$%M inc+ se 'a"ric+ pentru a ec;ipa di'erite dispo?itive electronice unde vite?a de lucru a memoriei interne nu pre?int+ importan1+. <e exemplu multimedia pla>er porta"il sau un C<3*la>er este ec;ipat cu un c;ip de memorie (<$%M ,,' (<$%M 3 <ou"le <ata $ate (<$%M sau <<$1 3 primele memorii <<$ au '+cut ec;ip+ cu )enera1ia calculatoarelor de peste 10;?B acest pra) 'iind atins pentru calculatoarele destinate pu"licului lar) Dn anul 1###. *rima placa de "a?+ cu suport <<$ a 'ost disponi"il+ Dn toamna anului 2000. *e pia1a calculatoarelor

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

2#

Maistru: Bor Maxim

personale memoriile <<$ au coexistat cu cele (<$B tran?i1ia c+tre acest standard 'iind Dnc;eiat+ a"ia cWnd pe pia1a calculatoarelor personale nu sau mai )+sit pl+ci de "a?+ compati"ile cu memoriile (<3$%M.

,,'2 (<$%M 3 %cest standard a devenit disponi"il pentru utili?atori la Kum+tatea anului 2003. Momentan sunt cele mai comune tipuri de memorie Dn rWndul calculatoarelor personale. ,,'3 (<$%M3 dei anun1ate Dnc+ din 2005 primele pl+ci de "a?+ cu suport pentru acest tip de memorie au ap+rut Dn vara anului 200 . Nn pre?ent repre?int+ cea mai per'ormant+ solu1ie iar costurile de ac;i?itie sunt apropiate de cele pentru )eneratia anterioara 3<<$2. ,','( sau ,irect 'ambus ,'( sau este un tip de memorie $%M mai

putin popular in randul calculatoarelor personale. %cest tip de memorie a intrat pe piata *C3urilor personale in 1### avand ca sustinator principal producatorul de microprocesoare american !ntel. <atorita costurilor mai mari de productie acest tip de memorie nu s3a impus pe piata. .e;nolo)ia de?voltata de 'irma $%MB/( si3a )asit totusi utilitatea in special in randul consolelor cum ar 'i F intendo &, sau (on> *la>station 2 si 3.

5.2 Incompatibilitati
.re"uie stiut ca 'iecare )enera1ie de memorie $%M se deose"este electric i 'i?ic 'a1+ de )enera1ia anterioar+. Nn practic+ aceasta Dnseamn+ c+ nu putem 'olosi simultan doua tipuri de memorii $%M din )eneratii di'eriteB de exemplu (<3$%M Dmpreuna cu <<$3 $%M sau <<$2 Dmpreuna cu <<$3. <e asemeneaB nu vom putea Dntroduce un modul de memorie <<$2 Dntr3un slot de memorie <<$ datorit+ existen1ei unui element de protec1ie cunoscut i su" denumirea de Vc;eie. C;eia repre?int+ o cavitate la "a?a modului de memorie po?i1ionat+ di'erit de la o )enera1ie la alta care permite introducerea unui modul de memorie doar Dn po?i1ia corect+ i doar Dntr3un slot de memorie compati"il.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

30

Maistru: Bor Maxim

.ot la capitolul incompati"ilitati tre"uie sa amintim si de memoriile 2CC. %ceastea se deose"esc de memoriile o"isnuite prin accea ca suporta un mecanism de corectie a erorilor 3error3correctin) code. %cest tip de memorii ec;ipea?a in mod special serverele iar pretul per me)a"ait este sensi"il mai mare. *entru utili?atorii o"isnuiti ac;i?itia de memorii 2CC mai scumpe nu pre?inta 'oarte mult interes motiv pentru care placile de "a?a o"isnuite 5destinate in special calculatoarelor ie'tine7 nu suporta acest tip de memorii. Mai tre"uie mentionat si 'aptul ca acest tip de memorii nu pot 'unctiona alaturi de o memorie o"isnuita non32CC.

,8

-s S*7,8 5dual in3line memor> module7. %cest 'ormat a inceput sa inlocuiasca 5sin)le in line memor> module7 odata cu aparitia
31

Memoria $%M destinata calculatoarelor personale de tip des:top este in acest moment in 'ormat ,8 cu succes 'ormatul S8

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

calculatoarelor ec;ipate cu procesoare *entium. Memoriile in 'ormat <!MM indi'erent ca sunt de tip (<$B <<$B <<$ 2 sau <<$ 3 au aceeasi lun)ime de 13.35 CM. Memoriile in 'ormat S*7,8 5 (mall Outline 3 <!MM7 sunt destinate calculatoarelor porta"ile si au dimensiunile reduse cu aproape 50Z. *entru a reduce consumul de ener)ieB 'actor critic Dn economia unui sistem porta"ilB memoriile (O3<!MM rulea?a in )eneral la 'recvente mai sca?ute 'ata memoriile 'olosite pentru des:top3uri.

!n mod traditional capacitatea memoriei $%M este a'isata la pornirea calculatorului. Capacitatea memoriei este exprimata in )eneral Dn :ilo"aitiB de exemplu in ima)inea de mai Kos 20#&0&,R indica 2 )i)a"aiti de ram.

*utem veri'ica capacitatea memoriei $%M si din @indo6s. *entru aceasta tre"uie sa accesam dialo)ul (>stem properties. Cel mai simplu mod de a accesa dialo)ul (>stem properies este de a 'ace un clic drepta pe iconita &' #omputer dupa care selectam !roperties. 5si mai simplu este daca retinem ca acelasi lucru o"inem si prin com"inatia de taste @indo6s H *ause7
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

32

Maistru: Bor Maxim

5.3 Memoria RAM si capacitatea maxima


Capacitatea maxima a emoriei $%M dintr3un calculator este limitata de urmatorii 'actori:

capacitatea maxima adresa"ila suportata de c;ipsetul placii de "a?a tipul procesorului 'olosit 32L&, "it ar;itectura sistemului de operare si in s'arsit numarul de sloturi de memorie ram cu care este ec;ipata placa de "a?a 5in )eneral varia?a intre 2 si & sloturi7

/n calculator personal ec;ipat cu ;ard6are si so't6are de ultima )eneratie poate avea la dispo?itie si pina la ,-0B de $%M. /n calculator o"isnuit ce rulea?a un sistem de operare pe 32 "it precum @indo6s O* sau @indo6s Aista poate accesa ,0B $%M 53B2 0B in practica7. Calculatoarele mai vec;i pot adresa 'ie maxim 12-L25&L512MB $%M 5)ama *entiumB R5LR&7 'ie 102, MB 510B7 sau mai mult incepand cu )eneratia *entium !!. emoria '( 0i -iteza

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

33

Maistru: Bor Maxim

8iecare tip de memorie $%M este caracteri?at de e o vite?+ de lucru sau l+1ime de "and+ care este direct propor1ional+ cu cantitatea teoretic+ de date care poate 'i trans'erat+ Dntre microprocesor i memorie. Cantitatea de date care poate 'i manipulat+ la nivel teoretic 'ace parte din cartea de vi?it+ a oricarei memorii. %sadar un modul *C2100 are o vite?+ teoretic+ de lucru de 2100MBLs pe cWnd un modul *C&,00 de &,00MBLs 5&B,0BLs7. Memoriile S,' S,'( au o vite?+ cuprins+ Dntre &&M;? i 133M;? Dn mod standard. 5*C&& G && M9?B *C100 G 100 M9?B *C133 G 133 M9?7 %tunci cWnd vine vor"a de memorii ,,'B de orice tipB tre"uie s+ tim c+ speci'ica1iile ne sunt pre?entate la o -aloare dubl 5<<$ G dou"le data rate7datorit+ modului de lucru al acestor tip de memorii. .otui nu toate opera1iile care sunt e'ectuate de memoria $%M sunt la vite?+ du"l+ motiv pentru care uneoriB spre deruta noastr+B se 'ace re'erire i la vite?a nominal+ adic+ DnKumat+1it+. <<$ (<$%M 5<<$ <<$2 (<$%M (<$%M <<$3 (<$%M (<$%M <!MM [ *C1&00 G 200 [ *C233200 G ,00 M9? [ *C33&,00 G -00 M9? [ *C2100 G 2&& M9? [ *C2 00 G 333 M9? [ *C3200 G ,00 M9? [ *C23,200 G 533 M9? [ *C33-500 G 10&& [ *C235300 G && M9? [ *C3310&00 G 1333 [ *C23&,00 G -00 M9? [ *C3312-00 G 1&00 [ *C23-000 G 1000 M9? [ *C23-500 G 10&& M9? [ *C23#&00 G 1200 M9?

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

3,

Maistru: Bor Maxim

Capitolul )
emoria '*

emoria '*

5read7onl9 memor97 este un tip de memorie care Dn mod normal nu

poate 'i doar citit+B spre deose"ire de $%MB care poate 'i atWt citit+B cWt i scris+. Memoria $OM este o clas+ de suporturi de stocare utili?ate Dn computere i alte dispo?itive electronice. <atelestocate Dn $OM nu pot 'i modi'icate sau pot 'i modi'icate numai lent ori cu di'icultate. <e aceeaB memoria $OM este 'olosit+ Dn principal pentru a distri"ui 'irm6are 5so'tul strWns le)at de ;ardul speci'ic i pu1in pro"a"il+ s+ ai"+ nevoie 'recvent de update7 Memoria $OM este 'olosit+ la anumite 'unc1ii Dn calculatoare din dou+ motive principale:

1. permanena: valorile stocate Dn $OM sunt totdeauna acoloB indi'erent dac+ este

pornit+ sau nu. Memoria $OM poate 'i scoas+ din calculator i stocat+ pentru o perioad+ nedeterminat+ de timp i Dnlocuit+B datele con1inute continuWnd s+ 'ie acolo. <in acest motiv se mai numete i memorie non-olatil.
2. securitatea: 'aptul c+ memoria $OM nu poate 'i modi'icat+ uor repre?int+ un

)rad de securitate Dn privin1a modi'ic+rilor accidentale sau r+u inten1ionate ale


Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

35

Maistru: Bor Maxim

con1inutului. %st'elB nu este posi"il+ virusarea prin intermediul memoriei $OM. 5.e;nicB este posi"il+ cu 2*$OMB dar aceasta Dnc+ nu s3a DntWmplat.7 Memoria $OM este utili?at+ Dn principal pentru stocarea pro)ramelor de sistem care stau la dispo?i1ie Dn orice moment. /nul dintre ele este B!O(B stocat pe o memorie $OMB numit+ s>stem B!O( $OM. (tocarea 'iind pe memoria $OMB pro)ramul este disponi"il odat+ cu pornirea calculatorului pentru a introduce set+rile. NntrucWt scopul memoriei $OM este s+ nu 'ie modi'icat+B apar situa1ii Dn care este nevoie de sc;imarea con1inutului acesteia.

biosul

6.1 Clasificarea

P'*

5*ro)rama"le $ead Onl> Memor>7 este similar+ cu memoria $OMB dar

poate 'i pro)ramat+ de utili?atorB cu aKutorul unui ec;ipament special. Ceea ce este 'oarte util pentru companiile care Di 'ac propriul $OM.

1P'*

52rasa"le *$OM7 poate 'i tears+ prin expunere la radia1ii ultraviolete i

poate 'i rescris+. Microcontrollerele cu 2*$OM au un ori'iciu cu un mic )eam de cuar1 care permite ca cipul s+ 'ie expus la radia1ie ultraviolet+. Fu este posi"il+ ale)erea unei p+r1i pentru a 'i tears+. Memoria poate 'i tears+ i rescris+ de un num+r 'init de ori.

*6P'*

5One .ime *ro)rama"le $OM7 este o memorie 2*$OMB dar cu cipul

dispus Dntr3o capsul+ din material plasticB '+r+ ori'iciuB care este mult mai ie'tin+. Aite?a este "un+B dar aplica1iile sunt lipsite de 'lexi"ilitate.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

3&

Maistru: Bor Maxim

11P'* de memorie.

52lectricall> 2rasa"le *$OM7 poate 'i ears+ electric de unitatea

central+ cu aKutorul unui anumit so'tB Dn timpul 'unc1ion+rii. 2ste cel mai 'lexi"il tip memorie :lash este asem+n+toare cu 2*$OM si 22*$OMB dar nu necesit+ ori'iciu de ter)ere

6.2 ecuritatea memoriei


Orice loca1ie din $OM poate 'i citit+ Dn orice ordineB avWnd acces aleatorB dar nu se poate scrie. *entru tipurile de $OM modi'ica"ile electric vite?a de scriere este mereu mult mai lent+ decWt vite?a de citire i ar putea necesita tensiune Dnalt+B iar scrierea se 'ace lent. Modern F%F< 8las; atin)e cea mai mare vite?+ de scriere dintre toate memoriile $OM reinscripti"ileB pWn+ la 15 MB\s 5 0 nsL"it7B permi1Wnd "locuri mari de celule de memorie pentru a 'i scrise simultan. NntrucWt acestea sunt scrise prin for5area electronilor printr3un strat de i?olare electric+ pe o poart+ tran?istor plutitoareB memoriile $OM reinscrip1iona"ile pot re?ista doar un num+r limitat de cicluri de scriere i ter)ere Dnainte ca i?ola1ia s+ 'ie permanet deteriorat+. Nn primele memorii 2%$OM aceasta putea s+ apar+ dup+ mai pu1int o mie de cicluri de scriere. Memoria moderna 8las; 22*$OM num+rul poate dep+i un milion. %ceast+ re?isten1+ limitat+B precum i costul mai ridicat Dnseamn+ c+ spa1iile de stocare 8las; este pu1in pro"a"il s+ Dnlocuiasc+ complet Dn viitorul apropiat dis:drive3urile ma)netice. (ecuritatea const+ Dntr3un circuit 'olosit pentru a in;i"a copierea nepermis+ a datelor read3onl>. 2a servete pentru a anula datele citite din memoria read3onl>B cu excep1ia ca?ului Dn care o adres+ de memorie 'olosit+ pentru a speci'ica datele de ieire DntWlnete o adres+ presta"ilit+. %st'elB circuitul de securitate poate de?activa toate semnalele adres+ sau unul dintre semnalele adres+ atunci cWnd o adres+ presta"ilit+ este accesat+ Dntr3o opera1iune nepermis+ de copiere a datelor. (istemul de securitate este utili?at pentru loca1ii de memorie pro)rama"il+ read3onl> la o scar+ 'oarte lar)+ 5A4(!7. Nntr3o prim+ 'a?+ este stocat primul "it. *rimul "it de securitate a datelor are valoarea prim+ dat+ cWnd primul "it de securitate de memorie este
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

nepro)ramatB i are valoarea a doua cWnd primul "it de securitate este pro)ramat. Nntr3o a doua loca1ie a memoriei este stocat al doilea "it de securitate de memorie. %l doilea "it de securitate a datelor are valoarea prim+ dat+ cWnd al doilea "it de securitate a memoriei este nepro)ramatB i a doua valoare cWnd al doilea "it de securitate a memoriei este pro)ramat. /n select logic este cuplat la prima loca1ie de memorie de securitate "i1i i al doilea "it de securitate loca1ie de memorie. %ccesul lo)ic previne orice dispo?itiv Dn a'ara circuitului A4(! s+ ai"+ acces direct la spa1iile pro)rama"ile de memorie read3onl> Dn ca?ul Dn care lo)ica de selec1ie nu selectea?+ niciun "it de securitate a datelor.

6.3 Instrumente de pro!ramare a memoriilor "#$


4a DnceputB cele mai multe memorii $OM erau 'a"ricate avWnd valorile 0 i 1 inte)rate Dn pastil+. *astila repre?int+B de 'aptB cipul din siliciu. %cestea se numesc memorii $OM cu masc+B deoarece datele sunt inscrip1ionate Dn masca cu care este reali?at+ pastila $OM prin procedeul 'otolito)ra'ic. %ceast+ metod+ de 'a"ricare este economic+ dac+ se 'a"ric+ sute sau mii de cipuri $OM cu exact aceleai in'orma1ii. <ac+ Dns+ tre"uie sa se modi'ice un sin)ur "itB tre"uie s+ se re'ac+ mascaB ceea ce este o opera1iune costisitoare. <atorit+ costurilor i lipsei de 'lexi"ilitateB Dn pre?ent aceste memorii $OM cu masc+ nu se mai 'olosesc. !rogramarea !$*& /n *$OM )ol poate 'i pro)ramat prin scriere. Nn mod normalB pentru aceastaB este necesar un aparat special numit pro)ramator de dispo?itiveB pro)ramator de memorii $OM sau ar?+tor de memorii $OM. 8iecare "it 1 "inar poate 'i considerat ca o si)uran1+ 'u?i"il+ intact+. Cele mai multe cipuri 'unc1ionea?+ la 5 AB dar atunci cWnd pro)ram+m un *$OMB aplic+m o tensiune mai mare 5de o"icei 12 A7 pe di'erite adrese din cadrul cipului. %ceast+ tensiune mai ridicat+ topete 5arde7 'u?i"ilele din loca1iile pe care le ale)emB trans'ormWnd orice 1 Dntr3un 0. <ei putem trans'orma un 1 Dntr3un 0B procesul este ireversi"il 5deci nu putem re'ace un 1 dintr3un 07. <ispo?itivul de pro)ramare anali?ea?+ pro)ramul care urmea?+ s+ 'ie scris Dn cip i apoi sc;im"+ selectiv "i1ii 1 Dn 0 numai acolo unde este necesar. <in acest motivB adeseoriB cipurile $OM sunt numite i O.* 5One .ime *ro)ramma"le 3
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

3-

Maistru: Bor Maxim

pro)rama"ile o sin)ur+ dat+7. 2le pot 'i pro)ramate o sin)ur+ dat+ i nu pot 'i terse niciodat+. Opera1iunea de pro)ramare a unui *$OM durea?+ de la cWteva secunde la cWteva minuteB Dn 'unc1ie de m+rimea cipului i de al)oritmul utili?at de c+tre dispo?itivul de pro)ramare.

!rogramarea -!$*& 2*$OM3urile sunt identice cu *$OM3urile din punct de vedere 'unc1ional i 'i?icB cu excep1ia 'erestrei din cuar1 de deasupra pastilei. (copul 'erestrei este acela de a permite luminii ultraviolete s+ aKun)+ la pastila cipuluiB deoarece 2*$OM3ul poate 'i ters prin expunere la o lumin+ ultraviolet+ intens+. 4umina ultraviolet+ ter)e cipul prin provocarea unei reac1ii c;imice care re'ace 'u?i"ilele prin topire. %st'elB toate 03urile "inare din cip devin lB iar cipul este readus Dn starea ini1ial+ de 'a"rica1ieB cu "i1i l Dn toate loca1iile. !rogramarea --!$*& Memoriile 22*$OM pot 'i terse i repro)ramate c;iar Dn placa cu circuite Dn care sunt instalateB 'ar+ a necesita un ec;ipament special. 8olosind un 22*$OM se poate ter)e i repro)rama memoria $OM a pl+cii de "a?+ Dntr3un calculator '+r+ scoaterea cipului din sistem sau c;iar '+r+ desc;iderea carcasei. Cipul 22*$OM 5sau 8las; $OM7 poate 'i identi'icat prin lipsa 'erestrei de pe cip. Moderni?area memorie $OM de tip 22*$OM poate 'i '+cut+ cu uurin1+B '+r+ a 'i nevoie s+ sc;im"+m cipurile. Nn maKoritatea ca?urilorB pro)ramul $OM actuali?at poate 'i desc+rcat de pe site3ul @e" al produc+torului pl+cii de "a?+B dup+ care este necesar+ rularea unui pro)ram 'urni?at Dn mod special pentru actuali?area memoriei $OM.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

3#

Maistru: Bor Maxim

Capitolul :<ispo?itive interne suplimentare


7.1 Plac video
O plac -ideoB adaptor -ideo sau plac 5rafic este un card de expansiune a c+rui 'uncie este de a )enera ima)ini c+te un monitor. Multe pl+ci video au 'uncii ad+u)ateB precum redarea accelerat+ de scene 3< i )ra'ic+ 2<B adaptor .A tunerB decodare M*2032LM*203, sau capacitatea de a utili?a mai multe monitoare 5multi3monitor7. %lte pl+ci video moderne sunt utili?ate pentru scopuri mai exi)enteB precumKocurile *C. *l+cile video pot 'i inte)rate in placa de "a?+ la *C3urile mai vec;i. %cest cip )ra'ic are de o"icei o cantitate mic+ de memorie i preia o parte din memoria $%M a sistemului principalB reducWnd ast'el memoria $%M total+ disponi"il+. %ceasta se mai nume te )ra'ic+ inte)rat+ care are un nivel sc+?ut de per'orman+ i este nedorit+ de cei ce Di doresc s+ rule?e aplicaii 3<. %proape toate pl+cile de "a?+ permit de?activarea )ra'icii inte)rate prin intemediul B!O(3ului. *entru acest lucru este necesar ca placa de "a?+ s+ 'ie prev+?ut+ cu suport %0*B pentru ataarea unei pl+ci video. *rima plac+ video !BM *CB care a 'ost lansat+ cu primul !BM *CB a 'ost de?voltat+ de !BM Dn 1#-1. M<% 5Monoc;rome <ispla> %dapter7 putea 'unciona doar Dn modul textB repre?antWnd -0 de coloane i 25 de linii 5-0x257 pe ecran. %vea o memorie de doar ,RB i o sin)ur+ culoare. A0% a 'ost lar) acceptatB permiWnd anumitor corporaii cum ar 'i %.!B Cirrus 4o)ic i (3B de a lucra cu placa videoB Dm"un+taindu3i re?oluia i num+rul de culori. %st'el s3a de?voltat (A0% 5(uper A0%7B care a aKuns la 2 MB de memorie video i o re?oluie de 102,x &- cu 25& de culori. Nn 1##5 primele pl+ci video 2<L3< au 'ost lansateB de?voltate de MetroxB CreativeB (3B %.! i altele. %ceste pl+ci video au urmat (A0%B dar aveau implementate 'uncii 3<. Nn 1## a 'ost lansat cipul )ra'ic Aoodoo 3d'xB care a 'ost mult mai puternic Dn comparaie cu celelalteB introducerea unor e'ecte 3<B cum ar 'i carto)ra'ierea *M!B ]3"u''erin) i anti3aliasin) in piaa de consum. <up+ aceast+ plac+B o serie de pl+ci 3< au 'ost lansateB cum ar 'i Aoodoo2B .F. i .F.2 de la FA!<!%. !ntel a de?voltat %0* 5%ccelerated 0rap;ics *ort7 care a re?olvat pro"lema dintre procesor i placa video.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,0

Maistru: Bor Maxim

!laca vidio %G!(%ccelerated Graphics !ort

<in 1### pWn+ in 2002B FA!<!% deinea controlul pe pia+ cu 'amilia 0e8orce. Nn acest moment Dm"un+t+irile au 'ost e'ectuate la al)oritmii 3< i la procesorul )ra'icB memoria a crescutB de asemenea pentru a im"un+t+i rata de date. .e;nolo)ia <<$ a 'ost Dncorporat^B capacitatea de memorie a crescut de la 32 MB cu 0e8oce la 12- MB cu 0e8orce ,. <in 2003 %.! i FA!<!% au dominat piaa pl+cilor video cu liniile $adeon i 0e8orceB respectiv. *laca video contine un procesor speciali?at numit 0*/ 50rap;ical *rocessin) /nit7 sau A*/ 5Aideo *rocessin) /nit7 care 'ace o parte din calculele necesare pentru a'isarea ima)inilorB cealalta parte a acestor calcule 'iind 'acuta de procesorul calculatorului 5C*/7. 8iecare placa video are si o cantitate de memorie inclusa pe ea care este 'olosita de 0*/ 5de exemplu pentru a stoca texturile supra'etelor intilnite in Kocuri7. *laca Aideo se 'ixea?a pe placa de "a?a intr3un slot alun)it numit slot. %cesta poate 'i de tip %0* 5cel mai 'recvent7 sau *C! 5'oarte putine placa video il 'olosesc in pre?ent7. Modul de trans'er a datelor video prin portul %0* este de 1OB 2OB ,O sau -O dar asta nu inseamna ca un mod de trans'er de -O este de doua ori mai "un decit de cel ,OB ele avind per'ormante apropiateB evident cu un plus de per'ormanta pentru -O.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,1

Maistru: Bor Maxim

*lacile Aideo sint construite de multe companii speciali?ate in producerea de piese pentru calculator insa in 'apt cea mai mare parte dintre aceste placa video au un procesor )ra'ic 50*/3A*/7 'a"ricat 'ie de FA!<!%B 'ie de %.!. 1. FA!<!% Compania FA!<!% 'a"rica un 0*/ cu denumirea 0e8orce careB la 'el ca in ca?ul procesoarelor centrale 5C*/7B are mai multe )eneratii si anume 0e8orceB 0e8orce 2B 0e8orce 3B 0e8orce , si cea mai noua )eneratieB 0e8orce 8O. *rocesoarele )ra'ice de pe placile FA!<!% au nuclee 5PcoresP7 numite PFA nP unde PnP este un numar. %ceste 0*/ sint di'erentiate deci in 'unctie de nucleul lor 5FA 30B FA 35B etc.7. <enumirea nucleelor nu este o indicatie a per'ormantei lor pentru ca de exemplu procesorul cu nucleu FA 3, 50e8orce 8O 52007 este mai sla" decit procesorul cu nucleul FA 31 50e8orce 8O 5&007 si mult mai sla" decit procesorul cu nucleu FA 35 50e8orce 8O 5#007. *lacile 0e8orce cu per'ormante de vir' din )eneratiile 3 si , sint denumite de catre FA!<!% 0e8orce .itanium 5.i7. <e asemenea FA!<!% a produs si o linie de 0*/ 5care se mai )asesc inca in vin?are7 numite MO care pe lin)a placile .itanium sint ca niste procesoare Celeron 'ata de procesoarele *entium. O placa video cu 0*/ 0e8orce ,MO are in 'apt un 0*/ din )eneratia 2 50e8orce 27 cu unele im"unatatiri. !n ca?ul placilor din )eneratia 8O compania FA!<!% a ales sa nu mai di'erentie?e precis placile cu per'ormante o"isnuite de cele cu per'ormante ridicate. *entru 'iecare placa exista insa doua variante care se deose"esc prin vite?a procesorului )ra'ic si a memoriei de pe placa video. <e exemplu in ca?ul placii "a?ate pe nucleul FA 3,B avem placile 5'urni?ate de diversi producatori7 numite 0e8orce 8O 5200 5'recventa 0*/ G 250 M9? si 'recventa memoriei G ,00 M9?7 si placile 0e8orce 8O 5200 /ltra 5'recventa 0*/ G 325 M9? si 'recventa memoriei G &50 M9?7. *lacile 0e8orce 8O 5200 /ltra sint mai "une 5si mai scumpe7 decit placile 0e8orce 8O 5200B insa in nici un ca? ele nu se apropie de per'ormantele placilor 0e8orce 8O 5#00B ca sa nu mai vor"im de placile 0e8orce 8O 5#00 /ltra.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,2

Maistru: Bor Maxim

*laca video pe so:et 5port7 *C!32xpres 2.%.! Compania %.! 'a"rica un A*/ 5similar cu un 0*/7 cu denumirea $adeon care are mai multe )eneratii. *rocesoarele )ra'ice de pe placile $adeon au nuclee 5PcoresP7 numite P$nP 5la placile cu per'ormante medii sau inalte7 sau P$AnP 5la placile cu per'ormante o"isnuite7 unde PnP este un numar. %ceste A*/ sint di'erentiate deci in 'unctie de nucleul lor 5$250B $300B $A2-0B $A300 etc.7 si cu cit numarul de dupa $ este mai mare cu atit procesorul este dintr3o )eneratie mai noua. <enumirea $A inseamna P$adeon AalueP si desemnea?a nucleul unui A*/ inclus in placile video care au un pret mai mic 5si evident o per'ormanta mai sca?uta7. %.! nu di'erentia?a precis placile in 'unctie de per'ormanta lor. *entru 'iecare placa exista insa doua variante 5sau uneori trei variante7 care se deose"esc prin vite?a procesorului )ra'ic si a memoriei de pe placa video. <e exemplu avem placile 5'urni?ate de diversi producatori7 numite %.! $adeon #&00 5'recventa A*/ G 325 M9? si 'recventa memoriei G ,00 M9?7 si placile %.! $adeon #&00 *ro 5'recventa A*/ G ,00 M9? si 'recventa memoriei G &00 M9?7. *lacile %.! $adeon #&00 *ro sint mai "une 5si mai scumpe7 decit placile %.! $adeon #&00B insa in nici un ca? ele nu au per'ormantele placilor %.! $adeon # 00B ca sa nu mai vor"im de placile %.! $adeon # 00 *ro. Con'u?ia determinata de lipsa unei corespondente intre denumirea unei placi video si per'ormanta ei este ampli'icata si mai mult de aparitia unor placi numite %.! $adeon (2 5de ex. %.! $adeon #&00 (27 care au per'ormante 5si preturi7 situate intre placile %.! $adeon si cele %.! $adeon *ro.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,3

Maistru: Bor Maxim

!denti'icarea de catre un potential cumparator a liniilor de produse cu per'ormante o"isnuiteB medii sau de vir' tre"uie sa se 'aca dupa pretB pentru ca denumirea placa video nu include un element de di'erentiere precis. %st'elB o placa cu A*/ $adeon # 00 este mult mai "una si mult mai scumpa decit una cu A*/ $adeon #000B desi dupa denumire ele ar tre"ui sa ai"a per'ormante relativ apropiate. *e de alta parte o placa cu A*/ $adeon #500 *ro este mai per'ormanta decit o placa cu A*/ $adeon #&00 *ro si in acest 'el con'u?ia in mintea unui potential cumparator este totala.. . %4_! *$O</C`.O$! !n a'ara de FA!<!% si %.! mai exista si alti producatori de procesoare )ra'ice care au insa o pondere mai mica pe piata. /nul dintre ei este M%.$OO ale carui placi au reputatia ca au cea mai "una ima)ine insa al caror pret este prea mare pentru per'ormantele lor in Kocuri. /n alt producator este (!( care a lansat un 0*/ numit Oa"re care are per'ormante medii la un pret convena"il. !n 'ine !F.24 produce un 0*/ care este inclus pe unele placi de "a?a si se adresea?a celor care nu isi 'olosesc calculatoarele pentru Kocurile mai noiB ci doar pentru munca de "irou sau pentru explorarea internetului. C/M*`$%$2% /F2! *4%C! A!<2O %tunci cind dorim sa cumparam o placa video tre"uie sa ne interesam ce procesor 50*/3A*/7 areB ce cantitate de memorie are si cu ce varianta <irectO este compati"ila. O lista cu speci'icatiile te;nice 5vite?a procesorului )ra'icB etc.7 ale placilor video se )aseste in pa)ina 3< C;ipsets (pecs. Companiile FA!<!% si %.! lansea?a in )eneral anual cite o noua )eneratie de placa video care sint di'erentiate dupa per'ormante in mai multe linii de produse : placa video cu per'ormante o"isnuiteB placa video cu per'ormante medii si placa videocu per'ormante de vir'. !ncepind cu anul 2003 noile politici de mar:etin) ale acestor doua 'irme au 'acut ca sa 'ie )reu de di'erentiat carei linii ii apartine o anumita placa video daca ne );idam doar dupa denumirea ei. 4ucrurile sint complicate si mai mult de 'aptul ca intr3un anumit moment exista pe piata in vin?are placi care apartin unor )eneratii di'erite. <e exemplu pot exista in vin?are placa video 0e8orce din )eneratia 2 50e'orce
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,,

Maistru: Bor Maxim

,MO7B )eneratia 3 50e8orce 3 .i 5007 B , 50e8orce , .i ,&007 si 8O 50e8orce 8O 5#007. Cea mai "una metoda de a evalua per'ormanta unei placa video 'ara a o testa este sa ne );idam dupa pretul ei. O placa video mai scumpa este intotdeauna mai "una decit una mai ie'tina c;iar daca cea ie'tina 'ace parte dintr3o )eneratie mai noua. <e exemplu o placa video 0e8orce 8O 5200 este mult mai putin per'ormanta decit o placa video 0e8orce .i ,&00 si acest lucru este re'lectat cel mai "ine de pret. *lacile Aideo cu per'ormante o"isnuite au preturi 5inclusiv .A%7 intre 10031 5 /(<B cele cu per'ormante medii au preturi intre 1 532 5 /(<B iar cele cu per'ormante de vir' au preturi de peste 2 5 /(<. *lacile Aideo cu pretul 5inclusiv .A%7 su" 100 /(< sint placa video cu per'ormante sla"e in Kocurile cele mai noi insa pot 'i 'olosite si ele pentru Kocuri daca avem un procesor 5C*/7 puternic si daca 'olosim re?olutii mici 5-00x&007 si un nivel de detaliu sca?ut in Kocuri. 2ste recomandat totusi sa luam cel putin o placa video cu per'ormante o"isnuite daca dorim sa 'im si)uri ca vom putea Kuca si Kocurile care vor apare in urmatorii 2 ani de la cumparare.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,5

Maistru: Bor Maxim

6.1. !lac de sunet

!laca de sunet (!#4

O plac+ de sunet 5de asemenea cunoscut ca o plac+ audio7 este un dispo?itiv ;ard6are care 'acilitea?+ intrarea i de ieirea semnalelor audio de la un computer prin intermediul aplica1iilor speciali?ate. *laca de sunet poate 'i i o inter'a1+ audio extern+ 5'olosit+ de alte ec;ipamente electronice7 care utili?ea?+ so't6are pentru a )enera un sunet. %ceste dispo?itive "a?ate pe so't6are sunt mai "ine cunoscut su" numele de inter'e1e audio. /tili?+rile tipice ale pl+cilor de sunet includ 'urni?area de componente audio pentru aplica1ii multimediaB cum ar 'i compo?i1ia de mu?ic+B editare video sau pre?ent+ri audioB educa1ie i divertisment 5Kocuri7 i proiec1ie video. MaKoritatea computerelor au placa de sunet Dncorporat+ Dn placa de "a?+B Dn timp ce altele 5cele din primele )enera1ii7 necesit+ pl+ci audio ataate la placa de "a?+. *l+cile de sunet convertesc semnalele di)itale Dnre)istrate sau )enerate Dn semnale 'ormat analo)ic. (emnalul de ieire este conectat la un ampli'icatorB la c+ti sau la un dispo?itiv standard extern utili?Wnd interconectareaB prin conectori .$( sau $C%. /nele pl+ci audio avansate includ mai mult de un c;ip pentru sunet pentru a asi)ura rate de date mai mari i 'unc1ionalit+1i multiple simultan 5sinteti?atoare7 pentru )enerarea Dn timp real de mu?ic+ i e'ecte sonore Cum 'unc1ionea?+ o plac+ de sunet.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,&

Maistru: Bor Maxim

Nn 1#-#B Creative 4a"s a introdus placa de sunet Creative 4a"s (oundBlastera. <e atunciB multe alte companii au introdus pl+ci de sunetB iar Creative a continuat s+ per'ec1ione?e pl+cile (ound Blaster. %natomia unei pl+ci de (unet 3 O plac+ de sunet con1ine: 3 /n procesor de semnal di)ital 5<(*7 care controlea?+ computa1iile 3 /n convertor di)ital3analo) 5%<C7 pentru audio ce intr+ Dn calculator 3 Memorie read3onl> 5$OM7 sau memorie 8las; pentru stocare de date 3 !nter'a1+ pentru instrumente mu?icale di)itale 5M!<!7 pentru conectarea ec;ipamentelor mu?icale externe 5pentru maKoritatea pl+cilorB )ame portul este 'olosit de asemenea pentru conectarea unui adaptor M!<! extern7 3 Eac:3uri pentru conectarea di'u?oarelor i micro'onuluiB la 'el i alte intr+ri i ieiri 3 /n )ame port pentru conectarea a unui Ko>stic: sau )amepad 3 *l+cile de sunet curente deo"icei se instalea?+ Dn slot3ul *C!B pe cWnd altele mai vec;i i ie'tine se instalea?+ pe "us3ul !(%. Multe din calculatoarele din ?iua de a?i incorporea?+ placa de sunet ca un c;ipset direct pe placa de "a?+. %ceasta las+ un slot li"er pentru alte peri'erice. (oundBlaster *ro este considerat+ 'actorul standard pentru pl+cile de sunet. %proape toate pl+cile de sunet de pe pia1+ Dn ?iua de a?i includ cel pu1in compati"ilitate cu (oundBlaster *ro. Creative 4a"s (B, ,0 (ound Blaster 1& *C! <eseoriB di'erite m+rci de pl+ci de sunet de la produc+tori di'eri1i 'olosesc acelai c;ipset. C;ipset3ul de "a?+ vine de la un produc+tor de c;ipset3uri. *roduc+torul de pl+ci de sunet adau)+ di'erite 'unc1iuni i pro)rame pentru a putea di'eren1ia produsele lor. *l+cile de sunet pot 'i conectate la:
3 3 3 3 3 3 3 3

c+ti 3 di'u?oare cu ampli'icator> 3 o surs+ de intrare analo)ic+ 3 micro'on 3 radio 3 dec: cu caset+ 3 C< pla>er 3 o surs+ de intrare di)ital+
,

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

3 3 3 3 3 3 3

3 caset+ audio di)ital+ 5<%.7 3 C<3$OM 3 o surs+ de ieire analo)ic+ = dec: cu caset+ 3 o sursa de ieire di)ital+ 3 <%. 3 C< inscripti"il 5C<3$7 CWteva din pl+cile de sunet 'oarte per'ormante o'er+ ieiri pentru , di'u?oare i o inter'a1+ de ieire di)ital+ printr3o mu'+. *entru audio'iliB exist+ o nou+ )enera1ie de pl+ci de sunet di)itale. O plac+ de sunet di)ital+ este practic pentru aplica1ii care au nevoie de sunet di)italB cum ar C<3$ i <%.. $+mWnWnd di)ital '+r+ conversie de la sau c+tre analo) aKut+ s+ previn+ ceea ce este numit pierdere )enera1ional+. *l+cile de sunet di)itale au intr+ri i ieiri di)italeB pentru a putea trans'era date de pe <%.B <A< sau C< direct pe ;ard dis:3ul din calculator.

3 3

Nn mod normalB o plac+ de sunet poate sa 'ac+ , lucruri cu sunet: 3 s+ reproduc+ mu?ic+ Dnre)istrat+B 5de pe C<3uri sau 'iiere audioB cum sunt 6av sau M*37B de la Kocuri sau de pe <A<3uri 3 s+ Dnre)istre?e audio Dn di'erite 'ormate media de pe di'erite surse externe 5micro'on sau dec: de caset+7 3 s+ sinteti?e?e sunete 3 s+ procese?e sunete existente <%C 5controler audio di)ital7 i %<C3ul 5convertor analo)3di)ital7 aduc modul pentru transmiterea Dn i Dn a'ara pl+cii de sunet Dn timp ce <(*3ul 5procesor de sunet di)ital7 suprave);ea?+ procesul. <(*3ul se mai ocup+ i oricare alt+ altera1ie a sunetuluiB cum ar 'i ecoul sau sunetul 3<. <in cau?+ c+ <(*3ul se concentrea?+ la procesarea sunet3uluiB procesorul principal al calculatorului se poate ocupa cu alte tre"uri.

3 3 3

*l+cile de sunet vec;i 'oloseau sinteti?ator 8M pentru a crea sunete. (inteti?atorul 8M ia tonuri de 'recven1e variate i le com"in+ pentru a crea o aproxima1ie a unui anumit sunetB cum ar 'i cel a unei trompete. Nn timp ce sinteti?atorul 8M s3a de?voltat pWn+ la punctul Dn care sun+ 'oarte realistB el nu se compar+ cu sinteti?atorul 6aveta"le.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

,-

Maistru: Bor Maxim

(inteti?atorul 6aveta"le 'unc1ionea?+ prin Dnre)istrarea unei mici p+r1i din sunetul instrumentului actual. %ceast+ parte este cWntat+ Dn continuu pentru a suna exact ca instrumentul Dnre)istrat cu o acurate1e incredi"il+. (inteti?atorul 6aveta"le a devenit noul standard pentru maKoritatea pl+cilor de sunetB dar unele m+rci ie'tine Dnc+ mai 'olosesc sinteti?atorul 8M. *u1ine pl+ci de sunet le includ pe am"ele.

+.2.1 8nstalarea sau eliminarea unei plci de sunet


*l+cile de sunet permit computerului s+ redea mu?ic+ i sunete prin intermediul di'u?oarelor. %proape toate computerele noi sunt livrate Dmpreun+ cu o plac+ de sunet Dncorporat+. .otuiB Dn ca?ul Dn care computerul nu are instalat+ o plac+ de sunet sau dac+ dorii s+ 'acei up)rade la capa"ilit+ile de redare a sunetului sau de Dnre)istrare ale computeruluiB este posi"il s+ dorii instalarea unei pl+ci de sunet. 2xist+ trei tipuri de pl+ci de sunet: pl+ci de sunete Dncorporate Dn placa de "a?+ a computeruluiB pl+ci de sunet interne i pl+ci de sunet externe. %cest articol este dedicat instal+rii unei pl+ci de sunet interne care poate 'i conectat+ la o 'ant+ de extindere din interiorul computerului. *l+cile de sunet Dncorporate Dn placa de "a?+ nu pot 'i eliminateB dar avei de o"icei posi"ilitatea s+ instalai o plac+ de sunet intern+ sau extern+ i s+ de?activai sunetul pl+cii de "a?+. Nn )eneralB pl+cile de sunet externe se conectea?+ prin intermediul unui conector pentru ma)istral+ serial+ universal+ 5/(B7. *entru in'orma ii despre instalarea pl+cilor de sunet externe i a altor dispo?itive /(BB consultai !nstalarea unui dispo?itiv /(B. Nnainte de a instala o plac+ de sunetB asi)urai3v+ c+ ai consultat documentaia livrat+ Dmpreun+ cu aceasta. Formele pre?entate aici sunt 'oarte )eneraleB iar documentaia pentru placa de sunet poate conine in'ormaii importante speci'ice instal+rii pl+cii respective. <e asemeneaB asi)urai3v+ c+ ai consultat documentaia livrat+ Dmpreun+ cu computerulB pentru a constata dac+ desc;iderea acestuia Di a'ectea?+ )arania. Nnainte de a instala placa de sunetB tre"uie s+ dispunei de urm+toarele:

*laca de sunet pe care dorii s+ o instalai.


,#

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

*osi"il de o uru"elni+ *;illipsB pentru a desc;ide computerulB dac+ acest lucru este necesar.

C<3ulB <A<3ul sau dispo?itivul media livrat Dmpreun+ cu placa de sunet 5dac+ exist+ unul7B care conine drivere i alte pro)rame.

<ac+ dispunei de o plac+ de sunet intern+B aceasta tre"uie eliminat+ Dnainte de instalarea pl+cii noi. <ac+ placa de sunet a computerului este Dncorporat+ Dn placa de "a?+B pute i trece la pasul *entru a instala placa de sunet nou+.
1.

4ocali?ai placa de sunet. <ac+ nu suntei si)ur care dintre pl+ci este cea de sunetB urmai ca"lurile care ies din di'u?oare i intr+ Dn partea posterioar+ a pl+ciiB apoi reinei 'anta Dn care este introdus+ placa.

2.

<econectai toate ca"lurile de la di'u?or i micro'on din partea posterioar+ a pl+cii de sunet.

3.

<ac+ Dn interiorul computerului exist+ un ca"lu care interconectea?+ placa de sunet i unitatea C<3$OMB deconectai3l. Multe computere noi nu dispun de acest ca"lu. <ac+ acest ca"lu nu exist+B putei omite acest pas.

,. 5.

Nndep+rtai uru"ul care ine placa de sunet Dn loc. (coatei placa de sunet din 'ant+B cu atenie i drept. 8ii atent s+ nu rotii sau Dndoii placa atunci cWnd o Dndep+rtai.

Fot+

2ste posi"il ca pentru detaarea pl+cii s+ 'ie necesare una sau dou+ loviri uoare de sus i de Kos. C;iar dac+ intenionai s+ v+ de"arasai de placa de sunet vec;eB acordai atenie Dndep+rt+rii acesteiaB deoarece este posi"il s+ deteriorai placa de "a?+. <ac+ aceasta pare "locat+B se pre'er+ acordarea a cWtorva minute suplimentare pentru scoaterea prin lovituri u oare a pl+ciiB Dn locul scoaterii rapide care poate duce la deteriorarea pl+cii de "a?+.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

50

Maistru: Bor Maxim

&.

<ac+ nu instalai o plac+ de sunet nou+B instalai un capac de 'ant+ 5dac+ dispunei de unul7 i punei la loc uru"ul. %poiB Dnc;idei carcasa computerului i punei la loc toate uru"urile Dndep+rtate la desc;iderea carcasei.

*entru a instala placa de sunet nou+


1.

4ocali?ai 'anta de extindere din computer care accept+ placa de sunet nou+. <ac+ ai Dndep+rtat o plac+ de sunet existent+B avei posi"ilitatea s+ utili?ai aceeai 'ant+B dac+ placa nou+ utili?ea?+ acela i tip de 'ant+ de extindere. Consulta i documentaia pentru computerB dac+ tre"uie s+ sta"ili i tipurile de 'ante de extindere disponi"ile ale acestuia.

2.

*o?iionai cu atenie placa de sunet Dn partea superioar+ a 'antei. %liniai pinii de pe placa de sunet Dn dreptul 'antei i Dmpin)ei placa Dn KosB ast'el DncWt s+ se po?iione?e Dn 'ant+. %si)urai3v+ c+ placa este 'ixat+ Dn 'ant+ i Dmpins+ complet. <ac+ pinii de pe plac+ nu sunt aliniai exact la pinii din 'anta de extindereB placa nu va 'unciona corespun?+tor.

3.

<ac+ Dn computer exist+ un ca"lu audio care conectea?+ unitatea C<3$OM direct la placa audioB locali?ai3l i conectai3l la plac+. Consultai documentaia livrat+ Dmpreun+ cu placa de sunetB pentru a sta"ili amplasarea conectorului audio pentru C<3$OM pe placa de "a?+. $einei c+ necesitatea utili?+rii acestui ca"lu cu componentele ;ard6are audio actuale este redus+B Dn maKoritatea ca?urilor conectarea lui 'iind opional+.

,.

8ixai prin Dnuru"are placa de sunet pe cadru. Fu de'ormai placa de sunet sau cadrul Dn timp ce strWn)ei uru"urile. 2ste mai "ine s+ strWn)ei uru"ul puin mai mult decWt ai putea3o 'ace cu de)eteleB decWt s+ Dndoii cadrul sau a placa.

5.

Nnc;idei carcasa computerului i punei la loc toate uru"urile Dndep+rtate la desc;iderea carcasei. Conectai di'u?oarele i micro'onul 5dac+ exist+ unul7 la placa de sunet nou+.

&.

$econectai computerul la sursa de tensiune i repornii3l.


51

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

@indo6s va instala driverele de dispo?itiv necesare pentru noua plac+ de sunet.. <ac+ placa de sunet a 'ost livrat+ Dmpreun+ cu un disc ce con ine so't6areB instalai3l acum. Consultai in'ormaiile care au Dnsoit placa de sunet pentru a vedea care sunt paii necesari pentru instalarea so't6are3ului. <ac+ @indo6s nu recunoate placa de sunet i nu avei driverul care a 'ost livrat Dmpreun+ cu aceastaB va tre"ui s+ )+si i sin)ur un driver. 5<riverele permit ca@indo6s s+ recunoasc+ dispo?itivul.7 Ai?itai site3ul @e" al 'a"ricantului pl+cii de sunet i c+utai Dn seciunea de asisten+ un driver care se poate desc+rca. *entru mai multe in'orma iiB consultai <epanarea pro"lemelor le)ate de sunet i<epanarea pro"lemelor cu driverele.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

52

Maistru: Bor Maxim

6.3 &odemul

Modem3urile repre?int+ un se)ment 'oarte pre?ent Dn casele multora dintre noiB ideea de conectare la internet cWnd vrei i '+r+ a"onamentB pe linia tele'onic+B 'iind des a)reat+ de cei care nu stau ?ilnic pe internetB ci intr+ oca?ional pentru di'erite pro"leme. Modelul de 'a1+ se conectea?+ la calculator prin intermediul unei pri?e /(B i se alimentea?+ tot prin intermediul acesteia nemai'iind nevoie de pre?en1a pe "irou i a unui alimentator extern. Nn a'ar+ de 'unc1iile clasice de modem se poate trimite i 'axB op1iune ce uneori se dovedete 'oarte 'olositoareB mul1i dintre utili?atori utili?Wnd aceast+ 'unc1ie cu rol primar. 2c;ipamentul este compati"il cu sistemele de operare M( @indo6s #-(2L MeL 2000LO*. Conectarea la !nternet pare de multe ori o trea"a usoara. Fu tre"uie decat sa ai un calculatorB sa 'ii conectat la o retea tele'onica siB poate cel mai important lucruB sa ai un modem. <e multe ori insaB ale)erea modemului nu este o trea"a tocmai usoara. 4iniile tele'onice sunt 'olositeB in )eneralB pentru transmiterea sunetelorB a vocii umane. Modemurile au 'ost inventate pentru a converti in'ormatia di)itala a computerului in impulsuri care sa poata 'i transportate prin retelele tele'onice catre un alt calculator.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

53

Maistru: Bor Maxim

Modemul de la celalalt capat al liniei primeste mesaKulB il decodea?a in sistem "inar si il transmite computerului. %st'elB se reali?ea?a o comunicare intre doua terminale de !nternetB conectate prin dial3up. Aite?a unui modem se masoara in "iti pe secunda 5"ps7B aceasta variind de la #B& R"ps pana la 5& de R"ps 5A.#07 siB mai nouB de peste 5& R"psB datorita noului standard de compresie A.#2. <enumirea de modem este prescurtarea de la Modulator 3 <emodulatorB doua componente ale modemului care 'ac posi"ila decodarea impulsurilor in in'ormatie di)itala si invers. /n tip de modem mai per'ormant este cel conectat prin reteaua de ca"lu .A. Modemul de ca"lu este mai rapid decat cel prin dial3up deoarece a"onatul la !nternet are conexiune permanenta iar vite?a de trans'er este mai mare dacat in ca?ul conexiunii dial3 up. Modemurile sunt clasi'icate in 'unctie de tipul de conexiune al acestora: modemuri tele'oniceB de ca"lu .A si modemuri radio 5le)atura 6ireless7. odemurile telefonice 5prin dial3up7 sunt externe sau interne. Modemurile externe se conectea?a pe unul din porturile serialeB iar cele interne sunt introduse in unul din sloturile calculatorului 5*C! sauB mai rar 3 !(%7. <in punct de vedere al componentelor a'late pe placa de modemB modemurile pot 'i ;ard6are 5executa toate operatiile de modulatieB demodulatie si compresie7 sau so't6areB ca? in care maKoritatea operatiilor cad in sarcina microprocesorului computerului. odemul intern %cum trei ani am 'i spus ca ocupa un slot !(% sau *C!. <ar intre timp slotul !(% a 'acut o plecaciune )ratioasa si a iesit din scena. %cum putem )asi modemuri interne *C!B %M$B CF$. MaKoritatea lor sunt modemuri so't6are. %ceasta vrea sa insemne ca o parte din procesarea semnalului este descarcata catre procesor. <eci atunci cand te conecte?i la internetB driverele modemului iti V'ura din puterea procesorului. *rincipalul lor avantaK este pretul mic. Fecesita un procesor minim *entium 200 MMO pentru a putea 'unctiona si de o"icei au drivere scrise pentru plat'ormele @indo6sB motiv pentru care sun numite si 6inmodems. /nii producatori incep sa o'ere drivere si pentru 4inuxB dar nu este o re)ula. %tentie insaB exista si modemuri interne mai scumpeB care 'ac toata
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

5,

Maistru: Bor Maxim

procesarea semnalului ;ard6are. %cestea insa sunt mai curand asemanatoare cu cele externe ca speci'icatii te;nice. odemul e2tern (e poate conecta la calculator printr3un port serial sau /(B. !n oricare din ca?uri are in mod o"li)atoriu toata prelucrarea semnalului 'acuta ;ard6are. %st'el procesorul tau isi poate vedea linistit de tre"urile lui. *rintre avantaKe putem enumera 'aptul ca 'unctionea?a "ine indi'erent de calculatorul 'olositB 'ie el si un "atran ,-& si ca nu necesita desc;iderea carcasei pentru instalare. <e asemeneaB modemurile externe au un a'isaK extern cu leduri pe care un pro'esionist poate vedea permanent starea activitatii acestuia. <in punct de vedere al driverelorB acestea pot 'unctiona virtual pe orice sistem de operareB 'olosind driverele )enerice de modem extern. *unctele ne)ative se constituie in ocuparea unui spatiu suplimentar in proximitatea calculatoruluiB necesitatea asi)urarii unei alimentari separate de cea a calculatorului siB nu in ultimul randB un pret mai ridicat. Modem 5modem3demodulator7: un modem permite conectarea la !nternet. 2ste o cutie inte)rata sau nuB care se conectea?a la computer si la linia tele'onica. <e"itele actuale ale modemurilor sunt de 2- -00 BpsB 33 &00 Bps B 5& &00 Bps. Aite?a modemului conditionea?a rapiditatea de a'isare a ima)inilor pe ecran. Cum imi ale5 modemul,e2tern sau intern; /n modem extern se a'laB evidentB in a'ara computerului si poti o"servaB prin led3 urile pe care le areB starea in care se a'la acesta: daca esti conectatB etc. /n modem intern este introdus intr3un slot *C! sau !(% din interiorul computeruluiB 'iind mai )reu de manevratLinstalat. Modemurile externe pre?inta mai multe avantaKe decat cele interne. <e exempluB daca modem3ul extern Piti in);eataP 5lucru care se intampla destul de des7B nu tre"uie decat sa3l pornesti din nou. Cu un modem intern sin)ura solutie este sa restarte?i computerulB lucru care durea?a mai mult decat in ca?ul modemurilor interne. Aariantele externe sunt alese de cele mai multe ori datorit+ 'aptului c+ nu ocup+ nici un slot pe placa de "a?+B dar sunt i ca?uri Dn care pre?en1a acestuia pe "irou induce o mai mare Dncredere. %ceasta se DntWmpl+ poate datorit+ conceptului c+ dac+ ve?i ce 'ace poate Dn1ele)i ce are. Nn orice ca?B v+ asi)ur+m de 'aptul c+ dac+ la un ec;ipament
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

55

Maistru: Bor Maxim

ceva nu mer)e nu i se va 'ace deloc ruine pentru c+ se a'l+ Dn 'a1a dumneavoastr+ i nu va )r+"i ac1iunea pentru c+ la s'Writ Dl ateapt+ vreo recompens+ . Confi5urarea cone2iuni ,ial<"p Ce este o conexiune <ialb/p Conectarea la !nternet prin linie tele'onica comutata 5<ialb/p7 %cesta este cel mai simplu si mai rapid mod de a te conecta la !nternet. *entru acest tip de conexiune iti sunt necesare: un computer 5cu pro)ram de operare @indo6s #O7Q un modem 5intern sau extern7Q linie tele'onica 5automata7. MaKoritatea uili?atorilor 'olosesc modemurile pentru a sta"ili o conexiune *** 5*oint to *oint *rotocol7: acesta permite calculatorului sa comunice cu calculatorul 'urni?orului de servicii 5!(* 3 !nternet (ervice *rovider7 prin intermediul liniei tele'onice. *ac;etele !*B care sunt 'olosite pe internet pentru comunicarea intre calculatoareB sunt transportate de catre *** peste linia seriala reali?ata de cele doua modemuri. Modemul instalat in L lan)a computerul tau preia in'ormatiile di)itale si le transmite ca semnal analo)ic prin linia tele'onica 5modulatie7. /n alt modem a'lat la capatul liniei 3 la !(* 3 primeste semnalul analo)ic prin linia tele'onica si il trans'orma la loc in in'ormatie di)itala 5demodulatie7. MaKoritatea modemurilor comerciali?ate asta?i au vite?e de 33B& R"Ls sau 5& R"Ls si sunt compati"ile 9a>es 5intele) instructiunile standard utili?ate de toate pro)ramele de comunicatii7. *entru con'i)urarea conexiunii <ialb/p urme?i procedura: (tart c (ettin)s c Control *anel. Aa apare 'ereastra de dialo) Control *anel unde vei executa con'i)urarea necesara Con'i)urarea tele'onului si a proprietatilor acestuia 5Con'i)uration .elep;on> <rivers and <ialin) *roperties7 <ou"le3clic: pe .elep;on> si va apare o 'ereastra de dialo) cu denumirea <ialin) *roperties cu doua inter'ete: M> 4ocations si .elep;on> <rivers. !n inter'ata M> 4ocations vei completa la ! am dialin) 'rom numarul de tele'on care sta"ileste le)atura
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

5&

Maistru: Bor Maxim

cu !(*. (crierea se 'ace cursivB 'ara pau?e intre ci'rele componente 5daca le3ai introdus eronatB le ster)i actionWnd asupra $emove si reiei introducerea lor corecta7Q %poi complete?i la ! am in t;is countr> L re)ionB numele tarii in care locuiesti 5actionand asupra sa)etii se va derula o lista cu numele tuturor tarilorB ale)i tara unde locuiesti7 si complete?i la %rea code pre'ixul tele'onic al localitatii respective unde esti conectat la !nternetQ in 'inalB la <ial usin) tre"uie sa ale)i intre .one dial 5pentru maKoritatea posturilor tele'onice care sunt conectate in centrale tele'onice moderne7 sau *ulse dial 5pentru posturile tele'onice conectate in centrale tele'onice vec;i tip $otar>7. <upa ce ai terminat cu acesta inter'ataB poti trece la .elep;on> <riversQ aiciB la .;e 'ollo6in) telep;on> drivers are installed on t;is computerB veri'ici daca apare /nimodem (ervice *roviderB clic: pe ea si apoi pe Con'i)ured: va tre"ui sa apara 'ereastra de dialo) Modem *ropertiesQ daca este asaB totul este corect si clic: ORQ revii in 'ereastra de dialo) <ialin) *ropertiesB clic: pe %ppl> si in 'inal pe Close. Confi5urarea modemului 5!nstalls a ne6 modem and c;an)es modem properties7 <ou"le3clic: pe Modems si va apare o 'ereastra de dialo) cu denumirea Modems *roperties cu doua inter'ete: 0eneral si <ia)nostics 5in mod normal modemul tre"uie sa 'ie instalat si con'i)urat o data cu instalarea pro)ramului de operare @indo6s #O7Q veri'ici daca in inter'ata 0eneral este inscris modemul din dotarea computerului tauQ poti vedea corectitudinea setarilor e'ectuate dand clic: pe *roperties si veri'icand datele a'isateQ din nou clic: pe .elep;on> *roperties si vor apare datele con'i)urate la punctul B.1. <aca totul este corect poti inc;ide 'ereastra de dialo). Confi5urarea retelei de lucru 5Con'i)ures net6or: ;ard6are and so't6are7 2ste cea mai importanta con'i)urareQ dou"le3clic: pe Fet6or:: va apare o 'ereastra de dialo) cu denumirea Fet6or: cu trei inter'ete: Con'i)urationB !denti'ication si %ccess Control. !n inter'ata Con'i)urationB la .;e 'ollo6in) net6or: components are installed tre"uie sa apara o"li)atoriu 3 componente:
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Client 'or Microso't Fet6or:sQ !n ca?ul ca nu exista aceasta componentaB procede?i ast'el : clic: pe %ddQ selecte?i ClientQ clic: din nou pe %ddQ din lista care apare 3 Manu'acturers selecte?i Microso'tQ apoi din lista Fet6or: Clients selecte?i Client 'or Microso'ts Fet6or:sQ clic: OR. <ial3/p %dapterQ !n ca?ul ca nu exista aceasta componentaB procede?i ast'el : clic: pe %ddQ selecte?i %dapterQ clic: din nou pe %ddQ din lista care apare 3 Manu'acturers selecte?i Microso'tQ apoi din lista Fet6or: %dapters selecte?i <ialb/p %dapterQ clic: OR. .C*L!* 3c <ial3/p %dapterQ !n ca?ul ca nu exista aceasta componentaB procede?i ast'el: clic: pe %ddQ selecte?i *rotocolQ clic: din nou pe %ddQ din lista care apare 3 Manu'acturers selecte?i Microso'tQ apoi din lista Fet6or: *rotocol selecte?i .C*L!*Q clic: OR. .ot in inter'ata Con'i)uration tre"uie sa apara urmatoarele: la *rimar> Fet6or: 4o)on 3 Client 'or Microso'ts Fet6or:sQ la 8ile and *rint (;arin) 3 nu tre"uie sa apara nimic.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

5-

Maistru: Bor Maxim

!n inter'ata !denti'ication poti completa urmatoarele: la Computer name 3 numele cu care ti3ai "ote?at computerulQ la @or:)rup 3 9omeQ la Computer <escription 3 creatorul computerului etc. !n inter'ata %ccess Control: "i'e?i prima optiune de la Control access to s;ared resources usin) si anume (;are level access control. <aca totul este "ine clic: OR. %tentie e: 2ste posi"il sa3ti solicite introducerea C< 3 ului de instalare al pro)ramului @indo6s #O 5pe care Dl ai Dn computerul tau7 pentru a prelua o serie de date necesare 'unctionarii corecte a noilor componente. Crearea unei cone2iuni prin apel telefonic Clic: ri);t3mouse pe M> ComputerQ apoi clic: le't3mouse pe <ialb/p Fet6or:in): va apare o 'ereastra de dialo) cu aceeasi denumire 5alta procedura: (tart c *ro)rams c @indo6s 2xplorer c <ialb/p Fet6or:in)7 . <aca pac;etul <ial3up Fet6or:in) nu este instalat pe calculatorul vostru intrati in Control *anel si 'aceti du"lu clic: pe %ddL$emove *ro)rams . %ctivati @indo6s setup din partea de sus a 'erestrei B apasati apoi pe Communications iar apoi pe <etails . Bi'ati <ial3up Fet6or:in)B apoi clic: pe "utonul OR .Clic: din nou pe OR pentru con'imare odata aKuns aiciB dou"le3clic: pe Ma:e Fe6 Connection si apare o 'ereastra tip @i?ard cu aceeasi denumire care te va aKuta la con'i)urareQ in aceasta 'ereastra de dialo)B la .>pe a name 'or t;e computer >ou are dialin) complete?i denumirea !(* la care esti conectatB iar la (elect a device tre"uie sa apara denumirea modemului care este instalat in L lan)a computerul tauQ clic: Fext si va apare urmatoarea inter'ata unde vei completa la %rea codeB .elep;one num"er si Countr> L $e)ion code aceleasi date ca si la punctual B.1Q clic: Fext si apare o inter'ata care3ti solicita veri'icarea corectitudinii datelor introduseQ apoi clic: pe 8inis;. !n 'erestra de dialo) Ma:e Fe6 Connection tre"uie sa apara un nou icon cu denumirea data de tine. Clic: ri);t3mouse pe acest icon si selecte?i *roperties: va apare
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

5#

Maistru: Bor Maxim

o 'ereastra de dialo) cu numele le)aturii avand patru inter'ete si anume: 0eneralB (erver .>pesB (criptin) si Multilin: . !n inter'ata 0eneral: la /se area code and <ialin) *roperties de"i'e?i 5pentru ca la conectare sa nu se 'orme?e pre'ixul localitatii7. !n inter'ata (erver .>pes la .>pe o' <ial3/p (erver tre"uie sa apara ***B !nternetB @indo6s F. (erverB @indo6s #OQ la %dvanced options vei "i'a numai optiunea 2na"le so't6are compression 5nu "i'a optiunea 4o) on to net6or:7 iar la %llo6ed net6or: protocols "i'e?i numai .C*L!*. !n inter'ata (criptin) "i'e?i (tart terminal screen minimi?ed. !n inter'ata Multilin: tre"uie sa 'ie actionata varianta <o not additional device. Fu mai ramane decat sa apesi pe OR si ai terminat con'i)urarea. Controller =on board=; Modemurile ;ard6are au un PControllerP pe placa pentru a procesa comen?i si a e'ectua controlul erorilor si compresia de date. Modemurile 'ara controller trans'era aceste sarcini microprocesorului computerului. %ceste operatii in plus reduc per'ormantele computerului. Memoria 8las; poate 'i un semn clar ca modemurile au controller.

(ccesorii 2xista modemuri ale caror caracteristici sunt PAoiceB <ata si 8axPB iar altele care nu au decat <ata si 8ax. *rima cate)orie iti o'era avantaKul 'olosirii modemului si pentru convor"iri tele'onice. >iteza de lucru a modemului *ana in 1##5B cea mai mare vite?a care se putea o"tine printr3o linie tele'onica de cupru era de 2-.- R"ps. %sta?iB poti cumpara un modem capa"il sa transmita si sa primeasca date de pana la 5&R"ps. !mportant este sa stii ce vite?a iti o'era provider3ul tau de !nternet. *oti sa ai cel mai iute modemB dar de)ea"aB daca !(*3istul tau are la capat de linie numai modem3uri de 33.& R"ps. <e asemeneaB lun)imea liniei tele'onice
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&0

Maistru: Bor Maxim

pana la centrala tre"uie sa 'ie cat mai redusa. !n acest ca? vei avea o linie mai putin ?)omotoasa si o vite?a mai "una. .otusiB tre"uie sa 'ii atenta la cateva lucruri: 3 incearca sa3ti cumperi un modem de 5& R"ps. C;iar daca nu vei atin)e aceasta vite?a la conectareB acest standard are o compresie si o corectie mai "une. 3 'ii atenta sa ai sloturi li"ere. (3ar putea sa iti cumperi un modem *C! 5intern7 si sa nu mai ai unde sa3l introduci. 3 ve?i sa nu 'ii cuplata cu altcineva pe linia tele'onica. <aca esti cuplataB tre"uie sa 'ii linie principalaB alt'el impulsurile tale vor incarca 'actura celuilalt. 3 la o linie analo)icaB unde este mult ?)omotB iti tre"uie un modem cu o corectie a erorilor mult mai "una 59C8 sau ;ard6are7. 3 daca ai instalat pe calculator sistemul de operare 4inuxB nu te )andi la un modem 9C8. Cea mai "una solutie ar 'i un modem ;ard6are. 3 la o linie ?)omotoasa 5'asaituri7 este 'oarte important sa ai un modem de vite?a mareB deoarece acesta are capacitatati mai "une de compresie a vite?elor de pe retea.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&1

Maistru: Bor Maxim

Capitolul -:<ispo?itive peri'erice de intrareL eire


7.". 8%+8%89$%
.astatura este acel peri'eric prin care se pot introduce date Dn computer. 2le sunt o com"ina1ie Dntre mainile de scris i terminalele ec;ipamentelor computeri?ateB 'iind un ec;ipament vital Dn 'unc1ionarea computerului. (tandardul cel mai cunoscut pentru tastaturi este cel M@2$.fB dup+ aranKarea primelor litere pe tastatur+B pe rWndul superior de litereB de la stWn)a la dreapta. %cest standard a 'ost creat Dn 1-&0 de inventatorul C;ristop;er (;olesB prin 'aptul c+ literele care nu sunt 'olosite des 3 M@2$.f 3 au 'ost ae?ate Dn col1ul din stWn)a sus.

.astaturile moderne sunt conectate la C*/ prin ca"lu sau transmisie in'raroie. CWnd o tast+ este ap+sat+B un cod numeric este transmis spre driver i spre sistemul de operare al computerului. <river3ul traduce acest semnal iar microprocesorul Dl preiaB Dn1ele)Wndu31. %proape toate tastaturile au codul %(C!! 5%merican (tandard Code 'or !n'ormation !nterc;an)e7B dar pe lWn)+ acesta mai exist+ i alte coduriB cum ar 'i: !(O 4atin 1B RanKi i /nicode. <e o"icei tastaturile mai au pe lWn)+ litere i taste direc1ionaleB un set de taste numericeB altul de taste 'unc1ionale etc.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&2

Maistru: Bor Maxim

%lte tastaturi modeme mai con1in un trac:"allB mouse pad

i alte dispo?itive de

direc1ionare a cursorului. .astaturile devin din ce Dn ce mai er)onomiceB pentru ca cei ce 'olosesc tastatura timp Dndelun)at s+ nu o"oseasc+ sau s+ de?volte anumite sindromuri.

-.1.1 Microcontrolerul -0,2


2xist+ dou+ tipuri de microcontrolere ale tastaturii care comunic+ cu sistemul 3 unul pe placa de "a?+ a calculatorului5controler inte)rat7B i unul care este situat Dn interiorul tastaturii. Comunicare cu microcontrolerul de pe placa de "a?+ se e'ectuea?+ prin portul &,;. Citirea octe1ilor 5">te7 relev+ starea controlerului. (crierea pe acest "it trimite controlerului inte)rat o comand+. Or)ani?area octetului 5"aitului7 pentru indicarea st+rii controlerului este repre?entat+ mai Kos:

Comunicarea cu microcontrolerul situat Dn interiorul tastaturii se e'ectuea?+ prin "i1ii care trec prin porturile de intrare &0; i &,;. Octe1ii 0 i 1 asi)ur+ le)+tura sau aa3 numitul proces ;ands;a:in). Nnainte de a scrie ceva prin aceste porturiB octetul 0 a portului &, tre"uie s+ 'ie 0Q datele sunt disponi"ile pentru citire prin portul &0 atunci cWnd octetul 1 al portului &,; este e)al cu 1. Octe1ii 5"ai1ii7 tastaturii care indic+ starea tastaturii 5port &,;7 vor determina dac+ tastatura este activ+ sau vor Dntrerupe sistemul atunci cWnd utili?atorul va ap+sa sau va da drumul la o tast+.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&3

Maistru: Bor Maxim

Octe1ii care sunt scrii pentru portul &0; sunt trimii c+tre microcontrolerul tastaturiiB iar octe1ii scrii prin portul &,; sunt expedia1i controlerului inte)rat de pe placa de "a?+. Octe1ii citi1i prin portul &0; Dn )eneral vin de la tastatur+B de asemenea exist+ posi"ilitatea de pro)ramare a microcontrolerului de pe placa de "a?+ pentru a returna anumite valori pentru un anumit port.

-.1.2 Modele de tastaturi


.astaturile calculatoarelor pot de1ine una sau mai multe din urm+toarele caracteristici:

tastaturi standard tastaturi er)onomice tastaturi multimedia tastaturi '+r+ 'ir tastaturi speciale

.astatura const+ intr3o serie de comutatoare montate Dntr3o re1eaB numit+ matrice a tastelor. CWnd se apas+ o tast+B un procesor a'lat Dn tastatur+ o identi'ic+ prin detectarea loca1iei din re1ea. <e asemeneaB acesta interpretea?+ cWt timp st+ tasta ap+sat+B i poate trata c;iar i tast+rile multiple. !nter'a1a tastaturii este 'ormat+ de un circuit inte)rat denumit (e'0oard chip sau procesor al tastaturii. /n "u''er de 1& octe1i din tastatur+ operea?+ asupra tast+rilor rapide sau multipleB transmi1Wndu3le sistemului succesiv. Nn cele mai multe ca?uriB atunci cWnd ap+s+m o tast+B contactul se 'ace cu mici DntreruperiB respectiv apar cWteva sc;im"+ri rapide Dnc;is = desc;is. %cest 'enomen de insta"ilitate vertical+ a comutatorului se numete "ounceB iar procesorul din tastatur+ tre"uie s+ Dl 'iltre?eB adic+ s+ Dl deose"easc+ de o tastare repetat+ inten1ionat de operator. 4ucrul acesta este destul de uor de reali?at deoarece Dntreruperile produse de insta"ilitatea vertical+ sunt mult mai rapide decWt tast+rile repetate cele mai rapide executate de om. 2xist+ mai multe tipuri de tastaturiB Dns+ cele mai r+spWndite sunt tastaturile cu 101 sau 10, tasteB di'eren1a Dntre ele 'iind dat+B Dn principalB de pre?en1a sau a"sen1a unor anumite taste. <e exempluB tastatura 101 nu include tasta numit+ 3indows :ogoB Dn timp
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&,

Maistru: Bor Maxim

ce tastatura de tipul 10, are inclus+ aceast+ tast+. <e o"icei tastaturile sunt conectate la calculator printr3un 'ir introdus Dntr3o mu'+ special+. 8olosirea tastaturilor este extrem de simpl+B 'iind necesar doar s+ ap+s+m pe "utoanele ei 5numite PtasteP7B aproape la 'el cum se 'ace la mainile de scris mecanice sau electro3mecanice.

-.1.3 0rupe de taste


.astele sunt ae?ate ast'el DncWt s+ uure?e introducerea in'orma1iilor Dn calculatorQ ele sunt )rupate Dn mai multe )rupe. %mplasarea literelor pe tastatur+ a 'ost '+cut+ 1inWndu3 se cont de 'recven1a diverselor litere Dntr3o anumit+ lim"+B de aceea o tastatur+ de exemplu )erman+ are literele ae?ate alt'el decWt una american+. Cel mai important )rup este cel care ocup+ cea mai mare parte a tastaturiiQ el con1ine atWt taste pentru litere 5MB @B 2B etc.7B ci're 51B 2B 3B etc.7 i sim"oluri 5gB hB etc.7B cWt i taste speciale 5-nterB +hiftB #ontrolB %ltB etc.7 a c+ror 'unc1ionalitate varia?+ Dn 'unctie de pro)ramul 'olositQ ve?i mai Kos. <easupra )rupului principal se a'l+ un ir de taste numite P'unc1ionaleP 581B 82B 83B etc.7B al c+ror rol este s+ lanse?e Dn mod direct comen?i pentru calculatorB comen?i care sunt di'erite Dn 'unc1ie de so'tul pe care Dl 'olosim la momentul respectiv. 2le sunt 'olosite 'oarte mult Dn KocuriB dar exist+ i alte so'turi care le utili?ea?+. Nn dreapta )rupului principal se a'la un )rup imp+r1it Dn mai multe 5de o"icei trei7 su")rupuri i care con1ine taste 'olosite Dn principal pentru navi)are pe ecran 5tastele care au desenate pe ele s+)e1iB tastele *a)e /p sau *a)e <o6nB etc.7B dar i unele taste cu 'unc1ii specialeB cum este tasta <elete. 4a extremitatea 5mar)inea7 dreapt+ a tastaturii se a'l+ de o"icei un )rup de taste care sunt 'olosite Dn special pentru scrierea de ci're i pentru e'ectuarea de opera1ii aritmetice 5adunareB sc+dereB etc.7B tastele 'iind ae?ate 'oarte comod pentru lucrul cu mWna dreapta. O parte a tastelor din acest ultim )rup are o 'unc1ionalitate du"l+B ele putWnd 'i 'olosite i pentru navi)are. /nele tasteB ca de ex. +hiftB #trlB %ltB 3indowsB pot 'i pre?ente Dn du"lu exemplarQ atunci ele sunt ae?ate mai mult sau mai pu1in simetric 'a1+ de axa vertical+ a
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&5

Maistru: Bor Maxim

tastaturiiB am"ele taste avDnd de o"icei aceeai 'unc1ionalitate. /nele so'turi 5de ex. Kocuri7 pro'it+ Dns+ de 'aptul c+ o tast+ este pre?ent+ Dn dou+ exemplareB i atunci speci'ic+ pentru ele dou+ comen?i di'erite. .astaturile mai noi au o serie de "utoane suplimentare care sunt prev+?ute special pentru aplica1iile multimedia 5'ilmeB melodii7 sau pentru navi)area pe !nternet. 2le lipsesc la multe tastaturiB iar cWnd sunt pre?ente ae?area lor nu este supus+ nici unui standard recunoscutB 'iind )rupate dup+ criteriile de er)onomie proprii ale companiei produc+toare. Caracterul 5literaB ci'raB sim"olul7 asociat 'iec+rei taste este imprimat pe tasta respectiv+ i poate 'i pus Dn eviden1+ cu aKutorul unui editor de text 5de ex. FotepadB inclus Dn sistemul de operare @indo6s7. *entru aceasta desc;idem un nou document i Dncepem s+ ap+s+m pe taste ir dup+ irB de la stWn)a la dreapta. %numite taste permit scrierea a dou+ caractere al'anumerice distincteB de ex. o minuscul+ i o maKuscul+B dintre care unul apare dac+ ap+s+m tasta normalB iar cel+lalt doar dac+ se apas+ simultan i tasta (;i't.

-.1., .astele speciale


.astele speciale nu produc apari1ia pe ecran a niciunui caracter sau semn la ap+sarea lorB ci au 'unc1ia de a lansa direct comen?i Dn ca?ul Dn care sunt apasate sin)ure sau Dn cadrul unei com"ina1ii cu alte taste. 2le sunt urm+toarele : P2nterP: 2ste o tast+ mare i are de o"icei o 'orm+ caracteristic+ de liter+ P4P privit+ Dn o)lind+. .asta 2nter are Dn principal rolul de a determina calculatorul s+ execute comanda tocmai introdus+. .asta 2nter are Dntr3o mare masur+ aceeai 'unc1ionalitate ca i "utonul stWn) al mausului. Nn ca?ul edit+rii de text ap+sarea tastei 2nter duce la crearea unui para)ra' nou de textB su" cel curent. PiP 50ac(space7: (e )+sete de o"icei deasupra tastei 2nter i are rolul de a ter)e un caracter 5liter+B ci'r+B etc.7 dintr3un textB a'lat la stWn)a cursorului. <aca este 1inut+ ap+sat+ ea va determina ter)erea tuturor caracterelor a'late la stWn)a cursorului. PjP 5shift7: 2ste o tast+ du"l+B cea dreapt+ )+sindu3se de o"icei su" tasta 2nterB iar cea stWn)+ pe acelai rWnd Dns+ la mar)inea stWn)+ a tastaturii. .asta (;i't este cel mai des utili?at+ pentru scrierea cu litere maKusculeB pentru acesta tre"uind s+ ap+s+m simultan tasta (;i't 5indi'erent care din ele7 i tasta literei Dn cau?+.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&&

Maistru: Bor Maxim

PCtrlP 5control7: 2ste o tast+ du"l+B cea dreapta )+sindu3se de o"icei su" tasta (;i't iar cea stWn)+ pe acelai rWnd Dns+ la mar)inea stWn)+ a tastaturii. .asta Ctrl este cel mai des utili?at+ pentru comen?i care sunt lansate Dn execu1ie la ap+sarea ei simultan cu alt+ tast+. P%ltP 5alternate7: 2ste o tast+ du"l+ care se )+sete pe rWndul cel mai de Kos al tastaturii la am"ele capete ale tastei alun)ite 5P(pace"arPB kspa1iuc7. .asta %lt este cel mai des utili?at+ pentru activarea "arei de meniuri a so'turilorB dar i pentru comen?i care sunt lansate Dn execu1ie la ap+sarea unei com"ina1ii de dou+ sau c;iar trei taste. PlP 5windows7: 2ste o tast+ du"l+ avWnd desenat pe ea lo)oul 5sim"olul7 sistemului de operare @indo6s i care se )+sete pe rWndul cel mai de Kos al tastaturiiB lWn)+ tastele %lt. .asta @indo6s are acelai e'ect ca i "utonul P(tartP din @indo6s. PmP 5tast+ pentru meniul contextual7: 2ste situat+ Dntre tastele @indo6s i Ctrl din partea dreapt+. %p+sarea ei duce la apari1ia pe ecran a unui meniu contextualB care de o"icei const+ dintr3o list+ de comen?i utileB list+ care este speci'ic+ 'iec+rui so't Dn parte i contextului particular de 'olosire a acestuia. P2scP 5escape7: 2ste tast+ po?i1ionat+ de o"icei Dn col1ul din stWn)a sus al tastaturii. .asta 2sc are Dntr3o anumit+ m+sura o 'unc1ionalitate opus+ celei a tastei 2nter i anume ea ne permite s+ evitam executarea unei comen?i Dn situa1ia Dn care nu suntem si)uri c+ am 'acut ale)erea cea mai "un+. Fumele tastei este su)estivB PescapeP DnsemnWnd sc+pareB evitare a unei situa1ii. %p+sWnd tasta 2sc ne Dntoarcem de o"icei la situa1ia Dn care putem s+ cWnt+rim Dnca o dat+ deci?ia Dn privin1a unei anumite comen?i. <e exemplu atunci cWnd instal+m un so'tB tasta 2sc ne permite s+ revi?uim op1iunile instal+riiB Dnainte de a declana procesul de instalare propriu3?is. PnP 5ta0ulatorB ta07: 2ste po?i1ionat+ la mar)inea stWn)+ a tastaturii i are desenate pe ea doua s+)e1i Dndreptate Dn directii opuse. .asta .a" este 'olosit+ Dn principal pentru navi)area rapid+ Dntre elementele importante ale 'erestrei unui so't 5de ex. atunci cWnd avem de ales Dntre mai multe op1iuni i dorim s+ trecem rapid de la o op1iune la alta '+r+ a 'olosi mausul7 sau Dntre le)+turile con1inute Dntr3o pa)in+ 6e". *ro)ramele editoare de textB cum ar 'i Microso't @ordB utili?ea?+ tasta .a"ulator pentru a introduce ta"ele cu coloane aliniate.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&

Maistru: Bor Maxim

kspa1iuc 5space0arB "ara de spa1iu7: 2ste o tast+ lun)+ a'lat+ pe rWndul cel mai de Kos al tastaturii. 2ste 'olosit+ exclusiv pentru introducerea de spa1ii )oale Dn texteB de exemplu atunci cWnd tre"uie s+ desp+r1im cuvintele dintr3o 'ra?+. <atorit+ m+rimii i ae?+rii ei este 'olosit+ i Dn 'oarte multe Kocuri pentru c+ este usor de ap+sat '+r+ a ne desprinde oc;ii de pe ecran. PoP 5capitals loc(7: 2ste po?i1ionat+ pe rWndul cel mai din stWn)a al tastaturiiB Dntre tastele .%B i (9!8.. %re 'unc1ia de a "loca 5Ploc:P7 corpul de litere pe care Dl 'olosim intr3un text. .asta este activat+ prin ap+sare i din acest moment textul va 'i scris cu maKuscule. <e?activarea se 'ace prin ap+sarea tastei Dnc+ o dat+Q ca urmare textul urm+tor va 'i scris cu litere mici. PFumoP 5numeric loc(7: <etermin+ care este 'unc1ionalitatea tastelor a'late Dn )rupul situat Dn partea dreapta a tastaturiiB )rup Dn care este situat+ i tasta F/M 4OCR. .asta este activat+ i de?activat+ prin repetarea tast+rii. %tunci cWnd tasta este activat+ 5situa1ia o"inuit+7 )rupul de taste din partea dreapt+ este 'olosit pentru scrierea de ci're. Nn ca?ul Dn care tasta este de?activat+ )rupul de taste poate 'i 'olosit pentru navi)areB Dn mod similar cu tastele navi)ationale. <upa Dnc+rcarea sistemului 5@indo6s #- (2B @indo6s AistaB Mac O( O7 tasta este activat+ i Dn consecin1+ )rupul de taste din dreapta poate 'i 'olosit pentru scrierea de ci're. Nn ca?ul (O @indo6s O* tasta nu este Dns+ activat+ i de aceeaB Dn momentul Dn care dorim s+ scriem ci're cu tastele din dreaptaB poate apare impresia c+ tastatura este de'ect+. (olu1ia este s+ activ+m tasta ap+sWnd3o dupa Dnc+rcarea complet+ a (OB Dn acest 'el putWnd s+ o 'olosim i pentru a scrie ci're. .astele de navi)are: 0rupul tastelor navi)ationale este Dmp+r1it Dn dou+ su")rupuri i anume pe de o parte tastele 9OM2B 2F<B *%02 /*B *%02 <O@FB i pe de alta parte tastele direc1ionale 5care au desenate pe ele s+)e1i7. (unt 'olosite pentru navi)area Dn cadrul 'erestrelor diverselor so'turi sau Dn cadrul unei pa)ini de text. .asta 9OM2 ne duce la Dnceputul unui textB tasta 2F< ne duce la s'Writul luiB tastele *%02 /* i *%02 <O@F ne urc+B respectiv ne co"oar+ cu o pa)in+ 5ecran7 Dn cadrul unui text. .astele cu s+)e1i 5stWn)aB dreaptaB susB Kos7 ne permit navi)area Dn cadrul unui text cu cWte un caracter la stWn)a sau la dreaptaB respectiv cu cWte un rWnd Dn sus i Dn Kos.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

&-

Maistru: Bor Maxim

P<elP 5delete7: 2ste 'olosit+ pentru ter)erea unor elemente pre?ente Dn 'ereastra unui so't 5'iierele din @indo6s 2xplorerB mesaKele de pot+ electronic+ Dn Outloo: 2xpressB etc.7B dar cel mai 'recvent este 'olosit+ pentru a ter)e caracterele a'late la dreapta cursorului Dn cadrul unei pa)ini de text. *oate 'i 'olosit+ pentru ter)erea unui sin)ur caracter 5dac+ o ap+s+m o sin)ur+ dat+7 sau pentru ter)erea unui ir de caractere 5dac+ o 1inem ap+sat+ mai mult timp7.

-.1.5 Com"ina1iile de taste #omenzi rapide de la tastatur generale


C.$4HC 5Copiere7 C.$4HO 5<ecupare7 C.$4HA 54ipire7 C.$4H] 5%nulare7 <242.2 5pter)ere7 (9!8.H<242.2 5pter)erea de'initiv+ a elementului selectat '+r+ a3l plasa Dn Coul de reciclare7 C.$4 Dn timp ce se )lisea?+ un element 5Copierea elementului selectat7 C.$4H(9!8. Dn timp ce se )lisea?+ un element 5Crearea unei comen?i rapide pentru elementul selectat7 .asta 82 5$edenumirea elementului selectat7 C.$4H(`02%.` 4% <$2%*.% 5<eplasarea punctului de inserare la Dnceputul cuvWntului urm+tor7 C.$4H(`02%.` 4% (.qF0% 5<eplasarea punctului de inserare la Dnceputul cuvWntului anterior7 C.$4H(`02%.` NF EO( 5<eplasarea punctului de inserare la Dnceputul para)ra'ului urm+tor7 C.$4H(`02%.` NF (/( 5<eplasarea punctului de inserare la Dnceputul para)ra'ului anterior7 C.$4H(9!8. cu oricare dintre tastele s+)eat+ 52viden1ierea unui "loc de text7 (9!8. cu oricare dintre tastele s+)eat+ 5(electarea mai multor elemente dintr3o 'ereastr+ sau de pe des:topB sau selectarea textului dintr3un document7
&#

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

C.$4H% 5(electare total+7 .asta 83 5C+utarea unui 'iier sau 'older7 %4.H2F.2$ 5Ai?uali?area propriet+1ilor pentru elementul selectat7 %4.H8, 5Nnc;iderea elementului activ sau Dnc;iderea pro)ramului activ7 %4.H2F.2$ 5%'iarea propriet+1ilor pentru o"iectul selectat7 %4.HB%$` <2 (*%_!/ 5<esc;iderea meniului de comen?i rapide pentru 'ereastra activ+7 C.$4H8, 5Nnc;iderea documentului activ Dn pro)rame care permit documente multiple desc;ise simultan7 %4.H.%B 5Comutare Dntre elemente desc;ise7 %4.H2(C 5Circulare prin elemente Dn ordinea Dn care s3au desc;is7 .asta 8& 5Circulare prin elementele de pe ecran dintr3o 'ereastr+ sau de pe des:top7 .asta 8, 5%'iarea listei din "ara %dres+ din Computerul meu sau 2xploratorul @indo6s7 (9!8.H810 5%'iarea meniului de comen?i rapide pentru elementul selectat7 %4.HB%$` <2 (*%_!/ 5%'iarea meniului (istem pentru 'ereastra activ+7 C.$4H2(C 5%'iarea meniului (tart7 %4.H4itera su"liniat+ dintr3un nume de meniu 5%'iarea meniului corespun?+tor7 4itera su"liniat+ dintr3un nume de comand+ sau meniu desc;is 52'ectuarea comen?ii corespun?+toare7 .asta 810 5%ctivarea "arei de meniu a pro)ramului activ7 (`02%.` 4% <$2%*.% 5<esc;iderea meniului urm+tor de la dreapta sau desc;iderea unui su"meniu7 (`02%.` 4% (.qF0% 5<esc;iderea meniului urm+tor de la stWn)a sau Dnc;iderea unui su"meniu7 .asta 85 5%ctuali?area 'erestrei active7 B%CR(*%C2 5Ai?uali?area 'olderului cu un nivel mai sus din Computerul meu sau 2xploratorul @indo6s7 2(C 5$evocarea activit+1ii curente7

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

(9!8. cWnd se introduce un C<3$OM Dntr3o unitate C<3$OM 5Nmpiedicarea red+rii automate a C<3$OM3ului7 C.$4H(9!8.H2(C 5<esc;iderea Mana)erului de activit+1i7

#omenzi rapide de la tastatur pentru casete de dialog


<ac+ ap+sa1i (9!8.H8- Dn casetele list+ cu selec1ie extins+B activa1i modul de selec1ie extins. Nn acest mod se pot utili?a tastele s+)eat+ pentru a deplasa un cursor '+r+ a sc;im"a selec1ia. %p+sa1i C.$4HB%$` <2 (*%_!/ sau (9!8.HB%$` <2 (*%_!/ pentru a aKusta selec1ia. *entru a revoca modul de selec1ie extinsB ap+sa1i din nou (9!8.H8-. Modul de selec1ie extins se revoc+ sin)ur atunci cWnd deplasa1i 'ocali?area la alt control.

C.$4H.%B 5<eplasare Dnainte prin 'ile7 C.$4H(9!8.H.%B 5<eplasare Dnapoi prin 'ile7 .%B 5<eplasare Dnainte prin op1iuni7 (9!8.H.%B 5<eplasare Dnapoi prin op1iuni7 %4.H4iter+ su"liniat+ 52'ectuarea comen?ii corespun?+toare sau selectarea op1iunii corespun?+toare7 2F.2$ 52'ectuarea comen?ii pentru op1iunea activ+ sau "utonul activ7 B%$` <2 (*%_!/ 5Bi'area sau de"i'area casetei de selectareB dac+ op1iunea activ+ este o caset+ de selectare7 .astele s+)eat+ 5(electarea unui "utonB dac+ op1iunea activ+ este un )rup de "utoane de op1iune7 .asta 81 5%'iare %Kutor7 .asta 8, 5%'iarea elementelor din lista activ+7 B%CR(*%C2 5<esc;iderea unui 'older cu un nivel mai susB dac+ este selectat un 'older Dn caseta de dialo) Sal-are ca sau ,eschidere7

#omenzi rapide de la tastaturile &icrosoft ;atural <e'0oard


(i)la @indo6s 5%'iarea sau ascunderea meniului (tart7 (i)la @indo6sHB$2%R 5%'iarea casetei de dialo) Proprieti sistem7 (i)la @indo6sH< 5%'iare des:top7 (i)la @indo6sHM 5Minimi?area tuturor 'erestrelor7
1

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

(i)la @indo6sH(9!8.HM 5$estaurarea 'erestrelor minimi?ate7 (i)la @indo6sH2 5<esc;idere Computerul meu7 (i)la @indo6sH8 5C+utarea unui 'iier sau 'older7 C.$4H(i)la @indo6sH8 5C+utare computere7 (i)la @indo6sH81 5%'iare %Kutor @indo6s7 (i)la @indo6sH 4 5Blocare tastatur+7 (i)la @indo6sH$ 5<esc;iderea casetei de dialo) 12ecutare7 (i)la @indo6sH/ 5<esc;idere Mana)er utilitare7

#omenzi rapide de la tastatur pentru accesi0ilitate


(9!8. dreapta timp de opt secunde 5Comutare activare3de?activare .aste8iltrare7 %4. stWn)aH(9!8. stWn)aH*$!F. (C$22F 5Comutare activare3de?activare contrast puternic7 %4. stWn)aH(9!8. stWn)aHF/M 4OCR 5Comutare activare3de?activare .asteMaus7 (9!8. de cinci ori 5Comutare activare3de?activare .aste%de?ive7 F/M 4OCR timp de cinci secunde 5Comutare activare3de?activare .asteComutare7 (i)la @indo6s H/ 5<esc;idere Mana)er utilitare7

#omenzi rapide de la tastatur pentru -.ploratorul 3indows


2F< 5%'iarea p+r1ii de Kos a 'erestrei active7 9OM2 5%'iarea p+r1ii de sus a 'erestrei active7 F/M 4OCRHsemnul asterisc 5[7 5%'iarea tuturor su"'olderelor de su" 'olderul selectat7 F/M 4OCRHsemnul plus 5H7 5%'iarea con1inutului 'olderului selectat7 F/M 4OCRHsemnul minus 537 5$estrWn)erea 'olderului selectat7 (`02%.` 4% (.qF0% 5$estrWn)erea selec1iei curente dac+ este extins+ sau selectarea 'olderului p+rinte7 (`02%.` 4% <$2%*.% 5%'iarea selec1iei curente dac+ este restrWns+ sau selectarea primului su"'older7

#omenzi rapide de la tastatur pentru =arta de caractere


Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

<up+ ce 'ace1i du"lu clic pe un caracter din )rila de caractereB se poate 'ace deplasarea prin )ril+ cu aKutorul comen?ilor rapide de la tastatur+:

(`02%.` 4% <$2%*.% 5<eplasare la dreapta sau la Dnceputul liniei urm+toare7 (`02%.` 4% (.qF0% 5<eplasare la stWn)a sau la s'Writul liniei anterioare7 (`02%.` NF (/( 5<eplasare cu un rWnd mai sus7 (`02%.` NF EO( 5<eplasare cu un rWnd mai Kos7 *%02 /* 5<eplasare cu cWte un ecran mai sus7 *%02 <O@F 5<eplasare cu cWte un ecran mai Kos7 9OM2 5<eplasare la Dnceputul liniei7 2F< 5<eplasare la s'Writul liniei7 C.$4H9OM2 5<eplasare la primul caracter7 C.$4H2F< 5<eplasare la ultimul caracter7 B%$` <2 (*%_!/ 5Comutare Dntre modul M+rit i Formal atunci cWnd este selectat un caracter7

#omenzi rapide de la tastatur pentru fereastra principal &&# (&icrosoft &anagement #onsole

C.$4HO 5<esc;iderea unei console salvate7 C.$4HF 5<esc;iderea unei console noi7 C.$4H( 5(alvarea consolei desc;ise7 C.$4HM 5%d+u)area sau eliminarea unui element de consol+7 C.$4HF 5<esc;iderea unei 'erestre noi7 .asta 85 5%ctuali?area con1inutului tuturor 'erestrelor consolei7 %4.HB%$` <2 (*%_!/ 5%'iarea meniului 'erestrei MMC7 %4.H8, 5Nnc;idere consol+7 %4.H% 5%'iarea meniului %ction7 %4.HA 5%'iarea meniului Aie67 %4.H8 5%'iarea meniului 8ile7 %4.HO 5%'iarea meniului 8avorites7

;avigarea n cone.iunea des(top la distan5


Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

C.$4H%4.H2F< 5<esc;iderea casetei de dialo) Securit9 Microso't @indo6s F.7 %4.H*%02 /* 5Comutare Dntre pro)rame de la stWn)a la dreapta7 %4.H*%02 <O@F 5Comutare Dntre pro)rame de la dreapta la stWn)a7 %4.H!F(2$. 5Circulare prin pro)rame Dn ordinea celor mai recent utili?ate7 %4.H9OM2 5%'iarea meniului (tart7 C.$4H%4.HB$2%R 5Comutarea computerului client Dntre o 'ereastr+ i un ecran complet7 %4.H<242.2 5%'iarea meniului @indo6s7 C.$4H%4.Hsemnul minus 537 5*lasarea unui instantaneu al Dntre)ii ?one a 'erestrei client Dn clip"oardul .erminal (erver i 'urni?area aceleiai 'unc1ionalit+1i care ar 'i o'erite prin ap+sarea %4.H*$!F. (C$22F pe un computer local.7 C.$4H%4.Hsemnul plus 5H7 5*lasarea unui instantaneu al 'erestrei active din client Dn clip"oardul .erminal (erver i 'urni?area aceleiai 'unc1ionalit+1i care ar 'i o'erite prin ap+sarea *$!F. (C$22F pe un computer local.7

;avigarea n &icrosoft 4nternet -.plorer


C.$4HB 5<esc;iderea casetei de dialo) *r5anizare Preferine7 C.$4H2 5<esc;iderea "arei C+utare7 C.$4H8 5*ornirea utilitarului 0+sire7 C.$4H9 5<esc;iderea "arei !storic7 C.$4H! 5<esc;iderea "arei *re'erin1e7 C.$4H4 5<esc;iderea casetei de dialo) ,eschidere7 C.$4HF 5*ornirea altei instan1e a "ro6serului cu aceeai adres+ @e"7 C.$4HO 5<esc;iderea casetei de dialo) ,eschidereB aceeai cu C.$4H47 C.$4H* 5<esc;iderea casetei de dialo) 8mprimare7 C.$4H$ 5%ctuali?area pa)inii @e" curente7 C.$4H@ 5Nnc;iderea 'erestrei curente7

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

7.1. &*9+-)9:

MausulB la plural mausuriB este unul dintre cele mai importante dispo?itive peri'erice de introdus comen?i ale computerului 5calculatorului electronic7 modern. % devenit aproape un PelementP ;ard6are standard al oric+rui computer. <e o"icei mausul este un o"iect mic ec;ipat cu una sau mai multe tasteB modelat ast'el DncWt s+ poat+ 'i apucat i mWnuit uor cu mWna. *rincipiul lui de 'unc1ionare se "a?ea?+ pe recunoaterea de c+tre computer a mic+rii sale relativ+ la supra'a1a plan+ pe care este ae?at i deplasat. Micarea mausului este detectat+ de un sen?or situat Dn partea sa in'erioar+B preluat+B di)itali?at+ i apoi printr3o inter'a1+ adecvat+ transmis+ computerului la care e ataat. !n'orma1ia de micare a mausului Dn spa1iul "idimensional 52<7 este convertit+ tot Dn micare "idimensional+ 52<7 a unui cursor identi'icator3indicator )ra'ic pe ecranul unui monitor. %lt'el spusB micarea mausului provoac+ o micare corespun?+toare a cursorului pe supra'a1a ecranului monitotruluiB ataat i el calculatorului. <atorit+ acestei 'unc1iuni utili?atorul mausului poate decide 5ale)e7 i indica pe ecranul monitorului orice po?i1ie dorit+B ceea ce de o"icei este interpretat de c+tre computer drept o introducere de comand+B un element maKor al inter'e1ei )ra'ice cu calculatorul 50rap;ic /ser !nter'aceB 0/!7. <e la Dnceputul anilor 1##0 mausul Dmpreun+ cu tastatura i monitorul au devenit pe plan mondial una din cele mai importante inter'e1e om 3 main+B pre?ent+ aproape la orice computer. CuvWntul maus provine de la cuvWntul en)le? mouseB care Dnseamn+ oarece. %ceast+ denumire a 'ost aleas+ deoarece dispo?itivul are 'orma i m+rimea unui oareceB iar ca"lul de le)+tur+ cu calculatorulB ini1ial orientat Dn partea opus+ 5spre utili?ator7B accentua aceast+ asem+nare.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

*Wn+ acum s3au inventat multe tipuri de dispo?itive peri'erice de indicatLcomandatB pentru diverse domenii de aplica1ieB care pot avea cu totul alte 'orme i principii de 'unc1ionare decWt mausul tradi1ionalB ca de exemplu: trac:"allB touc; padB touc; screenB Ko> stic:B )rap;ics ta"letB Fintendo @ii $emote i mai recent 5Dn toamna 200#7B %pple Ma)ic Mouse.

-.2.1 .ipuri de mausuri


Mausul a 'ost inventat de <ou)las 2n)el"art la (tan'ord $esearc; !nstitute Dn anul 1#&3 dup+ un vast test de utili?a"ilitate. <ispo?itivul a mai 'ost denumit Dn en)le?+ i "u) 5)Wndac7B dar denumirea a disp+rut Dn 'avoarea celei de mouse. % 'ost unul din cele cWteva dispo?itive de indicat de?voltate pentru calculatorul oF34ine (>stem 5F4(7 al lui 2n)el"artB care era un sistem con1inWnd atWt ;ard6are cWt i so't6are. /lterior au 'ost construite dispo?itive "a?ate i pe alte mic+ri ale corpuluiB cum ar 'i dispo?itive montate pe cap sau ataate de "+r"ie sau nasB dar Dn cele din urm+ a cWti)at mausulB datorit+ simplit+1ii i comodit+1ii sale. *rimul maus era relativ voluminos i 'olosea dou+ ro1i din1ate perpendiculare una 'a1+ de alta: rota1ia 'iec+rei roti1e era translatat+ Dn micare de3a lun)ul unei axe a planului. 2n)el"art a primit patentul /(35,15,1 la data de 1 noiem"rie 1# 0B su" numele P!ndicator de po?i1ie O3f pentru un sistem de a'iareP. *e atunci 2n)el"art se )Wndea ca utili?atorii s+ 1in+ mausul cu o mWn+B Dn timp ce cu cealalt+ tastau pe o tastatur+ avWnd cinci taste. *rincipalele te;nici de translatare a mic+rii 'olosesc sen?ori mecaniciB optici i iner1iali.

Mausuri mecanice
O variant+ a mausuluiB inventat+ la Dnceputul anilor 1# 0 de in)inerul Bill 2n)lis; de la compania Oerox *%$CB a Dnlocuit ro1ile externe cu o sin)ur+ "il+ care se putea mica orice direc1ie. Micarea "ileiB la rWndul eiB era detectat+ de
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Dn
&

Maistru: Bor Maxim

dou+ roti1e perpendiculare care se a'lau Dn interiorul mausului. %ceast+ variant+ a mausului sem+na cu un trac:"all inversatB i a 'ost principala 'orm+ 'olosit+ cu calculatoarele personale din anii 1#-031##0. 0rupul de la Oerox *%$C s3a ;ot+rWt asupra te;nicii moderne de a 'olosi amWndou+ mWinile pentru a tasta la o tastatur+ M@2$.fB iar mausul era 'olosit numai cWnd era nevoie. Mausurile moderne au luat natere la rcole pol>tec;nisue 'tdtrale de 4ausanne 52*847 su" inspira1ia pro'esorului Eean3<aniel Ficoud i a mWinilor in)inerului i ceasornicarului %ndrt 0ui)nard. /n re?ultat al 2*84B compania 4o)itec;B a lansat primul maus popular.

Mausuri optice
/n maus optic 'olosete o diod+ emi1+toare de lumin+ i o 'otodiod+ pentru a detecta micarea pe supra'a1a unui mauspadB '+r+ s+ mai ai"+ p+r1i Dn micare ca la un maus mecanic.

Mausurile optice timpuriiB aa cum sunt cele inventate de (teve Rirsc; de la Mouse (>stems CorporationB puteau 'i 'olosite doar pe o supra'a1+ metalic+ special+: un mousepad care avea imprimat+ o )ril+ 'in+ de linii al"astre i )ri. *e m+sur+ ce puterea de calcul a devenit mai ie'tin+B a devenit posi"il+ inte)rarea unor circuite inte)rate de procesare de ima)ini Dn maus. %cest avantaK a permis mausului s+ detecte?e micarea pe o varietate mare de supra'e1eB ast'el trans'ormWnd micarea pe supra'a1+ Dn micarea pe ecran a indicatorului 5cursorului7 B eliminWnd nevoia unui mousepad special. %ceast+ evolu1ie a condus la adoptarea pe scar+ lar)+ a mausului optic.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Mausurile optice moderne sunt independente de propriet+1ile supra'a1eiQ ele se 'olosesc de un sen?or optic pentru a lua ima)ini succesive ale supra'e1ei pe care operea?+. MaKoritatea acestor mausuri 'olosesc 42<3uri pentru a ilumina supra'a1a care este urm+rit+. Mausurile optice cu 42< sunt deseori denumite )reit mausuri cu laserB pro"a"il datorit+ luminii roii a 42<3uluiB care este 'olosit+ Dn aproape toate mausurile optice. (c;im"+rile dintre un cadru i urm+torul sunt procesate de procesorul de ima)ini al circuitului inte)rat i apoi trans'ormate Dn mic+ri pe cele dou+ axe de coordonate. <e exempluB sen?orul mausului optic %)ilent .ec;nolo)ies %<F(32&10 procesea?+ 1512 cadre pe secund+: 'iecare cadru este o matrice p+trat+ de 1-x1- pixeliB iar 'iecare pixel poate avea &, nivele di'erite de )ri. *ro)resul te;nolo)iei mausurilor optice e datorea?+ Dn mare parte cerin1elor Kuc+torilor de Kocuri computeri?ate de tip 8*(B careB pentru a 1inti mai exactB au nevoie de mausuri din ce Dn ce mai precise.

Mausuri cu laser
Nn 200, companiile 4o)itec; i %)ilent .ec;nolo)ies au introdus Dmpreun+ mausul laser 5modelul MO 10007. Nn locul o"inuitului 42< acest maus 'olosete un mic laser. Foua te;nolo)ie poate Dm"un+t+1i )radul de detaliere a ima)inilor captate de maus. Companiile sus1in c+ aceasta duce la o Dm"un+t+1ire cu pWn+ de 20 de ori a sensi"ilit+1ii la micarea pe supra'a1+B Dn compara1ie cu mausurile optice conven1ionale. Euc+torii de Kocuri electronice s3au plWns c+ MO 1000 nu r+spunde imediat la micare dup+ ce a 'ost ridicatB micat i apoi pus Dnapoi pemousepad. Modelele mai noi ale mausului se pare c+ nu mai su'er+ de aceast+ pro"lem+B care provenea dintr3o 'unc1ie de economisire a ener)iei. %proape toate mausurile opticeB cu laser sau cu 42<B implementea?+ aceast+ economisireB cu excep1ia celor destinate a 'i 'olosite Dn KocuriB unde o milisecund+ de DntWr?iere contea?+. <eoarece mausurile '+r+ 'ir necesit+ "ateriiB ele sunt proiectate s+ consume cWt mai pu1in+ ener)ie cu putin1+. *entru aceasta mausul pulsionea?+ laserul Dn timp ce este Dn ateptare 5stand">7B timp de - secunde dup+ ultima micare. %ceast+ 'unc1ie prelun)ete via1a "ateriilor. Compania (un Micros>stems ataa la sta1iile sale de lucru de tip (un (*%$C mausuri cu laser 3 Dnc+ din anul 1##,.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Mausurile optice Dn compara1ie cu mausurile mecanice


Mausul optic 4o)itec; i8eel 'olosete un 42< rou pentru a proiecta lumin+ pe supra'a1a urm+rit+. (uporterii mausurilor optice pretind c+ acestea 'unc1ionea?+ mai "ine decWt mausurile mecaniceB nu necesit+ Dntre1inere i durea?+ mai mult deoarece nu au p+r1i Dn micare. Cu toate c+ cur+1area unui maus mecanic este 'oarte simpl+B mausurile optice nu au nevoie de Dntre1inereB Dn a'ar+ de aceea de a Dndep+rta scamele care s3ar putea aduna su" emi1+torul de lumin+. (uporterii mausurilor mecanice pe de alt+ parteB sus1in c+ mausurile optice nu pot 'unc1iona corect pe supra'e1e transparente sau re'lectante 5acestea inclu?Wnd multe mausepaduri comercialeB care pot provoca indicatorul mausului s+ se deplase?e necontrolat Dn timpul 'unc1ion+rii7B cu toate c+ aceast+ pro"lem+ poate 'i re?olvat+ prin cump+rarea un mauspad adaptat mausurilor optice. Mausurile cu putere de calcul a ima)inilor mai sla"+B au de asemenea pro"leme cu mic+rile rapideB dar mausurile per'ormante urm+resc la vite?e de peste 100 cm pe secund+. *ro"a"il cel mai puternic ar)ument Dn 'avoarea mausurilor mecanice este consumul sc+?ut de putere Dn con'i)ura1ii 6ireless. /n maus mecanic 6ireless are nevoie de un curent electric de aproximativ 5 m% sau mai pu1inB spre deose"ire de mausurile optice care au nevoie de o"icei de aproximativ 25 m% pentru a pune Dn 'unc1iune 42<3ul sau dioda laser. Mausurile optice mai vec;i pot 'olosi i mai mult curent. %sta poate conduce la o autonomie mult redus+ i sc;im"+ri 'recvente ale "ateriilorB '+cWndu3le ast'el nepotrivite pentru lucrul continuu. 2ste important de o"servat c+B deoarece mausurile optice 'unc1ionea?+ pe "a?a ima)inii 42<3ului re'lectat+ de supra'a1a mauspaduluiB per'orman1a lor pe mauspaduri multicolore este uneori nesi)ur+Q mausurile mecanice nu su'er+ de aceast+ limitare.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

Mausurile tactile
Nn 2000B 4o)itec; a introdus mausul tactilB care con1inea un actuator care '+cea ca mausul s+ vi"re?e. /n ast'el de maus putea 'i 'olosit pentru a completa inter'e1ele utili?ator cu 'eed"ac: prin pip+itB de exemplu: a da 'eed"ac: atunci cWnd se trecea de mar)inea unei 'erestre.

Mausuri neconven1ionale
Nn a'ar+ de mausurile o"inuiteB care sunt operate de mWn+B exist+ i alte variante de mausuri. %cestea vin Dn spriKinul celor care au un ;andicapB celor care au c+p+tat le?iuni de la utili?area excesiv+ a mausului sau a celor care pot 'olosi desi)n3urile conven1ionale. CWteva dintre acestea sunt: 8rac(0all = utili?atorul mic+ o "il+ montat+ pe o "a?+ 'ix+Q &ini)maus = un maus micB cam de dimensiunea unui ouB care este optimi?at pentru porta"ilitate 5'oarte des se 'olosete Dmpreun+ culaptop3uri7Q &aus camer = o camer+ urm+rete mic+rile capului i mic+ cursorul de pe ecran. O alt+ variant+ urm+rete un punct de pe capul unei persoane i mic+ cursorul Dn consecin1+. 2ste mai precis decWt precedentul. &aus de palm = se 1ine Dn palm+ i este operat numai de dou+ "utoaneQ mic+rile de pe ecran corespund unei atin)eri 'oarte 'ineB iar presiunea crete vite?a de micare. &aus de picior = o variant+ de maus pentru cei care nu doresc sau nu pot 'olosi mWinile sau capul. >o')maus = o com"ina1ie dintre un Ko>stic: i un mausB Ko>3mausul este 1inut Dn po?i1ie vertical+ asemenea unui Ko>stic:B dar micat ca un maus normal. <e o"iceiB cu de)etul mare se poate ap+sa pe un "uton. %lte variante neo"inuite includ un maus care este 1inut li"er Dn mWn+B nu pe o supra'a1+ plat+B i detectea?+ micarea dup+ ase )rade de li"ertate 5trei transla1ii i trei rota1ii7. % 'ost comerciali?at celor care reali?au pre?ent+ri de a'aceri i aveau nevoie s+ stea Dn picioare sau s+ se mite prin sal+. *Wn+ acum aceste mausuri exotice nu au cWti)at prea mult+ popularitate.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

-0

Maistru: Bor Maxim

7.3 &onitorul
Monitorul repre?int+ acea component+ a calculatorului care se ocup+ cu pre?entarea su" 'orm+ de ima)ini i text 5a'iarea7B a in'orma1iei )enerate de calculator. Comanda a'i+rii in'orma1iilor pe ecranul monitorului o reali?ea?+ calculatorulB prin intermediul pl+cii video. Monitorul este conectat la placa video a sistemului prin intermediul unui ca"lu videoB care con1ine semnalele de culoare i de sincroni?are necesare a'i+rii pe ecran a ima)inilor dorite. 8iind partea din calculator la care ne uit+m cel mai multQ 'iind cea mai scump+ pies+ dintr3un calculator u?ual i 'iind i cel mai mare consumator de ener)ie electric+ din calculatorB va tre"ui s+3i acord+m o aten1ie special+.Nn para)ra'ul urm+tor vom clasi'ica di'eritele tipuri de monitoare existente pe pia1a de te;nic+ de calcul. descrie principiile constructive i 'unc1ionarea monitoarelor DntDlnite Dn mod 'recvent Dn practic+. Nn continuare se vor pre?enta i descrie principalele caracteristici i speci'ica1ii de monitor. Nn Cnc;eiere se vor sinteti?a cDteva o"serva1ii utile pentru cump+r+torul de monitoare.

-.3.1 Clasi'icarea monitoarelor


*rimele )enera1ii de monitoare au 'ost de tip di)italB primind de la calculator toat+ in'orma1ia necesar+ a'i+rii su" 'orm+ de semnale ..4. <in cau?a multiplelor limit+ri introduseB cum ar 'i num+rul redus de culori disponi"ile pentru a'iareB au ap+rut monitoarele analo)iceB reali?ate Dn mai multe variante constructive. %cestea au re?olvat pro"lema nuan1elor de a'iareB 'iind capa"ile s+ )enere?e un num+r nelimitat de nuan1eB asemenea s3a diversi'icat o'erta de ecraneB per'ec1ionDndu3se te;nolo)iile cristalelor lic;ideB plasm+ i altele. !at+ o clasi'icare sumar+ a diverselor tipuri de monitoare ce pot 'i intDlnite Dn practic+: a.) dup% culorile de afi&are: Monitoare monocrome: pot a'ia doar dou+ culori 3 de o"icei ne)ru i una din culorile al"B verde sau )al"en. Cu niveluri de )ri: pot a'ia o serie de intensit+1i de culoare Dntre al" i ne)ru. Monitoare color: utili?ea?+ com"inarea a trei culori 'undamentale 5rouB verde i al"astru7 cu di'erite intensit+1i pentru a crea oc;iului uman impresia unei palete 'oarte mari de nuan1e.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

-1

Maistru: Bor Maxim

'.) dup% tipul semnalelor (ideo: Monitoare di)itale: accept+ semnale video di)itale 5..47. (unt con'orme cu standardele mai vec;i !BMB C0% i 20%. <atorit+ ar;itecturii lor interneB sunt limitate la a'iarea unui num+r 'ix de culori. Monitoare analo)ice: pot a'ia un num+r nelimitat de culoriB datorit+ 'aptului c+ accept+ semnal video analo)ic. Componentele u?uale ale semnalului video analo)ic sunt: sincroni?+rile pe ori?ontal+ i pe vertical+B i semnalele momentane pentru culorile 'undamentale rouB verde i al"astru. (unt maKoritare Dn pre?entB 'iind mai 'lexi"ile i mai ie'tine ca cele di)itale. c.) dup% tipul !rilei de !)idare a electronilor *n tu': Cu masc+ de um"rire: );idarea 'luxurilor de electroni spre punctele de 'os'or corespun?+toare de pe ecran este reali?at+ de o masc+ metalic+ su"1ire prev+?ut+ cu ori'icii 'ine. 2ste tipul de monitor cel mai utili?at Dn pre?ent. Cu )ril+ de apertur+: Dn locul m+tii de um"rireB se a'l+ o )ril+ 'ormat+ din 'ire metalice 'ineB verticaleB paraleleB "ine Dntinse i 'oarte apropiate Dntre ele. Monitoarele de acest tip pot a'ia ima)ini mai de calitate ca cele "a?ate pe masca de um"rire 5str+lucireB contrast7. d.) dup% tipul controalelor e+terioare: Cu controale analo)ice: aKustarea a'iaKului se 'ace prin ac1ionarea de taste i "utoane de tip analo)ic. *arametrii care pot 'i modi'ica1i de utili?ator suntB de o"iceiB lumino?itateaB contrastulB i po?i1ionarea ima)inii pe vertical+ i pe ori?ontal+. Cu controale di)itale: aKustarea se 'ace cu aKutorul unui set de taste i "utoane speciale. (e pot modi'ica parametrii men1iona1i mai susB plus: 'orma trape?oidal+B cur"area mar)inilor laterale ale ima)iniiB dimensiunea pe ori?ontal+ i vertical+ a ima)iniiB i altele. Modi'icarea valorii unui anumit parametru se 'ace Dn trepte discrete 5cuante7. Monitoarele mai recente o'er+ 'acilit+1i de memorare a aKust+rilor '+cute Dn di'erite moduri de lucruB Dn aa 'el DncDt la trecerea dintr3un mod Dn altul s+ nu mai 'ie necesar+ reaKustarea parametrilor dori1i.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

-2

Maistru: Bor Maxim

e.) dup% tipul constructi( al ecranului: Monitoare cu tu"uri catodice conven1ionale 5C$. 3 Cat;ode $a> .u"es7: sunt cele mai utili?ateB mai ie'tine i mai per'ormante ecrane existente pe pia1+ la ora actual+. *re?int+ di'erite variante constructiveB cele mai des DntDlnite 'iind tu"urile cu masc+ de um"rire 5s;ado63mas: C$.7 i tu"urile .rinitronB cu )ril+ de apertur+ 5aperture )rille C$.7. <ispo?itive de a'iare cu ecran plat 58*< 3 8lat *anel <ispla>7: includ ecranele cu cristale lic;ide 54C< 34isuid Cr>stal <ispla>7 i ecranele cu plasm+ 5*<* 3 *lasma <ispla> *anel7. Nn pre?ent sunt utili?ate Dn laptop3uri datorit+ dimensiunilor i )reut+1ii reduse. <in punct de vedere al per'orman1elorB sunt net in'erioare tu"urilor catodice clasice.

-.3.2. (peci'ica1iile de monitor dimensiunea ecranului i supra'a1a util+ 5vie6a"le area7:


<imensiunea ecranului monitorului este unul dintre parametrii cei mai importan1i. (e exprim+ Dn inc; i repre?int+ lun)imea dia)onalei ecranului. <omeniul de varia1ie este Dntre #P i 3#PB cele mai populare dimensiuni 'iind 1,P i 1 P. <atorit+ carcasei monitorului care Dncalec+ mar)inile ecranului i a )rosimii sticlei ecranuluiB supra'a1a real+ disponi"il+ pentru a'iare 5supra'a1a util+7 este mai mic+ decut dia)onala speci'icat+ de produc+tor. <e exempluB la un monitor cu dia)onala de 1,PB supra'a1a util+ este undeva Dntre 13P i 13.-P. ,%-imea de 'and% ('and.idt)): 2ste o m+sur+ a cantit+1ii totale de date pe care monitorul le poate manipula Dntr3o secund+B i se m+soar+ Dn M9?. 4+1imea de "and+ maxim+ a monitorului ar tre"ui s+ 'ie corelat+ cu tactul de a'iare 5dot cloc:7 al pl+cii video corespondenteB pentru a exploata corect per'orman1ele celor dou+ elemente ale inter'e1ei video. O metod+ aproximativ+ de calcul a l+1imii de "and+ minime necesare pentru un anumit mod video este dat+ de ecua1ia: "and6idt; G 51.05 x f7 x 51.3 x O7 x $ unde: O x f este adresa"ilitatea de pixel pentru respectivul mod video 5denumit+ incorect i re?olu1ie7Q $ este rata de reCmprosp+tare utili?at+Q coe'icientul 1.05 include perioada de revenire a ra?ei de
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

-3

Maistru: Bor Maxim

electroni pe vertical+ 5vertical "lan:in) interval7Q coe'icientul 1.3 include perioada de revenireB la "aleiaKul pe ori?ontal+ 5;ori?ontal "lan:in) interval7. %st'elB pentru urm+torul mod video: 12-0 x 102, la &09? re?ult+ o l+1ime de "and+ aproximativ+ de 10 M;?. /actul de afi&are (ceasul de punct0 dot clock): 2ste tactul cu care placa video trimite in'orma1iile )ra'ice necesare a'i+rii unui pixel pe ecranul monitorului. (e m+soar+ Dn M9?B i se mai numete rata de pixel 5pixel rate7. 2xprim+ de"itul de a'iare al pl+cii videoB i ar tre"ui corelat cu l+1imea de "and+ a monitorului. "ata de re1mprosp%tare pe orizontal% (2 " 3 )orizontal scan rate): 2ste o m+sur+ a num+rului de linii ori?ontale "aleiate de monitor Dntr3o secund+. Baleierea pe ori?ontal+ este controlat+ de placa video prin semnalul 9(fFC 5sincro pe ori?ontal+7B dar este limitat+ de monitor. Monitoarele A0% i (A0% vor avea un 9($ minim de 31.5R9?B pentru a putea a'ia corect re?olu1iile corespun?+toare. "ata de refres) (refres) rate0 V " 3 Vertica can "ate): 2xprim+ num+rul maxim de cadre ce pot 'i a'iate de monitor Dntr3o secund+B la o adresa"ilitate de pixel dat+. 2ste controlat+ de placa video prin semnalul A(fFC 5sincro pe vertical+7. *entru a putea 'i considerat un monitor A0% sau (A0%B acesta va tre"ui s+ 'urni?e?e o rat+ minim+ de re'res; de &09?. %east+ valoare este dependent+ de 9($B putDnd 'i calculat+ cu 'ormula: A($ G 9($ L f 3 5durata de revenire pe vertical+7 unde f repre?int+ adresa"ilitatea vertical+ de pixel. $e?ult+ c+ A($ Dn)lo"ea?+ i i pe vertical+7 a monitorului. 4ntre-eserea cadrelor (interlacin!): 2ste o te;nolo)ie mai vec;eB provenit+ din televi?iuneB undeB ini1ial se lucra cu 30 de cadre Dntre)i de ima)ine pe secund+. <in cau?+ c+ rata de re'res; de 309? produce pDlpDirea 'la)rant+ a ima)inii a'iateB s3a divi?at semnalul video Dn dou+ cDmpuri pentru un acelai cadruB re?ultDnd cDte dou+ semicadre de ima)ine. %cest lucru s3a reali?at prin
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

pe

9($B devenind un parametru ce descrie )lo"al vite?a de lucru 5de "aleiere pe ori?ontal+

-,

Maistru: Bor Maxim

a'iarea DntDi a liniilor impare de "aleiaK 5semicadrul impar7 pe durata 1L&0 sec. dup+ careB Dn urm+toarea 1L&0 sec. (e vor a'ia liniile pare de "aleiaK 5semicadrul par7. <atorit+ capacit+1ii creierului uman de a inte)ra cele dou+ su"3ima)iniB va re?ulta o a'iare de re?olu1ie mareB la o rat+ de re'res; e'ectiv+ de &09?. (e reduce ast'elB considera"il pDlpDirea ima)inii a'iate. 4a monitoareB mai ales la cele mai recenteB modul de lucru Dntre1esut este utili?at doar cDnd rata maxim+ de Dmprosp+tare a monitorului este dep+it+B Dn modul video curent. Nn restul situa1iilorB monitoarele lucrea?+ implicit cu ima)ini neDntre1esute 5F! 3 Fon!nterlaced Mode7. %'iarea cu rastru Dntre1esut pre?int+ pDlpDiri deranKanteB o"serva"ile Dn special Dn ca?ul liniilor ori?ontale Dn)uste din cau?a alternan1elor ra?ei de "aleiaK Dntre linie i culorile 'undalului. <e asemeneaB 'enomenul se poate remarca dac+ se urm+resc mar)inile superioar+ sau in'erioar+ a unei 'erestre dintr3un mediu )ra'ic. 5ensitatea de punct (dot pitc)): Nn ca?ul monitoarelor colorB elementul de a'iare este 'ormat de o triad+ de pucte de 'os'or de pe ecranB cu culorile: rouB verdeB respectiv al"astru. <ensitatea de punct se de'inete ca 'iind distan1a dintre centrele a dou+ triade de puncte vecine de pe ecran. %ceasta este ec;ivalent+ cu distan1a dintre oricare dou+ puncte vecine de 'os'orB de aceeai culoareB de pe ecran. Cu cDt densitatea de punct e mai mic+B cu atDt mai clar vor ap+rea detaliile mici de ima)ine a'iat+. Aaloarea u?ual+ a densit+1ii de punct pentru monitoare cu dia)onala de 15P i mai mic+B este de aproximativ 0.2- mmB iar pentru dia)onale de 1 P i mai mariB de aproximativ 0.31 mm. "ezolu-ia (resolution): <e'ini1ia corect+ a re?olu1iei este Pcapacitatea unui monitor de a a'ia detalii 'inePB i este propor1ional+ mai ales cu: dimensiunea 'asciculului de electroni din tu"ul catodicB aKustarea corect+ a 'ocali?+riiB l+1imea de "and+ a monitorului i densitatea de punct a ecranului. <e o"iceiB termenul Pre?olu1ieP este utili?at eronatB pe post de Padresa"ilitate de pixelP. $e?olu1ia monitorului impune limite practice Dn adresa"ilitatea maxim+ de pixel ce poate 'i utili?at+ la un moment datB Dn sensul c+ dimensiunea practic+ a pixelului scade pe m+sur+ ce se utili?ea?+ adresa"ilit+1i de pixel din ce Dn ce mai mari.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

-5

Maistru: Bor Maxim

$onitoare cu frec(en-% fi+% 6 multisincrone: 0enera1iile mai vec;i de monitoare analo)ice sunt cu 'recven1+ 'ix+B DnsemnDnd 'aptul c+ au 'ost proiectate s+ lucre?e la o sin)ur+ rat+ de re'res; 5u?ualB &09?7. /tili?area lor actual+ este limitat+ din cau?a cerin1elor de timin) 'oarte restrictive. Monitoarele produse relativ mai recentB se pot sincroni?a automat cu semnale video apar1inDnd unui set de 'recven1e. %ceste monitoare sunt denumite multisincroneB sau Multis>nc. <e 'apt PMultis>ncP este o marc+ Dnre)istrat+ a 'irmei F2CB dar a devenit un termen )eneric pentru a desemna monitoarele capa"ile s+ se sincroni?e?e la mai mult de o 'recven1+ video. 7ompati'ilitate 5P$ : <*M(B sau mai corectB A2(% <*M( 3 Aideo 2lectronics (tandards %ssociationSs <ispla> *o6er Mana)ement (>stemB este un standard care de'inete te;nicile de reducere a consumului de ener)ie electric+ i de prevenire a arderii punctelor de 'os'or ale ecranului monitorului. Con'orm acestui standardB placa video va tre"ui s+ semnali?e?e monitorul Dn ca?ul Dn care sistemul nu e 'olosit o perioad+ de timp prede'int+B i acesta va intra Dntr3un mod de stin)ere special 5stin)erea tunurilor de electroniB modul Pstand3">PB sau c;iar stin)erea complet+ a monitorului7. /tilitatea standardului <*M( se veri'ic+ din dou+ puncte de vedere: 3 reducerea consumului de ener)ie electric+: monitorul este cel mai mare consumator de curent electric dintr3un sistem de calcul. Oprirea 'unc1ion+rii acestuia pe durata neutili?+rii sistemului este ast'el Kusti'icat+. 3 prevenirea arderii punctelor de 'os'or ale monitorului: Dn intervalele de neutili?are ale sistemuluiB pe ecranul monitorului va 'i a'iat+ aceeai ima)ineB provocDnd dup+ o anumit+ perioad+ de timp arderea punctelor de 'os'or ce 'ormea?+ ima)ineaB prin "om"ardarea lor continu+ cu electroni. Protec-ia anti3radia-ie: $educerea emisiilor de radia1ie electroma)netic+ emanat+ de tu"ul catodic al monitorului este su"iectul unor speci'ica1ii impuse de standardele suede?e M*$3!! i .CO. %cestea 'ixea?+ limite maxime pentru radia1iile electroma)netice de 'oarte3Koas+3 'recven1+ 5A48 3 Aer> 4o638resuenc>7 i extrem3de3Koas+3'recven1+ 5248 32xtremel>
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

-&

Maistru: Bor Maxim

4o638resuenc>7 emise de monitor. (tandardul M*$3!!B mai pu1in restrictivB nu determin+ o cretere sim1itoare a pre1ului la monitoarele care i se con'ormea?+. *roduc+torii tre"uie s+ reali?e?e doar o mai "un+ ecranare intern+ a tu"ului cinescopB i s+ adau)e ma)ne1i de compensare a cDmpurilor create de "o"inele de de'lexie. (tandardul .COB mai restrictivB impune limite i mai mici pentru radia1iile electroma)netice locali?ate Dn special Dn 'a1a ecranului monitorului. Costurile necesare respect+rii acestui standard sunt mai mari din cau?a di'icult+1ilor de ecranare a supra'e1ei de sticl+ a monitorului cu un Dnveli special. /ratarea anti3refle+ie: *entru a evita re'lectarea luminii externe i 'enomenul de o)lindireB ecranele monitoarelor sunt tratate cu su"stan1e specialeB care dispersea?+ lumina incident+ din exterior. <ou+ metode sunt Dn pre?ent utili?ate: tratarea ecranului cu strat de silica1i 5silica coatin)7 i ecran anti3re'lector 5%$* 3 %nti3$e'lective *anel7. O aten1ie special+ tre"uie acordat+ atin)erii i cur+1irii ecranelor tratate anti3re'lexieB deoarece straturile depuse Dn acest scop pe supra'a1a ecranului sunt 'oarte sensi"ile la contacte mecanice. uport Plu!3and3Pla8 (PnP): (uportul *lu)3and3*la> uurea?+ munca de instalare i con'i)urare a monitorului la sistemul de calcul )a?d+. (tandardul *n* modi'ic+ conectorul video A0% standard cu 15 piniB prin includerea unui Pcanal de date pentru a'iareP 5<<C 3 <ispla> <ata C;annel7B prin care monitorul comunic+ sistemului parametrii proprii de 'unc1ionare 5rata de re'res; curent+B cea maxim+B etc.7.

-.3.3 .ipuri constructive de ecrane i tu"uri. 8unc1ionare.


9crane cu tu' catodic (7"/ 3 7at)ode "a8 /u'e) Nn anii 1#50B 'irma P$C%P scotea pe pia1+ primul tu" catodic color. <e atunciB se produc tu"uri catodice color cu per'orman1e din ce in ce mai "uneB i la pre1uri din ce Dn ce mai sca?ute. Ca urmareB ecranele "a?ate pe tu" catodicB sunt a?i maKoritare pe pia1+B constituind totodata solu1ia cea mai accesi"il+ pentru marea masa a cumparatorilor de te;nic+ de calcul. %'iarea ima)inii la aceste tu"uri se 'ace prin "aleierea supra'e1ei ecranuluiB de la stDn)a la dreapta si de sus Dn KosB de c+tre unul sau mai multe ra?e de electroniB provenite de la cDte un tun de electroni. Nn ca?ul tu"urilor colorB exist+ 3
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

'ascicule de electroniB cDte unul pentru culoarea rouB verdeB respectiv al"astru. %st'elB prin com"inarea celor 3 culori 'undamentaleB Dn di'erite intensit+1iB se poate o"1ine impresia oric+rei nuan1e percepti"ile de c+tre oc;iul uman. 2cranul este tratat pe interior cu depuneri puncti'orme de 'os'or colorat 3 rouB verdeB al"astru. %cestea sunt dispuse consecutiv pe linii i coloaneB 'ormDnd triade de puncte 5dot triads7. .riadele re?ultate au 'orm+ triun);iular+ sau liniar+ 5mai recent7B depin?Dnd i de modul de dispunere al tunurilor de electroni. *entru ca 'asciculul emis de tunul de electroni corespun?+tor culorii rou 5de exemplu7B s+ lovesac+ exact punctul rou de 'os'or dintr3o triad+ de pe ecranB este necesar+ existen1a unei )rile de );idare. <in punct de vedere te;nolo)ic s3au impus dou+ variante constructive mai importante: a.) /u'uri catodice cu masc% de um'rire ( )ado.3mask 7"/s): *entru a o"li)a electronii proveni1i de la 'iecare tun al tu"uluiB s+ loveasc+ exact punctul de 'os'or corespondent de pe ecranB se utili?ea?+ o 'oi1+ su"1ire de ta"l+ prev+?ut+ cu mici ori'icii dispuse re)ulat 58i). 1.7.

8i). 1. +chema de principiu a tu0ului cu masc de um0rire Fum+rul i dispunerea ori'iciilor Dn masca de um"rire determin+ dimensiunea de a'iare a respectivului ecran 5cDte un ori'iciu pentru 'iecare triad+ de puncte de 'os'or de pe ecran7. <atorit+ 'aptului c+ cele trei 'ascicule de electroni "om"ardea?+ ecranul su" un);iuri de inciden1+ di'eriteB este posi"il+ construirea i alinierea ori'iciilor din masc+ Dn aa 'el DncDt electronii )enera1i de un tun vor "om"arda punctul corespun?+tor din triad+B pe cDnd celelalte dou+ se vor a'la Dn um"r+. <oar un procent de 20330Z din
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

--

Maistru: Bor Maxim

totalul electronilor emii ini1ial de tunuri aKun)e s+ treac+ de masca de um"rireB i s+ loveasc+ 'os'orul ecranuluiB ast'el c+ restul ener)iei este disipat+ su" 'orm+ de c+ldur+ de c+tre masc+. Masca de um"rire a 'ost ini1ial construit+ din o1elB care are tendin1a de a a"sor"i ener)ia electronilor "loca1i de masc+. Ca re?ultatB aceste tipuri de m+ti se Dnc+l?esc i se dilat+ sensi"il Dn timpul sesiunilor lun)i de 'unc1ionare a monitoruluiB cau?Dnd distorsiuni de culoare i str+lucire ale a'i+rii. Aariantele mai recenteB Dm"un+t+1iteB de m+tiB sunt construite dintr3un aliaK numit PinvarP 5&,Z 'ier \ 3&Z nic;el7B care nu se dilat+ la temperaturile nominale de 'unc1ionare ale tu"ului. %st'elB se elimin+ distorsiunile de culoare i str+lucire ale a'i+riiB i permite utili?area unor 'ascicule mai puternice de electroniB re?ultDnd ima)ini mai str+lucitoare. O alt+ pro"lema a acestui tip de m+ti o repre?int+ 'enomenul denumit Pasti)matismP. CDnd ra?ele de electroni sunt direc1ionate c+tre col1urile ecranuluiB lovesc masca de um"rire su" un anumit un);iB producDnd o proiec1ie eliptic+ pe supra'a1a de 'os'or a ecranului. $e?ulta distorsionarea culorilori de'ocali?area ima)inii Dn acele ?one. Corectarea asti)matismului s3a reuit prin dispunerea celor trei tunuri electronice Dn acelai plan 5inline )uns7B i intercalarea unor lentile electroma)netice Dn traseul 'iec+rui 'ascicul de electroniB cu rolul de a le orienta i 'ocali?a. *rin asam"larea Dmpreun+ a tunurilor electronice i a lentilelor de 'ocali?are s3a redus considera"il lun)imea )Dtului tu"ului catodicB ast'el DncDt supra'a1a ecranului poate 'i construit+ plan+B i nu s'eric+. Nn acest modB printre alte avantaKeB se reduce 'oarte mult din str+lucirea re'lectat+ de ecranB provenind de la iluminatul am"iental. '.) /u'uri catodice cu !ril% de apertur% (:perture !rill 7"/s): Cele mai cunoscute produse din aceast+ cate)orie sunt tu"urile reali?ate Dn te;nolo)ia .rinitronB introdus+ Dn 1#&- de 'irma (on> 5pDn+ Dn pre?entB (on> a vDndut peste 0 mil. de tu"uri .rinitron7. %ceast+ te;nolo)ie presupune existen1a a trei 'ascicule de electroni )enerate de un sin)ur tun. %cestea traversea?+ o serie de lentile electroma)netice conver)ente i de 'ocali?are 58i). 2.7.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

-#

Maistru: Bor Maxim

8i). 2. +chema de principiu a tu0ului cu gril de apertur. 0rila de );idare a 'asciculelor de electroni este compus+ din 'ire 'oarte su"1iri de metal dispuse verticalB 'oarte apropiate unul de cel+laltB creDnd un set de 'ante verticale 'ine. *rintr3o 'ant+B 'iecare 'ascicul de electroni "om"ardea?+ exact linia de 'os'or de culoarea corespondent+. <atorit+ 'aptului c+ 'irele )rilei de apertur+ "loc;ea?+ electronii doar pe vertical+B ecranul va 'i "om"ardat de mai mul1i electroni ca Dn ca?ul m+tii de um"rire. $e?ult+ ca o caracteristic+ principal+ a tu"urilor cu )ril+ de apertur+ a'iarea de ima)ini mai str+lucitoare i mai uni'orme. /n alt avantaK este posi"ilitatea de dispunere a liniilor consecutive de 'os'or colorat la distan1e 'oarte mici una de cealalt+. $e?ult+ o re?olu1ie de a'iare mult Dm"un+t+1it+. 8antele verticale ce compun )rila con'er+ ecranului o 'orm+ cilindric+ i nu s'eric+B eliminDnd ast'el 'enomenul de str+lucire a ecranului prin re'lectarea luminii din exterior. <e asemeneaB re?olu1ia pe vertical+ a ecranului nu depinde de spa1ierea pe vertical+ a ori'iciilor din )ril+B ca la tu"urile cu masc+ de um"rireB ci de dimensiunea 'asciculelor de electroni i de cea a punctelor de 'os'or de pe ecran. *ro"lema dilat+rii i deplas+rii 'antelor din masc+ datorate Dnc+l?irii excesive a materialului ce o compuneB dispare aiciQ pentru a men1ine 'irele verticale din )rila de apertur+ per'ect aliniateB sunt necesare unul sau mai multe 'ire ori?ontale de tensiune 5tension 6ires7. %st'elB depin?Dnd de dimensiunea ecranuluiB se vor DntDlni: 1 'ir de tensiune po?i1ionat la 1L3 din dimensiunea
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

#0

Maistru: Bor Maxim

pe vertical+ a ecranuluiB pentru ecrane cu dia)onale mai mici de 1 PQ 2 'ire de tensiune pentru dia)onala Dntre 1 P 3 21PQ i 3 'ire pentru dia)onale mai mari de 21P. /?ualB aceste 'ire sunt vi?i"ile utili?atorului avi?atB ca nite linii ori?ontale 'ineB de culoare )ri. %cest de?avantaK este minor comparativ cu calitatea a'i+rii o'erit+ de tu"urile cu )ril+ de apertur+. *atentul ori)inal pentru te;nolo)ia )rilelor de apertur+ de1inut de 'irma (on>B a expiratB permi1Dnd i altor companii 5Mitsu"is;iB *anasonic7 s+ Dm"un+t+1easc+ te;nolo)ia .rinitron ini1ial+. 4.2. 9crane plate (;P5 3 ;lat Panel 5ispla8) .e;nolo)ia ecranelor plate evoluea?+ 'oarte rapid. Momentan ecranele plate repre?int+ Dnc+ o solu1ie scump+ din cau?a di'icult+1ilor de 'a"ricare 5randamentul tipic: aprox. &5ZB adic+ , ecrane din 10 'a"ricate sunt re"uturi7. Marea maKoritate a dispo?itivelor 8*< 'unc1ionea?+ pe principiul adres+rii matricealeB adic+B pentru aprinderea unui punct de pe ecranB se activea?+ rDndul i coloana corespun?+toare dintr3o matrice de elemente de a'iare. Cele mai comune variante constructive 8*< sunt ecranele cu cristale lic;ide 54C< 3 4isuid Cr>srtal <ispla>7 i ecranele cu plasm+ 5*<* 3 *lasma <ispla> *anel7. a.) 9cranul cu cristale lic)ide 2lementul de "a?+ Dl repre?int+ solu1ia de cristale lic;ide 5cristale de c>ano"ip;en>l7. %ceste cristale sunt dipoli electriciB po?i1iona1i DntDmpl+tor Dntr3o solu1ie lic;id+. 4a aplicarea unui cDmp electricB cristalele se orientea?+ Dn con'ormitate cu liniile de cDmp. %ceast+ proprietate este exploatat+ Cn di'erite moduri pentru a a'ia in'orma1ie cu aKutorul cristalelor lic;ide. O variant+ u?ual+ este cea care polari?ea?+ lumina incident+ pe cristalele lic;ideB cu aKutorul unor ecrane polari?ante 58i). 3.7.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

#1

Maistru: Bor Maxim

8i). 3. :#D cu polarizarea luminii. Nn situa1ia de repausB adic+ Cn a"sen1a cDmpului electricB cristalele sunt orientate ;aotic Dn solu1ieB re'lectDnd Dnapoi un procent 'oarte mare din lumina incident+ pe dispo?itiv. <e aceeaB 'undalul a'iaKelor 4C< este desc;is la culoare 5luminos7. CDnd se aplic+ un cDmp electric prin intermediul celor dou+ ecrane conductoareB cristalele se orientea?+ Dntr3un plan paralel cu liniile de cDmp i perpendicular pe supra'a1a dispo?itivuluiQ lumina ce cade pe a'iaK este polari?at+ la un anumit un);i de primul ecranB trece de cristaleB i aKun)e pe supra'a1a celui de al doilea ecran polari?ant. %cesta o re'lect+B dup+ ce o polari?ea?+ cu un de'a?aK de #0. $evenind la primul ecranB lumina este "locat+ Dn totalitate din cau?a di'eren1ei de 'a?+ existente. %st'el c+ ?ona supus+ cDmpului electric va ap+rea Dnc;is+ la culoare. Nn acest mod se pot a'ia in'orma1ii ce vor apare ne)ru pe un 'undal desc;isB re?ultDnd modul monocrom de a'iare. *entru a o"1ine o a'iare Dn nuan1e de )riB activarea cristalelor lic;ide 5aplicarea cDmpului electric7 este modulat+. %st'elB pentru ca un element de ima)ine s+ par+ 50Z ne)ru 5)ri mediu7B semnalul de activare va 'i un tren de impulsuri cu un 'actor de umplere de 1L2 5deci elementul respectiv va 'i activat 50Z din timpul total de a'iare7. Fum+rul de nuan1e de )ri este Dns+ limitat Dn principal de timpul de r+spuns al cristalelor lic;ideQ u?ual se pot o"1ine 1& nuan1e de )ri. 2cranele color se "a?ea?+ pe acelai principiu de 'ormare a nuan1elor ca la tu"urile catodice: compunerea a trei culori 'undamentale 5rouB verdeB a"astru7 cu di'erite intensit+1i. 2vident c+ 4C<3urile color necesit+ de trei ori mai multe elemente
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

#2

Maistru: Bor Maxim

discrete ca cele monocrome. /n element comun la toate ecranele 4C< este cerin1a de iluminare extern+B deoarece ecranul cu cristale lic;ide nu )enerea?+ lumin+ ca i tu"ul catodic. Aariantele u?uale de ecrane 4C< cuprind: ecranele cu matrice pasiv+B ecranele cu matrice activ+B i ecranele 'eroelectrice. Modelele cu matrice pasiv+ activea?+ un element de ima)ine 5pixel7 prin adresarea sa matriceal+B pe linii i coloane. %st'elB pentru un ecran A0% cu matrice pasiv+ sunt necesare &,0 de tran?istoare pentru linii i ,-0 pentru coloane. %'iarea ima)inii pe Dntre)ul ecran se reali?ea?+ prin "aleiere coloan+ cu coloan+ Dn timp ce rDndul curent este activat Dn preala"il 5mod similar cu cel de la tu"urile catodice7. <e?avantaKul const+ Dn 'aptul c+ un pixel va 'i activat o perioad+ scurt+ de timpB re?ultDnd un contrast sla". O alt+ pro"lem+ este timpul lent de r+spuns: ,03200msB inadecvat pentru multe aplica1ii. Ca avantaK se poate men1iona pre1ul redus. 2cranele 4C< cu matrice activ+ utili?ea?+ cDte un comutator 5tran?istor7 separat pentru 'iecare element de ima)ine. <eci pentru un ecran A0%B sunt necesare &,0x,-0 de tran?istoare. <e o"icei toate elementele necesare a'i+rii cu matrice activ+ sunt inte)rate Dntr3un sin)ur circuit. *osi"ilitatea adres+rii 'iec+rui pixel Dn parte Dm"un+t+1ete mult contrastul i vite?a de r+spuns a ecranelor cu matrice activ+. 2cranele 4C< cu matrice activ+ se produc Dn di'erite variante constructive: .8. 3 .;in38ilm .ransistorsQ M.M 3 Metal3!nsulator3MetalQ *%4C 3 *lasma %dressed 4isuid Cr>stal. 2cranele 4C< 'eroelectrice utili?ea?+ un tip special de cristale lic;ideB care Di p+strea?+ polaritatea dup+ ce au 'ost activate. %st'el se reduce mult activitatea de reCmprosp+tareB iB de asemeneaB se reduce 'enomenul de pDlpDire a ima)inii. .impul de r+spuns este 'oarte "un 5su" 100ns7. <e?avantaKul lor este pre1ul Dnc+ mareB 'iind 'oarte di'icil de 'a"ricat. '.) 9cranele cu plasm% (P5P 3 Plasma 5ispla8 Panels) .e;nolo)ia utili?at+ Dn reali?area ecranelor cu plasm+ este Dn de?voltare de mai mul1i aniB i promite 'oarte mult Dn domeniul a'i+rii in'orma1iei. /n strat de )a? special este interpus Dntre dou+ ecrane transparenteB pe care exist+ 'ixate rDnduri respectiv coloane de electro?i su" 'orm+ de pelicule transparente 58i). ,.7

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

#3

Maistru: Bor Maxim

8i). ,. -cranul cu plasm. *rin activarea unei anumite perec;i de electro?i rDnd3coloan+B )a?ul de la intersec1ia lor se ioni?ea?+B emi1Dnd lumin+. .ipul )a?ului determin+ culoarea de a'iare. !ma)inile a'iate pre?int+ contrast i str+lucire excelenteB i Dn plusB scalarea la dimensiuni mai mari se poate 'ace uor. Fu sunt Dn totalitate re?olvate pro"lemele le)ate de a'iarea Dn nivele de )ri i color. 4.3. 9cranele tactile (touc) screens) 2cranele tactile nu propun o alt+ solu1ie de a'iare a in'orma1ieiB ci adau)+ un element nou la te;nolo)iile existente: posi"ilitatea de selectare i manipulare a in'orma1iei de pe ecranB cu mDna. <omeniile de utili?are sunt multipleB de la "i"lioteci i mari ma)a?ineB pDn+ la restaurante i sta1ii de metrouQ Dn )eneral oriunde este vor"a de in'ormarea comod+ i direct+ a pu"licului. Nn pre?ent s3au impus patru te;nolo)ii de 'a"ricare a ecranelor tactile: capacitiveB acustice 5(%@ = (ound %coustic @ave7B re?istive i in'raroii. a.) 9cranele tactile capaciti(e *e sticla monitorului este aplicat un 'ilm su"1ire i transparent de su"stan1+ conductoare electric. <e3asupra 'ilmului conductivB se aplic+ un nou strat de sticl+B i?olator. 2lectro?i po?i1iona1i Dn col1urile ecranuluiB i conecta1i la 'ilmul conductivB
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

#,

Maistru: Bor Maxim

preiau sarcinile electrice induse Dn mod capacitiv pe 'ilm. Nn momentul Dn care de)etul atin)e supra'a1a ecranului tactilB induce sarcini electrice pe 'ilmul conductivB care sunt preluate su" 'orm+ de curen1i de c+tre controllerul ecranuluiB care calculea?+ po?i1ia curent+ a de)etului. <e remarcat c+ aceast+ te;nolo)ie se poate aplica i pentru trans'ormarea unui monitor normalB Dntr3unul tactilB prin reali?area unui up)rade. '.) 9cranele tactile acustice .e;nolo)ia (%@ 5(ound %coustic @ave7 adau)+ Dn plusB 'a1+ de cea capacitiv+B posi"ilitatea detect+rii nivelelor 5)radien1ilor7 de presiuneB i permite lucrul cu m+nui 5care sunt i?olatoare electrice7. Nn plusB 'unc1ionarea nu e a'ectat+ de ?)Drierea supra'e1ei de sticl+ protectoare a ecranului. 2steB Dn sc;im"B sensi"il+ la pic+turi de lic;ide sau urme de )r+sime pe ecran. (e poate instala uor pe un monitor normalB de c+tre utili?atorB '+r+ a 'i necesara asistan1+ te;nic+. 8unc1ionarea se "a?ea?+ pe emiterea de unde sonore de3a lun)ul supra'e1ei ecranului. Nn momentul Dn care de)etul se interpune Dn calea semnaluluiB i se calculea?+ po?i1ia prin cooronatele x i >B i presiunea = prin coordonata ?. c.) 9cranele tactile rezisti(e Cea mai vec;e i mai popular+B te;nolo)ia re?istiv+ se "a?ea?+ pe interpretarea presiunii de ap+sare pe ecran. 2lementul de "a?+ este un sistem suprapus de site metaliceB sau un strat plastic conductiv de puncte de presiuneB dispuse pe sticla exterioar+ a ecranului monitorului. *o?i1ia punctului de contact este determinat+ prin calcularea curen1ilor electrici ce apar Cn dispo?itivul3sen?or amintit. <ei sunt sensi"ile la ?)DrieturiB ecranele tactile re?istive sunt ie'tineB pre?int+ timpi de r+spuns "uniB detectea?+ )radien1i de presiuneB i se pot utili?a m+nui. (e pretea?+ 'oarte "ine Dn aplica1ii medicale sau medii industrialeB cDt i la sisteme de in'ormare a pu"licului 5"+nciB "urseB "i"lioteciB etc.7. d.) 9cranele tactile cu infraro&ii (unt utili?ate mai rarB mai ales Dn medii de la"oratorB deoarece sunt prea lenteB prea sensi"ile la impurit+1ile din aer i la elementele str+ine de pe supra'a1a ecranuluiB i
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

nu
#5

Maistru: Bor Maxim

o'er+ re?olu1ii su'iciente pentru u? )eneral. .e;nolo)ia se "a?ea?+ pe utili?area unei rame cu diode i sen?ori de in'rarouB care sesi?ea?+ pre?en1a oric+rui o"iect interpus Dn calea unei ra?e in'raroii din re1ea. $e?umDnd cele de mai sus prin prisma cump+r+torului de monitoareB se desprind urm+toarele idei: 3 dimensiunea monitorului este un parametru 'oarte important. Monitoarele care se impun din ce Dn ce mai tare pe pia1+ sunt cele cu dia)onala de 1 PB permi1Dnd lucrul la adresa"ilit+1i de pixel de 12-0x102,B m+rind ast'el de patru ori supra'a1a disponi"il+ su" standardul A0%Q 3 l+1imea de "and+ maxim+ a monitorului tre"uie s+ 'ie compati"il+ cu tactul de pixel maxim al pl+cii videoB pentru exploatarea cu randament maxim a am"elor dispo?itiveQ 3 monitorul s+ 'ie multiscanB pentru adaptarea lui cu uurin1+ la di'eritele moduri video Dn care se va lucraQ 3 rata de re'res; a monitorului e recomanda"il s+ 'ie minim 09? i cu rastru neDntre1esutB pentru cea mai mare adresa"ilitate de pixel cu care se va lucraQ 3 parametrii de a'iare ca 'ocali?area i conver)en1a s+ 'ie corect aKusta1iQ 3 controalele i tastele de aKustare extern+ a monitorului e de pre'erat s+ 'ie di)italeB cu 'acilit+1i de memorare a set+rilor '+cuteB la trecerea de la un mod video la altul. <e asemeneaB controalele tre"uie s+ 'ie po?i1ionate Dn partea 'rontal+ a monitoruluiB pentru comoditateQ 3 ecranul monitorului s+ 'ie tratat anti3re'lexieQ 3 monitorul ar tre"ui s+ se con'orme?e cel pu1in standardului M*$3!! de limitare a radia1iei electroma)netice emise de tu"ul cinescopQ 3 pentru economisirea ener)iei electrice i proteKarea stratului de 'os'or al ecranuluiB monitorul tre"uie s+ respecte speci'ica1iile standardului A2(% <*M(Q 3 Dn 'inalB pre?en1a suportului *lu)3and3*la> este un plus. Monitoarele ?C, urmea?+ un set di'erit de re)uli 'a1+ de monitoare le C'6 o'erind avantaKe Dn termeni de spa1iu ocupat i er)onomieB putere consumat+B a ratei de reimprosp+tare a ima)inii ce deseori provoac+ dureri de cap i oc;i pentru un utili?ator de monitor C'6B ca i a )eometriei per'ecte. .otodat+ monitoare le ?C, au i de?avantaKe date de pre1ul mai mare 'a1+ de un monitoarele C'6B a un)iului de vi?i"ilitate ca i a acurate1ii cu care pot reda culorile 5panel3urile .F7.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

#&

Maistru: Bor Maxim

Nn timp ce monitoare le C'6 sunt capa"ile s+ reproduc+ mai multe re?olu1ii i s+ se scale?e pe dimensiunea ecranuluiB un monitor ?C,B are un numar 'ix de celule cu cristale lic;ide si de aceea poate reproduce doar o sin)ur+ re?olu1ie pentru o ima)ine pe Dntre)ul ecranB 'olosind 'iecare celul+ pentru un pixel. $e?olu1iile in'erioare pot 'i reproduse 'olosind doar o por1iune din ecranB 'ie pe tot ecranul dar prin interpolareB atri"ut ce 'ace anumite monitoare ?C, sa se deose"easc+ de altele prin calitatea ima)inii reproduse la re?olu1iei mai mici decDt cea nativ+. <e exempluB un monitor ?C, cu re?olu1ia nativ+ de 102,x &- poate reproduce o ima)ine cu re?olu1ia de &,0x,-0 'olosind doar & Z din ecran. .otusi maKoritatea monitoarelor ?C, sunt capa"ile s+ redimensione?e ima)inile de re?olu1ie in'erioar+ celei native prin interpolareB ast'el DncDt ima)inea s+ 'ie reprodus+ pe tot monitorul. %ceast+ metod+ 'unc1ionea?a mai "ine pentru ima)iniile cu ton continuu cum sunt 'oto)ra'iile decDt pentru text i ima)ini cu un )rad mare de detaliuB unde pot re?ulta o"iecte cu un alias mareB pixelate. Cele mai "une re?ultate sunt o"1inute de un monitor ?C, care reesan1ionea?+ ima)inea atunci cDnd o redimensionea?+B aplicDnd i o procesare anti3alias atunci cDnd umple pixelii Dn plus. /nele monitoare pot 'ace acest lucru mai "ine decDt altele Dn 'unc1ie de produc+tor i metoda de procesare a ima)inii. Cu toate c+ posi"ilitatea de a a'ia ima)ini cu re?olu1ii di'erite nu este punctul lor de 'or1eB posi"ilitatea de a pivota ecranul din po?i1ia landscape Dn po?i1ia portrait este o caracteristic+ tipic+ monitoare3lor ?C,. .e;nolo)ia care 'ace acest lucru posi"il este pe pia1a de pe la miKlocul anilor #0 i acum a 'ost adoptat+ de maKoritatea producatorilor de monitoare cDt i de note"oo:3uri. Modul portret este in particular potrivit pentru un num+r de aplica1ii ce rulea?+ pe *C cum sunt procesoarele de text i calcul ta"elar 5@ordB 2xcel7 i navi)area pe internetB etc. MaKoritatea monitoare3lor ?C, care vin cu pivot vin deasemenea i cu so't6are3ul necesar pentru a pivota ima)inea un exemplu 'iind *ivot *ro ce vine Dmpreun+ cu monitoarele (amsun). Nntoarcerea ima)inii a 'ost implementat+ ca i caracteristica standard i de produc+torii de pl+ci video Dn ultimile versiuni de drive disponi"ileB ast'el o"1inDndu3se timpi de r+spuns mai mici decDt Dn ca?ul utili?+rii Dntoarcerii ima)inii cu un so't6are )en *ivot *ro. NncepDnd cu anii 2000B toate monitoare le ?C, de 1 inc; suporta nativ (O0%. 102,x12-0 este Dn particular potrivit+ pentru navi)area pe 6e"B deoarece multe site3uri au Dnceput s+ 'ie optimi?ate pentru re?olu1ii mai mari -00x&00.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

(pre deose"ire de un monitor C'6B dia)onala masurat+ este aceeai cu supra'a1a vi?i"il+B deci nu exist+ nici un inc; pierdut dup+ carcasa monitorului. %cest 'apt 'ace ca supra'a1a vi?i"il+ a unui monitor ?C, s+ 'ie cDt cea a unui monitor C'6 cu 233 inc; mai mare. Marime ecran ?C, 1,.5 inc; la 15 inc; 1 inc; la 1- inc; Marime ecran C'6 1 inc; 1# inc; $e?olutie 102,x &12-0x102, sau 1&00x1200

/n monitor C'6 are trei tunuri de electroni pentru 'iecare culoare Dn parte ale c+ror 'luxuri de electroni tre"uie s+ 'ie per'ect conver)ente pentru a putea crea o ima)ine clar+. <atorit+ modului Dn care se 'ormea?+ ima)inea pe un monitor ?C,B acestea nu au pro"leme de 'ocali?areB 'iecare celul+ desc;i?Dndu3se sau Dnc;i?Dndu3se independent. 2xist+ un motiv pentru care textul se vede mult mai "ine pe un monitor ?C,. *entru un monitor ?C, nu se pune pro"lema ratei de reactuali?are 5re'res; rates7 i tremuratului ima)inii 3 celulele unui monitor ?C, sunt 'ie porniteB 'ie opriteB ast'el DncDt ima)inile redate la rate de reactuali?are de ,03&0 9? se v+d la 'el ca cele redate la 5 9?. .otuiB monitoare le ?C, pot avea una sau mai multe celule de'ecte. *e un monitor cu re?olu1ia nativ+ de 102,x &- exist+ cDte 3 celule pentru 'iecare pixel 3 una pentru rouB verde i al"astru 3 re?ultDnd ast'el aproape 2., milioane celule 5102,x &-x 3 G 2B35#B2#&7. 2xist+ anse ca unele celule 5 su"pixeli 7 s+ 'ie "locate 'ie pe aprins creDnd un punct luminos sau pe stDns creDnd un punct ne)ru. Monitoare le ?C, au i alte elemente care nu se )+sesc Dntr3un monitor C'6. *anel3 urile sunt luminate cu tu"uri 'luorescente care se a'l+ Dn spatele panel3ului. <easemenea spre deose"ire de monitoare le C$.B monitoare le 4C< nu emit radia1iiB ast'el 'iind mult mai potrivite pentru persoanele care petrec un numar de ore considera"il Dn 'a1a monitorului. 2ste posi"il s+ apar+ 'enomenul de );ostin) atunci cDnd o ima)ine Dntunecat+ sau desc;is+ poate a'ecta por1iunile Dnvecinate cu ea. /n);iul de vi?i"ilitate este o pro"lem+ a monitoare3lor ?C, care s3a mai atenuat datorit+ evolu1iei te;nolo)ie. %ceast+ pro"lem+ apare datorit+ 'aptului c+ celulele cu cristale lic;ide nu emit lumina proprieB ci modulea?+ lumina ce trece prin panel provenit+ din l+mpile 'luorescente a'late Dn spatele panel3ului Dn timp ce monitoarele C'6 emit lumina proprie prin trecerea radia1iei tunurilor de electroni Dn spectrul vi?i"il printr3un 'iltru de 'os'or.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

#-

Maistru: Bor Maxim

4a monitoare le ce emit lumina proprie 5C'6B *lasma7 existp+ un material la supra'a1a panel3ului 5'os'or7 ce emite lumina care este uor de v+?ut din un);iuri mari. 4a monitoare le ?C,B pe lDn)+ lumina care trece prin pixelul doritB lumina emis+ o"lic trece i prin pixelii Dnvecina1i cau?Dnd distorsiuni de culoare. MaKoritatea monitoare3lor ?C, conectate la un calculator cu o ieire analo)ic+ A0% cu 15 pini 'olosesc un convertor analo)3di)ital pentru a converti semnalul Dntr3un mod utili?a"il de panel. %cest lucru repre?int+ un impediment pentru adoptarea unor noi te;nolo)ii de reali?are a panelurilor cu cristale lic;ideB datorit+ costurilor ad+u)ate la aceste sisteme pentru a suporta o inter'a1a analo)ic+. .otuiB la s'Dritul anilor #0B cDteva )rupuri de produc+tori au propus o inter'a1+ di)ital+ pentru monitoare ?C,B dar 'ar+ a cDti)a suportul necesar pentru a putea sta"ili un standard. !mpasul a 'ost dep+it prin e'orturile <i)ital <ispla> @or:in) 0roup 5<<@07 care includea producatori mari de talia !ntelB CompasB 8uKitsuB 9e6lett3 *ac:ardB !BMB F2C si (ilicon !ma)eB )rup ce s3a 'ormat Dn toamna lui 1##- cu scopul de a crea un set de speci'ica1ii ro"usteB detaliate i extensi"ile ale inter'e1ei dintre monitoarele di)itale i computere. Nn prim+vara lui 1### )rupul a apro"at prima versiune a ,i5ital >isual 8nterface!,>8#B un set detaliat de speci'ica1ii care descriau protocolul de comunica1ieB partea electric+ cDt i cea mecanic+B 'iind scala"il i pentru monitoare le di)itale de Dnalta re?olu1ie i care 'urni?a i un conector care s+ suporte atDt monitoarele analo)ice cDt i cele di)itale. 7um se creeaza culorile< *entru a putea creea nuan1ele necesare unui monitor colorB tre"uie s+ existe nuan1e intermediare ale lumino?it+1ii Dntre po?i1ia Dn care trece maximul i minimul de lumina. Fivelele varia"ile de lumino?itate necesare pentru a crea un ecran cu adev+rat color se o"1in prin varierea tensiunii aplicate pe cristale. <e 'apt cristalele lic;ide se r+sucesc cu o vite?+ direct proportional+ cu m+rimea tensiunii aplicateB ast'el permi1Dnd controlul luminii ce poate trece. Nn practic+B varierea tensiunii la monitoarele ?C, actuale poate o'eri doar &, 5& "iti7 de nuan1e per element spre deose"ire de monitoare le C'6 care pot reda 25& nuan1e 5- "iti7. /tili?Dnd 3 elemente per pixel re?ult+ c+ un monitor ?C, poate reproduce un maxim de 2&21,, 51- "iti7 culoriB Dn compara1ie cu un monitor C'6 care poate reda 1&. .21& culori 52, "iti7. Nn timp ce 1- "iti sunt deaKuns pentru maKoritatea
##

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Maistru: Bor Maxim

aplica1iilorB pentru aplica1iile de )ra'ic+ sau 'oto acestia nu sunt deaKuns.

/nii

producatori de monitoare ?C, au Dncercat s+ extind+ adancimea de culoare la 2, "i1i prin reproducerea alternativ+ a mai multor nuan1e pe 'rame3uri succesiveB te;nica 'iind cunoscut+ su" numele de :rame 'ate Control. .otuiB dac+ di'eren1ele sunt prea mari devin deranKante pentru oc;i. 9itac;i a de?voltat o te;nolo)ie prin care se aplic+ o tensiune ce se modi'ic+ uor pe celule Dnvecinate pe parcursul a 33, 'rame3uri. %st'el se pot simula aproape 25& de nua1eB mai exact 253 de nuan1eB ceeace ce se traduce Dn peste 1& milioane de culoriB ast'el o"1inDndu3se ima)ini apropiate de cele ale monitoare lor C'6.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

100

Maistru: Bor Maxim

7.4 4mprimanta
!mprimanta este un peri'eric al computerului care imprim+ text sau o ima)ine creat+ de computerB pe ;Wrtie sau pe o alt+ supra'a1+ plan+. !mprimantele pot 'i clasi'icate Dn mai multe 'eluri. Cea mai u?ual+ clasi'icare este aceea prin care imprimantele au un impact sau nu cu 'oaia de scris. Cele care au un impact cu 'oaia pot 'i cele de tipul dotmatrix sau dais>3 6;eelB iar cele care nu lovesc 'oaia pot 'i imprimante laserB in:3KetB "u""le3KetP sau Ptermale. %lte metode de clasi'icare a imprimantelor pot 'i: dup+ te;nolo)ia de imprimare 5cate)orie amintit+ mai sus prin imprimantele care atin) sau nu 'oaia7B dup+ 'ormarea caracterelor 5prin linii sau prin puncte7B dup+ metoda de transmitere a datelor 5ele pot 'i: paralel 3 transmisie ">te cu ">te 3 sau serial 3 transmisie "it cu "it7B dup+ metoda de imprimare 5caracter cu caracterB linie cu linie sau pa)ina cu pa)ina7 i dup+ per'orman1ele de imprimare 5numai text sau text i ima)ini7.

8mprimante matriciale
8mprimantele matriciale execut+ imprimarea prin intermediul unor ace metalice ce percutea?+ o "and+ tuat+ 5ri""on7 . %cele 3 una sau cWteva coloane pe vertical+ B sunt montate Dn capul de imprimare . 4a tip+rire capul de imprimare se deplasea?+ ori?ontal de = a lun)ul liniei de imprimat B iar la momentul potrivit se selectea?+ i se avansea?+ electroma)netic su"setul respectiv de ace B care servesc prin "anda tuat+ Dn 'oaia de ;Wrtie . %st'el se imprim+ pe ;Wrtie B punct cu punct B textele B )ra'icile B ima)inile . 4a modelele mai simple B imprimarea pe linie are loc numai Dntr 3 o sin)ur+ direc1ie = de la stWn)a la dreapt+ B deplasarea invers+ a capului de imprimare la Dnceputul
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

101

Maistru: Bor Maxim

liniei 'iind '+cut+ Dn timpul avans+rii ;Wrtiei spre linia urm+toare . MaKoritatea imprimantelor Dns+ asi)ur+ tiparul Dn am"ele direc1ii = de la stWn)a la dreapta i de la dreapta la stWn)a alternat B 'iind mai rapide . FeaKunsul principal al imprimantelor matriciale este repre?entarea ima)iniiB al'anumerice sau )ra'ice B Dn 'orm+ de puncte B ce condi1ionea?+ calitatea imprim+rii . Cu cWt num+rul acelor din capul de imprimare este mai mareB cu atWt calitatea imprim+rii este mai "un+Q valorile tpice sunt de # B 1- B 2, B i ,- ace . Calitatea imprim+rii este mediocr+ = pWn+ la 3&0 dpi Q ea poate 'i Dm"un+t+1it+ prin tip+rirea repetat+ B de 2 33 ori ale aceleiai linii . Costul imprimantelor matriciale este mai ridicat B comparativ cu imprimantele cu Ket de cerneal+ de 'ormat %, B dar crete mai pu1in la trecerea la 'ormatul %3 . /nul din avantaKe = posi"ilitatea tip+ririi mai multor exemplare 5pWn+ la 3 = ,7 simultan. /n altul const+ Dn posi"ilitatea complet+rii doar a unor cWmpuri anumite Dn diverse 'acturi . Aite?a de imprimare este de pWn+ la 100 = &00 cps . Cele ma r+spWndite sunt imprimantele matriciale 'a"ricate de 'irma 2pson . Nn 'i)ura. este repre?entat+ o imprimant+ matricial+ .

8i)ura O imprimant+ matricial+

. 8mprimante laser

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

102

Maistru: Bor Maxim

8mprimantele laser 'unc1ionea?+ dup+ principiul copiatoarelor . 2le 'olosesc un tam"ur special de 'orm+ cilindric+ B acoperit cu un strat su"1ire de material semiconductor . %cestea se polari?ea?+ electrostatic B dup+ 'orma necesar+ B cu aKutorul unei ra?e laser Dn "a?a comen?ilor de la calculator . !ma)inea polari?at+ apoi se atra)e i se Dncarc+ cu pul"ere colorat+ 5toner7 B care ulterior este depus+ pe ;Wrtie . Nn continuare ;Wrtia cu ima)inile din pul"ere este supus+ unui tratament termic pentru 'ixare Q sarcinile electrice de pe supra'a1a tam"urului sunt neutrali?ate B iar resturile de pul"ere sunt cur+1ate . Nn decursul unui ciclu de lucru se imprim+ o pa)in+ . !mprimanta con1ine memorie Dn care se stoc;ia?+ temporar ima)inea de tip+rit . <in exterior o imprimant+ laser ordinar+ arat+ ca Dn 'i)ura . !mprimarea cu imprimanta laser este de Dnalta calitate compara"il+ cu calitatea tipo)ra'ic+ . $e?olu1ia o"1inut+ este Dntre 300 i ,-00 dpi . Aite?a de tip+rire alc+tuiete 5 = 50 pa)ini 'ormat %, pe minut i mai mult .

8i)ura. O imprimant+ laser

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

103

Maistru: Bor Maxim

8mprimante cu @et de cerneal


8mprimantele cu @et de cerneal au 'ost implementate de 'irma !BM Dn 1# & . 2le sunt dotate cu un mecanism special de imprimare B asi)ur+ 'ormarea caracterului tip+rit prin Keturi microscopice de cerneal+ . 8orma Keturilor de cerneal+ pentru imprimarea necesar+ este o"1inut+ electrostatic . %semenea imprimante asi)ur+ o calitate 'oarte "un+ a tiparului i sunt comode pentru imprimarea color B dar necesit+ ;Wrtie de calitate Dnalt+. Aite?a de imprimare poate 'i de la 12 ppm B iar re?olu1ia = pWn+ la 1200 dpi . (unt 'olosite din ce Dn ce mai lar) B mai ales pentru imprimarea color B 'iind mult mai ie'tine decWt imprimantele laser color i c;iar cele matriciale . *rincipalul neaKuns al imprimantelor cu Ket de cerneal+ = consuma"ile realativ scumpe . Nn 'i)ura 2.1.3. este repre?entat+ o imprimant+ cu Ket de cerneal+ .

8i)ura O imprimant+ cu Ket de cerneal+

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

10,

Maistru: Bor Maxim

8mprimante termice cu sublimarea culorii


Imprimantele termice cu sublimarea culorii se bazeaz pe procedeul de fixare termic pe hrtie a vaporilor de cerneal . Asigur o calitate deosebit a imprimrii , inclusiv color pn la milioane de nuane . iteza de tiprire poate fi de pn la !"# cps . $xist %i imprimante cu transfer termic , care folosesc procedeul topirii cernelii de pe o band %i al aplicrii ei pe hrtie . &n funcie de model , se folosesc benzi colorate cu una 'negru( , trei 'galben , azuriu , violet( sau patru 'galben , azuriu , violet , negru( culori . &n figura este reprezentat o imprimant termic .

)igura. * imprimant termic

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

105

Maistru: Bor Maxim

7.5 +canerul
(canner3ul este un peri'eric de intrare care 'olosete un ec;ipament 'oto3sensi"il pentru a scana pa)ina sau un alt mediuB traducWnd acest Koc de lumini sau culori Dn semnal di)ital care poale 'i manipulat 'ie de un so't6are de recunoatere al caracterelorB 'ie de un so't6are )ra'ic. /n mod 'recvent DntWlnit este cel 'lat"edPB adic+ dispo?itivul de scanare se mic+ sau citete documentul sta1ionat. *e un ast'el de scanner o"iectul de scanat este plasat cu 'a1a Dn Kos pe o sticl+B iar scanarea este reali?at+ de un mecanism ce trece pe su" el. /n alt'el de ast'el de scanner 'olosete un mecanism de scanare plasat deasupra documentului. /n alt tip de scanner este cel care are dispo?itivul de scanat imo"ilB iar documentul trece pe deasupra acestuia. /nele scannere 'olosesc camere video pentru a converti ima)inea Dn semnal di)ital procesat de computer. %lte scannere pot 'i 1inute i deplasate pe document cu aKutorul mWinii. (cannerele se deose"esc i prin calitatea 5re?olu1ia7 ima)inii scanateB ima)ine m+surat+ prin dpi 5dots per inc;7 (cannerul de "irou este dispo?itivul ce poate captura ima)inea unui o"iect i o convertete intr3o matrice di)ital+ de puncte de lumin+B prelucra"ile pe calculator. O"iectul poate 'i un document tip+ritB o 'oto)ra'ieB un 'ilm transparent sau c;iar un o"iect 'i?ic. $e?ultatul conversiei este o matrice "idimensional+ de pixeli 5cel mai mic element al unei ima)ini7B loca1iei 'i?ice repre?entat+ de acel pixel Dn o"iectul scanat.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

10&

Maistru: Bor Maxim

%a se 'ormea?+ ima)inea pe sen?orul CC<. *ui unul lWn)+ altulB pe ecranul monitorului sau pe ;Wrtie 5cu aKutorul unei imprimante7B to1i aceti pixeli vor 'orma Dntrea)a ima)ine a o"iectului scanat. Dn mareB un scanner poate 'i asem+nat cu o camer+ di)ital+ de 'oto)ra'iat conectat+ la calculatorB i Dmpreun+ cu alte peri'erice poate trans'orma un *C intr3un aparat de tip 'ax 5scannerB modemB so't6are7 sau intr3un copiator 5scannerB imprimant+B so't6are7. /n scanner de "irou poate captura o ima)ine i s+ o salve?e ca 'iier Dn calculator. %ceasta poate 'i memorat+ intr3o "a?+ de dateB poate 'i 'olosit+ pentru a 'i multiplicat+B transmis+ ca 'ax pe o linie de tele'onB utili?at+ la o"1inerea unei pa)inii 6e" sau transmis+ pe e3mail. <ac+ ima)inea este a unui text sau a unui document cu text i )ra'ic+B ea poate 'i prelucrat+ aa DncWt textul sau )ra'ica s+ poat+ 'i utili?ate Dn crearea unor documente noi prin aa numitul procedeu de recunoatere optic+ a caracterelor 5OC$7.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

10

Maistru: Bor Maxim

-.5.1 .ipuri de scannere


2xist+ trei tipuri de "a?+ de scannere: scannere de man+B scannere care transport+ ori)inalul sau scannere plane. *entru ori)inale speciale de tip transparent 5'ilmeB 'oliiB diapo?itive7 exist+ versiuni speciali?ate ale modelelor de "a?+. Com"inate cu alte ec;ipamente de tipul imprimant+ sau modem exist+ i aparatele denumite all3in3oneB care pot Dndeplini atWt 'unc1ia de scanner cat i cea de 'ax sau copiator di)ital. cannerele de man% (cannerele de man+ sunt mici dispo?itive care se deplasea?+ manual peste ori)inale mai mici de 10 cm. $otitele din cauciuc prev+?ute Dn lateral aKut+ la men1inerea direc1iei de deplasare i pot men1ine vite?a Dn limite accepta"ile. *rincipalul avantaK al acestei solu1ii este pota"ilitateaB aparatul 'iind uor i de mici dimensiuni. <e?avantaKul maKor este calitatea sla"+ a scan+riiB Dn special din cau?a modi'ic+rilor de vite?+ i de direc1ieB 'iind necesare mai multe Dncerc+ri i o man+ experimentat+ care s+ conduc+ scannerul peste ori)inal. *entru ori)inale de dimensiuni mai mari sunt necesare pro)rame speciale pentru alipirea 'Wiilor de ima)ine ce se o"1in. *returile mici cu care pot 'i o"1inute celelalte modele de scannere au '+cut ca interesul pentru scannerele de man+ s+ 'ie din ce Dn ce mai sc+?ut. *racticB la ora actual+ este imposi"il s+ mai )+sim pe pia1+ un ast'el de aparat.

cannerele care transport% ori!inalul (cannerele care transport+ ori)inalul pot scana doar coli de ;Wrtie cu o )rosime limitat+. 2le au un loca prin care se alimentea?+ scannerul cu ori)inale. /n mecanism de transport al ;Wrtiei deplasea?+ ori)inalul prin dreptul sen?orilor ce capturea?+ ima)inea. %paratele 'ax sunt cele mai cunoscute ec;ipamente ce utili?ea?+ o ast'el de te;nolo)ie de scanareB dar scannere de acest 'el mai pot 'i DntWlnite i ca accesoriu pentru imprimante pentru reali?area 'unc1iei de copiator. <imensiunile mici ale solu1iei permit inte)rarea i Dn alte dispo?itiveB cum ar 'i tastaturile sau produsele de tip all3in3one.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

10-

Maistru: Bor Maxim

*rincipiul de 'unc1ionare nu este potrivit pentru scanarea unor 'oto)ra'ii mai delicate sau ori)inale importanteB ce se pot rupe datorit+ mecanismului transportor. %paratele de aceasta clasa se a'la pe "una dreptate Dn topul per'ormanteiB 'iind pre'erate de toate centrele de reproducere ima)ine i "irourile care prestea?+ asemenea servicii. 2c;ipamentele 'unc1ionea?+ pe "a?a unui laser care citete )radual ori)inalul plasat pe tam"urul rotativ. %st'el pot 'i scanate diapo?itive i ne)ativeB 'oto)ra'ii i reproduceri rasteri?ate. *rincipalul avantaK al scannerelor cu tam"ur Dn 'ata celor cu suport plan 5'lat"ed7 este Dnalta vite?a a procesuluiB calitatea avansata a ima)iniiB capacitatea de a di)itali?a '+r+ pro"leme in'orma1ia de pe supor1i cu di'erit )rad de transparent+. /nicul neaKuns al utilaKelor de acest tip re?ida Dn pre1ul lor 'oarte ridicat. cannerele cu tam'ur asi)ur+ reproducerea detaliat+ a sectoarelor luminate i celor DntunecateB 'apt care deseori permite PreaducereaP la normalitate a ima)inilor cu contrastul de claro"scur de?ec;ili"rat. *Wn+ i ori)inalele Dn al"3ne)ruB executate dup+ metoda 'oto clasica 5pe "a?a de ar)int7B se pretea?+ explor+rii depline a spa1iilor de lumina i um"ra mult mai uor decWt pe alte tipuri de scannere.

(canner cu tam"ur /tilaKul 'ixea?+ rWnd pe rWnd parametrii 'iec+rui punct de pe ori)inalB de aceea este necesara deplasarea reciproca pe doi vectori a laserului3scaner i a cilindrului. %cest e'ect se o"1ine ca urmare a rotirii tam"urului i a muscarilor liniare de3a lun)ul axei lui la care sunt supuse sursa de lumina Dmpreuna cu dispo?itivul de citire date. Fu toate scannerele cu tam"ur sunt la 'el de per'ormanteB 'apt con'irmat i de diapa?onul de preturi 3 intre 10.000 i 200.000 de dolari sau c;iar mai mult.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

10#

Maistru: Bor Maxim

(cannerele cu tam"ur cannere plane Cel mai r+spWndit model de scanner este cel plan. %cesta este alc+tuit Dn principal dintr3 un )eam suport de ori)inale su" care se a'l+ un c+rucior mo"ilB pe care este montat+ atWt o surs+ de lumin+ cat i sen?orii 5C!(7 care citesc ima)inea.

Nntr3un scanner pe patru "i1iB 'iecare pixel poate lua una din 1& valori corespun?+toare nuan1ei. %cetia pot 'i Dnlocui1i de o parte a unui sistem optic care proiectea?+ ima)inea scalat+ pe sen?orul optic 5CC<7. O ast'el de construc1ieB care nu deplasea?+ deloc ori)inalulB permite scanarea unui mare num+r de tipuri de ori)inaleB inclusiv a unor o"iecte. <evine posi"il+ i scanarea multipl+ a aceluiai ori)inalB calitatea ima)inii scanate 'iind mult mai "un+. (upra'a1a mare de scanare ce se poate o"1ine Dn acest ca? este desi)ur un mare avantaKB dar Dn acelai timp repre?int+ i principalul de?avantaK al solu1ieiB deoarece Dntre) ec;ipamentul ocup+ o supra'a1+ mare de "irou. /n alt de?avantaK este costul cel
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

110

Maistru: Bor Maxim

mai ridicatB compensat totui de calitatea ima)inilor ce pot 'i o"1inute prin acest procedeu. *rin ad+u)area unei surse de lumin+ Dn spatele ori)inalului se poate adapta scannerul aa DncWt s+ poat+ 'i scanate ori)inale transparente. Modele de acest tip cu pre1 Dntre 500 i ,.000 de dolari se constituie Dntr3o linie semipro'esional+ care asi)ura un nivel de calitate peste medieB dar su" maxima. NnsaB Dn ca?ul Dn care costa de la ,.000 pana la 50.00 de dolariB scannerele plane nu mai sunt destinate amatorilorB deoarece se apropie de per'ormantele celor cu tam"ur siB deseoriB au proprietatea de a lucra cu orice ori)inale.

(canner plan Modelele de "irou cu pre1 su" 500 de dolari dovedesc o calitate insu'icienta sau mediocra i utili?area lor Dn procesul te;nolo)ic de produc1ie nu este de dorit. <e alt'elB se mai )+sesc PmaetriP capa"ili s+ o"1in+ o ima)ine necalitativ+ i pe un scanner dintre cele mai per'ormante. .otodat+B dac+ ori)inalul nu re?ist+ criticiiB a3l reproduce cu aKutorul te;nicii so'isticate e ca i a tra)e cu tunul dup+ vr+"ii 3 re?ultatul nul devalori?ea?+ investi1iile de timp i "ani. Ori)inalul este locali?at pe o plana 'ix+ din sticla transparenta. <e3a lun)ul lui se deplasea?+ carul dotat cu sursa de lumina i unitate de scanare. (istemul optic 'ormat din o"iectiv i pri?ma 5sau o)lin?i7 direc1ionea?+ 'luxul de lumina re'lectata de ori)inal spre capul de scanare prev+?ut cu trei rWnduri de elemente 'otosensi"ile 5aa3numita matrice CC<7. 8iecare linie preia in'orma1ia cu privire la o anumita culoare 3 roie 5$ed7B verde 50reen7B al"astra 5Blue7. Nn consecin1+ se produce separarea datelor cu caracter cromatic. 0radele de lumino?itate Dn di'erite puncte ale ima)inii capul de scanare le trans'orma Dn nivele de tensiune 5semnal analo)ic7 careB dup+ corec1ie i procesareB sunt convertite Dn semnal di)ital cu repre?entare "inara prin intermediul unui element special 5convertorul
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

111

Maistru: Bor Maxim

analo)ic3di)ital7. Nn cele ce urmea?+B dup+ ce mai trece i 'a?a de prelucrare Dn controller3ul scanneruluiB setul de date accede Dn calculator. %colo el este de'initivat su" ac1iunea comen?ilor emise de driver3ul scannerului cu care interac1ionea?+ aplica1iile so't6are. %tunci cWnd Dn lucru se a'la un ori)inal translucidB vine momentul de a 'olosi modulul pentru scanarea diapo?itivelor 3 o carcasa Dn careB paralel cu carul de "a?aB se deplasea?+ o a doua sursa de lumina. (cannerele plane sunt produse cu di'erite inter'e1e 3 /(BB (C(!B 4*.B *CMC!%. %cest tip de ec;ipament la ora actuala este cel mai accesi"il i cel mai r+spWndit.

(tructura scannerelor plane 9c)ipamente all3in3one O cate)orie mai nou+ de ec;ipamente de "irou este 'ormat+ din peri'ericele multi'unc1ionaleB sau aa3numitele ec;ipamente all3in3one. Dn mod o"inuitB acestea sunt alc+tuite dintr3o com"ina1ie de scannerB 'axB imprimant+ sau copiatorB adaptate pentru a lucra Dmpreun+. (e o"1ine ast'el un ec;ipament compactB care ocup+ pu1in spa1iu pe "irou i care reali?ea?+ o multitudine de 'unc1ii. Costul este mai mic decWt dac+ am 'i ac;i?i1ionat ec;ipamentele independenteB dar investi1ia ini1ial+ este mareB toate aparatele 'iind practic ac;i?i1ionate simultan. !eirea din 'unc1iune a unei componente poate 'ace uneori imposi"il+ utili?area celorlalteB iar necesitatea de up)rade a unei componente presupune Dnlocuirea Dntre)ului ec;ipament.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

112

Maistru: Bor Maxim

-.5.2 *rincipiul de 'unc1ionare


*rincipalele componente ale unui scanner sunt o surs+ de lumin+B un sistem de separare a culorilor i un sen?or CC< 5C;ar)e Coupled <evice7 ce trans'orm+ in'orma1ia optic+ re'eritoare la o"iectul scanat Dntr3un 'iier ce poate 'i transmis pe calculator.

Nn scannerele cu micorare a ima)iniiB ori)inalul este de sase pana la opt ori mai mare decWt ima)inea 'ormata pe sen?orul CC<. <up+ ce am ae?at pe )eam o"iectul ce urmea?+ a 'i scanat i am pornit scanareaB lampa iluminea?+ o dun)+ su"1ire din ori)inal. 4umina re'lectat+B ce con1ine in'orma1ia de culoareB este captat+ de 'iecare element al sen?orului CC< i apoi trans'ormat+ intr3 un num+rB cu aKutorul unui convertor analo)Ldi)ital. Fum+rul de elemente ce m+soar+ lumina pe 'iecare linie din sen?orul CC< determin+ re?olu1ia ori?ontal+ a scannerului. /n num+r de 5.100 elemente CC< care citesc in'orma1ia luminoas+ de pe cei 21B5& cm 5-B5 inc;7 l+1ime ai ori)inalului Dnseamn+ o re?olu1ie de &00 ppi 5pixeli pe inc;7. <eoarece dimensiunea sen?orului este mult mai mic+ decWt l+1imea ori)inaluluiB este nevoie de un sistem optic care s+ 'ocali?e?e ima)inea pe sen?or. <up+ ce a 'ost citit+ o linieB scannerul avansea?+ un pasB aa DncWt s+ 'ie citit+ linia urm+toare. Fum+rul de pai ce tre"uie '+cu1i pentru a avansa cu un inc; determin+ re?olu1ia vertical+ a scannerului. "ezolu-ia f%r% m%sur% .endin1a proiectan1ilor de ast'el de ec;ipamente este de a creste num+rul de ppi pentru a o"1ine speci'ica1ii r+sun+toare.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

113

Maistru: Bor Maxim

Nn scannerele cu sen?or de contactB dimensiunea ori)inalului este e)al+ cu dimensiunea sen?orului. Aalorile la care s3a aKuns sunt atWt de mari DncWt nu mai este corect s+ spunem c+ re?olu1ia scannerului este numeric e)al+ cu num+rul de ppi. ConsiderWndB aa cum este corectB c+ re?olu1ia este o m+sur+ a capacit+1ii scannerului de a captura detalii 'ineB constat+m c+ num+rul de ppi in'luen1ea?+ re?olu1iaB dar nu o determin+B aceasta mai 'iind in'luen1at+ de calitatea sistemului optic 5lentileB o)lin?iB 'iltreB re)laKe 'ocali?are7B de sta"ilitatea mecanic+ i termic+ a sistemului opticB de uni'ormitatea mic+rii c+ruciorului mo"ilB de vi"ra1iile ce pot s+ apar+ Dn sistemB de r+spunsul Dn 'recvent+ al sistemului electronic i de procesarea ce se aplic+ ima)inii. /n scanner cu o re?olu1ie mare tre"uie s+ poat+ reda corect detaliile atWt Dn ?onele Dntunecate cat i Dn ?onele luminoase ale ima)inii. <i)itali?area ori)inalului la o re?olu1ie sc+?uta va a'ecta cu si)uran1+ calitatea variantei imprimateB dar impunerea unor valori prea mari va Dncetini mersul proces+rii i rasteri?+rii '+r+ ca ima)inea s+ ai"+ prea mult de cWti)at su" aspect vi?ual. <eciB urmea?+ s+ 'ie ales re)imul optim Dn 'unc1ie de dimensiunile reale pe care le va avea produsul 'init. $e?olu1ia optic+ ce urmea?+ s+ 'ie aleas+ la scanare pentru a )aranta o Dnalt+ calitate se calculea?+ prin Dnmul1irea re?olu1iei plotterului de 'ormat mare la coe'icientul de scalari?are liniar+ a ima)inii 3 cu micorarea ulterioara a re?ultatului o"1inut de dou+3 trei ori[ 5[%ceasta recomandare este vala"il+ doar pentru ec;ipamentele 2ncad. Nn alte ca?uri raportul poate s+ di'ere. %st'elB pare s+ 'ie ra1ionala propor1ia standardB 'olosita Dn poli)ra'ieB Dntre liniatura scan+rii i cea a imprim+riiB dar cu su"stituirea liniaturii printr3 o anumit+ valoare ec;ivalent+7.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

11,

Maistru: Bor Maxim

$e?olu1ia necesara poate 'i determinat+ Dn mod aproximativ i cu aKutorul ta"elelor de mai Kos. *rocesul include dou+ etape: .a"ela 1. Aolumul 'iierelor )ra'ice pentru postere de di'erite dimensiuniB vw"

!rima etap. <etermina1i volumul 'iierului Dn 'ormaturi .!88B BM* sau *CO 5'+r+ compresie7B necesar pentru executarea printului de propor1ia dat+. Nn acest scop )+si1i Dn coloana din stWn)a a 8a0elei " rWndul care indic+ dimensiunile reale ale viitoarei ima)ini. %poi mer)e1i pe coloana corespun?+toare calit+1ii cerute i )+si1i Dn punctul de intersec1ie volumul recomandat al 'iierului Dn me)a"i1i. !rima etap. <etermina1i volumul 'iierului Dn 'ormaturi .!88B BM* sau *CO 5'+r+ compresie7B necesar pentru executarea printului de propor1ia dat+. Nn acest scop )+si1i Dn coloana din stWn)a a 8a0elei " rWndul care indica dimensiunile reale ale viitoarei ima)ini. %poi mer)e1i pe coloana corespun?+toare calit+1ii cerute i )+si1i Dn punctul de intersec1ie volumul recomandat al 'iierului Dn me)a"i1i. -.emplul ". !nten1ion+m s+ producem un poster &0x#0 cm cu 'undal de calitate 'otorealist+ 'oarte Dnalta. 8olosind ta"elaB putem sta"ili cu uurin1+ ca Dn acest ca? vom avea nevoie de un 'iier cu volumul de 55B& M" la re?olu1ia de 300 dpi. i de un 'iier cu volumul de 15,B5 M" la re?olu1ia de &00 ;ota: <ac+ volumul dedus de <vs. Dn prima etap+ este mai mare decWt cel al 'iierului sau dep+ete valorile pe care le pute1i o"1ine la scanareB nu va r+mWne decWt s+ micora1i dimensiunile prin1ului sau s+ v+ Dmp+ca1i cu )Wndul ca produsul va avea o calitate mai Koasa decWt cea scontat+. -tapa a 1)a. <up+ ce a1i a'lat volumul recomandatB pute1i determina re?olu1ia optim+ la scanare. Nn acest scop )+si1i Dn coloana din stWn)a a 8a0elei 1 rWndul cu dimensiunile reale ale ori)inalului. Mer)Wnd apoi pe ori?ontal+ pWn+ la celula cu
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

115

Maistru: Bor Maxim

volumului optimB ve1i a'la Dn parte de sus a coloanei respective re?olu1ia optic+ necesar+ la scanare.
8a0ela 1. $ezolu5ia la scanare originalelor de diferit volum

C;iar la o prim+ examinare a ta"elelor se impune conclu?ia despre imposi"ilitatea de a utili?a maKoritatea scannerelor cu suport plan 5modelele casnice sau de "irou 3 cu si)uran1+7 pentru o cretere considera"ila a propor1iilor. (+ ?icemB ave1i la dispo?i1ie un diapo?itiv pe 'ilm 'oto standard 35 mm i dori1i sa3l reproducere la dimensiunile de #0x&0 cm. Dn acest ca? va 'i necesar sa3l scana1i la re?olu1ia de minimum 1#00 dpi. pentru a o"1ine o varianta "una i la 2&00 dpi. 3 o varianta 'oarte "una a printului prev+?ut cu re?olu1ia de 300 dpi. !at+ de ce un me)aposter de 'a1ada 5mes;7 poate atin)e calitatea ima)inilor 'oto)ra'ice doar atunci cWnd are drept prototip un slaid cu 'ormatul de cel pu5in 4.? cm care s+ 'ie scanat cu aKutorul unui ec;ipament per'ormant. 4&!*$8%;8@@@ ;u folosi5i rezolu5ia interpolata. MaKoritatea scannerelor au o anumit+ re?olu1ie opticaB dar pot imit+ o per'orman1+ sporit+ din contul interpolrii software. O asemenea metod+ de cretere o volumului 'iierului nu aduce un plus de in'orma1ie i este Dn stare doar s+ reduc+ calitatea ima)iniiB DntWi de toate Dn ceea ce privete claritatea. !at+ de ce va recomand+m s+ utili?a1i re?olu1ia real optic+ a ec;ipamentuluiB i nu cea interpolat+. %st'elB scanarea cu cea mai Dnalt+ re?olu1ie optic+ 5de exempluB &00 dpi.7 este pre'era"il+ celei cu o re?olu1ie interpolat+ superioar+ 51200 dpi.7.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

11&

Maistru: Bor Maxim

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

11

Maistru: Bor Maxim

# 2xtensii de memorie
1. 9ard3dis: 59<<=disc dur7 2. <isc;et 58< = 'lopp>3disc7 3. <iscurile optice 5C<7

A." =ard)dis()ul

%proape orice calculator personal i server din ?iua de a?i con1ine unul sau mai multe dispo?itive ;ard3dis:. 8iecare supercalculator este conectat la c;iar sute de ;ard3dis:uri. Mai nou se )+sesc c;iar i Aideo $ecordere sau camere video care 'olosesc ;ard3dis:ul ca mediu de stocare Dn locul "en?ii ma)netice. Miliardele de ;ard3dis:uri 'ac un sin)ur lucruB Dns+ 'oarte "ine. 2le depo?itea?+ in'orma1ia di)ital+ Dntr3o 'orm+ relativ permanent+B ast'el calculatorul are capa"ilitatea de a de1ine Dn memorie in'orma1ia c;iar i nealimentat la o surs+ de curent.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

11-

Maistru: Bor Maxim

#.1.1 *rincipiile ;ard3dis:3ului


9ard3dis:3urile au 'ost inventate Dn anii 1#50. 4a Dnceput aveau ca m+rime pWn+ la 20 inc; Dn diametru i puteau inma)a?ina doar cW1iva me)a">tes. !ni1ial au 'ost numite 'ixed dis:s sau @inc;esters 5un nume de cod 'olosit pentru un produs popular !BM7. Mai tWr?iu au 'ost numite ;ard3dis:3uri pentru a le deose"i de 'lopp> dis:3uri. 9ard3dis:3ul are o plac tare !platan# care sus1ine mediul ma)neticB Dn opo?i1ie cu un 'ilm 'lexi"il din material plasticB 'olosit la "en?ile ma)netice sau la 'lopp>3dis:3uri. 4a cel ma simplu mod posi"ilB ;ad3dis:3ul nu este mult di'erit de o "and+ ma)netic+. %tWt ;ard3dis:3ul cWt i "en?ile ma)netice 'olosesc aceleai principii de Dnre)istrare. 2le de asemenea au Dn comun "ene'iciul maKor al depo?it+rii ma)netice = mediul ma)netic poate 'i cu uurin1+ ters i apoi rescrisB Dn plus structura 'luxului ma)netic p+strWndu3se intact+ pentru mai mul1i ani. %anda ma5netic Ampotri-a hard7disB7ului 9ard3dis: (trati'icat peste un dis: din aluminiu sau din Materialul de stocare ma)netic sticl+. <up+ strati'icare platanul va 'i 'inisat pWn+ la o"1inerea unei o)linde (e poate accesa .impul de acces la in'orma1ie al dis:3ului aproape instantaneu 5cWteva milisecunde7 Capetele de citire se deplasea?+ pe deasupra dis:3uluiB '+r+ a3l atin)e (e poate derula rapid Dn ca?ul "en?ilor lun)iB procedura durea?+ 'oarte mult Nntr3un caseto'on sau ma)neto'on sau alte dispo?itive ce 'olosesc "and+B capul de citireLscriere atin)e direct
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

Band+ ma)netic+ %coper+ o "and+ su"1ire de plastic

in'orma1ia din orice punct orice punct al "en?ii. Nn

Modul de trans'er

11#

Maistru: Bor Maxim

supra'a1a ma)netic+. <is:3ul se rotete la vite?e Banda se mic+ cu o 'oarte mari 53&00B 200B 10000B c;iar 15000 Aite?a de citire rota1ii3min7 ceea ce Dnseamn+ o vite?+ Dntre capul de citire i dis: de aproximativ 300 :mL; MareB datorit+ 'aptului c+ in'orma1ia este scris+ Dn Capacitatea domenii ma)netice extrem de mici i a vite?ei 'oarte mari. Mult redus+ 'a1+ de ;ard3 dis: vite?+ de aproximativ 5 cmLsec.

#.1.2 Capacitate i per'orman1+


/n calculator personalB de per'orman1e normaleB de1ine un ;ard3dis: ce are o capacitate Dntre 10 0B i ,0 0B. <atele sunt stocate pe disc su" 'orma 'iierelor. /n 'iier este denumit simplu ca o colec1ie de "i1i. Bi1ii pot 'i repre?entarea in codul %(C!! pentru caracterele unui textB pot 'i instruc1iunile unei aplica1ii so't6are pe care calculatorul tre"uie s+ le executeB Dnre)istr+rile unei "a?e de date sau pixelii de culoare pentru o ima)ine 0!8. !ndi'erent de con1inutul 'iieruluiB el este alc+tuit dintr3o Dnnuruire de "i1i. CWnd un pro)ram ce rulea?+ pe calculator apelea?+ un 'iierB ;ard3dis:3ul preia "i1ii de pe dis: i Di trimite la /C* unul cWte unul 2xist+ trei criterii ce caracteri?ea?+ per'orman1a unui ;ard3dis::

'ata de transfer = num+rul de "i1i pe secund+ pe care un ;ard3dis: Di

poate transmite /nit+1ii centrale de prelucrare 5/C*7. $atele o"inuite de trans'er sunt Dntre 5 i ,0 de me)a">tesLsec.

6impul de acces = timpul considerat de la cererea unui 'iier de c+tre

C*/ pWn+ la primirea primului "it din acel 'iier. /n timp de acces o"inuit este intre 10 i 20 de milisecunde.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

120

Maistru: Bor Maxim

Capacitatea = num+rul de "i1i pe care Di poate stoca un ;ard3dis:. Nn

momentul actual exist+ ;ard3dis:3uri ce stoc;ea?+ pWn+ la 2003300 0Be Nn interiorul cutiei paralelipipedice. Cea mai "un+ metod+ de a Dn1ele)e cum un ;ard3dis: 'unc1ionea?+ este de a privi Dn interiorul acestuia. %ten1iee <esc;iderea unui ;ard3dis: duce la distru)erea de'initiv+ a acestuiae

%ceasta este ima)iniea unui ;ard3dis: o"inuit. 9ard3dis:3ul este alc+tuit dintr3o cutie paralelipipedic+ de aluminiuB pe o parte avWnd Vcontrolorii electronici. %cetia controlea?+ mecanismul de citireLscriere i motorul care DnvWrte platanul. *artea electronic+ asam"lea?+ domeniile ma)netice Dn "i1i 5citire7 i trans'orm+ "i1ii Dn domenii ma)netice 5scriere7. *artea electronic+ se )+sete pe o mic+ plac+ ce se poate desprinde de pe unitate.

(u" placa de circuite electronice se )+sesc le)+turile pentru motorul ce DnvWrte platanulB precum i o )aur+ 'oarte "ine 'iltrat+ ce las+ presiunea aerului interior i exterior s+ se ec;ili"re?e.%lun)Wnd capacul ;ard3dis:3ului se va o"serva un interior alc+tuit din nite componente pe cWt de simple pe atWt de precise:
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

121

Maistru: Bor Maxim

Nn aceast+ 'i)ur+ se pot vedea:

PlataneleB care de o"icei se DnvWrt la 3&00 sau 200 rpmB cWnd discul este pornit.

%ceste platane sunt 'a"ricate cu toleran1e uimitoare i au supra'a1a atWt de "ine 'inisat+ DncWt o)lindesc mediul exterior.

%raul care sus1ine capul de citireLscriere i care este controlat de mecanismul din

col1ul stWn)aB sus i este capa"il s+ se mite de la centrul discului pWn+ Dn cap+tul acestuia. Bra1ul i mecanismul de micare sunt extrem de uoare i rapide. Bra1ul unui ;ard3dis: o"inuit se poate deplasa de la centru spre exterior i Dnapoi de aproximativ 50 de ori pe secund+e !nteriorul: *latanele i capetele de citire *entru a m+ri capacitatea discurilorB adesea ;ard3dis:3urile con1in mai multe platane. 523,7. %cest disc are tei platane i ase capete de citireLscriere:

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

122

Maistru: Bor Maxim

Mecanismul care mic+ "ra1ul ;ard3dis:3ului tre"uie s+ 'ie incredi"il de rapid i precis. *oate 'i construit 'olosind un motor linear de vite?+ mare.

#.1.3(tocarea datelor
<atele sunt stocate pe supra'a1a platanului Dn sectoare i Dn piste. *istele sunt cercuri concentriceB iar sectoarele sunt arcuri de cerc 5su"divi?iuni ale pistelor7:

Nn aceast+ 'i)ur+B pista este colorat+ cu )al"enB iar sectorul cu al"astru. /n sector con1ine un num+r 'ix de ">tesB de exemplu 25& sau 512. *rocesul de formatare de ni-el @os presupune trasarea pistelor i sectoarelorB sta"ilirea punctului de start i punctului 'inal al platanelor. %cest proces pre)+tete platanul pentru stocarea "locurilor de "i1i. :ormatarea de ni-el Analt scrie apoi structura sistemului de 'iiere 5:(6 C :ile (llocation 6able7B care poate di'eri de la un sistem de operare la altul. 2x: 8%.B 8%.32B F.8(B $2!(2$8(B O8(B etc. <up+ aceste proceseB discul este pre)+tit pentru utili?are.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

123

Maistru: Bor Maxim

A.1 Dischet (,D B flopp')disc

<is:eta este principalul mediu pentru sc;im"urile de in'ormatii si cel mai popular sistem pentru salvarile de si)uranta.Cu exceptia catorva tipuri de calculatoare porta"ile B toate *C sunt livrate cu cel putin o unitate de disc;eta ca ec;ipament standard.<esi unitatile de disc;eta sunt disponi"ile in di'erite dimensiuni si capacitati 5discurile masoara de la 2B5 la - inci in diametru si pot stoca de la 1&0 R" pana la 120 de M"7 B toate 'unctionea?a dupa aceleasi principii. .ipuri de unitati de disc;eta : - inci 5au capacitate de 1 M" = in present sunt disparate7 5B25 inci 5capacitate de 1B3 M" 7 3B5 inci 5capacitate de 1B,, M" sau 2B- M" = sunt cele mai 'olosite in ?iua de asta?i 7 4(3120 5capacitate de 120 M" = pot citi si dis:ette de 3B5 inci7 ]ip 5capacitate de 100 sau 200 de M" = 'olosit pe scara lar)a pentru trans'erarea 'isierelor mari7 9i8< 5capacitate 200 M" un sistem de disc;ete "revetat B care incearca sa standardi?e?e capacitatea de 200 M" pe disc;etele de 3B5 inci7 <e la initiali?area primului *C B disc;etele au 'ost o "inecuvantare si un "lestem in acelasi timp Yx Fu poti trai nici cu ele B dar nici 'ara elexx

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

12,

Maistru: Bor Maxim

#.2.1 8ormatul
*entru disc;etele de 3B5 inci sunt 'olosite patru 'ormate B dintre care trei sunt acceptate de *C3uri ./nitatea de disc;eta si sistemul de operare se aKustea?a automat la 'ormatul disc;etelor pe care incercati sa le cititi B cu conditia ca unitatea de disc;eta sa poata citi 'ormatul respective. Capacitate 8ete piste (ectoarele /nitate de 3&0 R" masura Fumar Fumar Fumar 1 -0 # 512 300 20 R" 2 -0 # 512 300 1B,, M" 2 -0 1512 300 2B-- M" 2 -0 3& 512 300

pe pista <imensiunea Biti sectoarelor Aite?a de $*M rotatie $ata treans'er datelor <ensitatea "itilor5max7 <ensitatea de al R"ps B*! .*!

250 - 1 135 &50

250 - 1 135 &50

500 1 ,3, 135 20

1000 3,-&135 1200

pistelor coercitiviatte Oerste?i

Capacitatea unei disc;ete este sta"ilita in timpul 'ormatarii.8olosind optiunile comen?ii <O( 8O$M%. sau optiunea 8O$M%. din meniul @!F<O@( asociat unitatii de disc;eta B puteti sa selectati capacitatea disc;etelor noi. *entru 'ormatarea unei disc;ete su" @indo6s B executati clic cu "utonul din dreapta pe picto)rama unitatii de disc;eta B apoi selectati optiunea 8ormat..

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

125

Maistru: Bor Maxim

#.2.2. /nitatile de disc;eta


!n comparative cu alte ec;ipamente pentru calculatoare B unitatile de disc;eta sunt ec;ipamente simple.Componentele principale sunt un motor o"isnuit care roteste discul si un motor pas cu pas care actionea?a o "anda metalica pentru po?itionarea capetelor de citireLscriere B 'ormand un ansam"lu numit mecanism de actionare a capetelor./nitatea este preva?uta cu un mecanism manual pentru co"orarea unui "utuc care centrea?a si "loc;ea?a discul in po?itia corecta si pentru co"orarea capetelor de citireLscriere pe supra'ata discului.Cu exceptia unitatilor cu o sin)ura 'ata ale pc3urilorori)inale B toate unitatile de disc;eta 'olosesc duoa capete de citireLscriere B care prind miKlocul discului si citesc sau scriu date pe oricare dintre cele doua 'ete ale meddiului.*istelede pe cele doua 'ete ale discului sunt intercalate B a.i. capetele nu sunt per'ect aliniate. !n mai mult de doua decenii de de?voltare B aproape sin)ura im"unatatire adusa mecanismului conventional al unitatilor de disc;eta a 'ost miniaturi?area.Fu s3a redus numai dimensiunea disc;etelor B ci si dimensiunea unitatii de disc pentru un 'ormat dat./nele unitati de disc;eta au inaltimea mai mica de Kumatate de inci..otusi B indi''erent de dimensiuni B toate unitatile de disc;eta conventionale 'unctionea?a in acelasi 'el.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

12&

Maistru: Bor Maxim

#.2.2.1 *roiectarea mecanica


Ca sa3si atin)a scopurile pentru care au 'ost proiectate B toate mecanismele unitatilor de disc;eta tre"uie sa poate indeplini o serie de operatii elementare..re"uie sa roteasca discurile cu o vite?a uni'orma .<e asemenea B tre"uie sa deplase?e capetele de citireLscriere cu o preci?ie su'icienta pentru locali?area oricarei piste de date .(istemul de po?itionare cu "ucla desc;isa a capetelor tre"uie sa ai"a un punct de pornire cunoscut B pe care s ail poate locali?a cu preci?ie.

#.2.2.2.Controlul vite?ei
.oate circuitele electronice montate pe una sau mai multe placi atasate unitatilor de disc;eta au rolul de a controla aceste operatii simple. /n sistem servo mentine constanta vite?a de rotatie corecta.<e o"icei B un sensor optic citeste modelul stro"oscopic de puncte ne)re inscriptionate pe 'ond al" pe ansam"lul de antrenare.Circuitele electronice numara punctele care trec prin dreptul sen?orului intr3o perioada data de timp ca sa determine vite?a de rotatie a discului si 'ac aKustarile necesare.%lte unitati 'olosesc sen?ori asemanatori "a?ati pe ma)netism B dar principiul de 'unctionare este acelasi numararea impulsurilor ma)netice intr3o perioada data de timp pentru determinarea vite?ei de rotatie a discului.

#.2.2.3Controlul capetelor
%lte circuite electronice controlea?a po?itia radiala pe disc a ansam"lului de capete . Motorul pas cu pas care deplasea?a capetele reactionea?a la impulsuri de tensiune prin deplasarea cu unul sau mai multi pasi discreti 5de aici numele destul de descriptive al acestui tip de motor7.(emnalele trimise de controllerul de disc;eta din calculator precisea?a unitatii de pista de pe disc pe care tre"uie sdeplasate capetele.Circuitele electronice ale unitatilor trimit motorului pas cu pas numarul
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

12

Maistru: Bor Maxim

corespun?ator de impulsuri pentru deplasarea capetelor de citireLscriere pe pista respectiva. Mecanismul de "a?a al unitatilor de disc;eta nu primeste nici o reactie la po?itia capetelor de disc./nitatea presupune po?itionarea corecta a capetelor pe "a?a numarului de pasi e'ectuati de mecanismul de actionare . <esi unitatea de disc;eta incearca sa memore?e po?itia capului de citireLscriere B in realitate aceasta se poate a'la in alte po?itii decat cea normala.<e exemplu B puteti sa 'ortati manual mecanismul de actionare a capetelor . (au puteti sa opriti calculatorul si capetele sa ramana undeva la Kumatatea discului . <aca nu mai sunr alimentate B toate circuitele pierd in'ormatiile memorate si po?itia capetelor de citireLscriere nu mai este cunoscuta . $etineti ca motoarele pas cu pas din cele mai multe unitati de disc;eta actuale cu densitate du"la au acces la toate cele ,0 de piste 'olosite de 'ormatul !BM./nele calculatoare mai vec;i nu 'olosesc toate cele ,0 de piste . Ca urmare B unele unitati de disc;eta 'a"ricate pentru aceste calculatoare 3 de o"icei unitatile vandute la preturi incredi"il de mici = s3ar putea san u ai"a acces la intre) domeniul de ,0 de piste.

#.2.2., !ndexarea capetelor


*entru a asi)ura po?itionarea corecta a capetelor B unitatile de disc;eta parcur) un proces numit indexare.Capetele sunt mai intai la mar)inea extrema a discului.</pa ce aKun) in aceasta po?itie de indexBcapetele nu se pot deplasa mai departeBindi'erent de e'orturile mecanismului de actionare .Circuitele electronice ale unitatilor se asi)ura ca mecanismul de actionare deplasea?a capetele un numar su''icient de pasi pentru oprirea in po?iia de index .<upa ce capetele au aKuns in po?itia de indexB circuitele de control le pot deplasa cu numarul de pasi necesari B stiind exact in ce po?itie se a'la capetele pe ra?a disului. *entru 'olosirea mediilor de inre)istrare cu densitate 'oarte mare B unitatile de disc;eta au nevoie de o im"unatatire radicala = un cap suplimentar pentru 'iecare supra'ata.Mediile ma)netice cu densitate 'oarte mare sunt atat de di'icil de 'olosit B incat au nevoie de un cap separate de ster)ere.Capul de ster)ere si capul de citire Lscriere sunt 'ixate pe acelasi mec;anism de actionare si de deplasare impreuna de la o pista la alta.4a scrierea datelor B capul de ster)ere pre)ateste supra'ata discului pentru capul de
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

12-

Maistru: Bor Maxim

citireLscriere B prin alinierea tran?itiilor de 'lux in aceeasi directie.Capetele de citireLscriere pot apo sa modi'ice orientarea acestora pentru inre)istrarea datelor.

#.2.2.5Circuite electronice de control


<esi operarea unei unitati de disc;eta pare simpla B este de 'apt un process complex cu mai multe niveluri de control.%tunci cand apasati "utonul (%A2 in timpul rularii unei aplicatii B "utonul nu este conectat direct cu unitatea de disc;eta.%pasarea "utonului este detectata de componentele ;arda6are ale calculatorului si recunoscuta de codul B!O(. Codul B!O( B la randul luiB trimite aplicatiei codul electronic corespun?ator.*ro)ramul poate 'ace apoi una sau mai multe cereri de scriere pe disc catre sistemul de operare <O(.(istemul de operare trimite catre B!O( instructiunile necesare B iar codul B!O( trimite codurile de control corespun?ator catre toate circuitele ;ard6arede control ale discului.!n s'arsit B aceste circuite precisea?a unitatii unde sa mute capetele de citireLscriere si ce sa 'aca dupa ce acestea aKun) in po?itia speci'icata. *enultima componenta ;ard6are din acest lant este controllerul de disc;eta.%ceasta are doua 'unctii le)ate de operarea unitatilor de disc;eta ale sistemului .!n primul rand B trans'orma comen?ile lo)ice ale calculatorului B care sunt de o"icei )enerate de B!O( B in semnalele electrice care controlea?a unitattea de disc;eta .!n al doilea rand translatea?a 'luxul de impulsuri )enerate de capetele de citireLscriere ale unitatii de disc;eta intr3o 'orma care poate 'i interpretata de calculator.

#.2.3 8unctionarea
Cea mai "una cale de a intele)e modul de operare a unui controller de disc;eta este examinarea semnalelor care controlea?a unitatea de disc;eta si a semnalelor trimise de unitate catre calculatorul )a?da. <oua semnale B<rive (elect % si <rive (elect B B sunt 'olosite pentru selectarea individuala a primei sau a celei de3a doua unitati B respective % sau B.5!n sistemele cu patru unitati de disc;eta B semnalul % de pe al doilea ca"lu controlea?a unitatea C B iar
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

12#

Maistru: Bor Maxim

semnalul B controlea?a unitatea <7.<aca semnalul alocat unei anumite unitati de disc;eta nu este present B toate celellalte circuite de intrareLiesire ale unitatii sunt de?activate B cu exceptia semnalelor care controlea?a mtorul unitatii.!na acest mod B doua unitati pot sa 'oloseasca in comun semnalele de pe un sin)ur ca"lu ale controllerului B 'ara indi'erente.Fu puteti sa scrietti in unitatea B si in acelasi timp sa cititi de pe unitatea %.<in acest motiv B tre"uie sa trans'erati datele de ala o unitate de disc;eta in memorie B inainte de a le copia la o alta unitate de dis6c;eta. <oua semanle sunt 'olosite pentru oprirea sau pornirea motorului 'iecarei unitati de disc;eta .%ceste semnale sunt Motor 2na"le % si Motor 2na"le B.<esi este posi"ilapornita simultana a am"elor motoareB re)ulile sta"ilite de !BM pentru primele *C3uri inter?ic activarea simultana a acestor doua linii . <oua semnale controlea?a po?itia capetelor.*rimul (tep *ulse B cere motorului pas cu pas sa deplasexe capetele cu un pas 5adica exact o pista7 catre centrul sau catre mar)inea discului.(emnalul <irection controlea?a directia in care se deplasea?a capetele.<aca semnalul este active B capetele se deplasea?a catre centrul discului. *entru selectarea uneia dintre 'etele discurilor cu doua 'ete B este 'olosit semnalul @rite (elect.<aca semnalul este activ B unitatea 'oloseste capul deasupra .<aca semnalul nu este present B este 'olosit automat capul de dedesu"t. *entru scrierea pe disc sunt 'olosite doua semnale.4inia @rite <ata contine in'ormatiile care urmea?a sa 'ie scrise pe disc.%ceste in'ormatii sunt transmise ca o serie de impulsuri B corespun?and exact tran?itiilor de 'lux care urmea?a sa 'ie inre)istratepe disc.Capul de citireLscriere nu 'ace decat sa re'lecte?e ma)netic aceste semnale.*entru a impiedica scrierea accidentala peste alte in'ormatii valoroase B este 'olosit un al doilea semnal B numit @rite 2na"le.Catre capul de citireLscriere nu este trimis nici un current de scriere daca acest semnal nu este activ. 8recventa datelor transmise pe aceasta linie depinde de tipul unitatii de disc. O unitate de disc;eta cu densitate normala accepta date cu vite?a de 250 R" pe secunda .O unitate cu densitate 'oarte mare operea?a la 1 me)a"it pe secunda.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

130

Maistru: Bor Maxim

Controllerul primeste de la unitatea de disc;eta patru semnale . <oua dintre aceasta permite controllerului sa determine po?itia capetelor de citireLscriere . (emnalul .rac: 0 indica po?itionarea capetelor pe prima pista dnspre exteriorul discului B a.i. controllerul stie unde incepe numararea de deplasare a capului. (emnalul !ndex permite unitatii sa determine po?itia 'iecarui "it pe o pista a discului.4a 'iecare rotatie a discului B pe linia !ndex este )enerat un impuls . Controllerul poate ast'el sa masoare intervalele dintre impulsurile de date in 'unctie de re'erinta 'urni?ata de semnalul !ndex. (emnalul @rite *rotect este o"tinut de la un sensor care detectea?a existenta clapetei de proteKare la scriere a disc;etei . <aca clapeta este pre?enta B semnalul este active. (emnalul $ead <ata contine o serie de impulsuri electronice care corespund exact tran?itiilor de 'lux de pe disc;eta . $ata de trans'er a datelor de citire este aceeasi cu rata de scriere . *entru indeplinirea 'unctiei de control B controllerul de disc;eta tre"uie sa converteasca cererile de la codul B!O( sau comen?ile ;ard6are directe B permite ca numerele de sectoare si piste in impulsuri care deplasea?a capul in po?itia corespun?atoare de pe disc.*entru operarea cea mai e'icienta B controllerul tre"uie sa a'le capetele B sa indexe?e capetele B daca este necesar B sis a raporte?e eventualele erori aparute. *entru indeplinirea 'unctiei de translatie B controllerul tre"uie sad ea un sens 'luxului de impulsuri ne'ormatate livrate de unitate .Mai intai tre"uie sa determine inceputul 'iecarei piste pe "a?a semnalului !ndex B apoiu sa identi'ice 'iecare sector pe "a?a in'ormatiilor incluse pe date.<upa identi'icarea sectorul cerut B unitatea citeste in'ormatiile continute de acest sector si le translatea?a din 'orma seriala intr3o 'orma paralela B a.i. sa poata 'i trimise pe ma)istrala *C3ului . *entru scriere B controllerul tre"uie sa identi'ice mai intai sectorul apoi sa active?e curentul de scriere pentru stocarea datelor in sectorul respective B inainte de a se aKun)e la inceputul sectorului urmator.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

131

Maistru: Bor Maxim

#.2., 9ard6are
Cea mai mare parte a muncii unui controller este indeplinita de un sin)ur circuit inte)rat B respective circuitul &5.Circuitul &5 'unctionea?a asemanator cu un microprocessor . %ceasta executa anumite operatii de raspuns la comen?ile pe care le primeste prin re)istrii conectati la porturile de intrareLiesire ale calculatorului. *osi"ilitatilede pro)ramare 'ac din cipul &5 si din controllerele de disc;eta dispo?itive 'oarte 'lexi"ile.Fici unul dintre parametrii de "a?a ai disc;etei nu este )ravat pe siliciul controllerului.Fumarul de capete B piste si sectoare de pe disc sunt stocate prin incarcarea valorilor in re)istri cipului &5.<e o"icei B valorile de operare sunt incarcate in controller la pornirea calculatorului.!n )eneral B dupa incarcare nu tre"uie sa va mai 'aceti pro"leme in privinta acestor parametri.

#.2.,.1 Comprimarea discurilor


Comprimarea discurilor 'unctionea?a pentru disc;etele la 'el ca pentru ;ard3 dis:uri..otusi B disc;etele impu)n un nivel superior de complexitate B deoarece sunt amovi"ile si *C3ul nu are cum sa stie daca o disc;eta introdusa in unitate este comprimta sau nu.*entru re?olvarea acestei pro"leme B sistemele de operare Microso't impun montarea unei unitati de disc;eta comprimate dupa incarcarea sistemului sau sc;im"area disc;etelor. Aersiunile curente ale pro)ramului <river (pace 'oloseste de <O( si @indo6s su posi"ilitati inte)rate de auto3montare.4a incarcarea *C3ului sau introducerea unei disc;ete in unitate B driverul so't6are 'olosit de sistemul de operare pune discul in miscare si citeste in'ormatiile din sectorul de incarcare pentru a determina daca disc;eta este comprimata si in ca? a'irmativ B montea?a discul.!n primele versiuni de @indo6s B componenta este comprimata sis a economisiti cei cativa :iloocteti B prin deselectarea optiunii %utomaticall> Mount 5Montarea automata7 din meniul %dvanced al pro)ramului <rive(pace

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

132

Maistru: Bor Maxim

<aca ce?activati componenta de auto3montare si introduceti in unitate o disc;eta comprimata B disc;eta va parea aproape plina B c;iar daca la listarea directorului va 'i a'isat numai un mic 'isier.<e o"icei acest 'isier va 'i numit $2%<.9!(..O. si va contine instructiuni de montare a disc;etei . $estul spatiului de pe disc va 'i dedicat stocarii datelor comprimate B c;iar daca nu ati inre)istrat nici u 'isier pe disc;eta. *entru a vedea 'isierele comprimate sau pentru a permite pro)ramele sa le 'oloseasca B tre"uie sa montati manual discul comprimat cu pro)ramul <rive(pace.$ulati pro)ramul <rive(pace B selectati unitatea de disc;eta corespun?atoare B apoi selectati optiunea %dvanced.

%le)eti optiunea Mount din meniul derulant care apare asa cum se poate vedea in 'i)ura de mai sus.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

133

Maistru: Bor Maxim

A.3. Discurile optice (#D


/n dispoziti- optic de stocare a datelorB numit i disc opticB este un dispo?itiv care stoc;ea?+ in'orma1ia pe supra'a1a unui disc i citete aceast+ in'orma1ie prin iluminarea supra'e1ei cu un laser i o"servarea re'lexiei. .ot disc optic este numit i discul propriu3?is purt+tor de date. Clasi'icarea discurilor optice dup+ caracteristicile Dnre)istr+rilor:

<iscuri cu in'orma1ii permanenteB produse Dn 'a"ric+ 5read onl' mediaB $*&7B <iscuri ce pot 'i Dnre)istrate la utili?ator doar o sin)ur+ dat+ 5 write once mediaB writea0le7B <iscuri ce pot 'i Dnre)istrate de mai multe ori 5re)write mediaB re)writea0le7.

Nn pre?ent sunt 'olosite urm+toarele tipuri de discuri optice:

C<B C<3$OMB <A<B B<3$OM = de tipul read onl>B 'olosite pentru distri"u1ia Dn mas+ a in'orma1iei di)itale 5mu?ic+B 'ilmeB pro)rame pentru *C7Q C<3$B <A<3$B <A<H$B B<3$ = de tipul 6rite onceB 'olosite pentru stocarea in'orma1ieiQ C<3$@B <A<3$@B <A<H$@B <A<3$%MB B<3$2 = dispo?itive de stocare ce se scriu 'oarte DncetB dar se citesc 'oarte repedeB 'olosite pentru stocarea in'orma1ieiQ /ltra <ensit> Optical sau /<O are o capacitate de stocare similar+ cu B<3$ sau B<3$2 i este un dispo?itiv ce se scrie DncetB se citete repede i este 'olosit pentru stocarea in'orma1iei.

2xist+ i dispo?itivele de stocare ma)neto3optice. %cestea sunt discuri optice care stoc;ea?+ in'orma1ia prin ma)neti?area supra'a1ei lor 'eroma)netice. Nnre)istrarea se e'ectuea?+ prin com"inarea metodelor ma)netice i opticeB iar citirea se 'ace optic. %ceste dispo?itive stoc;ea?+ in'orma1ia Dn mod nevolatilB cu acces secven1ialB cu proces de scriere lent dar cu citire rapid+.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

13,

Maistru: Bor Maxim

..3.1 C, C Compact ,isc


Compact <isc este un disc /n optic 'olosit pentru stocarea in'orma1iei di)itale. !ni1ial a 'ost creat pentru stocarea datelor Dn 'ormat audioB Dns+ mai tar?iu a permis i p+strarea altor tipuri de date. C<3urile standard au un diametru de 120 mm si pot stoca pWn+ la -0 de minute de date Dn 'ormat audio necomprimate 5 00 MB de date7. Mini C<3 ul are diametre varia"ileB Dntre &0 mm si -0 mm i poate stoca pDn+ la 2, de minute de date Dn 'ormat audio. /n C< este alc+tuit dintr3un plastic policar"onatB aproape purB cu )rosime de 1B2 mm i cu )reutate Dntre 15 si 20 de )rame. /n strat su"1ire de aluminiu sau mai rarB de aurB este aplicat supra'e1ei pentru a o 'ace re'lexiv+. Metalul este proteKat prin aplicarea unui strat de lac direct pe supra'a1a re'lexiv+. <atele sunt stocate pe C< ca o serie de indenta1ii cunoscute su" numele de Vpits 5)ropi7B codate Dn spiral+ Dn stratul de policar"onat. ]onele dintre )ropi sunt cunoscute su" numele de Vlands 5terenuri7. 0ropile i terenurile nu repre?int+ ?ero3urile i unu3rile din datele "inare. Nn sc;im" este 'olosit+ o codare non3return3to3?eroB inverted: o sc;im"are din )roap+ Dn teren indic+ un unuB Dn timp ce nici3o sc;im"are repre?int+ o serie de ?erouri. .re"uie s+ 'ie cel pu1in dou+ i nu mai mult de ?ece ?erouri Dntre 'iecare unuQ num+rul de ?erouri este dat de lun)imea )ropii. C<3urile sunt sensi"ile la deterior+ri atWt din cau?a 'olosirii Dn mod normal cWt i din cau?a expunerii la mediul DnconKurator. ])Wrieturile pot 'i reparate prin reumplerea lor cu un plastic re'ractant asem+n+tor sau prin nete?ire.

753"#$ = 7ompact 5isc3"ead #nl8 $emor8


2ste un Compact <isc ce con1ine in'orma1ie care poate 'i accesat+B dar nu i scris+B de c+tre un calculator. (unt 'olosite Dn special pentru distri"u1ia de so't6are inclu?Wnd Kocuri i aplica1ii multimediaB dar pot stoca orice tip de date 5pWn+ la limita de capacitate
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

135

Maistru: Bor Maxim

a discului7. /nele C<3uri con1in atWt date pentru calculator cWt i audio ce pot 'i redate de c+tre un C< pla>er. C<3$OM3urile sunt identice cu C<3urile ca 'orm+B iar datele sunt stocate i citite Dntr3o manier+ similar+ 5di'er+ de C<3urile audio doar prin standardele 'olosite pentru stocarea datelor7. !n'orma1ia este stocat+ pe disc su" 'orma unei serii de indenta1ii microscopice. /n laser este aplicat pe supra'a1a re'lexiv+ a discului pentru a citi tiparul creat de )ropi i terenuri. <eoarece adWncimea )ropilor este aproximativ o y pWn+ la 1L& din lun)imea de und+ a luminii laserului 'olosit+ pentru a citi disculB 'a?a ra?ei re'lectate este s;i'tat+ Dn rela1ie cu ra?a ini1ial+B producWnd o inter'eren1+ destructiv+ i reducWnd intensitatea ra?ei re'lectate. %cest tipar de sc;im"are a intensit+1ii ra?ei re'lectate este convertit Dn in'orma1ie "inar+.

..3.2 C,7'7Compact ,isc7'ecordable si C,7'D7Compact ,isc7 'eDritable


C<3$ si C<3$@ sunt varia1ii ale C<3ului. C<3$ este de tipul @rite Once $ead Man>B dei nu este o"li)atoriu ca Dntre)ul disc s+ 'ie scris Dntr3o sin)ur+ sesiune. C<3$@ este un Compact <isc ce poate 'i rescris de pWn+ la 1000 de ori. %m"ele tipuri sunt disponi"ile cu capacit+1i de -0 de minute de audio sau 03 MB. Nn ca?ul C<3$B discul de policar"onat con1ine un an1 Dn 'orm+ de spiral+B numit Vpre)roove5deoarece este creat Dnainte ca in'orma1ia s+ 'ie scris+ pe disc7B pentru a );ida ra?a laserului Dn timpul scrierii i citirii in'orma1iei. %cest pre)roove este creat Dn partea de sus a discului de policar"onatB unde )ropile i terenurile s3ar )+si Dntr3un C< o"inuitQ partea de Kos pe care se aplic+ ra?a laserului este plat+ i neted+. *artea discului pe care se a'l+ an1ul este acoperit+ cu un strat 'oarte su"1ire de colorant or)anic peste care se aplic+ un strat su"1ire de ar)intB aliaK de ar)int
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

13&

Maistru: Bor Maxim

sau aur. Nn 'inalB un strat protector de lac 'oto3polimeri?a"il se aplic+ peste metalul re'lector i uscat cu aKutorul luminii ultraviolete. /n C<3$ nescris nu este )ol. pan1ul pree)rove are un ?i)?a) ce aKut+ laserul cu care se scrie s+ r+mWn+ pe aceeai direc1ie i s+ scrie in'orma1ia pe disc la o rat+ constant+. Men1inerea unei rate constante este important+ pentru a asi)ura o m+rime i o spa1iere corespun?+toare pentru )ropile i terenurile imprimate Dn stratul de colorant. pan1ul pre)roove nu este distrus la scrierea disculuiQ el este 'olosit pentru stocarea unor in'orma1iiB de exemplu pentru protec1ie impotriva copierii. <iscurile C<3$@ tre"uiesc terse Dnainte de re'olosire. (e pot 'olosi metode di'erite de ter)ereB printre care ter)erea complet+ a supra'e1ei Dntre)i a discului sau ter)erea rapid+ Dn care doar ?onele de meta3data sunt terse. pter)erea rapid+ este de o"icei su'icient+ pentru permiterea rescrierii discului. 2ste posi"il+ recuperarea datelor de pe un C<3$@ ters complet doar cu aKutorul unui ec;ipament speciali?at Dn recuperarea datelor.

..3.3,>, C ,i5ital >ideo ,isc sau ,i5ital >ersatile ,isc

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

13

Maistru: Bor Maxim

(copurile principale ale unui <A< sunt de stocare 'iiere video si date. <A<3urile au aceleai dimensiuni ca i compact discurileB dar sunt capa"ile s+ stoc;e?e aproape de ori mai mult+ in'orma1ie. Aaria1ii ale termenului <A< indic+ modul Dn care in'orma1iile sunt stocate pe discuri. <e exemplu <A<3$OM 5read onl> memor>7 p+strea?+ date care pot 'i doar citite nu i scriseB <A<3$ si <A<H$ 5recorda"le7 pot 'i scrise o sin)ur+ dat+B dup+ care 'unc1ionea?+ ca un <A<3$OMB <A<3$@5re36rita"le7B <A<H$@ si <A<3 $%M5random access memor>7 pot 'i scrise i terse de mai multe ori. 4un)imea de und+ a unui laser 'olosit pentru <A<3uri standard este de &50 nmB ast'el lumina are culoarea roie. <A<3urile sunt 'olosite de c+tre distri"uitorii de 'ilme pentru a Dnlocui casetele A9( ca miKloc de distri"u1ie c+tre consumatori. %cestea au 'ost alese pentru a"ilitatea lor de a reproduce ima)inile Dn micare i sunetulB pentru dura"ilitate superioar+ i pentru interactivitate. <A<3urile 'olosesc un laser emis de c+tre o diod+ cu o lun)ime de und+ de &50 nmB care Dn compara1ie cu cea 'olosit+ la C< de &0 nmB permite )ravarea unor )ropi mai mici pe supra'a1a disculuiB permi1Wnd <A<3urilor s+ ai"+ o capacitate de stocare mai mare. Nnre)istrarea pe dou+ straturi permite <A<3$ si <A<H$ s+ stoc;e?e o cantitate considera"il+ de date = pana -B5, 0B per discB comparat cu ,B 0B pentru discurile cu un sin)ur strat. Aite?a de scriere este mai mic+ Dn compara1ie cu cea a <A<3urilor normale i o uoar+ tran?i1ie Dntre straturi poate 'i o"servat+. /n disc cu du"lu strat di'er+ de un <A< o"inuit prin ad+u)area unul al doilea strat 'i?ic Dn interiorul discului. %cest strat secundar poate 'i accesat prin aplicarea unui laser prin primul strat semitransparent. 2xist+ dou+ moduri de orientare a celor dou+ straturi. *arallel .rac: *at;B 'olosit la <A<3$OMB Dn care am"ele straturi Dncep de la diametrul interior i se termin+ la diametrul exterior printr3un lead3out. Opposite .rac: *at;B 'olosit Dn multe <A<3uriB Dn care stratul in'erior Dncepe de la diametrul interiorB iar stratul superior Dncepe de la diametrul exteriorB unde cel de3al doilea strat se termin+Q acestea Dmpart un lead3in i un lead3out.
Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

13-

Maistru: Bor Maxim

<A<3$%M = <A<3$andom %ccess Memor>


.e;nolo)ia <A<3$%M o'er+ o excelent+ inte)ritate a datelorB memorare a datelor i protec1ie Dmpotriva deterior+rii prin anumite mecanisme i propriet+1i. %st'el <A<3 $%M este v+?ut ca 'iind mai "un decWt alte te;nolo)ii <A< pentru stocarea datelorB Dn special pentru "ac:3up sau ar;ivare. (tructura unui disc <A<3$%M este asem+n+toare cu cea a unui ;ard dis: sau 'lopp> dis:B deoarece stoc;ea?+ datele Dn cercuri concentrice. <A<3$%M3urile pot 'i accesate la 'el ca un ;ard sau un 'lopp>B de o"icei nu este nevoie de un so't6are special. %ceste discuri au o durat+ lun)+ de via1+B dac+ nu exist+ deterior+ri 'i?ice in'orma1ia poate 'i p+strat+ pentru o perioad+ de aproximativ 30 de ani. *ot 'i rescrise de un num+r mare de oriB asi)ur+ o scriere '+r+ )reeli a discurilorB inte)ritatea 'iind veri'icat+ in mod ;ard6are. %ccesul la 'iierele mici este 'oarte rapid.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

13#

Maistru: Bor Maxim

#.3., %, C %lu7ra9 ,isc

% 'ost proiectat pentru a Dnlocui 'ormatul <A<. %re aceeai 'orm+ i m+rime ca un C< i un <A<B cu 25 0B pe strat i dou+ straturi 5Dn total 50 0B7. Fumele de Blu3ra> <isc se re'er+ la culoarea al"astr+ a laserului 'olosit pentru citirea datelor de pe discB ceea ce permite o capacitate de stocare de & ori mai mare Dn compara1ie cu un <A<.

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

1,0

Maistru: Bor Maxim

Nn timp ce un <A< 'olosete un laser rou cu lun)ime de und+ de &50 nmB B< 'olosete un laser al"astru de lun)ime de und+ de ,05 nm. 4un)imea de und+ mai mic+ permite stocarea de pWn+ la 5 ori mai multe date pe 'iecare strat decWt un <A<. <eoarece Dntr3un B< stratul de date este mai apropiat de supra'a1a discului decWt la un <A< standardB acesta a 'ost ini1ial mai vulnera"il la ?)Wrieturi. %st'el au 'ost introduse Dnveliuri antistatice i re?istente la ?)Wrieturi pe supra'a1a de pe care se citesc datele

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

1,1

Maistru: Bor Maxim

Catedra Operatorii la calculatoare i calculatoare electronice

1,2