Proiect Licenţă

Cuprins
CAPITOLUL 1....................................................................................................................5
1. Prezentarea situaţiei actuale privind emiterea legitimaţiilor de călătorie pe reţeaua

feroviară română..................................................................................................................5
Reţeaua informatică existentă.......................................................................................................................5
1.1.1 Dotarea cu echipamente şi resurse software.......................................................................................6
1.2. Aplicaţia XSELL......................................................................................................................................6

1.2.1. Descrierea generală a aplicaţiei........................................................................................................6
1.2.2. Funcţiile sistemului............................................................................................................................7
1.2.3. Descrierea datelor de intrare..............................................................................................................7
1.2.4. Avantaje şi principalii utilizatori...............................................................................9

1.3 Tipuri de legitimaţii de călătorie...........................................................................................................11
1.4 Atribuţii personal....................................................................................................................................14

1.4.1. Atribuţii şef tură...............................................................................................................................14
1.4.2. Atribuţii operator ghişeu..................................................................................................................16
CAPITOLUL 2..................................................................................................................18
2. Analiza fluxului de călători sosiţi în Gara de Nord.......................................................18
2.1. Tabela cu plecările tuturor trenurilor din Gara de Nord.............................................18

2.2. Bilete vândute pe lună la trenurile ce pleacă din Gara de Nord.......................................................20
2.2.1. Bilete vândute pe luna Decembrie 2009..........................................................................................21
2.2.2. Bilete vândute pe luna Ianuarie 2010...............................................................................................22
2.2.3. Bilete vândute pe luna Februarie 2010............................................................................................25
2.2.4. Media biletelor vândute din Gara de Nord pe zi şi pe tren calculată pe cele trei luni prezentate mai
sus..............................................................................................................................................................27
2.3. Fluxul de călători sosiţi in Gara de Nord............................................................................................29

2.3.1. Repartizarea călătorilor sosiţi în Gara de Nord pe intervale de 10 minute......................................33
CAPITOLUL 3..................................................................................................................43
3. Proiectarea bazei de date si a principalelor rutine funcţionale......................................43

3.1. Modele de date.......................................................................................................................................43
3.1.1. Entităţi şi relaţii între entităţi...........................................................................................................44
3.2.Baze de date relaţionale..........................................................................................................................44

3.2.1.Modelul entitate asociere pentru definirea bazei de date..................................................................45
3
3.2.2. Reguli de normalizare......................................................................................................................46
3.3. Prezentarea schematică a bazei de date...............................................................................................47
3.4. Prezentarea bazei de date.....................................................................................................................49

3.4.1. Caracteristicile câmpurilor...............................................................................................................49
3.5. Algoritm necesar alegerii rutei de transport cu maxim două transbordări.....................................51
Capitolul 4.........................................................................................................................53
4. SIMULAREA NUMERICĂ PE CALCULATOR........................................................53

4.1 Platforma de simulare numerică ARENA............................................................................................53
4.2. Module şi blocuri funcţionale de bază.................................................................................................57
4.3 Analiza statistică a datelor obţinute prin simulare.............................................................................64
4.4. Realizarea programului de simulare numerică pe calculator...........................................................65

4.4.1. Introducerea datelor iniţiale.............................................................................................................65
4.5. Rapoartele statistice obţinute în urma simulării pe calculator.........................................................76
4.5.1. Rapoartele statistice pentru intervalul \„Luni-Joi\...................................................76

4.5.2. Rapoartele statistice pentru intervalul \„Sâmbătă şi Duminică\......................................................78
4.5.3. Rapoartele statistice pentru intervalul \„Vineri\..............................................................................82
CAPITOLUL 5..................................................................................................................86
5. Proiectarea sistemului de emitere a legitimaţiilor de călătorie cu ajutorul terminalelor

automate.............................................................................................................................86
5.1. Prezentare generală...............................................................................................................................86
5.2. Reglementări de lucru specifice pentru unităţile în care sunt instalate automatele de vânzare
bilete...............................................................................................................................................................87
5.2.1. Tipuri de legitimaţii emise...............................................................................................................87
5.2.2 Închidere şi deschidere de tură..........................................................................................................88
5.2.3. Mod de plată, evidenţierea sumelor, deconturi şi indicatori statistici..............................................89
5.2.4. Alimentare imprimantă Kiosk şi alimentare cu role POS................................................................89
5.2.5. Activitatea de supraveghere Kiosk de către şeful de tură................................................................90
5.3. Proceduri de lucru în unităţile unde sunt implementate kiosk-urile................................................91

5.3.1. Procedură de lucru Şef Tură............................................................................................................91
5.3.2. Procedură de preschimbare legitimaţii de călătorie de către Operatorul de ghişeu de la casa
specială.......................................................................................................................................................93
5.3.3. Proceduri de lucru Operator Bilete..................................................................................................96
Capitolul 6.........................................................................................................................98
4
6. Analiza economică privind introducerea a două automate de vânzare legitimaţii de
călătorie în staţia Bucureşti Nord......................................................................................98
6.1. Cheltuieli şi venituri rezultate în urma introducerii automatelor....................................................98
6.2. Calculul indicatorilor economici..........................................................................................................99

Fluxul de venituri şi cheltuieli...................................................................................................................99
Venitul net actualizat (VNA)...................................................................................................................100
Raportul Beneficii/Costuri B/C................................................................................................................101
Rata internă de rentabilitate (RIR)...........................................................................................................101
6.3 Concluzii................................................................................................................................................102
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................102
CAPITOLUL 1
1. PREZENTAREA SITUAŢIEI ACTUALE PRIVIND EMITEREA
LEGITIMAŢIILOR DE CĂLĂTORIE PE REŢEAUA FEROVIARĂ ROMÂNĂ.
1.1 Reţeaua informatică existentă.
5
1.1.1 Dotarea cu echipamente şi resurse software.
Configuraţia minimală a unui post de lucru:
 Hardware:
Calculator HP Intel P4- 2.8 GHz, 800 MHz, 512 Mb RAM, HDD SATA 40 Gb, placă de
reţea Broedcom NetXtreme Gigabit Ethernet (fără unitate de dischete şi fără CD-Rom)
Imprimantă termică Practical Automation ETX 2003 ( pentru casele de bilete)
 Sistem de operare:
Windows XP SP2
 Soft de reţea:
Microsoft TCP/IP
 Baza de date:
Personal Oracle9i.
Configuraţia minimală server (necesară în varianta în care posturile de vânzare nu

lucrează independent)
 Hardware:
Calculator HP Proliant ML370 G4 RACK-Intel Xenon 3.4 GHz/800 MHz, 2Mb L2
Cache, PC2-3200 DDR2 SDRAM DIMM, 6×72 Gb HDD SCSI U320 10K RAID 1+0,
placă de reţea HP NC7771, DVD+R/RW 16X 1/2H LITEON.
Imprimantă HP LaserJet 1320n HUB reţea.
 Sistem de operare:
Microsoft Windows Advanced Server 2003 SP 1.
 Soft de reţea:
Microsoft TCP/IP
 Baza de date:
Personal Oracle9i.
1.2. Aplicaţia XSELL

1.2.1. Descrierea generală a aplicaţiei.
6
Scopul principal al aplicaţiei este de a asigura emiterea de legitimaţii de călătorie în
regim asistat de calculator. Pentru buna realizare a acestui scop, aplicaţia mai vizează:
 Rezervarea locurilor la trenurile cu regim de rezervare
 Gestiunea de casă automată
 Situaţii statice automate
Sistemul este de tip ON LINE fiind conceput să raspundă unei funcţionari neîntrerupte.
Sistemul este dezvoltat în SC. Informatică Feroviară S.A. şi poate fi implementat în orice
gară de călători, agenţie de voiaj din reţeaua C.F.R. şi oricare alt operator autorizat.
1.2.2. Funcţiile sistemului.

Sistemul de emitere a legitimaţiilor de calatorie este conceput modular, fiecare modul
asigurând realizarea unor funcţii specifice:
• configurarea parametrilor sistemului
• administrarea utilizatorilor
• administrarea posturilor de lucru
• emiterea legitimaţiilor de călătorie
• rezervarea locurilor pentru legitimaţiile emise
• realizarea gestiunilor de casa
• supravegherea şi controlul activităţii de vânzare bilete
• alimentarea cu topuri de bilete şi alinierea seriilor
• realizarea unei interfeţe „casier-calculator” rapide şi ergonomice
• asigurarea suportului pentru actualizarea automată a datelor şi a versiunilor de
programe la posturile de lucru
• asigurarea suportului pentru transmiterea datelor de vânzare
• administrarea bazei de date.
1.2.3. Descrierea datelor de intrare.

Aplicaţia foloseşte două tipuri de date de intrare:
7
• date constante în format proprietar
• date introduse interactiv de la diferite posturi de lucru.
Date constante.
• graful reţelei de cale ferată CFR- după datele oferite de Compania de Călători
(staţii C.F., distanţe comerciale)
• regulile de tarifare utilizate de operatorii de vânzare (tarifele specifice trenurilor
de călători - introduse după „Tariful local de călători”, tipuri de legitimaţii ce pot
fi emise, motive de reducere, excepţii şi alte convenţii)
• formate de legitimaţii de călătorie şi bilete de control stabilite de client
• formate de rapoarte
• calendarul de valabilitate al datelor şi regulilor.
Date introduse interactiv de la diferite posturi de lucru.
Administrator de sistem.
Parametrii de configurare ai sistemului:
• identificatorul unic al maşinii bazei de date
• codul şi numele unităţii în care este implementat sistemul
• regimul de vânzare
• număr de zile pentru care se vinde anticipat
• soldul maxim admis pentru o gestiune
• interval de restituire
• utilizatorii de aplicaţie şi drepturile acestora
• ghişeele declarate pentru vânzare.
Operator de bilete.
• seria şi numărul biletului cu care s-a făcut alimentarea/alinierea
• numărul logic de bilete din top.
Operator de ghişeu.
• plecarea
• destinaţia
• data călătoriei
8
• operatorul de vânzare
• trenul
• numărul şi tipul călătorilor
• clasa de călătorie
• rezervare (dacă este cazul)
Date de ieşire.
• legitimaţia de călătorie
• rapoarte de gestiune (zilnice şi lunare)
• rapoarte statistice (la cerere)
• lista gestiunilor active în perioada…
• situaţia prestaţiilor unităţii în perioada…
• situaţia gestiunii…în perioada…
• date statistice a legitimaţiilor de călătorie în perioada…
• jurnalele zilnice de activitate ale utilizatorilor
1.2.4. Avantaje şi principalii utilizatori.

Beneficiarul acestui sistem poate fi orice operator autorizat pentru emiterea de legitimaţii
de călătorie în trafic intern.
Avantajele folosirii sistemului sunt:
• înlocuirea procedurilor manuale de vânzare de bilete
• posibilitatea de vânzare de bilete cu anticipaţie, sistemul operând cu seturi de date
şi reguli temporale
• gestiunea de casă se face automat, rapid şi fară greşeli (la închiderea unei ture la
un post de lucru casiera pierdea una până la două ore pentru operaţiile de
gestiune)
• se elimină cea mai mare parte din formularistica actuală făcându-se economie de
hârtie
• noile legitimaţii de călătorie se aliniază standardelor internaţionale din punctul de
vedere al informaţiilor înscrise pe bilet
9
• legitimaţiile de călătorie emise de sistem prezintă elemente de securitate şi control
care fac practic imposibilă falsificarea acestora
• prin facilitatea de definire a formatului de bilet se pot face economii importante
de suport termosensibil
• se face economie de bilete prin emiterea unei singure legitimaţii pentru mai mulţi
călători ce se prezintă împreună şi călătoresc în condiţii similare
• se reduce timpul mediu de aşteptare la coadă al unui călător (pentru procurarea
unei legitimaţii de călătorie) sistemul putând elibera legitimaţii la orice tren, orice
clasă, de la orice casă (uniformizarea cozii)
• stocarea şi arhivarea comodă a tuturor informaţiilor necesare
• posibilitatea reconstituirii (pentru orice moment şi orice loc) a condiţiilor în care
s-a făcut o emitere de legitimaţie de călătorie.
10
1.3 Tipuri de legitimaţii de călătorie.
Bilet de călătorie eliberat cu staţie de plecare Bucureşti Nord şi staţia de

destinaţie Braşov la tren IC, cu preţ integral, la clasa a 2-a.
Seria şi numărul biletului Denumirea unităţii emitente a biletului

Cu caractere negre
Numărul de persoane pentru care s-a
emis biletul
Denumirea operatorului de transport
Ora de plecare şi de sosire

Denumirea biletului
Staţia de plecare, staţia de sosire şi Suma totală încasată de la călător

VIA
Clasa la care a fost emis biletul

Tipul de rutare: A, M sau S
Seria şi numărul biletului
Cu caractere roşii
Data efectuării călătoriei
Numărul vagonului la care s-a făcut
rezervarea
Tipul de rezervare A, C, M
Număr anexe
Menţiunea EL
Distanţa kilometrică Bilet emis electronic
Numărul locului,
cifră, single, WLA, WLB, Bc Rangul comercial P, A, R, IC
Numărul trenului
Atenţie! Codul de bare apare numai pe biletul propriu zis,
Date de nu şi peaanexe.
identificare emiterii,Ca număr de ordine
anexele au numărul în continuarea biletului de Data, ora emiterii,
călătorie, gestiunea
fizic anexele sunt prezentate
11
înaintea biletului de călătorie. Pe biletul de călătorie este precizată suma integrală încasată de
la călător.
Dacă pentru a călători de la staţia de plecare la staţia de destinaţie se utilizează mai mult de un
tren, se eliberează bilet de călătorie cu anexe, biletul + numărul de anexe = numărul de trenuri
utilizate şi anexe. Ex. Bucureşti Nord Gr.A –Sfântu Gheorghe, tren rapid şi accelerat, cu schimbare la
Braşov.
Denumirea unităţii emitente a

Seria şi numărul anexei Numărul de persoane pentru care biletului
Cu caractere negre s-a emis biletul
Denumirea operatorului de Date de identificare a emiterii,

transport Data, ora emiterii, gestiunea
Denumirea
Staţia de plecarebiletului
şi respectiv Ora de plecare şi de sosire
staţia de sosire, trenul doi

Data călătoriei
Seria şi numărul anexei
Tipul de rezervare A, C, M Cu caractere roşii
Seria şi numărul biletului Denumirea unităţii emitente a

Cu caractere negre
biletului
Denumirea biletului Numărul de persoane pentru care

s-a emis biletul
Motivul pentru care s-a eliberat Numărul legitimaţiei cu care este
biletul valabil biletul de călătorie
Staţia de plecare şi respectiv
staţia de sosire, primul tren
Tipul de rutare: A, M sau S Suma totală încasată de la călător
Distanţa kilometrică dintre staţia Clasa la care a fost emis biletul

de plecare şi staţia de sosire
înscrise pe bilet
Cu caractere roşii
Data călătoriei
Numărul locului, Număr Numărul vagonului la care s-a

cifră, single, WLA, anexe făcut rezervarea
WLB, Bc
Rangul comercial P, A, R, IC Menţiunea EL

Numărul trenului Bilet emis electronic
12
Un bilet dus /întors eliberat pentru călătoria cu trenuri de rang diferit, se eliberează cu anexe,
biletul + numărul de anexe = numărul de trenuri utilizat. Staţia de plecare este staţia de plecare de pe
bilet, staţia de destinaţie este staţia de dest. de pe ultima anexă, distanţa km totală este determinată
prin însumarea distanţelor km de pe bilet şi anexe. Ex. Bucureşti Nord Gr.A –Vatra Dornei, tren
rapid şi tren accelerat, cu schimbare la Suceava Nord.
Seria şi numărul anexei Denumirea unităţii emitente a

Numărul de persoane pentru care biletului
Cu caractere negre s-a emis biletul
Denumirea operatorului de Date de identificare a emiterii,

transport Data, ora emiterii, gestiunea
Denumirea
Staţia de plecarebiletului
şi respectiv Ora de plecare şi de sosire
staţia de sosire, trenul doi

Data călătoriei de dus
Seria şi numărul anexei
Tipul de rezervare A, C, M Cu caractere roşii
Seria şi numărul biletului Denumirea unităţii emitente a

Cu caractere negre
biletului
Denumirea biletului Numărul de persoane pentru care

s-a emis biletul
Data de întoarcere care s-a

Text “Întoarcere”
Staţia de plecare şi respectiv stabilit la emitere
staţia de sosire, primul tren
Tipul de rutare: A, M sau S Suma totală încasată de la călător
Distanţa kilometrică dintre staţia Clasa la care a fost emis biletul

de plecare şi staţia de sosire
înscrise pe bilet
Cu caractere roşii
Data călătoriei
Numărul locului, Număr Numărul vagonului la care s-a

cifră, single, WLA, anexe făcut rezervarea
WLB, Bc
Rangul comercial P, A, R, IC Menţiunea EL

Numărul trenului Bilet emis electronic
13
1.4 Atribuţii personal.
1.4.1. Atribuţii şef tură.
Atribuţii, sarcini şi răspunderi.

• este înlocuitorul şefului de staţie, atunci când acesta sau înlocuitorul de drept al acestuia
lipsesc din unitate sau sunt liberi de serviciu, privind competenţele comerciale.
• organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de deservire a traficului de
călători intern şi internaţional în timpul turei sale de serviciu în ceea ce priveşte:
 numărul de case care se deschid şi felul lor;
 repartizarea personalului pe posturi;
 repartizarea sarcinilor aleatoare în timpul turei de serviciu;
 aplicarea programelor şi măsurilor de lucru în condiţii deosebite (întreruperea
sistemului electronic de emitere, zile cu afluenţă deosebită de călători, întreruperi
de circulaţie).
In ceea ce priveşte supravegherea sistemului de emitere a legitimaţiilor de călătorie are
principalele atribuţii:
• intervine în sistem, cu nume şi parolă, ori de câte ori prin instrucţiunile de funcţionare se
cere aceasta;
• va efectua golirea cozii de tipărire, în cazul apariţiei unui bilet rămas în coada de tipărire;
• va efectua mutarea unei ture deschise a unui operator de ghişeu la un alt ghişeu ;
• supraveghează activitatea caselor de bilete care lucrează;
• supraveghează activitatea operatorului de bilete;
• supraveghează buna funcţionare a întregului sistem XSELL;
• urmăreşte introducerea la vânzare a trenurilor de către OCESEE în vederea unei bune
deserviri a călătorilor;
• urmăreşte în fiecare tură de serviciu fluxul traficului de călători şi face propuneri către
OCESEE pentru suplimentarea locurilor la vânzare pentru legitimaţii de călătorie cu
menţiunea “fără loc rezervat” primind aprobare in scris de la OCESEE in care este
menţionat numărul trenului si numărul locurilor aprobate.
• anunţă prin mesaje operatorii de ghişeu in momentul introducerii la vânzare a locurilor
pentru emiterea legitimaţiilor „fără loc rezervat”.
14
• listează situaţiile electronice la sfârşit de lună si periodice( CCL-urile electronice) pentru
toate gestiunile solicitante.
• din proprie iniţiativă ia măsuri de redistribuire a casierelor între casele de bilete clasa I-a
şi a II-a.
• urmăreşte ca întreg personalul să aplice corect prevederile ordinele, dispoziţiile şi
instrucţiile de serviciu.
• vizează legitimaţii de călătorie atunci când sunt solicitări privind modificarea contractului
de transport cu respectarea reglementarilor si dispoziţiilor in vigoare.
• obligatoriu în fiecare tură de serviciu efectuează controale inopinate în fiecare
compartiment, urmărind buna servire a călătorilor, depistarea eventualelor sisteme greşite
de lucru, luând măsuri operative de remediere şi raportând conducerii unităţii constatările
făcute pentru remediere şi aplicarea eventuală a măsurilor disciplinare.
• cercetează şi rezolvă operativ sesizările călătorilor în legătură cu modul de servire,
eventualele erori în emiterea legitimaţiilor sau modul de taxare a prestaţiei.
• efectuează vize de restituiri taxe de călătorie sau transport, rezervări locuri, amânări sau
anticipări călătorie în trafic intern si internaţional, conform instrucţiunilor în vigoare.
• întocmeşte graficul de serviciu al casierilor din subordine ( excepţie casa colectoare ,casa
speciala , internaţională , operatori bilete ) si îl supune spre aprobare conducerii unităţii,
răspunde de respectarea graficului de lucru aprobat de conducerea staţiei pentru casierii din
tura sa, avizând conducerea unităţii ori de cate ori apar neconcordante. Se îngrijeşte să nu
se depăşească regimul de lucru la personalul din subordine;
• verifică şi răspunde ca personalul din subordine să poarte uniformă, să aibă o ţinută
decentă şi o comportare corecta faţă de călători.
15
1.4.2. Atribuţii operator ghişeu.
Atribuţii, sarcini şi răspunderi.
• se prezintă la serviciu cu 30 minute înainte de începerea programului pentru verificarea la

intrarea în serviciu, semnarea condicii de prezenţă, recomandări la program.
• la intrarea în serviciu, la semnarea condicii de prezenţă, va declara orice sumă de bani ce
o are asupra sa, notând-o în condica special înfiinţată. Orice sumă de bani primită în timpul
turei de serviciu va fi adusă la cunoştinţa şefei de tură călători şi o va nota în registrul
existent la şef tură comercial.
• se prezintă la recomandările în serviciu în uniformă regulamentară, odihnit şi îngrijit,
prezintă la ghişeu tăbliţa de recunoaştere cu numele.
• execută toate sarcinile primite prin ordin de la organele ierarhice superioare şi răspunde
disciplinar în cazul neexecutării lor sau aplicării incorecte a prevederilor instrucţionale.
• are obligaţia ca la intrarea in serviciu: sa isi procure moneda divizionara si bancnotele
necesare pentru începerea vânzării, in limita soldului de casa, dar si sa verifice buna
funcţionare a echipamentului electronic de emitere a legitimaţiilor de călătorie.
• tipăreşte biletul ”Control iniţial” si verifica daca seria pre tipărită pe bilet (de culoare
roşie) este identica cu seria tipărită de sistem (de culoare neagra) si daca gestiunea pe care
a deschis sesiunea de lucru este cea proprie.
În timpul servirii publicului călător este obligat:
• să solicite calatorului documentele necesare emiterii legitimaţiei de călătorie in cazul
facilităţilor;
• să elibereze legitimaţia de călătorie conform cererii călătorului in sistem XSELL sau
manual când primeşte aprobare de la sef tura.;
• să nu tipărească legitimaţiile de călătorie decât după ce călătorul achită contravaloarea
legitimaţiei de călătorie;
• să verifice datele înscrise pe legitimaţia de călătorie ce o va înmâna călătorului: seria şi
numărul (dacă seria pre tipărită cu culoare roşie corespunde cu seria tipărită cu culoare
neagră), ruta, preţul, tipul legitimaţiei, rezervarea, data călătoriei;
16
• să dea călătorului restul corect.
• eliberează locurile în diagrama trenului atunci când se solicită amânare / anticipare /
întrerupere sau renunţare totală sau parţială la călătorie pentru legitimaţii de călătorie
emise de alte unităţi şi înscrie datele referitoare la rezervare: tren, data de circulaţie,
relaţia, vagon, locuri într-un registru special înfiinţat. Biletele pe motiv „eliberare loc” le
va anexa la contul zilnic al gestionarului care eliberează locul.
• urmăreşte ca imprimanta calculatorului şi gestiunea proprie să fie aprovizionate cu toate
legitimaţiile şi imprimatele necesare şi în deplină siguranţă.
• se preocupă de păstrarea instalaţiei de emitere electronică în parametrii şi condiţiile
tehnice de funcţionare şi de exploatare a acesteia .
• aduce în mod operativ la cunoştinţa şefei de tură călători orice neajuns sau defecţiune
constatată la calculatorul la care lucrează.
• solicită şefa de tură pentru a interveni ori de câte ori printr-un mesaj calculatorul cere
aceasta, ori de câte ori apare un mesaj sau serviciu necunoscut sau constată funcţionarea
necorespunzătoare a aparatului.
• solicită prezenţa operatorului de bilete ori de câte ori calculatorul o cere prin mesaj
expres, constată funcţionarea anormală a imprimantei sau sfârşitul topului de bilete; de
asemeni solicită operatorului de bilete anularea în sistem a legitimaţiilor stricate.
• nu permite accesul la calculator decât a organelor de întreţinere tehnică în prezenţa şefei
de tură, iar la imprimantă în prezenţa operatorului de bilete.
• îsi asigura gestiunea ori de cate ori părăseşte postul de lucru, si iese in ecranul de roluri.
• nu va permite accesul altei operatoare de ghişeu în sesiunea proprie şi nu va interveni la
lucru cu altă instalaţie atunci când va constata că deja există o sesiune deschisă. În acest
scop îşi va asigura sesiunea de lucru prin ieşirea din ecranul de funcţii ori de câte ori este
nevoie şi prin încuierea valorilor. În cazul în care va constata o sesiune de lucru neînchisă
şi operatorul lipsă va sesiza şeful de tură .
17
CAPITOLUL 2
2. ANALIZA FLUXULUI DE CĂLĂTORI SOSIŢI ÎN GARA DE NORD.
2.1. Tabela cu plecările tuturor trenurilor din Gara de Nord.
Număr tren Origine-Destinaţie Oră plecare

P 5009 Bucureşti N.- Mărăşeşti 05:10
A 1891 Bucureşti N.- Constanţa 05:20
R 791 Bucureşti N.- Craiova 05:45
P 3001 Bucureşti N.- Braşov 05:46
P 9101 Bucureşti N.- Pietroşiţa 05:52
IC 551 Bucureşti N.- Suceava 06:00
R 871 Bucureşti N.- Galaţi 06:10
P 8071 Bucureşti N.- Buc. Obor 06:13
P 9021 Bucureşti N.- Piteşti 06:18
P 7039 Bucureşti N.- Baloteşti 06:34
IC 591 Bucureşti N.- Timişoara 06:45
A 1655 Bucureşti N.- Bacău 07:01
A 1789 Bucureşti N.- Piteşti 07:21
P 7037 Bucureşti N.- Urziceni 07:29
A 1745 Bucureşti N.- Satu Mare 07:30
R 689 Bucureşti N.- Constanţa 07:35
P 5021 Bucureşti N.- Buzău 07:45
P 8073 Bucureşti N.- Buc. Obor 08:15
A 1697 Bucureşti N.- Roşiori N. 08:25
R 831 Bucureşti N.- Braşov 08:30
IC 555 Bucureşti N.- Bacău 09:00
A 1671 Bucureşti N.- Galaţi 09:10
R 821 Bucureşti N.- Păuşa h. 09:45
A 1621 Bucureşti N.- Sibiu 09:50
A 1535 Bucureşti N.- Ploieşti S. 10:30
A 1691 Bucureşti N.- Timişoara 10:45
R 751 Bucureşti N.- Botoşani 11:00
A 1893 Bucureşti N.- Craiova 11:20
R 661 Bucureşti N.- Iaşi 12:00
R 463 Bucureşti N.- Giurgiu N. 12:24
R 693 Bucureşti N.- Timişoara 12:45
IC 531 Bucureşti N.- Oradea 13:00
P 5005 Bucureşti N.- Mărăşeşti 13:08
18
A 1721 Bucureşti N.- Sibiu 13:45
A 1673 Bucureşti N.- Galaţi 13:52
R 651 Bucureşti N.- Suceava 14:00
P 9103 Bucureşti N.- Pietroşiţa 14:20
A 1725 Bucureşti N.- Târgu Jiu 14:46
IC 557 Bucureşti N.- Bicaz 15:00
R 827 Bucureşti N.- Cluj Napoca 15:15
A 1795 Bucureşti N.- Piatra Olt 15:21
IC 575 Bucureşti N.- Galaţi 15:40
IC 593 Bucureşti N.- Timişoara 15:45
R 346 Bucureşti N.- Curtici 16:00
A 1661 Bucureşti N.- Iaşi 16:10
P 8123 Bucureşti N.- Slobozia 16:30
A 1735 Bucureşti N.- Ploieşti V 16:44
R 795 Bucureşti N.- Craiova 16:45
P 5013 Bucureşti N.- Buzău 16:50
IC 553 Bucureşti N.- Suceava 17:00
A 1643 Bucureşti N.- Sighetu M. 17:40
A 1741 Bucureşti N.- Satu Mare 18:10
A 1539 Bucureşti N.- Ploieşti S. 18:39
A 1723 Bucureşti N.- Râmnicu Vîlcea 18:46
R 873 Bucureşti N.- Galaţi 18:52
P 9107 Bucureşti N.- Târgovişte 18:55
R 741 Bucureşti N.- Satu Mare 19:10
A 1553 Bucureşti N.- Buzău 19:30
P 7035 Bucureşti N.- Urziceni 19:33
A 1631 Bucureşti N.- Oradea 20:08
A 1641 Bucureşti N.- Baia Mare 20:40
A 1653 Bucureşti N.- Vatra Dornei 21:02
R 695 Bucureşti N.- Timişoara 22:45
R 663 Bucureşti N.- Iaşi 23:00
R 753 Bucureşti N.- Botoşani 23:40
A 1821 Bucureşti N.- Arad 23:45
Tabelul 2.1. Tabelă plecări Gara de Nord.
19
2.2. Bilete vândute pe lună la trenurile ce pleacă din Gara de Nord.
Din datele obţinute de la Gara de Nord am extras următoarele:
• Numărul de bilete vândute pe lunile Decembrie 2009, Ianuarie 2010 şi Februarie 2010
• Numărul de bilete vândute pentru fiecare tren în parte in funcţie de rangul acestuia
Numărul de bilete vândute pentru fiecare tren l-am grupat pe zile astfel:
• Pentru fiecare lună am însumat numărul de bilete vândute pentru zilele săptămânii şi
anume pentru toate zilele de Luni ale lunii respective, pentru toate zilele de Marţi şi aşa
mai departe.
Exemplu: Pentru luna Decembrie au fost: 4 zile de Luni, 5 zile de Marţi, 5 zile de Miercuri,
5 zile de Joi, 4 zile de Vineri, 4 zile de Sâmbătă şi 4 zile de Duminică.
Fiecare tabel este format din 8 coloane, 7 dintre ele fiind pentru zilele săptămânii, iar cealaltă
coloană este pentru numărul trenului.
Mai sus de fiecare zi a săptămânii este arătat şi numărul de zile din luna respectivă pentru fiecare
zi a săptămânii în parte.
În continuare sunt prezentate 3 tabele cu numărul de bilete vândute, câte un tabel pentru fiecare
lună.
Acolo unde este întâlnită valoarea 0 înseamnă că trenul nu circulă în acea zi.
20
2.2.1. Bilete vândute pe luna Decembrie 2009.
Bilete vândute pe luna Decembrie 2009 [bilete/tren]
Nr. 7,14,21,28 1,8,15,22,29 2,9,16,23,30 3,10,17,24,31 4,11,18,25 5,12,19,26 6,13,20,27
Tren Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
A 1535 135 126 161 270 99 114 21
A 1539 94 123 208 122 0 0 57
A 1553 263 408 550 565 917 0 159
A 1621 867 969 1582 1595 565 719 772
A 1631 537 647 772 448 365 250 440
A 1641 564 843 980 786 757 483 497
A 1643 683 1088 1239 1325 1536 777 584
A 1653 1042 1584 2001 1571 1614 1131 830
A 1655 208 268 341 379 256 280 178
A 1661 1062 1403 2022 2238 2180 1312 1036
A 1671 456 451 549 796 448 630 438
A 1673 734 680 908 1033 447 718 908
A 1691 795 847 1071 1178 904 773 647
A 1693 365 410 528 431 293 186 217
A 1697 59 67 94 133 73 118 57
A 1721 239 267 445 384 143 168 180
A 1723 68 134 174 157 103 46 40
A 1725 846 1100 1407 1699 1611 969 782
A 1735 85 145 165 195 239 82 64
A 1741 549 757 1088 1023 1427 571 409
A 1745 1062 1334 1562 1420 880 1510 803
A 1789 136 171 195 210 152 204 88
A 1791 251 293 285 334 300 465 153
A 1793 417 547 681 836 568 528 358
A 1795 251 399 434 667 676 260 253
A 1797 176 240 253 290 345 160 72
A 1821 554 740 962 647 576 437 459
A 1891 93 108 103 138 117 164 57
A 1893 376 472 650 762 533 635 312
A 1895 420 580 820 1008 1049 352 301
IC 531 1228 1551 1745 2077 1166 1164 1025
IC 551 512 462 708 890 378 649 415
IC 553 733 842 1498 1387 1136 577 669
IC 555 273 287 369 416 196 228 188
IC 557 431 530 814 874 657 536 500
IC 575 308 278 460 545 311 0 0
IC 591 382 266 472 536 328 351 273
IC 593 436 551 715 739 467 410 364
P 3001 249 399 446 438 351 801 294
P 3005 624 804 882 1122 1120 746 543
P 3007 267 443 503 560 840 346 277
P 5005 654 786 901 1052 812 791 642
P 5009 75 114 107 131 83 146 74
P 5013 139 179 282 295 439 102 106
P 5021 257 273 326 367 284 231 131
P 7001 21 36 25 45 7 18 21
P 7003 47 21 34 28 22 18 23
P 7005 21 11 19 22 0 17 26
P 7007 19 16 21 21 0 17 16
21
P 7009 47 27 17 28 0 19 52
P 7011 12 32 37 29 0 11 18
P 7013 40 26 22 37 0 27 36
P 7015 6 18 27 15 0 10 26
P 7017 38 47 27 29 6 18 18
P 7019 3 39 23 8 2 7 1
P 7021 12 10 13 26 0 22 7
P 7023 4 15 5 7 0 8 3
P 7025 3 15 2 12 1 7 14
P 7035 6 20 13 24 16 11 5
P 7037 25 47 66 45 28 46 44
P 7039 8 10 1 7 2 5 3
P 8071 4 8 17 3 3 0 0
P 8073 27 59 25 35 9 1 0
P 8123 57 90 103 136 196 70 34
P 9021 32 66 63 69 49 93 19
P 9101 69 67 81 75 57 97 35
P 9103 263 396 312 400 332 221 123
P 9107 41 49 64 57 79 39 19
R 346 327 491 593 678 530 267 300
R 360 177 270 286 287 300 140 166
R 374 285 302 360 393 272 375 214
R 463 28 52 58 38 20 32 16
R 651 1007 1187 1661 1706 1433 1158 940
R 661 966 1155 1513 1428 1273 1373 1058
R 663 874 1204 1397 1004 1257 1131 965
R 681 430 513 611 706 585 503 479
R 685 191 298 371 408 550 176 234
R 689 123 158 114 123 133 0 0
R 693 711 894 998 1201 761 652 556
R 695 467 726 768 418 396 272 491
R 741 322 437 534 301 450 282 224
R 751 943 1188 1508 1331 1066 1479 877
R 753 512 518 1107 626 643 505 590
R 791 173 188 238 277 156 150 69
R 795 270 311 416 458 317 183 230
R 821 287 290 358 375 338 431 185
R 827 768 807 1037 1407 973 522 465
R 831 599 808 983 820 512 773 531
R 871 220 322 339 520 597 531 236
R 873 357 440 847 704 405 376 412
2.2.2. Bilete vândute pe luna Ianuarie 2010.
22
Bilete vândute pe luna Ianuarie 2010 [bilete/tren]
23
Nr. 4,11,18,25 5,12,19,26 6,13,20,27 7,14,21,28 1,8,15,22,29 2,9,16,23,30 3,10,17,24,31
Tren Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
A 1535 158 132 142 182 226 0 0
A 1539 114 112 121 168 0 0 78
A 1553 203 212 238 412 1105 0 202
A 1621 669 481 515 654 956 1457 742
A 1631 507 396 399 568 1080 630 665
A 1641 406 382 336 460 793 428 397
A 1643 480 506 524 747 1664 635 640
A 1653 548 490 540 716 1350 860 584
A 1655 235 176 165 241 280 371 157
A 1661 908 877 848 1218 2377 1125 1109
A 1671 303 208 231 253 312 596 381
A 1673 599 539 553 691 770 615 984
A 1691 631 612 527 647 720 1001 845
A 1693 283 279 322 428 763 334 361
A 1697 63 60 40 49 95 177 78
A 1721 253 247 272 279 514 283 303
A 1723 53 70 56 118 294 84 76
A 1725 707 614 647 822 1589 837 1002
A 1735 84 114 126 173 418 116 149
A 1741 393 369 400 569 1263 462 439
A 1745 636 554 558 665 842 2054 988
A 1789 96 73 104 99 125 174 90
A 1791 200 149 149 179 276 488 167
A 1793 366 413 353 447 819 567 407
A 1795 234 264 255 431 701 260 284
A 1797 118 146 127 179 441 165 146
A 1821 343 311 368 398 534 498 366
A 1891 66 59 59 72 88 117 55
A 1893 341 311 347 330 548 552 303
A 1895 303 282 329 520 1286 353 338
IC 531 948 790 799 1057 1425 1056 1009
IC 551 292 263 243 246 243 351 249
IC 553 422 428 465 643 1058 434 609
IC 555 160 142 154 209 206 334 151
IC 557 262 245 227 286 610 342 362
IC 575 287 258 263 337 413 0 0
IC 591 170 234 187 219 201 218 227
IC 593 378 378 344 460 644 359 445
P 3001 147 102 122 113 186 693 300
P 3005 563 523 537 758 1650 1092 747
P 3007 306 281 327 417 1028 396 370
P 5005 712 621 588 800 1147 1036 647
P 5009 50 37 30 40 68 58 42
P 5013 159 199 302 315 473 122 126
P 5021 200 216 269 310 227 174 74
P 7001 24 39 28 48 10 21 24
P 7003 50 24 37 31 25 21 26
P 7005 24 14 22 25 0 20 29
P 7007 22 19 24 24 0 20 19
P 7009 50 30 20 31 0 22 55
P 7011 15 35 40 32 0 14 21
P 7013 43 29 25 40 0 30 39
P 7015 9 21 30 18 0 13 29
24
P 7017 41 50 30 32 9 21 21
P 7019 6 42 26 11 5 10 4
P 7021 15 13 16 29 0 25 10
P 7023 7 18 8 10 0 11 6
P 7025 6 18 5 15 4 10 17
P 7035 9 23 16 27 19 14 8
P 7037 28 50 69 48 31 49 47
P 7039 11 13 4 10 5 8 6
P 8071 7 11 20 6 6 0 0
P 8073 30 62 28 38 12 4 0
P 8123 28 35 44 73 212 71 53
P 9021 41 27 27 30 32 64 23
P 9101 60 53 58 34 61 79 37
P 9103 276 259 248 245 521 227 175
P 9107 33 27 34 121 205 45 22
R 346 211 267 252 313 723 311 369
R 360 131 109 112 159 320 211 219
R 374 213 188 191 259 258 443 249
R 463 31 55 61 41 23 35 19
R 651 725 633 757 893 1396 909 812
R 661 757 700 703 736 928 1115 974
R 663 418 470 502 596 920 582 637
R 681 346 328 353 388 709 457 676
R 685 185 164 150 201 449 195 252
R 689 108 115 90 75 146 0 0
R 693 585 623 581 667 861 670 573
R 695 308 341 251 406 449 284 500
R 741 193 231 249 298 753 329 265
R 751 639 552 521 588 822 1036 853
R 753 291 383 349 378 497 370 391
R 791 128 131 116 133 150 178 103
R 795 217 214 203 244 535 211 295
R 821 154 121 128 113 243 324 191
R 827 510 521 561 738 1352 603 531
R 831 412 322 296 444 501 1123 482
R 871 143 128 139 139 164 243 111
R 873 303 322 303 366 1067 562 606
2.2.3. Bilete vândute pe luna Februarie 2010.
Bilete vândute pe luna Februarie 2010 [bilete/tren]

Nr. Tren 1,8,15,22 2,9,16,23 3,10,17,24 4,11,18,25 5,12,19,26 6,13,20,27 7,14,21,28
25
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
A 1535 83 76 146 147 162 0 0
A 1539 130 115 126 166 0 0 97
A 1553 256 252 247 350 1182 0 223
A 1621 900 808 851 874 1319 1493 762
A 1631 499 439 554 895 1163 475 656
A 1641 509 448 381 510 964 397 402
A 1643 572 574 517 729 1711 559 612
A 1653 583 578 632 818 1490 681 634
A 1655 257 231 221 255 291 431 166
A 1661 1068 861 968 1300 2422 1164 1105
A 1671 371 213 348 351 481 698 331
A 1673 620 434 746 652 967 801 1024
A 1691 729 615 664 468 892 832 662
A 1693 289 277 335 467 895 307 280
A 1697 59 59 70 66 85 157 58
A 1721 256 292 335 283 548 287 253
A 1723 74 86 80 112 342 97 66
A 1725 799 794 817 883 1797 855 1018
A 1735 96 66 119 127 347 91 97
A 1741 426 512 570 645 1477 450 399
A 1745 1033 714 825 791 1176 2078 771
A 1789 155 144 135 77 125 201 98
A 1791 238 201 181 193 244 459 168
A 1793 495 436 425 343 777 512 424
A 1795 245 230 197 323 842 387 349
A 1797 161 152 160 170 496 158 137
A 1821 337 380 316 489 585 306 343
A 1891 98 111 74 59 82 114 36
A 1893 384 387 334 290 528 567 325
A 1895 640 505 488 576 1296 442 418
IC 531 1190 1097 1079 1193 1435 986 984
IC 551 332 356 262 305 299 436 203
IC 553 612 475 529 734 1373 563 629
IC 555 215 197 169 203 203 389 173
IC 557 377 371 333 360 640 344 465
IC 575 436 472 270 323 482 0 0
IC 591 244 197 184 151 222 189 100
IC 593 256 305 307 381 588 270 209
P 3001 239 205 151 172 298 867 238
P 3005 681 664 471 777 1591 903 609
P 3007 323 331 361 510 1032 453 344
P 5005 708 719 765 836 1169 977 542
P 5009 53 40 33 43 71 61 45
P 5013 162 202 305 318 476 125 129
P 5021 203 219 272 313 230 177 77
P 7001 27 42 31 51 13 24 27
P 7003 53 27 40 34 28 24 29
P 7005 27 17 25 28 0 23 32
P 7007 25 22 27 27 0 23 22
P 7009 53 33 23 34 0 25 58
P 7011 18 38 43 35 0 17 24
P 7013 46 32 28 43 0 33 42
P 7015 12 24 33 21 0 16 32
P 7017 44 53 33 35 12 24 24
26
P 7019 9 45 29 14 8 13 7
P 7021 18 16 19 32 0 28 13
P 7023 10 21 11 13 0 14 9
P 7025 9 21 8 18 7 13 20
P 7035 12 26 19 30 22 17 11
P 7037 31 53 72 51 34 52 50
P 7039 14 16 7 13 8 11 9
P 8071 10 14 23 9 9 0 0
P 8073 33 65 31 41 15 7 0
P 8123 31 38 47 76 215 74 56
P 9021 44 30 30 33 35 67 26
P 9101 63 56 61 37 64 82 40
P 9103 279 262 251 248 524 230 178
P 9107 36 30 37 124 208 48 25
R 346 257 298 306 345 911 327 366
R 360 102 108 85 106 222 88 75
R 374 261 205 229 206 287 443 195
R 463 20 23 30 42 84 62 28
R 651 1157 985 958 1039 1514 1016 1089
R 661 790 869 788 819 978 1050 908
R 663 449 520 560 646 985 536 494
R 681 545 649 534 504 829 471 645
R 685 331 281 208 262 570 203 256
R 689 77 74 82 7108 163 0 0
R 693 510 470 474 459 787 450 467
R 695 257 266 212 311 485 197 174
R 741 279 278 247 354 810 281 219
R 751 790 717 690 809 902 1050 866
R 753 363 344 369 422 492 344 286
R 791 95 87 94 88 99 67 54
R 795 229 179 230 221 591 334 309
R 821 171 140 160 119 229 322 161
R 827 653 586 660 833 1271 539 562
R 831 633 416 454 546 613 1131 390
R 871 180 135 141 155 175 251 66
R 873 335 255 391 417 1198 452 554
2.2.4. Media biletelor vândute din Gara de Nord pe zi şi pe tren calculată pe cele trei luni
prezentate mai sus.
Media numărului de bilete vândute pe lunile Decembrie 2009; Ianuarie2010; Februarie 2010 [bilete /tren/zi]
12 zile 13 zile 13 zile 13 zile 13 zile 13 zile 13 zile
Nr. Tren
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
A 1535 31 26 35 46 37 9 2
A 1539 28 27 35 35 0 0 18
A 1553 60 67 80 102 246 0 45
27
A 1621 203 174 227 240 218 282 175
A 1631 129 114 133 147 201 104 135
A 1641 123 129 131 135 193 101 100
A 1643 145 167 175 215 378 152 141
A 1653 181 204 244 239 343 206 158
A 1655 58 52 56 67 64 83 39
A 1661 253 242 295 366 537 277 250
A 1671 94 67 87 108 95 148 88
A 1673 163 127 170 183 168 164 224
A 1691 180 160 174 176 194 200 166
A 1693 78 74 91 102 150 64 66
A 1697 15 14 16 19 19 35 15
A 1721 62 62 81 73 93 57 57
A 1723 16 22 24 30 57 17 14
A 1725 196 193 221 262 384 205 216
A 1735 22 25 32 38 77 22 24
A 1741 114 126 158 172 321 114 96
A 1745 228 200 227 221 223 434 197
A 1789 32 30 33 30 31 45 21
A 1791 57 49 47 54 63 109 38
A 1793 107 107 112 125 166 124 91
A 1795 61 69 68 109 171 70 68
A 1797 38 41 42 49 99 37 27
A 1821 103 110 127 118 130 95 90
A 1891 21 21 18 21 22 30 11
A 1893 92 90 102 106 124 135 72
A 1895 114 105 126 162 279 88 81
IC 531 281 264 279 333 310 247 232
IC 551 95 83 93 111 71 110 67
IC 553 147 134 192 213 274 121 147
IC 555 54 48 53 64 47 73 39
IC 557 89 88 106 117 147 94 102
IC 575 86 78 76 93 93 0 0
IC 591 66 54 65 70 58 58 46
IC 593 89 95 105 122 131 80 78
P 3001 53 54 55 56 64 182 64
P 3005 156 153 145 204 335 211 146
P 3007 75 81 92 114 223 92 76
P 5005 173 164 173 207 241 216 141
P 5009 15 15 13 16 17 20 12
P 5013 38 45 68 71 107 27 28
P 5021 55 54 67 76 57 45 22
P 7001 6 9 6 11 2 5 6
P 7003 13 6 9 7 6 5 6
P 7005 6 3 5 6 0 5 7
P 7007 6 4 6 6 0 5 4
P 7009 13 7 5 7 0 5 13
P 7011 4 8 9 7 0 3 5
P 7013 11 7 6 9 0 7 9
P 7015 2 5 7 4 0 3 7
P 7017 10 12 7 7 2 5 5
P 7019 2 10 6 3 1 2 1
P 7021 4 3 4 7 0 6 2
P 7023 2 4 2 2 0 3 1
P 7025 2 4 1 3 1 2 4
28
P 7035 2 5 4 6 4 3 2
P 7037 7 12 16 11 7 11 11
P 7039 3 3 1 2 1 2 1
P 8071 2 3 5 1 1 0 0
P 8073 8 14 6 9 3 1 0
P 8123 10 13 15 22 48 17 11
P 9021 10 9 9 10 9 17 5
P 9101 16 14 15 11 14 20 9
P 9103 68 71 62 69 106 52 37
P 9107 9 8 10 23 38 10 5
R 346 66 81 89 103 166 70 80
R 360 34 37 37 42 65 34 35
R 374 63 53 60 66 63 97 51
R 463 7 10 11 9 10 10 5
R 651 241 216 260 280 334 237 219
R 661 209 210 231 229 245 272 226
R 663 145 169 189 173 243 173 161
R 681 110 115 115 123 163 110 138
R 685 59 57 56 67 121 44 57
R 689 26 27 22 562 34 0 0
R 693 151 153 158 179 185 136 123
R 695 86 103 95 87 102 58 90
R 741 66 73 79 73 155 69 54
R 751 198 189 209 210 215 274 200
R 753 97 96 140 110 126 94 97
R 791 33 31 34 38 31 30 17
R 795 60 54 65 71 111 56 64
R 821 51 42 50 47 62 83 41
R 827 161 147 174 229 277 128 120
R 831 137 119 133 139 125 233 108
R 871 45 45 48 63 72 79 32
R 873 83 78 119 114 205 107 121
Suma 6815 6642 7538 8877 10611 7563 6114
Ultima linie din acest tabel şi anume linia Suma reprezintă media numărului de bilete vândute la
toate trenurile ce pleacă din Gara de Nord într-o zi calculată pentru fiecare zi a săptămânii.
2.3. Fluxul de călători sosiţi in Gara de Nord.

Având în vedere datele de mai sus, am împărţit fluxul de călători sosiţi în Gara de Nord astfel:
29
• primul interval l-am considerat ziua de Vineri deoarece in această zi numărul de călători
sosiţi in Gara de Nord este cel mai semnificativ şi anume 10611 călători.( a se vedea
punctul 2.2.4)
• al doi-lea interval l-am considerat Sâmbătă şi Duminică deoarece sunt anumite trenuri
care nu circulă in aceste zile, iar numărul de călători sosiţi în Gara de Nord este apropiat.
• al trei-lea interval l-am considerat Luni-Joi deoarece numărul de călători sosiţi in Gara de
Nord este aproximativ acelaşi.
Din Gara de Nord pleacă zilnic trenuri de diferite ranguri, iar acestea sunt:
• trenuri personal (P)
• trenuri accelerat (A)
• trenuri rapid (R)
• trenuri intercity (IC)
Referitor la sosirea călătorilor in Gara de Nord am luat în considerare următoarele aspecte:
• pentru trenurile personal călătorii sosesc la casa de bilete cu 30 de minute înaintea
plecării trenului din gară in vederea procurării legitimaţiilor de călătorie;
• pentru trenurile accelerat şi rapid călătorii sosesc la casa de bilete cu 60 de minute
înaintea plecării trenului pentru procurarea legitimaţiilor de călătorie;
• pentru trenurile intercity călătorii sosesc la casa de bilete cu 45 de minute înainte de
plecarea trenului din staţie pentru procurarea legitimaţiilor de călătorie.
În tabelele următoare sunt prezentate fluxurile de călători sosiţi pe zi în Gara de Nord, pe cele
trei luni de zile pe care s-a făcut analiza, pentru fiecare tren în parte şi pentru intervalele definite
mai sus.
Tabelul 2.3.1. Media numărului de călători sosiţi pentru fiecare tren în ziua de Vineri.
Oră
Oră plecare Număr tren Călători/tren Număr tren Călători/tren
plecare
05:10 P 5009 17 14:00 R 651 334
05:20 A 1891 22 14:10 P 7013 0
05:45 R 791 31 14:10 P 3005 335
05:46 P 3001 64 14:20 P 9103 106
30
05:52 P 9101 14 14:46 A 1725 384
06:00 IC 551 71 15:00 IC 557 147
06:10 R 871 72 15:10 P 7015 0
06:13 P 8071 1 15:15 R 827 277
06:18 P 9021 9 15:21 A 1795 171
06:34 P 7039 1 15:40 IC 575 93
06:45 IC 591 58 15:45 IC 593 131
07:01 A 1655 64 16:00 R 346 166
07:10 P 7001 2 16:10 A 1661 537
07:21 A 1789 31 16:10 P 7017 2
07:29 P 7037 7 16:15 P 3007 223
07:30 A 1745 223 16:30 P 8123 48
07:35 R 689 34 16:44 A 1735 77
07:45 P 5021 57 16:45 R 795 111
08:10 P 7003 6 16:50 P 5013 107
08:15 P 8073 3 17:00 IC 553 274
08:25 A 1697 19 17:10 P 7019 1
08:30 R 831 125 17:20 A 1895 279
09:00 IC 555 47 17:40 A 1643 378
09:10 A 1671 95 18:10 A 1741 321
09:20 A 1791 63 18:10 P 7021 0
09:45 R 821 62 18:39 A 1539 0
09:50 A 1621 218 18:46 A 1723 57
10:10 P 7005 0 18:52 R 873 205
10:30 A 1535 37 18:55 P 9107 38
10:45 A 1691 194 19:10 R 741 155
11:00 R 751 215 19:12 P 7023 0
11:10 P 7007 0 19:20 A 1797 99
11:20 A 1893 124 19:30 A 1553 246
12:00 R 661 245 19:33 P 7035 4
12:10 P 7009 0 19:37 R 685 121
12:24 R 463 10 19:45 A 1693 150
12:45 R 693 185 20:08 A 1631 201
13:00 IC 531 310 20:10 P 7025 1
13:08 P 5005 241 20:40 A 1641 193
13:10 P 7011 0 21:02 A 1653 343
13:20 A 1793 166 22:45 R 695 102
13:45 A 1721 93 23:00 R 663 243
13:52 A 1673 168 23:40 R 753 126
14:00 R 681 163 23:45 A 1821 130
Tabelul 2.3.2. Media numărului de călători sosiţi pentru fiecare tren în zilele Sâmbătă şi
Duminică.
Oră
plecare
05:10 P 5009 16 14:00 R 651 228
05:20 A 1891 21 14:10 P 7013 8
05:45 R 791 24 14:10 P 3005 178
05:46 P 3001 123 14:20 P 9103 44
05:52 P 9101 14 14:46 A 1725 210
06:00 IC 551 89 15:00 IC 557 98
31
06:10 R 871 55 15:10 P 7015 5
06:13 P 8071 0 15:15 R 827 124
06:18 P 9021 11 15:21 A 1795 69
06:34 P 7039 2 15:40 IC 575 0
06:45 IC 591 52 15:45 IC 593 79
07:01 A 1655 61 16:00 R 346 75
07:10 P 7001 5 16:10 A 1661 264
07:21 A 1789 33 16:10 P 7017 5
07:29 P 7037 11 16:15 P 3007 84
07:30 A 1745 316 16:30 P 8123 14
07:35 R 689 0 16:44 A 1735 23
07:45 P 5021 33 16:45 R 795 60
08:10 P 7003 5 16:50 P 5013 27
08:15 P 8073 0 17:00 IC 553 134
08:25 A 1697 25 17:10 P 7019 2
08:30 R 831 170 17:20 A 1895 85
09:00 IC 555 56 17:40 A 1643 146
09:10 A 1671 118 18:10 A 1741 105
09:20 A 1791 73 18:10 P 7021 4
09:45 R 821 62 18:39 A 1539 9
09:50 A 1621 229 18:46 A 1723 16
10:10 P 7005 6 18:52 R 873 114
10:30 A 1535 5 18:55 P 9107 8
10:45 A 1691 183 19:10 R 741 62
11:00 R 751 237 19:12 P 7023 2
11:10 P 7007 5 19:20 A 1797 32
11:20 A 1893 104 19:30 A 1553 22
12:00 R 661 249 19:33 P 7035 3
12:10 P 7009 9 19:37 R 685 51
12:24 R 463 7 19:45 A 1693 65
12:45 R 693 130 20:08 A 1631 120
13:00 IC 531 239 20:10 P 7025 3
13:08 P 5005 178 20:40 A 1641 100
13:10 P 7011 4 21:02 A 1653 182
13:20 A 1793 108 22:45 R 695 74
13:45 A 1721 57 23:00 R 663 167
13:52 A 1673 194 23:40 R 753 96
14:00 R 681 124 23:45 A 1821 93
Tabelul 2.3.3. Media numărului de călători sosiţi pentru fiecare tren în zilele Luni-Joi.
Oră
plecare
05:10 P 5009 15 14:00 R 651 249
05:20 A 1891 20 14:10 P 7013 8
05:45 R 791 34 14:10 P 3005 165
05:46 P 3001 55 14:20 P 9103 67
05:52 P 9101 14 14:46 A 1725 218
06:00 IC 551 95 15:00 IC 557 100
06:10 R 871 50 15:10 P 7015 5
06:13 P 8071 3 15:15 R 827 178
32
06:18 P 9021 10 15:21 A 1795 77
06:34 P 7039 2 15:40 IC 575 83
06:45 IC 591 64 15:45 IC 593 103
07:01 A 1655 58 16:00 R 346 85
07:10 P 7001 8 16:10 A 1661 289
07:21 A 1789 31 16:10 P 7017 9
07:29 P 7037 11 16:15 P 3007 90
07:30 A 1745 219 16:30 P 8123 15
07:35 R 689 159 16:44 A 1735 29
07:45 P 5021 63 16:45 R 795 63
08:10 P 7003 8 16:50 P 5013 56
08:15 P 8073 9 17:00 IC 553 171
08:25 A 1697 16 17:10 P 7019 5
08:30 R 831 132 17:20 A 1895 127
09:00 IC 555 55 17:40 A 1643 176
09:10 A 1671 89 18:10 A 1741 143
09:20 A 1791 52 18:10 P 7021 4
09:45 R 821 47 18:39 A 1539 31
09:50 A 1621 211 18:46 A 1723 23
10:10 P 7005 5 18:52 R 873 99
10:30 A 1535 34 18:55 P 9107 13
10:45 A 1691 172 19:10 R 741 73
11:00 R 751 201 19:12 P 7023 3
11:10 P 7007 5 19:20 A 1797 42
11:20 A 1893 98 19:30 A 1553 77
12:00 R 661 220 19:33 P 7035 4
12:10 P 7009 8 19:37 R 685 60
12:24 R 463 9 19:45 A 1693 86
12:45 R 693 160 20:08 A 1631 131
13:00 IC 531 289 20:10 P 7025 3
13:08 P 5005 179 20:40 A 1641 129
13:10 P 7011 7 21:02 A 1653 217
13:20 A 1793 113 22:45 R 695 93
13:45 A 1721 70 23:00 R 663 169
13:52 A 1673 161 23:40 R 753 111
14:00 R 681 116 23:45 A 1821 114
2.3.1. Repartizarea călătorilor sosiţi în Gara de Nord pe intervale de 10 minute.

Toţi călătorii sosesc în staţie cu un anumit timp, precizat mai sus, înainte de plecarea trenului.
Repartizarea călătorilor pe intervale de 10 minute am realizat-o în felul următor:
• Începând cu ora 4:00 şi terminând cu ora 0:00 am împărţit timpul pe intervale de 10
minute
33
• În timpul alocat fiecărui tren înainte de plecarea acestuia din staţie, când călătorii sosesc
pentru procurarea legitimaţiilor de călătorie, am repartizat numărul de călători pe intervale
de 10 minute
• Având media numărului de călători sosiţi în staţie pentru fiecare tren, ora de plecare a
trenului, numărul trenului, repartizarea călătorilor şi intervalele de 10 minute am conceput
un tabel pentru a afla numărul călătorilor sosiţi la casa de bilete pentru toate trenurile dintr-
o zi împărţiţi in intervale de 10 minute.
Tabelul este format din:
• Prima coloană formată din intervalele de 10 minute
• Prima linie formată din ora de plecare a trenurilor
• A doua linie formată din rangul şi numărul trenului
• A treia linie formată din numărul călătorilor sosiţi pentru fiecare tren.
• Restul coloanelor sunt formate din repartizarea numărului de călători sosişi in staţie, cu
excepţia ultimei coloane
• Ultima coloană este formată din suma pe linie a repartizării numărului de călători sosiţi în
staţie în intervale de 10 minute.
Tabelul 2.3.1. Repartizarea călătorilor pe intervale de 10 minute.

Oră plecare 05:10 05:20 05:45 05:46 05:52 06:00 06:10
Număr tren P 5009 A 1891 R 791 P 3001 P 9101 IC 551 R 871
Număr călători 17 22 31 64 14 71 72
4:00-4:10 0 0 ... 0
4:10-4:20 2 ... 2
4:20-4:30 6 … 6
4:30-4:40 2 … 2
4:40-4:50 6 3 3 … 12
34
4:50-5:00 9 2 7 … 18
5:00-5:10 2 5 5 … 12
5:10-5:20 2 9 13 2 … 26
5:20-5:30 4 22 3 20 15 … 64
5:30-5:40 2 25 5 25 17 … 74
5:40-5:50 1 14 4 20 21 … 61
5:50-6:00 3 6 13 ... 25
6:00-6:10 4 … 20
6:10-6:20 … 22
6:20-6:30 … 26
6:30-6:40 … 52
6:40-6:50 … 51
6:50-7:00 … 70
7:00-7:10 … 111
7:10-7:20 … 74
7:20-7:30 … 31
7:30-7:40 … 47
7:40-7:50 … 32
7:50-8:00 … 24
Dacă luăm spre exemplu trenul R 871: pentru acest tren s-au vândut în medie 72 de bilete, iar ora
lui de plecare este 6:10. Fiind tren rapid călătorii sosesc în staţie pentru procurarea legitimaţiilor
de călătorie cu o oră înainte de plecarea trenului, deci ora 7:10 este ora la care am considerat că
încep călătorii să îşi procure biletele. De la ora 7:10 până la ora 6:10 cei 72 de călători au fost
repartizaţi ca în tabelul 2.3.1. Făcând acelaşi lucru pentru fiecare tren apoi însumând pe linie au
rezultat valorile cu numărul de călători sosiţi în staţie la intervale de 10 minute.
Deoarece tabelul este format din 123 de linii şi 90 de coloane nu l-am reprezentat în
întregime ci doar o mică parte din el pentru exemplul de mai sus, iar suma cumulată, a călătorilor
sosiţi la casa de bilete pentru procurarea legitimaţiilor de călătorie în intervalul de minute
considerat pentru fiecare tren în parte înaintea plecării acestuia din staţie, pe intervale de 10
minute este prezentată in tabelele următoare.
Tabelul 2.3.1.1. Călători sosiţi la casa de bilete în interval de 10 minute pentru ziua de Vineri.
Călători Călători Călători

Interval Interval Interval
sosiţi sosiţi sosiţi
4:00-4:10 0 10:40-10:50 85 17:20-17:30 130
4:10-4:20 2 10:50-11:00 40 17:30-17:40 110
4:20-4:30 6 11:00-11:10 40 17:40-17:50 68
4:30-4:40 2 11:10-11:20 45 17:50-18:00 69
35
4:40-4:50 12 11:20-11:30 50 18:00-18:10 49
4:50-5:00 18 11:30-11:40 51 18:10-18:20 43
5:00-5:10 12 11:40-11:50 68 18:20-18:30 104
5:10-5:20 26 11:50-12:00 63 18:30-18:40 149
5:20-5:30 64 12:00-12:10 33 18:40-18:50 177
5:30-5:40 74 12:10-12:20 55 18:50-19:00 185
5:40-5:50 61 12:20-12:30 131 19:00-19:10 142
5:50-6:00 25 12:30-12:40 191 19:10-19:20 128
6:00-6:10 20 12:40-12:50 213 19:20-19:30 117
6:10-6:20 22 12:50-13:00 183 19:30-19:40 85
6:20-6:30 26 13:00-13:10 152 19:40-19:50 78
6:30-6:40 52 13:10-13:20 140 19:50-20:00 76
6:40-6:50 51 13:20-13:30 150 20:00-20:10 55
6:50-7:00 70 13:30-13:40 180 20:10-20:20 83
7:00-7:10 111 13:40-13:50 274 20:20-20:30 110
7:10-7:20 74 13:50-14:00 301 20:30-20:40 90
7:20-7:30 31 14:00-14:10 180 20:40-20:50 55
7:30-7:40 47 14:10-14:20 144 20:50-21:00 75
7:40-7:50 32 14:20-14:30 121 21:00-21:10 20
7:50-8:00 24 14:30-14:40 155 21:10-21:20 0
8:00-8:10 39 14:40-14:50 180 21:20-21:30 0
8:10-8:20 41 14:50-15:00 118 21:30-21:40 0
8:20-8:30 34 15:00-15:10 147 21:40-21:50 12
8:30-8:40 50 15:10-15:20 192 21:50-22:00 10
8:40-8:50 45 15:20-15:30 220 22:00-22:10 63
8:50-9:00 70 15:30-15:40 180 22:10-22:20 65
9:00-9:10 80 15:40-15:50 243 22:20-22:30 80
9:10-9:20 60 15:50-16:00 215 22:30-22:40 70
9:20-9:30 70 16:00-16:10 163 22:40-22:50 47
9:30-9:40 61 16:10-16:20 154 22:50-23:00 44
9:40-9:50 27 16:20-16:30 176 23:00-23:10 65
9:50-10:00 33 16:30-16:40 220 23:10-23:20 45
10:00-10:10 70 16:40-16:50 213 23:20-23:30 60
10:10-10:20 105 16:50-17:00 171 23:30-23:40 40
10:20-10:30 104 17:00-17:10 90 23:40-23:50 0
10:30-10:40 95 17:10-17:20 126 23:50-00:00 0
36
Număr de călători serviţi
0
50
100
150
200
250
300
4:00-4:10
350
4:30-4:40
5:00-5:10
5:30-5:40
6:00-6:10
6:30-6:40
7:00-7:10
7:30-7:40
8:00-8:10
8:30-8:40
9:00-9:10
9:30-9:40
10:00-10:10
10:30-10:40
11:00-11:10
11:30-11:40
12:00-12:10
12:30-12:40
37
13:00-13:10
Figura 2.3.1.1. Fluxul de Intervale

13:30-13:40
călători sosiţi în
14:00-14:10
14:30-14:40
sosire 15:00-15:10
15:30-15:40
16:00-16:10
16:30-16:40
staţie în călători
17:00-17:10
17:30-17:40
18:00-18:10
intervalul „Vineri.”
18:30-18:40
19:00-19:10
19:30-19:40
20:00-20:10
20:30-20:40
21:00-21:10
21:30-21:40
Fluxul de călători sosiţi în staţia de serv ire
22:00-22:10
22:30-22:40
23:00-23:10
23:30-23:40
Tabelul 2.3.1.2. Călători sosiţi la casa de bilete în interval de 10 minute pentru zile de Sâmbătă şi
Duminică.

4:00-4:10 0 10:40-10:50 81 17:20-17:30 45
4:10-4:20 0 10:50-11:00 31 17:30-17:40 40
4:20-4:30 1 11:00-11:10 75 17:40-17:50 24
4:30-4:40 5 11:10-11:20 50 17:50-18:00 30
4:40-4:50 13 11:20-11:30 51 18:00-18:10 42
4:50-5:00 12 11:30-11:40 41 18:10-18:20 32
5:00-5:10 15 11:40-11:50 74 18:20-18:30 36
5:10-5:20 33 11:50-12:00 44 18:30-18:40 42
5:20-5:30 72 12:00-12:10 24 18:40-18:50 53
5:30-5:40 103 12:10-12:20 60 18:50-19:00 62
5:40-5:50 61 12:20-12:30 99 19:00-19:10 33
5:50-6:00 31 12:30-12:40 144 19:10-19:20 52
6:00-6:10 22 12:40-12:50 163 19:20-19:30 57
6:10-6:20 28 12:50-13:00 130 19:30-19:40 40
6:20-6:30 32 13:00-13:10 128 19:40-19:50 31
6:30-6:40 79 13:10-13:20 115 19:50-20:00 26
6:40-6:50 91 13:20-13:30 125 20:00-20:10 41
6:50-7:00 98 13:30-13:40 110 20:10-20:20 52
7:00-7:10 67 13:40-13:50 185 20:20-20:30 60
7:10-7:20 69 13:50-14:00 165 20:30-20:40 60
7:20-7:30 24 14:00-14:10 91 20:40-20:50 40
7:30-7:40 47 14:10-14:20 77 20:50-21:00 30
7:40-7:50 44 14:20-14:30 83 21:00-21:10 10
7:50-8:00 34 14:30-14:40 80 21:10-21:20 0
8:00-8:10 30 14:40-14:50 67 21:20-21:30 0
8:10-8:20 73 14:50-15:00 57 21:30-21:40 0
8:20-8:30 63 15:00-15:10 45 21:40-21:50 4
8:30-8:40 60 15:10-15:20 114 21:50-22:00 10
8:40-8:50 55 15:20-15:30 90 22:00-22:10 37
8:50-9:00 70 15:30-15:40 85 22:10-22:20 40
9:00-9:10 90 15:40-15:50 91 22:20-22:30 55
9:10-9:20 62 15:50-16:00 100 22:30-22:40 45
9:20-9:30 70 16:00-16:10 68 22:40-22:50 59
9:30-9:40 37 16:10-16:20 54 22:50-23:00 50
9:40-9:50 29 16:20-16:30 76 23:00-23:10 40
9:50-10:00 33 16:30-16:40 78 23:10-23:20 40
10:00-10:10 75 16:40-16:50 86 23:20-23:30 25
10:10-10:20 81 16:50-17:00 57 23:30-23:40 15
10:20-10:30 91 17:00-17:10 40 23:40-23:50 10
10:30-10:40 96 17:10-17:20 35 23:50-00:00 0
38
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
4:00-4:10
200
4:30-4:40
5:00-5:10
5:30-5:40
6:00-6:10
6:30-6:40
7:00-7:10
7:30-7:40
8:00-8:10
8:30-8:40
9:00-9:10
9:30-9:40
10:00-10:10
10:30-10:40
11:00-11:10
11:30-11:40
39
12:00-12:10
12:30-12:40
13:00-13:10
13:30-13:40
14:00-14:10
14:30-14:40
15:00-15:10
15:30-15:40
16:00-16:10
16:30-16:40
Intervale sosire călători
17:00-17:10
17:30-17:40
Figura 2.3.1.2. Fluxul de călători sosiţi în staţie în intervalul „Sâmbătă şi Duminică.”
18:00-18:10
18:30-18:40
19:00-19:10
Fluxul de călători sosiţi in staţia de servire
19:30-19:40
20:00-20:10
20:30-20:40
21:00-21:10
21:30-21:40
22:00-22:10
22:30-22:40
23:00-23:10
Tabelul 2.3.1.3. Călători sosiţi la casa de bilete în interval de 10 minute pentru zile de Luni-Joi.

4:00-4:10 0 10:40-10:50 70 17:20-17:30 70
4:10-4:20 0 10:50-11:00 35 17:30-17:40 25
4:20-4:30 0 11:00-11:10 45 17:40-17:50 38
4:30-4:40 3 11:10-11:20 50 17:50-18:00 73
4:40-4:50 12 11:20-11:30 45 18:00-18:10 38
4:50-5:00 15 11:30-11:40 51 18:10-18:20 43
5:00-5:10 13 11:40-11:50 61 18:20-18:30 48
5:10-5:20 29 11:50-12:00 42 18:30-18:40 65
5:20-5:30 56 12:00-12:10 29 18:40-18:50 73
5:30-5:40 74 12:10-12:20 78 18:50-19:00 68
5:40-5:50 57 12:20-12:30 113 19:00-19:10 66
5:50-6:00 25 12:30-12:40 170 19:10-19:20 67
6:00-6:10 20 12:40-12:50 188 19:20-19:30 56
6:10-6:20 14 12:50-13:00 134 19:30-19:40 56
6:20-6:30 38 13:00-13:10 120 19:40-19:50 45
6:30-6:40 84 13:10-13:20 135 19:50-20:00 56
6:40-6:50 96 13:20-13:30 160 20:00-20:10 36
6:50-7:00 80 13:30-13:40 120 20:10-20:20 42
7:00-7:10 109 13:40-13:50 173 20:20-20:30 70
7:10-7:20 93 13:50-14:00 164 20:30-20:40 55
7:20-7:30 71 14:00-14:10 96 20:40-20:50 40
7:30-7:40 50 14:10-14:20 88 20:50-21:00 50
7:40-7:50 31 14:20-14:30 118 21:00-21:10 10
7:50-8:00 40 14:30-14:40 59 21:10-21:20 0
8:00-8:10 29 14:40-14:50 111 21:20-21:30 0
8:10-8:20 40 14:50-15:00 77 21:30-21:40 0
8:20-8:30 47 15:00-15:10 68 21:40-21:50 3
8:30-8:40 45 15:10-15:20 134 21:50-22:00 10
8:40-8:50 50 15:20-15:30 135 22:00-22:10 49
8:50-9:00 48 15:30-15:40 120 22:10-22:20 60
9:00-9:10 65 15:40-15:50 93 22:20-22:30 60
9:10-9:20 65 15:50-16:00 108 22:30-22:40 45
9:20-9:30 55 16:00-16:10 67 22:40-22:50 45
9:30-9:40 64 16:10-16:20 58 22:50-23:00 35
9:40-9:50 33 16:20-16:30 92 23:00-23:10 40
9:50-10:00 33 16:30-16:40 126 23:10-23:20 40
10:00-10:10 52 16:40-16:50 118 23:20-23:30 40
10:10-10:20 93 16:50-17:00 68 23:30-23:40 40
10:20-10:30 65 17:00-17:10 73 23:40-23:50 20
10:30-10:40 115 17:10-17:20 31 23:50-00:00 0
40
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
4:00-4:10
4:30-4:40
5:00-5:10
5:30-5:40
6:00-6:10
6:30-6:40
7:00-7:10
7:30-7:40
8:00-8:10
8:30-8:40
9:00-9:10
9:30-9:40
10:00-10:10
10:30-10:40
11:00-11:10
11:30-11:40
41
12:00-12:10
12:30-12:40
Figura 2.3.1.3. Fluxul de călători sosiţiInterv

13:00-13:10
13:30-13:40
în staţieale
14:00-14:10
14:30-14:40
în intervalul 15:00-15:10
15:30-15:40
16:00-16:10
16:30-16:40
călători
sosire „Luni-Joi.”
17:00-17:10
17:30-17:40
18:00-18:10
18:30-18:40
19:00-19:10
19:30-19:40
Flu x u l de c ă lă to ri sosiţi in sta ţia d e se rvire
20:00-20:10
20:30-20:40
21:00-21:10
21:30-21:40
22:00-22:10
22:30-22:40
23:00-23:10
Din diagramele fluxului de călători sosiţi în staţie se pot observa vârfuri ale fluxului de
călători sosiţi în staţie, astfel că:
• Pentru intervalul „Vineri” sunt înregistrate mai multe vârfuri. Cel mai pronunţat dintre ele
înregistrându-se în intervalul orar 13:50-14:00 cu un număr de 301 călători sosiţi în staţie.
Primul vârf al intervalului este înregistrat în intervalul orar 5:30-5:40 cu un număr de 74 de
călători sosiţi în staţie. Ultimul vârf al intervalului este înregistra în intervalul orar 22:20-
22:30 cu un număr de 80 călători sosiţi în staţie.
• Pentru intervalul „Sâmbătă şi Duminică” cel mai ridicat vârf este cel din intervalul orar
13:40-13:50 când în staţie au sosit 185 de călători. Primul vârf al acestui interval este cel
corespunzător intervalului orar 5:30-5:40 cu un număr de 103 călători sosiţi în staţie, iar
ultimul vârf al intervalului este cel din intervalul orar 22:40-22:50 cu 59 de călători sosiţi în
staţie.
• Pentru intervalul „Luni-Joi” vârful cel mai pronunţat are loc în intervalul orar 12:40-12:50
cu 188 de călători sosiţi în staţie. În primul vârf al intervalului au sosit în staţie 74 de
călători în intervalul orar 5:30-5:40, iar ultimul vârf al intervalului a înregistra un număr de
60 de călători sosiţi în staţie în intervalul orar 22:10-22:30.
Cel mai încărcat interval din punct de vedere al fluxului de călători sosiţi în staţie este intervalul
„Vineri”.
Pentru toate cele trei diagrame se observă că vârful cel mai ridicat al fluxului de călători
sosiţi în staţie este înregistrat în intervalul orar 12:00-14:00. Acest lucru e foarte bine de ştiut
deoarece în acest interval orar avem nevoie de capacitate maximă a caselor de bilete pentru a
putea deservi toţi călătorii sosiţi în staţie.
Primul şi ultimul vârf ale intervalelor ne ajută la stabilirea capacităţii necesare pentru
deservirea călătorilor la începutul zilei, respectiv la sfârşitul zilei.
42
CAPITOLUL 3
3. PROIECTAREA BAZEI DE DATE SI A PRINCIPALELOR RUTINE FUNCŢIONALE.
3.1. Modele de date.

Trecerea de date către informaţie presupune un proces de structurare şi de prelucrare a
datelor astfel încât acestea să reflecte cât mai fidel realitatea înconjurătoare. Instrumentul prin care
se realizează identificarea conţinutului informaţional al uni set de date îl constituie modelul de
date.
Orice model de date conţine:
1. un set de reguli pentru descrierea datelor.
2. un set de reguli pentru prelucrarea datelor.
Primul set de reguli este utilizat de sistemul de gestiune a bazelor de date pentru definirea
modelului conceptual. Prin aceste reguli se definesc elementele care compun modelul conceptual,
restricţiile şi relaţiile dintre date.
Al doi-lea set cuprinde funcţia de manipulare a datelor.
Exemplu: sortări de date, filtrări, interogări, actualizarea datelor, ştergerea datelor, etc.
Într-un model de date acestea pot fi slab tipizate sau puternic tipizate. Bazele de date slab
tipizate acceptă introducerea unor date de diferite tipuri, dar nu permit o prelucrare a acestora.
Bazele de date puternic tipizate, deşi sunt mai rigide au proprietăţile unor accesări şi prelucrări
mult mai facile.
Tipizarea bazelor de date se realizează prin intermediul procesului de abstractizare prin
care se reţin doar datele fundamentale şi comune pentru obiectele modelate. Abstractizarea se
realizează prin două procedee: generalizare şi agregare.
1. Generalizarea reprezintă procedeul prin care unor obiecte cu aceleaşi caracteristici sau
unor tipuri de obiecte li se asociază un singur tip generic definitoriu pentru toate
elementele componente. Există două tipuri de generalizări:
 Generalizarea obiect-tip prin intermediul căreia unui set de obiecte i se asociază
un anumit tip şi poartă numele de clasificare. Opusul clasificării îl reprezintă
instanţierea – unui anumit obiect i se alocă un tip.
 Generalizarea tip-tip prin aceasta unor tipuri deja existente de date care pot diferi
prin anumite caracteristici li se alocă un tip generic care moşteneşte doar
caracteristicile comune tipurilor care l-au generat. Opusul generalităţii tip-tip îl
reprezintă specializarea. Prin specializare unui anumit tip i se alocă trăsături
suplimentare.
43
2. Agregarea. Prin agregare se creează noi tipuri pornind de la mai multe componente.
Componentele pot fi la rândul lor individuale sau pot fi formate din mai multe
subcomponente.
3.1.1. Entităţi şi relaţii între entităţi.

Entitatea reprezintă o realitate obiectivă descrisă prin intermediul caracteristicilor care o
compun. Modelul conceptual al unei baze de date se defineşte prin descrierea tuturor entităţilor
componente şi a legăturilor dintre ele.
Există 3 tipuri de relaţii între entităţi:
1. Relaţia de tipul 1:1 conform acesteia unei entităţi de un anumit tip îi poate corespunde
o singură entitate de alt tip.
2. Relaţia de tipul 1:n ( unul la mai mulţi) unei entităţi de un anumit tip poate să-i
corespundă mai multe entităţi din cel de-al doi–lea tip.
3. Relaţia de tipul m:n ( mai mulţi la mai muţi) unei entităţi din primul tip îi corespund
mai multe entităţi de al doi-lea tip şi reciproc.
3.2.Baze de date relaţionale.
Sunt cele mai răspândite la momentul actual, din această categorie făcând parte ACCES,
ORACLE, FOX PRO, SQL SERVER. Au ca fundament modelul relaţional al datelor în care
acestea se grupează pe relaţii (tabele).
Avantajele bazelor de date relaţionale sunt următoarele:
• O redundanţă minimă necesară pentru stocarea datelor;
• Eliminarea celor 3 tipuri de anomalii - la inserare, la ştergere şi la actualizare;
• Utilizarea unor limbaje de acces la date cu o mare putere de analiză;
• Utilizarea unor metode de interconexiune şi schimb al datelor care face posibil ca o aceeaşi
bază de date să fie utilizată de programe diferite.
Componentele modelului relaţional:
1. Domeniul – reprezintă o mulţime de valori pe care poate să le ia datele din baza de
date. Domeniile pot fi explicite şi implicite.
Cele explicite conţin o listă de valori admisibile pentru o anumită dată. Domeniile
implicite se definesc printr-un set de reguli pe care trebuie să le îndeplinească
datele. Domeniile pot fi standardizate sau generale. Cele standardizate sunt definite
de fiecare sistem de gestiune a bazelor de date în parte. Cele generale sunt definite
de către utilizator şi pot include fişiere text, muzică, etc.
44
2. Relaţia. Produsul cartezian al mai multor domenii formează un tuplu. Tuplul este
constituit dintr-o succesiune de valori, fiecare aparţinând unui anumit domeniu. Nu
toate tuplurile au o semnificaţie care să corespundă realităţii. Mulţimea tuplurilor
formează relaţia.
Într-o relaţie se respectă 2 condiţii:
• Nu există 2 tupluri identice, oricare 2 tupluri diferind prin cel puţin o
valoare;
• Ordinea tuplurilor într-o relaţie nu are relevanţă.
Numărul tuplurilor dintr-o relaţie defineşte cardinalul relaţiei. Cardinalul
reprezintă numărul valorilor dintr-un tuplu.
3. Atributul reprezintă utilizarea unui domeniu sub un anumit nume. Există 2 tipuri de
atribute mai importante şi anume cheia primară şi cheile externe.
• Cheia primara reprezintă câmpul care respectă 2 condiţii:
a. Asigură identificarea în mod unic a tuplurilor din relaţie, nu pot
exista 2 tupluri cu aceeaşi valoare a cheii primare.
b. Setul de atribute componente este neredundant, eliminarea unui
atribut din set duce la pierderea caracteristicilor anterioare.
• Cheia externă reprezintă atributul care ia valoare dintre valorile altui atribut
care într-o altă relaţie îndeplineşte rol de cheie primară sau valori nule.
Legătura dintre tabele se stabileşte pe baza relaţiilor dintre cheile primare şi cheile externe.
Există 2 modalităţi de realizare a legăturilor:
1. Prin propagarea cheilor dintr-o tabelă în alta, caz în care se realizează legături de tipul 1:1
sau 1:∞.
2. Prin intermediul unei tabele de legătură. Reprezintă relaţiile de tipul n:m.
4. Schema de relaţie se defineşte prin numele relaţiei respective urmat între
paranteze de numele atributelor care compun relaţia respectivă. În schema de
relaţie cheia primară se subliniază cu linie continuă, iar cheile externe cu linie
întreruptă.
3.2.1.Modelul entitate asociere pentru definirea bazei de date.
Modelul entitate asociere are la bază definirea semantică a entităţilor şi stabilirea
legăturilor dintre entităţi.
Entitatea reprezintă orice obiect modelat al lumii reale care se rescrie prin atributele sale.
Entităţile de acest tip se grupează în tipuri de entităţi rezultând un model generalizat pentru
entitatea respectivă. Entităţile se denumesc de regulă prin substantive.
45
Asocierea reprezintă legătura care se poate stabili între entităţi . Asocierile se denumesc de regulă
prin verbe. Ele pot să aibă şi atribute proprii care nu aparţin entităţilor participante în asociere.
În funcţie de numărul entităţilor participante în asociere avem.
1) Asocieri unare, participă o singură entitate. Legătura se face de la o entitate la ea însăşi.
2) Asocieri binare, legătura se face între două entităţi.
3) Asocieri multiple, legătura se face între 3 sau mai multe entităţi.
Entităţile participă în asociere cu diferite cardinalităţi. Cardinalitatea arată de câte ori un tip de
entitate poate să participe într-o asociere. Pentru orice entitate se stabilesc două cardinalităţi (a,b).
 a – cardinalitate minimă, arată numărul cel mai mic în care o entitate participă în
asociere:
 b – cardinalitate maximă, arată numărul cel mai mare în care o entitate poate
participa în asociere. a,b ∈ {0,1,n}.
În asocieri entităţile pot să joace 1 sau mai multe roluri care definesc modalitatea prin care
acestea participă în asociere. De regulă o entitate are un singur rol, dar pot fi şi situaţii în care
aceeaşi entitate poate să joace mai multe roluri.
În cazul în care entităţile joacă rol singular acesta nu se mai scrie. Dacă joacă roluri
multiple este obligatoriu sa fie scris.
3.2.2. Reguli de normalizare.

După definirea entităţilor şi asocierilor, stabilirea cardinalităţilor şi a rolului se trece la crearea
relaţiilor care sunt aduse în forme normale:
1) fiecărei entităţi din model îi este asociată o relaţie în care se includ toate atributele entităţii
respective, identificatorul entităţii devenind cheie primară a relaţiei.
2) Dacă într-o asociere fiecare relaţie intervine cu cardinalitatea 0,1 sau 1,1 atunci una din
relaţii preia identificatorul celeilalte devenind astfel cheie externă.
3) Daca într-o asociere o relaţie R1 intervine cu cardinalitate 0,1 sau 1,1 iar relaţia R2
intervine cu cardinalitatea 0,n sau 1,n atunci relaţia R1 preia identificatorul relaţiei R2
devenind cheie externă.
4) Dacă într-o asociere relaţia intervine cu cardinalitatea 0,n sau 1,n atunci se creează o nouă
relaţie care cuprinde identificatorul relaţiei din asociere cât şi atributele proprii asocierii.
De regulă atributele proprii asocierii se transferă în relaţia care preia atributul cu rol de
identificator.
46
3.3. Prezentarea schematică a bazei de date.
Trenuri Circulaţie Staţii

• Număr Tren • Număr tren • Cod staţie
1,1 0,n • Denumire
• Rangul trenului • Cod staţie
1,n 1,1 Expediază
• Număr vagoane • Dată circulaţie • Tipul staţiei
Circulă
cls.1 • Oră sosire • Distanţe
• Număr vagoane • Oră plecare
cls.2 • Staţie expediţie
• Număr locuri în • Staţie destinaţie 1,1 0,n
vagon • Staţii de oprire pe Soseşte
parcurs
1,n 0,n 0,n
Transportă
1,n
Bilete
• Serie şi număr
bilet 1,n
Expediţie
• Oră plecare
• Oră sosire
1,n
• Dată circulaţie Destinaţie
• Număr tren
• Staţie expediţie
• Staţie destinaţie
• Clasa
• Numărul
vagonului
• Număr loc în
vagon
• Distanţa
Kilometrică
47
Între tabelele ,,Trenuri” şi ,,Staţii” am introdus o tabelă de legătură numită ,,Circulaţie”. Această
tabelă de legătură preia cheia primară sau identificatorul unic atât a tabelei „Trenuri” cât şi a
tabelei „Staţii”.
Între tabela „Trenuri” şi tabela „Circulaţie” am realizat o asociere binară, în care
entităţile au rol singular denumită „Circulă”, in care:
• Tabela „Trenuri” intervine cu, cardinalitatea 1,n, adică intră în asociere de minim o dată şi
de maxim n ori;
• Tabela „Circulaţie” intra in asociere cu o cardinalitate 1,1 , adică intră în asociere de
minim o dată si de maxim tot o dată.
Între tabela „Staţii” şi tabela „Circulaţie” am realizat o asociere binară, în care entităţile au
rol dublu, fiind denumite „Expediază”, respectiv „Soseşte”, asta deoarece o staţie poate fi atât
staţie de expediţie cât şi staţie de destinaţie, în care:
• Tabela „Circulă” intră în asociere cu o cardinalitate 1,1 , adică intră în asociere de minim
o dată şi de maxim tot o dată;
• Tabela „Staţii” intră în asocierea cu aceeaşi cardinalitate şi anume 0,n, adică intră în
asociere de minim 0 ori şi de maxim n ori, asta deoarece o staţie poate fi sau nu staţie de
expediţie sau de destinaţie.
Între tabela „Circulaţie” şi tabela „Bilete” am realizat o asociere binară denumită
„Transportă”, în care:
• Tabela „Circulaţie” intervine în asociere cu o cardinalitate 1,n , adică participă în asociere
de minim o dată şi de maxim n ori;
• Tabela „Bilete” intervine în asociere cu o cardinalitate 1,n . adică participă în asociere de
minim o dată şi de minim n ori.
Între tabela „Staţii” şi tabela „Bilete” am realizat o asociere binară, în care entităţile au rol
dublu, fiind denumite „Expediţie”, respectiv „Destinaţie” , argumentul fiind acelaşi ca şi la
asocierea dintre tabelele „Circulaţie” şi „Staţii”, în care:
• Tabela „Bilete” intervine în asociere cu o cardinalitate 1,n , adică participă în asociere de
minim o dată şi de maxim n ori;
• Tabela „Staţii” intră în asociere cu cardinalitatea 0,n , adică participă în asociere de minim
o ori şi de maxim n ori, asta deoarece o staţie poate fi sau nu staţie de expediţie sau de
destinaţie pentru un bilet de călătorie.
48
3.4. Prezentarea bazei de date.
Trenuri( Număr tren, Rangul trenului, Număr vagoane cls. 1, Număr vagoane cls.2,
Număr locuri în vagon)
Staţii( Cod staţie, Denumire staţie, Tipul staţiei, Distanţă Kilometrică)
Circulaţie( Număr tren, Cod staţie, Dată circulaţie, Staţie expediţie, Staţie destinaţie, Staţii
oprire pe parcurs, Oră plecare, Oră sosire)
Bilete(Serie şi număr bilet, Staţie plecare, Staţie destinaţie, Număr Tren, Cod staţie, Oră
plecare, Oră sosire, Dată circulaţie, Clasa, Număr vagon, Număr loc în vagon, Distanţă
Kilometrică)
3.4.1. Caracteristicile câmpurilor.

Pentru fiecare câmp al tabelului se specifică 3 caracteristici, dintre care primele două sunt
obligatorii, şi anume:
• Field Name (denumirea câmpului)
• Data Type (tipul câmpului)
• Description (descrierea câmpului, opţional)
Tipul câmpului poate fi unul din următoarele:
• Text – pentru şiruri de caractere;
• Memo – pentru texte lungi;
• Number – pentru numere;
• Date/Time – pentru date calendaristice;
• Currency – pentru unităţi monetare;
• AutoNumber – pentru numere întregi care îşi măresc în mod automat valorile;
• Yes/No – pentru valori logice;
• OLE Object – pentru imagini, sunete, etc. ;
• Hyperlink – pentru adrese Hyperlink;
• Lookup Wizard – proprietatea câmpului prin care valorile lui pot fi selectate din alt tabel.
49
Caracteristicile câmpurilor pentru tabela „Trenuri”.
• Număr tren – tipul câmpului este de tip text cu lungimea de maxim 5 caractere ( depinde
de rangul trenului)
• Rangul trenului – tipul câmpului este text
• Număr vagoane cls.1 – tipul câmpului este number ( număr întreg cu lungimea de un
caracter, deoarece într-un tren numărul vagoanelor de clasa 1 este de obicei de cel mult 3
vagoane.)
• Număr vagoane cls. 2 – tipul câmpului este number ( la fel ca mai sus, doar lungimea
poate avea 2 caractere)
• Număr locuri în vagon – tipul câmpului este number ( poate fi formatat la un număr de
maxim trei caractere, numere întregi)
Caracteristicile câmpurilor pentru tabela „Staţii” :
• Cod staţie – tipul câmpului este number ( codul staţiilor este format din 5 cifre, deci poate
fi formatat la un număr de 5 caractere, numere întregi)
• Denumire staţie – tipul câmpului este text
• Tipul staţiei – tipul câmpului este text
• Distanţă Kilometrică – tipul câmpului este number.
Caracteristicile câmpurilor pentru tabela „Circulaţie”:
• Dată circulaţie – tipul câmpului este Date/Time ( poate fi ales formatul datei)
• Oră plecare – tipul câmpului este Date/Time ( poate fi ales formatul orei)
Caracteristicile câmpurilor pentru tabele „Bilete”:
• Serie şi număr bilet – tipul câmpului este text ( numărul caracterelor poate fi fixat la 8)
• Clasa – tipul câmpului este number format dintr-un singur caracter, număr întreg.
50
3.5. Algoritm necesar alegerii rutei de transport cu maxim două transbordări.
Pentru a se elibera o legitimaţie de călătorie între o staţie de expediţie şi o staţie de
destinaţie cu maxim două transbordări pe parcurs se urmează algoritmul următor:
În prealabil călătorul alege staţia de plecare, staţia de destinaţie şi data plecării.
Pasul 1. Pentru data selectată, între staţia de plecare şi staţia de destinaţie caută trenuri cu
legătură directă. Dacă există trenuri cu legătură directă salt la Pasul 4. Dacă nu există salt la
Pasul 2.
Pasul 2. pentru data selectată, între staţia de plecare şi staţia de destinaţie caută trenuri cu o
transbordare pe parcurs. Dacă există trenuri cu o transbordare pe parcurs salt la Pasul 4. Dacă nu
există salt la Pasul 3.
Pasul 3. Pentru data selectată, între staţia de plecare şi staţia de destinaţie caută trenuri cu
două transbordări pe parcurs. Dacă există trenuri cu două transbordări pe parcurs salt la Pasul 4.
Dacă nu există salt la Pasul 7.
Pasul 4. Listează trenurile pentru direcţia dorită care pleacă la un interval de minim
5minute. După ce călătorul a selectat numărul trenului/trenurilor, rangul şi ora plecării, pentru fie
legătură directă sau o transbordare pe parcurs sau două transbordări pe parcurs salt la Pasul 5.
Pasul 5. Listează, pentru trenul/trenurile selectate la Pasul 4, numărul de vagoane din tren,
clasa şi locurile libere în vagon. După ce călătorul a selectat vagonul, clasa şi locul dorit salt la
Pasul 6.
Pasul 6. Tipăreşte legitimaţie de călătorie fie pentru legătură directă (bilet) sau o
transbordare pe parcurs (bilet +o anexă) sau două transbordări pe parcurs (bilet+2 anexe).
Pasul 7. Stop.
51
52
Capitolul 4
4. SIMULAREA NUMERICĂ PE CALCULATOR
4.1 Platforma de simulare numerică ARENA. Prezentare generală. Elemente de bază ale
modelării şi simulării sistemelor de servire în masă.
Platforma software ARENA 9.0 este dedicată modelării şi simulării numerice a sistemelor
de servire în masă, cu evenimente discrete. Cadrul general al realizării modelelor de simulare este
redat în figura 4.1.1.
Zona de
editare a
modelului
Zona de
date ale
modelului
Module cu
blocuri
funcţionale
Fig. 4.1.1. Cadrul general al platformei software ARENA
53
Blocurile funcţionale reprezintă elementele prin intermediul cărora se definesc procesele
de simulat. Blocurile funcţionale se transferă în zona de editare a modelului prin glisare din
modulul corespunzător (fig. 4.1.2).
Blocurile se interconectează în succesiunea logică a modelului prin intermediul
conectorilor.
Buton de salvare a
modelului
Buton de rulare a
simulării
Conector dintre
blocuri funcţionale
Bloc funcţional
Fig. 4.1.2 Elemente ale modelului şi operaţii de bază
În zona de date a modelului sunt evidenţiaţi parametrii blocului funcţional selectat sau ai
altor elemente componente ale modelului.
54
Blocurile funcţionale sunt parcurse de entităţi (cereri de servire). Entităţilor li se asociază
un tip, corespunzător modelului de simulare. Într-un model de simulare pot exista mai multe tipuri
de entităţi în acelaşi timp.
Salvarea unui model de simulare se realizează prin apăsarea icoanei Save din bara de
meniu Standard sau prin succesiunea de selecţii File>Save.
Rularea unui experiment de simulare se realizează prin acţionarea butonului Run din bara de
meniu sau prin succesiunea de selecţii Run>Go. Viteza de animaţie în cursul simulării se ajustează
apăsând tasta < pentru micşorarea vitezei sau > pentru mărirea ei. Controlul parametrilor
experimentelor de simulare se realizează cu opţiunea Run>Setup.(fig. 4.1.3).
Principalii parametri de conducere a experimentelor de simulare sunt:
• durata simulării
• perioada regimului tranzitoriu (warm up)
• condiţia de întrerupere a simulării
• numărul experimentelor independente
• iniţializările care se fac între experimente.
Fig. 4.1.3 Definirea parametrilor experimentelor de simulare

La sfârşitul unei simulări se pot vizualiza rezultatele simulării, care conţin informaţii
privind staţiile de servire (resurse), şirurile de aşteptare, entităţile din sistem (cererile de servire),
procesele care au avut loc (fig. 4.1.4).
55
Fig. 4.1.4 Rezultate ale simulării
56
4.2. Module şi blocuri funcţionale de bază
• CREATE
Descriere:
Blocul CREATE reprezintă punctul de intrare (generare) a cererilor (entităţilor) în modelul de
simulare. Entităţile sunt create utilizând repartiţii ale intervalelor dintre sosiri sau un anumit orar.
Utilizări
• sosirea călătorilor în agenţia de voiaj
Caracteristici:
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului.
Entity Type Tipul entităţilor generate (numele entităţilor).
Type Tipul fluxului entităţilor generate. Tipurile disponibile sunt
Random (pentru repartiţia exponenţial-negativă), Schedule
(utilizează o repartiţie exponenţial-negativă cu medie variabilă
conform unui anumit orar), Constant (valoare constantă a
intervalului dintre entităţi) şi Expression (diverse repartiţii ale
intervalelor dintre sosiri).
Value Determină media repartiţiei exponenţial-negative (cazul Random)
sau valoare constantă (cazul Constant) a intervalelor dintre sosiri.
Schedule Name Numele orarului utilizat pentru modelarea sosirilor. Se utilizează
doar pentru tipul Schedule.
Expression Repartiţia utilizată pentru modelarea intervalelor dintre sosiri. Se
utilizează pentru tipul Expression.
Units Unitatea de timp pentru intervalele dintre sosiri şi pentru prima
sosire.
Entities per Arrival Numărul de entităţi sosite simultan.
Max Arrivals Numărul maxim de entităţi care vor fi generate în experimentele
de simulare. Când această valoare este atinsă, generarea entităţilor
încetează.
First Creation Momentul generării primei entităţi.
• DISPOSE
57
Descriere:
Blocul DISPOSE reprezintă punctul de ieşire a entităţilor din modelul de simulare. Datele
statistice privind entităţile sunt colectate înainte de eliminarea entităţilor din model.
Utilizări:
• ieşirea călătorilor din agenţia de voiaj
Caracteristici
Name Numele blocului funcţional în cadrul modelului
Record Entity Statistics Determină dacă datele statistice ale entităţilor vor fi
înregistrate. Datele statistice privesc duratele de aşteptare şi
totale petrecute în sistem, costurile de aşteptare şi cele totale
• PROCESS
Descriere:
58
Blocul PROCESS este utilizat pentru modelarea proceselor de servire a entităţilor. Blocul dispune
de opţiuni privind condiţiile de ocupare/eliberare a staţiilor de servire.
Utilizări:
• modelarea procesului de emitere a legitimaţiilor de călătorie, inclusiv aşteptarea călătorilor
Caracteristici:
Type Tipul blocului funcţional. În cazul tipului Standard, toate
elementele definitorii ale procesului sunt stocate în cadrul blocului
funcţional sub forma unei acţiuni specifice. Tipul Submodel
indică faptul că blocul funcţional va include un subprogram
format dintr-un anumit număr de alte blocuri funcţionale,
înlănţuite logic.
Action Natura procesului care are loc în cadrul blocului funcţional. Delay
întârzie cererile (entităţile) fără să solicite nici o resursă (canal de
servire). Seize Delay determină alocarea unei resurse (staţii de
servire), trecerea unei durate de desfăşurare a procesului, iar
eliberarea resursei se va face ulterior. Size Delay Release
specifică alocarea resursei cerute, desfăşurarea procesului de
servire şi eliberarea resursei. Deley Release indică desfăşurarea
unui proces şi eliberarea resursei anterior ocupate.
Priority Nivelul priorităţii pe care le au entităţile care aşteaptă în blocul
funcţional faţă de alte entităţi din sistem pentru ocuparea
resurselor cerute. Nu este valabilă pentru procese de tip Delay,
Delay Release sau Submodel.
Resources Lista resurselor necesare desfăşurării proceselor din blocul
funcţional. Nu este valabilă pentru procese de tip Delay sau
Submodel.
Delay Type Repartiţia duratelor procesului de servire.
Units Unitatea de măsură a duratelor procesului.
Allocation Determină modul de alocare a duratelor şi costurilor asociate
procesului de servire către entitate (cererea de servire). Tipurile de
alocare sunt: Value Added, Non Value Added, Transfer, Wait şi
Other.
Minimum Valoarea minimă a duratelor proceselor pentru repartiţia uniformă
sau triunghiulară.
59
Value Parametru reprezentând media duratelor de servire pentru
repartiţia normală, durata de servire constantă sau modulul
repartiţiei triunghiulare.
Maximum Valoarea maximă a duratelor proceselor pentru repartiţia uniformă
sau triunghiulară.
Std Dev Abaterea medie pătratică pentru repartiţia normală.
Expression Expresie după care se evaluează duratele de servire.
Report Statistics Modul de culegere şi stocare a datelor statistice privind procesul
de servire.
Caracteristicile resurselor alocate proceselor:

Type Specificarea tipului resurselor utilizate (individuală sau parte
componentă a unui set de resurse).
Resource Name Numele resurselor utilizate. Se aplică pentru resurse individuale.
Set Name Numele setului de resurse din cadrul căruia se va face selecţia
resurselor solicitate.
Quantity Numărul de resurse individuale sau dintr-un set care vor fi
ocupate pe durata procesului de servire.
Selection Rule Metoda de selecţie a resurselor din cadrul unui set. Metodele
disponibile sunt: Random, Preffered Order, Specific Member.
Save Attribute Atribut ce specifică indexul resursei utilizate din cadrul unui set.
Nu se aplică pentru metoda de selecţie Specific Member.
Set Index Atribut ce menţionează indexul resursei cerute din cadrul setului.
Se aplică doar pentru regula de selecţie Specific Member.
• STATISTIC
Descriere:
Modulul STATISTIC este destinat definirii seriei datelor statistice care se colectează pe parcursul
simulării. Modulul este utilizat în corelaţie cu blocul funcţional RECORD.
Utilizări:
• înregistrarea duratelor de aşteptare, de servire
• contorizarea numărului de călători care au aşteptat mai mult de o anumită perioadă.
60
Caracteristici:
Type Natura seriei statistice înregistrate (Tally – serie de date
statistice).
Tally Name Numele seriei de date statistice.
Tally Output File Numele fişierului în care se vor înregistra datele statistice
(extensia recomandată a fişierului este .dat).
• RESOURCE
Descriere:
Modulul Resource defineşte resursele în cadrul sistemului de simulare, inclusiv a costurilor de
informaţii şi disponibilitatea resurselor.
Utilizări:
• Stabilirea numărului necesar de case de bilete în funcţiune
Caracteristici:
Name Numele de resurse ale căror caracteristici sunt definite.
Type Metoda de determinare a capacităţii unei resurse. Pentru tipul
Fixed Capacity, resursa nu se schimba în timpul procesului de
61
simulare. Based on Schedule semnifică faptul că un modul
program este folosit pentru a specifica capacitatea şi durata de
informaţii pentru resursă.
Capacity Numărul de unităţi de resurse cu un nume dat disponibile
sistemului pentru prelucrare. Se aplică numai atunci când tipul
este Fixed Capacity.
Schedule Name Numele programului care urmează să fie utilizate de resursă.

Programul defineşte capacitatea unei resurse pentru o anumită
perioadă de timp. Se aplică numai atunci când este de tip
Schedule.
Schedule Rule Procesul la care schimbarea capacităţii reale apare atunci când
scade capacitatea necesară pentru o resursă ocupată. Se aplică
numai atunci când este de tip Schedule.
Busy/Hour Costul pe oră a unei resurse care prelucrează o entitate.
Resursă devine ocupată atunci când i se alocă o entitate l şi
devine liberă atunci când este eliberată.
Idle/Hour Costul pe oră pentru o resursă care este inactivă. Resursa este
inactivă cât timp nu prelucrează nici o entitate.
Per Use Costul unei resurse utilizate, indiferent de cât timp este
utilizată.
StateSet Name Numele de state de resurse care pot fi alocate în cursul unei
simulări.
Initial State Starea iniţială a unei resurse. Daca este specificat, numele
trebuie să fie definit în cadrul grupului de nume de stat. Acest
câmp este afişat numai atunci când este definit StateSet
Name.
Failures Lista de eşecuri asociată cu resursa.
Report Statistics Specifică dacă datele statistice vor fi sau nu colectate în mod
automat şi stocate în baza de date pentru această resursă.
62
• SCHEDULE
Descriere :
Modulul Schedule este destinat definirii unui program de sosire sau programul de operare al unei
resurse.
Utilizări:
• Înregistrarea călătorilor sosiţi în staţie
• Programul de funcţionare al caselor de bilete
Caracteristici:
Format Type Dacă formatul este Duration, programul este definit de o
colecţie de perechi de valori durată. În cazul în care formatul
este Calendar, programul este definit folosind editorul Time
Pattern
Type Tip de program definit. Acesta ar putea fi Capacity (pentru
programele de resurse), Arrival (pentru modulul Create) sau
63
Other .
Time units Unităţi de timp utilizate pentru informaţii în timp durată.
Scale factor Metoda de scalare grafică de creştere sau scădere a valorii în
Arrival / Other. Valoarea va fi înmulţită cu factorul de scală
pentru a stabili noile valori. Nu este disponibil pentru
Capacity
Durations Listează valori şi durate după un anumit orar sau program.
Valorile pot fi capacitate, sosire, sau alte tipuri de valori de ,
în timp ce durata este specificată în unităţi de timp
Value Reprezintă fie capacitatea unei resursă (dacă este de tip
Capacity), fie sosirea unei entităţi (dacă este de tip Arrival),
sau o altă valoare (dacă este de tip Other).
Duration Durata pentru care o anumită valoare va fi valabilă.
4.3 Analiza statistică a datelor obţinute prin simulare
Unele din datele obţinute prin simulare sunt automat prelucrate de către sistem. Vizualizarea
acestora se realizează prin selecţia meniului REPORTS (fig. 4.6).
64
Fig. 4.3.1 Meniul REPORTS
Rezultatele analizei statistice se referă la entităţi, şiruri de aşteptare, resurse utilizate, valori
specificate de utilizator etc.
4.4. Realizarea programului de simulare numerică pe calculator.

4.4.1. Introducerea datelor iniţiale.
Pentru introducerea datelor în programul de simulare numerică am însumat fluxul de
călători, de la capitolul 2, sosit în staţie la interval de 10 minute, la intervale de 30 minute.
Ca şi la capitolul 2 am împărţit zilele săptămânii în trei intervale importante din punct de
vedere al fluxului de călători sosiţi în staţie şi anume:
• Primul interval fiind „Vineri”
• Al doi –lea interval „Sâmbătă şi Duminică”
• Al trei –lea interval „Luni-Joi”
Datele sunt prezentate în tabelele următoare:
Interval Călători sosiţi Interval Călători sosiţi

4:00-4:30 8 14:00-14:30 445
4:30-5:00 32 14:30-15:00 453
5:00-5:30 102 15:00-15:30 559
5:30-6:00 160 15:30-16:00 638
6:00-6:30 68 16:00-16:30 493
6:30-7:00 173 16:30-17:00 604
7:00-7:30 216 17:00-17:30 346
7:30-8:00 103 17:30-18:00 247
8:00-8:30 114 18:00-18:30 196
65
8:30-9:00 165 18:30-19:00 511
9:00-9:30 210 19:00-19:30 387
9:30-10:00 121 19:30-20:00 239
10:00-10:30 279 20:00-20:30 248
10:30-11:00 220 20:30-21:00 220
11:00-11:30 135 21:00-21:30 20
11:30-12:00 182 21:30-22:00 22
12:00-12:30 219 22:00-22:30 208
12:30-13:00 587 22:30-23:00 161
13:00-13:30 442 23:00-23:30 170
13:30-14:00 755 23:30-00:00 40
Tabelul 4. Media călătorilor sosiţi în staţie în intervalul „Vineri”

4:00-4:30 1 14:00-14:30 251
4:30-5:00 30 14:30-15:00 204
5:00-5:30 120 15:00-15:30 249
5:30-6:00 195 15:30-16:00 276
6:00-6:30 82 16:00-16:30 198
6:30-7:00 268 16:30-17:00 221
7:00-7:30 160 17:00-17:30 120
7:30-8:00 125 17:30-18:00 94
8:00-8:30 166 18:00-18:30 110
8:30-9:00 185 18:30-19:00 157
9:00-9:30 222 19:00-19:30 142
9:30-10:00 99 19:30-20:00 97
10:00-10:30 247 20:00-20:30 153
10:30-11:00 208 20:30-21:00 130
11:00-11:30 176 21:00-21:30 10
11:30-12:00 159 21:30-22:00 14
12:00-12:30 183 22:00-22:30 132
12:30-13:00 437 22:30-23:00 154
13:00-13:30 368 23:00-23:30 105
13:30-14:00 460 23:30-00:00 25
Tabelul 4. Media călătorilor sosiţi în staţie în intervalul „Sâmbătă şi Duminică”

4:00-4:30 0 14:00-14:30 302
4:30-5:00 30 14:30-15:00 247
5:00-5:30 98 15:00-15:30 337
66
5:30-6:00 156 15:30-16:00 321
6:00-6:30 72 16:00-16:30 217
6:30-7:00 260 16:30-17:00 312
7:00-7:30 273 17:00-17:30 174
7:30-8:00 121 17:30-18:00 136
8:00-8:30 116 18:00-18:30 129
8:30-9:00 143 18:30-19:00 206
9:00-9:30 185 19:00-19:30 189
9:30-10:00 130 19:30-20:00 157
10:00-10:30 210 20:00-20:30 148
10:30-11:00 220 20:30-21:00 145
11:00-11:30 140 21:00-21:30 10
11:30-12:00 154 21:30-22:00 13
12:00-12:30 220 22:00-22:30 169
12:30-13:00 492 22:30-23:00 125
13:00-13:30 415 23:00-23:30 120
13:30-14:00 457 23:30-00:00 60
Tabelul 4. Media călătorilor sosiţi în staţie în intervalul „Luni-Joi”.
În programul de simulare Arena aceste date le-am introdus în modulul Schedule. Acest
modul este utilizat în legătură cu blocul funcţional Create pentru a defini, în cazul meu, sosirea
călătorilor la un interval de 30 de minute şi în legătură cu modulul Resource şi implicit cu blocul
funcţional Process pentru a defini, în cadrul programului de simulare pe care l-am realizat,
programul caselor de bilete deschise.
Fluxul de călători sosiţi în staţie l-am grupat tot pe cele trei intervale amintite mai sus.
Fig. Flux sosire călători şi capacitate case de bilete.
În modulul Schedule datele au fost introduse în felul următor:

• Pentru intervalul „Vineri” este prezentat fluxul de călători sosiţi, atât ca valoare numerică,
cât şi grafic.
67
Se pot observa şi în acest caz fluctuaţii ale fluxului de călători sosiţi. Vârful maxim este tot în
intervalul orar 12:00-14:00, cu valoarea maximă de călători sosiţi în interval de 30 minute de 755.
• Pentru intervalul „Sâmbătă şi Duminică”

68
Aceeaşi precizare ca mai sus, fluxul maxim este înregistrat în intervalul orar 12:00-14:00,
dar cu o valoare mai mică a numărului de călători sosiţi şi anume 460 de călători
69
• Pentru intervalul „Luni-Joi” :
Tot în intervalul orar 12:00-14:00 este înregistrat vârful maxim de călători, având valoarea
de 457 călători sosiţi în staţie în interval de 30 minute.
Tot în modulul Schedule am stabilit şi programul caselor de bilete, mai exact câte case de
bilete să fie deschise pentru a servi călătorii sosiţi în staţie.
70
Programul caselor de bilete începe la ora 4:00. După ora 4:00 casele de bilete deschise sunt
puţine la număr, deoarece şi fluxul de călători este mai redus, până la ora 8:00. După ora 8:00
numărul caselor de bilete creşte, iar cele mai multe case deschise sunt între orele 12:00-16:00,
interval in care se află şi numărul maxim de călători sosiţi în staţie, pentru a asigura capacitatea
necesară servirii fluxului maxim de călători.
În zona de editare a modelului, acesta este de forma:
71
Blocul funcţional „Create” are următoarele caracteristici:
• Numele blocului este „Sosire călători”.

• Tipul blocului este „Schedule” (program, orar, interval)
• Numele intervalului este „Flux Vineri” aflat în modulul Schedule. Acesta poate fi înlocuit
cu celelalte două intervale prin selectarea celui dorit:
72
• Numărul de călători sosiţi simultan este de un călător.
• Numărul maxim de călători sosiţi este infinit.
Blocul funcţional „Process” are caracteristicile:
73
• Numele blocului este „Servire Călători”
• Tipul blocului este standard
• Acţiunea blocului este specificarea resursei cerute, desfăşurarea procesului de servire si
eliberarea resursei (Seize Delay Release)
• Prioritate pe care o au călătorii care aşteaptă este medie sau nivelul2.
• Resursa fiind casa de bilete, se află în modulul Resource:
• Repartiţia procesului de servire este Normală.

• Unitatea de măsură a procesului de servire este în secunde
• Modul de alocare a duratelor este Value Added
• Media duratelor de servire este 55 de secunde
• Abaterea medie pătratică este de 3 secunde.
74
Blocul funcţional „Dispose” are caracteristicile:
• Numele blocului este Ieşire călători

• Datele statistice vor fi înregistrate.
Proces de simulare în desfăşurare.
75
4.5. Rapoartele statistice obţinute în urma simulării pe calculator.
4.5.1. Rapoartele statistice pentru intervalul „Luni-Joi”
Entitatea - reprezintă călătorii sosiţi în staţie pentru procurarea legitimaţiilor de călătorie.
Mai jos sunt prezentate sub formă de tabel rezultatele simulării privind sosirea călătorilor în
staţie:
Valoare
Timp Media Mediană Valoare minimă
maximă
Valoare de timp
0.01527324 0,000023927 0.01260415 0.01809711
adăugată
Non valoare de
0.00 0,000000000 0.00 0.00
timp adăugată
Timp de
0.00036989 Corelat 0.00 0.02157607
aşteptare
Timp de
0.00 0,000000000 0.00 0.00
transfer
Alt timp 0.00 0,000000000 0.00 0.00
Timp total 0.01564313 Corelat 0.01260415 0.03723952
76
Valoare
Altele Media Mediană Valoare minimă
maximă
Număr entităţi
3379
intrate în sistem
Număr entităţi
3378
ieşite din sistem
Număr entităţi în
2.4367 Corelat 0.00 15.00
decurs de servire
Şirul de aşteptare - date statistice referitoare la călătorii aflaţi în aşteptare în vederea

procurării legitimaţiilor de călătorie:
Valoare
maximă
Timp de
0.00036979 Corelat 0.00 0.0215707
aşteptare
77
Valoare
maximă
Entităţi în
0.05761062 Corelat 0.00 8.00
aşteptare
Resurse – date statistice despre casele de bilete:
Valoare
Folosire resurse Media Mediană Valoare minimă
maximă
Utilizare instantanee 0.2836 Corelat 0.00 1.0000
Resurse ocupate 2.3791 Corelat 0.00 12.0000
Resurse programate 6.8333 Insuficient 0.00 12.0000

Utilizare resurse
0.3482
programate
Număr total de cereri
3379.00
servite
4.5.2. Rapoartele statistice pentru intervalul „Sâmbătă şi Duminică”.

Entitatea – date statistice despre călătorii sosiţi în staţie pentru procurarea legitimaţiilor de
călătorie:
78
Valoare Valoare
Timp Media Mediană
minimă maximă
Valoare de
0.01527079 0,000024682 0.01260415 0.01809711
timp adăugată
Non valoare de
0.00 0,000000000 0.00 0.00
timp adăugată
Timp de
0.00035635 0,000514759 0.00 0.02228477
aşteptare
Timp de
0.00 0,000000000 0.00 0.00
transfer
Alt timp 0.00 0,000000000 0.00 0.00
Timp total 0.01562714 0,000516614 0.01260415 0.03866906
79
Valoare
maximă
Număr entităţi
3379
intrate în sistem
Număr entităţi
3379
ieşite din sistem
2.2002 Corelat 0.00 15.00
decurs de servire
Şirul de aşteptare – date statistice despre călătorii aflaţi în coadă în vederea servirii:
Valoare
maximă
Timp de
0.00035635 0,000514759 0.00 0.02228477
aşteptare
80
Valoare
maximă
Entităţi în
0.05017113 0,093636766 0.00 7.00
aşteptare
Resurse – date statistice privind casele de bilete:
Valoare
maximă

Utilizare resurse
0.3146
programate
3379.00
servite
81
4.5.3. Rapoartele statistice pentru intervalul „Vineri”:
Valoare
maximă
Valoare de timp
0.01526868 0,000017287 0.01180588 0.01824679
adăugată
Non valoare de
0.00 0,000000000 0.00 0.00
timp adăugată
Timp de
0.000460431 Corelat 0.00 0.07545323
aşteptare
Timp de
0.00 0,000000000 0.00 0.00
transfer
Alt timp 0.00 0,000000000 0.00 0.00
Timp total 0.01987298 Corelat 0.01180588 0.0917
Entitatea – date despre călătorii sosiţi în staţie pentru procurarea legitimaţiilor de

călătorie:
82
Valoare
maximă
Număr entităţi
5191
intrate în sistem
Număr entităţi
5191
ieşite din sistem
4.2984 Corelat 0.00 48.00
decurs de servire
Şirul de aşteptare – date statistice despre călătorii aflaţi in aşteptare pentru procurarea
legitimaţiilor de călătorie:
Timp Media Mediană Valoare minimă Valoare

maximă
Timp de 0.00460431 Corelat 0.00 0.07545323
aşteptare
83
Valoare
maximă
Entităţi în
0.9959 1,16713 0.00 40.00
aşteptare
Resurse – date statistice despre casele de bilete:
Valoare
maximă

Utilizare resurse
0.4832
programate
5191.00
servite
84
Situaţia actuală privind numărul de case deschise la staţia Bucureşti Nord.
Se lucrează în ture de 12 ore, programul de lucru este Non Stop, iar numărul de case de
bilete deschise este împărţit astfel:
• În timpul săptămânii de Luni până Joi, Sâmbăta şi Duminica:
 Începând cu ora 6:00 şi până la ora 18:00 sunt deschise 20 de case de bilete;
 De la ora 18:00 şi până la ora 6:00 numărul de case de bilete deschise este 15.
• În decursul zilei de Vineri:
 De la ora 6:00 şi până la ora 18:00 numărul de case de bilete deschise este de 25,
număr maxim deoarece în ziua de vineri se înregistrează cel mai mare flux de călători;
 De la 18:00 si până la 6:00 numărul de case de bilete deschise se reduce la 20.
Rezultatele simulării arată că pentru fluxul de călători analizat se poate reduce numărul de
case de bilete deschise astfel:
• În primul rând s-ar putea reduce durata de timp de lucru pe zi de la 24 de ore la 20 de ore,
deoarece de la ora 00:00 până în jurul orei patru nu mai sunt trenuri ce pleacă din gara de
nord.
• Mai apoi numărul de case de bilete deschise ar putea fi redus semnificativ, pentru orice zi a
săptămânii, aşa cum rezultă din datele introduse în procesul de simulare la capacitatea
caselor de bilete, astfel că:
 De la ora 00:00 până la ora 4:00 nu este nici o casă de bilete deschisă;
 De la ora 4:00 până la ora 8:00 sunt 5 case de bilete deschise;
 De la 8:00 până la 12:00 sunt 10 case de bilete deschise;
85
 De la 12:00 până la 16:00 sunt 12 case de bilete deschise, acestea fiind necesare
deservirii fuxului maxim de călători. Se reduce cu peste jumătate numărul de case
de bilete deschise faţă de situaţia actuală.
 De la 16:00 până la 20:00 sunt 8 case de bilete deschise;
 De la 20:00 până la 00:00 sunt 6 case de bilete deschise.
• Se poate reduce şi din numărul de casiere angajate, făcându-se economii cu plata salariilor
acestora, dar şi programul de lucru ar putea fi regândit şi îmbunătăţit pentru a aduce
beneficii şi mai mari.
CAPITOLUL 5
5. PROIECTAREA SISTEMULUI DE EMITERE A LEGITIMAŢIILOR DE
CĂLĂTORIE CU AJUTORUL TERMINALELOR AUTOMATE.
5.1. Prezentare generală.

În staţia Bucureşti Nord se implementează sistemul de emitere electronică xSellKiosk, prin
amplasarea a două automate de vânzare, denumite pe scurt Kiosk, în sălile caselor de bilete clasa 1
şi clasa a 2a, conectate la serverul staţiei Bucureşti Nord.
Sistemul xSellKiosk de emitere a legitimaţiilor de călătorie este un sistem integrat în
sistemul de distribuţie versiuni de date şi aplicaţii, din toate punctele de vedere având la bază
aceleaşi componente xSell, respectiv : vânzare, tarifare, rezervare, întreţinere trenuri, raportare,
utilizând acelaşi set de date ca şi celelalte module ale sistemului xSell.
Legitimaţiile de călătorie emise de aceste kiosk-uri xSell (automate de bilete) sunt
legitimaţii tipărite pe cartoane termoreactive, identice din toate punctele de vedere cu legitimaţiile
emise de la un post de lucru în sistem xSell asistat de casierul cf. Pe aceste bilete la unitatea
emitentă apare ,,NORD. ATM. Sumele reprezentând contravaloarea legitimaţiilor emise la aceste
kiosk-uri se încasează doar cu cardul prin POS, iar pe bilet apare menţiunea CB la modul de plată.
Din punct de vedere constructiv, automatele de vânzare a legitimaţiilor de călătorie în
trafic intern sunt uşor de folosit, prin intermediul unui touch-screen şi ai încorporat cititor de card
bancar pentru plata legitimaţiilor de călătorie, incintă anti vandalism cu sistem de ventilare,senzor
de mişcare şi cameră video de supraveghere pentru a asigura securitatea aparatului.
86
Din punct de vedere software, automatele de vânzare au implementate toate modulele şi
aplicaţiile necesare pentru emiterea legitimaţiilor în trafic intern şi rezervarea locurilor, fiind
conectate prin reţeaua de date la serverele de vânzare şi de rezervare. Acestea asigură în principal
următoarele funcţionalităţi:
• Informarea călătorilor asupra mersului de tren,
• Vânzarea de legitimaţii de călătorie în trafic intern,
• Monitorizarea automată permanentă a automatelor, cu atenţionarea operatorului uman
pentru înlocuirea consumabilelor (bilete termoreactive, hârtie, etc.) şi pentru remedierea
eventualelor anomalii sau incidente de natură tehnică.
Legitimaţiile de călătorie emise la kiosk sunt identice din toate punctele de vedere cu
legitimaţiile emise în aplicaţie xSell de către operatorul de ghişeu.
Sumele reprezentând contravaloarea legitimaţiilor emise la aceste kiosk-uri se încasează doar
cu cardul prin POS-ul integrat cu tipărirea chitanţei aferente tranzacţiei.
Serviciile de tranzacţionare prin POS sunt asigurate prin Raiffeisen Bank.
Posturile de lucru xSellKiosk sunt declarate în unitatea BUCUREŞTI NORD ATM şi
denumire scurtă Buc.Nord.Kiosk, conectată la serverul staţiei Bucureşti Nord conform fişelor de
parametrii.
Informaţiile legate de vânzările la aceste posturi se găsesc în rapoartele solicitate pentru
Buc.Nord.Kiosk ca unitate independentă.
5.2. Reglementări de lucru specifice pentru unităţile în care sunt instalate automatele de
vânzare bilete.
5.2.1. Tipuri de legitimaţii emise.
Emiterea unei legitimaţii de călătorie la kiosk se face cu înregistrarea datelor de vânzare în
aplicaţia xSell, precum şi înregistrarea datelor la POS.
Călătorul are la dispoziţie prin interferenţa aplicaţiei trei tipuri de vânzare:
• Vânzare la trenul cu plecare din staţia Bucureşti Nord, sistemul oferă automat toate
trenurile cu plecare din staţia respectivă începând cu un interval de 5 minute (la fel ca la
ghişeu)
• Vânzare rapidă care oferă ca staţii de destinaţie cele mai utilizate 40 de staţii, dovedite
statistic, pentru care se solicită legitimaţii de călătorie, specifice unităţii în care este
stocat kiosk-ul.
• Vânzare complexă în care călătorul poate stabili orice rută cu staţii de plecare şi
destinaţie din graful CF.
87
De la aceste puncte de lucru se pot emite următoarele tipuri de legitimaţii la vagoanele
clasă:
• Bilet întreg
• Bilet copil
• Bilet elev
• Bilet student cu legitimaţie de reducere la transport.
Se pot emite legitimaţii la toate trenurile în circulaţie cu o perioadă de anticipaţie de 30 de
zile. În situaţia în care călătorul alege vânzarea complexă se pot emite inclusiv legitimaţii cu anexă
pentru rute formate din mai multe trenuri. În funcţie de staţiile de plecare şi destinaţie alese
sistemul oferă trenurile la legătură cele mai potrivite. Nu se pot alege mai multe conexiuni la
stabilirea rutei şi nici nu se pot declara staţii VIA.
Modificarea contractului de transport pentru legitimaţiile emise prin aplicaţia xSellKiosk
se va face în aceleaşi condiţii ca pentru orice legitimaţie xSell, încasată cu card bancar, prin POS.
5.2.2 Închidere şi deschidere de tură.

Pentru Kiosk-urile conectate la un anumit server, va fi declarată o unitate independentă pe
acest server. Fiecare Kiosk (automat de bilete) are asociată o gestiune unică declarată pentru
unitatea Bucureşti Nord ATM, de pe serverul staţiei Bucureşti Nord.
Operaţia de închidere şi deschidere de tură se va face automat, la o anumită oră stabilită
pentru fiecare post în parte, cu emiterea de bilete virtuale: Control iniţial şi Control Total. Aceste
bilete vor fi înregistrate în baza de date şi vor avea o serie de 8 caractere, de forma T/I XX XXX
XX (T/I-felul biletului Total/Iniţial, doua cifre pentru numărul kiosk-ului, trei cifre pentru ziua
calendaristică din an, două cifre pentru minutul emiterii).
Activitatea acestor kiosk-uri se poate urmării în rapoartele disponibile pe serverul staţiei
Bucureşti Nord.
Şeful de tură are obligaţia de a supraveghea operaţia de închidere de tură a posturilor, prin
postul dedicat de supraveghere Kiosk.
Operaţia de închidere de tură se face după ce se realizează “Settlement”-ul.
Prin Settlement se înţelege operaţia de verificare a tuturor tranzacţiilor înregistrate la POS
cu tranzacţiile înregistrate în baza de date xSell şi transmiterea acestora la bancă în vederea
efectuării plăţilor către CFR Călători.
Dacă verificarea este OK, adică datele privind tranzacţiile sunt identice în urma interogării,
se realizează settlement-ul cu succes şi aplicaţia închide automat tura de lucru după care se face
automat deschiderea de tură şi se reporneşte procesul de vânzare.
88
În cazul în care operaţia de settlement nu reuşeşte, procesul de vânzare se opreşte automat
şi nu se mai porneşte până nu se realizează corect acest settlement. Închiderea, respectiv
deschiderea automată de tură se realizează după ce această operaţie a fost realizată cu succes.
5.2.3. Mod de plată, evidenţierea sumelor, deconturi şi indicatori statistici.

Sumele reprezentând contravaloarea legitimaţiilor emise la aceste kiosk-uri se încasează
doar cu cardul prin POS.
Orice tranzacţie de la aceste posturi se face cu tipărirea chitanţelor bancare, aferente
sumelor tranzacţionate.
Pentru fiecare tranzacţie se emite o singură chitanţă POS indiferent de numărul de
legitimaţii emise şi încasate prin această tranzacţie.
Orice chitanţă conţine informaţii privind locul emiterii, numărul postului, număr unic de
tranzacţionare, seria şi numărul biletelor tranzacţionate, precum şi ora şi minutul emiterii acesteia.
Hârtia pentru chitanţe POS este hârtie fără fără valoare din punct de vedere al gestiunii de
casă. În momentul emiterii ea reprezintă dovada încasării banilor pentru client.
În cazul în care din diverse motive nu mai este posibilă emiterea chitanţelor POS şi
călătorul acceptă tranzacţia fără chitanţa POS, CFR Călători nu răspunde de lipsa/pierderea
chitanţelor şi nici nu poate tipării duplicat.
Serviciile de tranzacţionare prin POS sun asigurate prin Raiffeisen Bank şi toate sumele
încasate sunt virate în contul central al SNTFC deschis la această bancă.
Evidenţierea sumelor încasate şi verificarea tranzacţiilor cu conturile de la bancă se va face
de personalul desemnat din cadrul OCESEE.
Pentru gestiunile asociate acestor kiosk-uri nu se va întocmi CCL la nivel de unitate.
Toate tranzacţiile efectuate la aceste posturi, respectiv toate legitimaţiile de călătorie emise
sunt înregistrate în baza de date de vânzare de pe serverul staţiei Bucureşti Nord. Toate raportările
privind indicatorii statistici, precum şi deconturile legitimaţiilor emise pe bază de facilităţi se vor
face la nivel de RTFC Bucureşti.
5.2.4. Alimentare imprimantă Kiosk şi alimentare cu role POS.

Orice intervenţie asupra kiosk-ului se va face în prezenţa a minim două persoane,
desemnate pentru fiecare unitate. Alimentarea cu bilete termoreactive a imprimantelor se face de
către operatorul de bilete de serviciu din Gara de Nord, împreună cu Şeful de tură sau altă
persoană desemnată de acesta. La alimentare se vor utiliza bilete din stocul unităţii şi vor fi
înregistrate în registrul punctului de lucru kiosk.
89
Continuitatea stocului de bilete de la unitatea Bucureşti Nord va fi verificat de către
casierul verificator şi şeful de unitate din gară precum şi de serviciul regional. La verificare se va
ţine cont de biletele alimentate la aceste puncte de vânzare kiosk.
Rapoartele în baza cărora se va face verificarea vor fi scoase şi pentru unitatea
NORD:ATM.
Alimentarea cu role POS se va face de către Operatorul de bilete din Gara de Nord
împreună cu Şefa de tură (sau altă persoană desemnată de aceasta). Unitatea va fi aprovizionată cu
aceste role de hârtie prin serviciul SLC. Gestionarul acestor role, împreună cu şeful de unitate au
obligaţia de a asigura necesarul de role.
5.2.5. Activitatea de supraveghere Kiosk de către şeful de tură.

Activitatea de supraveghere Kiosk este în sarcina personalului desemnat pentru fiecare
unitate în parte şi se face de la un post de lucru xSell dedicat acestei activităţi de monitorizare.
Orice eveniment, eroare de nefuncţionare sau orice neregulă apărută în funcţionarea
aplicaţiei de vânzare în funcţionarea POS-ului va apare pe ecranul de supraveghere la şefa de tură.
Ecranul Utilitar supraveghere Kiosk-uri este structurat în două părţi:
• Supraveghere aplicaţie, cu informaţii despre: descriere evenimente, serie bilet, număr
bilete din imprimantă, număr bilete emise pe minut, diagnostic (stare).
• Supraveghere funcţionare POS, cu informaţii privind numărul POS-ului, data/minut,
eroare afişată.
Mesajele privind evenimentele care pot să apară se împart în funcţie de gravitatea lor în:
• Mesaje foarte importante referitoare la evenimentele foarte grave ce necesită intervenţia
în maximum 10 minute.
• Mesaje importante referitoare la evenimente ce necesită intervenţia în maximum 30
minute.
• Mesaje de avertizare referitoare la evenimente ce necesită intervenţii la kiosk-uri în
maximum o oră.
• Mesaje informative.
Toate erorile/evenimentele care necesită intervenţia operatorului uman şi operaţiile executate
în timpul unei ture de serviciu vor fi notate în registrul postului kiosk, respectiv: erori settlement,
alimentarea imprimantei, golirea cozii de tipărire, aliniere de serie, etc.
În cazul în care la postul de supraveghere kiosk nu apare nici un mesaj în 3 minute, Şefa de
tură are obligaţia de a verifica starea kiosk-ului. Dacă în urma verificării ecranul este găsit alb se
90
apasă tasta ESC de pe tastatură, se introduce parola de reconectare la aplicaţie după care
reporneşte vânzarea.
Indiferent de tipul intervenţiei asupra echipamentelor POS acesta se face numai cu suport
telefonic al specialiştilor băncii, după cum urmează:
1. Intervenţie de nivel 1 sunt acele intervenţii care se fac pe baza unei parole care dă
acces la meniul de administrare al echipamentelor POS şi cu asistenţă telefonică a
echipei tehnice a băncii. Se pot întâlni în caz de: reset POS, reîncărcare parametrii-
iniţializare, etc.
2. Intervenţii de nivel 2 apar ca urmare a unei intervenţii de nivel 1, în condiţiile în care
banca decide că terminalul POS trebuie înlocuit. În acest caz Şeful de tură este
obligat să anunţe evenimentul la serviciul Help Desk IF. Aceste intervenţii se referă
strict la demontarea terminalului POS din cadrul automatului, înlocuirea cu un alt
terminal funcţional şi transmiterea terminalului defect către furnizor sau către bancă
( conform deciziei echipei tehnice a băncii).
Parolele specifice fiecărui post în parte şi fişele de parametrii vor fi transmise separat la
unitate.
5.3. Proceduri de lucru în unităţile unde sunt implementate kiosk-urile.

5.3.1. Procedură de lucru Şef Tură.
1. Pornire/repornire Kiosk.
În cazul în care în ecranul de supraveghere apare un mesaj de forma “ Kiosk-ul nu
funcţionează de: XXX minute. Este nevoie ca aceste să fie repornit.” Şeful de tură este obligat să
încerce repornirea Kiosk-ului şi să anunţe reprezentanţii IF. Se deplasează la Kiosk împreună cu
operatorul de bilete sau cu altă persoană desemnată de el, reporneşte calculatorul şi efectuează
operaţia de deschidere de tură.
2. Golirea cozii de tipărire la Kiosk.
Dacă în timpul procesului de tipărire apare o eroare, sistemul raportează o coadaă de
tipărire ce apare la postul de supraveghere, prin mesajul: Aveţi un număr de XXX bilete în coada
de tipărire, cu seriile XXXX0000, XXXX0001, XXXX0002, etc.
Din punct de vedere al biletelor rămase în coada de tipărire, se pot întâlni mai multe
cazuri:
• Tranzacţie cu un singur bilet sau mai multe, dar biletul/biletele au fost tipărite corect.
• Tranzacţie cu un singur bilet, iar biletul nu a fost tipărit sau a fost tipărit parţial.
• Tranzacţie cu mai multe bilete, imprimanta nu a tipărit nici un bilet.
91
• Tranzacţie cu mai multe bilete, au fost tipărite doar anumite bilete.
Din punct de vedere al chitanţei POS, se pot întâlni două cazuri:
1. Călătorul are tipărită chitanţa POS, dovada încasării sumelor aferente tranzacţiei.
2. Fără chitanţă POS în cazul în care automatul de bilete nu mai are chitanţe POS. În
acest caz călătorul este întrebat înainte de tipărirea biletelor dacă este de acord cu
tranzacţia fără a primi chitanţa POS.
Dacă în timpul procesului de tipărire apare o eroare, pe ecran în aplicaţia de vânzare apare
următorul mesaj:
“Vă rugăm să verificaţi biletele, iar dacă comanda dumneavoastră nu este onorată integral
vă rugăm să vă adresaţi casei speciale cu chitanţa POS şi biletele tipărite, dacă este cazul. Vă
mulţumim pentru înţelegere şi ne cerem scuze pentru eroarea apărută la tipărirea biletelor.”
Cazul 1. Dacă biletele au fost tipărite corect.
Dacă în urma procesului de tipărire au fost tipărite toate biletele corect, călătorul nu se prezintă la
casa specială, golirea cozii de tipărire se face de Şeful de Tură şi Operatorul de Bilete.
În acest caz se face un raport de eveniment simplu prin care este detaliat modul de
rezolvare şi mesajele apărute. Acest eveniment este trecut şi în registrul postului xSellKiosk.
Succesiunea operaţiilor necesare golirii cozii de tipărire în cazul biletului/biletelor tipărite
corect:
• ST iese din aplicaţia de vânzare cu tasta funcţională F12,
• Se conectează la sistem ST cu nume şi parolă proprie,
• Se deschide fereastra "Utilitar pentru golirea cozii de tipărire./ Informaţii despre biletele
aflate în coada de tipărire."
• Se verifică datele afişate despre biletul aflat în coadă de tipărire cu biletul tipărit,
• Dacă datele corespund se apasă tasta funcţională F5 "Biletul nu se tipăreşte din nou."
• Se primesc o succesiune de mesaje: „Biletul a fost şters din coadă cu succes.”. „Coada de
tipărire este vidă”
Cazul 2. Dacă biletele nu au fost tipărite sau au fost tipărite parţial.
Mod de rezolvare:
Şef Tură ( supraveghetor aplicaţie xSellKiosk)
Şeful de Tură va primi un mesaj de supraveghere prin care este atenţionat că la postul de
lucru xSellKiosk a apărut o eroare la tipărire biletelor.
„Atenţie!! Primul bilet rămas în coadă la tipărire poate fi emis corect sau nu. Sistemul nu
poate trimite un mesaj care să conţină o informaţie exactă privind numărul de bilete rămase în
coadă de tipărire, respectiv bilete tipărite şi bilete netipărite.”
92
Şeful de Tură verifică mesajul primit în programul de supraveghere Kiosk, află numărul
biletelor din tranzacţia eşuată şi numărul biletelor rămase în coadă de tipărire, se conectează ca
raportor în aplicaţie, verifică ultimele bilete emise la kiosk pentru a verifica data, relaţia, clasa
comercială, etc. după care informează Operatorul de Ghişeu de la casa specială privind coada de
tipărire şi modul de rezolvare.
Pentru verificarea biletelor şi informaţiilor privind ultima tranzacţie se accesează raportul
i2K „Informaţii privind biletul/biletele emise la Kiosk pe baza RRN (număr unic de tranzacţie care
se găseşte pe chitanţa POS)…” din Rapoarte diverse.
5.3.2. Procedură de preschimbare legitimaţii de călătorie de către Operatorul de ghişeu de la

casa specială (desemnată pentru rezolvarea acestor cazuri apărute ca urmare a unei erori în
procedeul de tipărire.)
Călătorul va fi îndrumat prin mesaj la casa specială unde o să i se reţină chitanţa POS sau o
copie a acesteia, inclusiv biletele tipărite în cazul unei tranzacţii din mai multe bilete, după care i
se va emite integral comanda conform cererii iniţiale.
Suma de pe chitanţa POS trebuie să corespundă cu suma biletelor emise de casa specială
iar biletele reţinute de la călător şi biletele care au fost tipărite prin operaţia de golire a cozii de
tipărire vor fi restituite de casa specială 100% iar şefa de tură va ataşa la contul zilnic al casierei
respective un raport de eveniment în care să fie detaliat modul restituirii cu procent de 100% a
acestor bilete.
După ce a informat Operatorul de ghişeu privind modul de rezolvare, Şeful de Tură
împreună cu Operatorul de Bilete se deplasează la automatul de bilete unde execută operaţia de
golire a cozii de tipărire conform procedurii prezentate mai jos.
„Atenţie! Toate biletele din tranzacţia respectivă în cadrul căreia sistemul a raportat o
eroare în procesul de tipărire vor fi restituite cu procent 100% de casa specială, pentru reglarea
conturilor şi a banilor, urmând să emită alte bilete conform solicitării călătorului şi dispoziţiei
Şefului de Tură. Aceste bilete se vor ataşa la contul zilnic la operatorul de ghişeu.”
În funcţie de starea biletului tipărit se pot întâlni mai multe situaţii:
1. Biletul nu a fost tipărit.
93
Succesiunea operaţiilor necesare golirii cozii de tipărire:
• Şeful de tură iese din aplicaţia de vânzare cu tasta funcţională F12,
• Se conectează la sistem Şeful de tură cu nume şi parolă proprie,
• Se deschide fereastra „Utilitar pentru golirea cozii de tipărire./ Informaţii despre
biletele aflate în coada de tipărire.”
• Se verifică datele despre biletul aflat în coadă de tipărire,
• Se verifică seria biletului aflat în coadă de tipărire, iar aceasta trebuie să corespundă
cu seria primului bilet din imprimantă,
• Se efectuează golirea cozii de tipărire apăsând tasta funcţională F3 „Biletul se
tipăreşte din nou.”
• După tipărirea biletului se primesc o serie de mesaje „biletul a fost şters din coada
de tipărire.” . „Coada de tipărire este vidă.”
• Şeful de tură reporneşte aplicaţia de vânzare.
2. Biletul a fost tipărit parţial.
• Şeful de tură iese din aplicaţia de vânzare cu tasta funcţională F12,
• Se conectează la sistem şeful de tură cu nume şi parolă proprie,
• Se deschide fereastra „Utilitar pentru golirea cozii de tipărire./ Informaţii despre
biletele aflate în coada de tipărire.” , unde apar informaţii despre numărul biletelor
aflate în coadă de tipărire, precum şi datele despre aceste bilete,
• Se verifică datele biletului aflat în coadă de tipărire cu seria biletului tipărit parţial.
Se disting 2 cazuri:
a. Biletul a fost tipărit parţial fără ora şi minutul emiterii,
b. Biletul a fost tipărit cu serie roşie, oră/minut emitere vizibile.
Indiferent de aceste situaţii:
a. Dacă biletul tipărit parţial este tăiat de imprimantă şi ajunge la călător care-l predă
operatorului de ghişeu de la casa specială, operatorul de ghişeu îl va restitui cu valoare
integrală procent 100% în baza raportului de eveniment întocmit de acesta.
• Se efectuează golirea cozii de tipărire apăsând tasta funcţională F5 „ Biletul nu se tipăreşte
din nou.”
• Se primesc o succesiune de mesaje: „Biletul a fost şters din coadă cu succes.” , „Coada de
tipărire este vidă.”
94
• Se reporneşte din nou aplicaţia de vânzare
• Se întocmeşte raport de eveniment semnat de şeful de tură şi operatorul de ghişeu.
b. Dacă biletul tipărit parţial rămas în coadă de tipărire nu este tăiat de imprimantă.
• Biletul tipărit parţial se scoate din imprimantă, se taie de către operatorul de bilete după
care biletele rămase se reaşează pe poziţia corespunzătoare în imprimantă. Acest bilet
împreună cu raportul „informaţii despre biletul…”este predat de şeful de tură către
operatorul de ghişeu care efectuează restituirea biletelor rămase în coadă de tipărire.
În acest caz golirea cozii de tipărire se va face astfel:
• Se efectuează golirea cozii de tipărire apăsând tasta funcţională F5 „Biletul nu se tipăreşte
din nou.”
• Se primesc o succesiune de mesaje: „Biletul a fost şters din coadă cu succes.” , „Coada de
tipărire este vidă”.
Dacă în coada de tipărire mai există şi alte bilete, succesiunea operaţiilor de golire a cozii este
următoarea:
• Se verifică datele despre biletul aflat în coada de tipărire;
• Se verifică ca seria biletului aflat în coada de tipărire să corespundă cu seria primului bilet
din imprimantă;
• Dacă datele corespund se efectuează golirea cozii de tipărire apăsând tasta funcţională F3
„Biletul se tipăreşte din nou.”;
• După tipărirea biletului se primesc o succesiune de mesaje: „Biletul a fost şters din coada
de tipărire.” , „Coada de tipărire este vidă.”
• Şeful de tură reporneşte aplicaţia de vânzare.
• În cazul în care seriile biletelor găsite în imprimantă nu corespund cu seria biletului găsit
în coada de tipărire, operaţia se execută fără a tipării biletele.
• Restituirea în acest caz se va face în baza rapoartelor „informaţii despre biletul…” precum
şi a raportului de eveniment întocmit de şeful de tură şi operatorul de bilete.
Dacă în coada de tipărire au rămas mai multe bilete, întotdeauna golirea cozii de tipărire
pentru primul bilet rămas în coada de tipărire se face fără tipărirea biletului, după care următoarele
bilete se vor tipării.
Atenţie! Biletul tipărit parţial (cu serie roşie ) va fi restituit cu valoare integrală de către
operatorul de ghişeu de la casa specială în baza raportului de eveniment şi a datelor prezentate de
şeful de tură.(raport informaţii despre bilet, raport eveniment.)
95
c. În cazuri excepţionale când biletul/biletele rămase în coadă de tipărire nu sunt prezentate de
călător, iar în imprimantă seria următoare nu corespunde cu seria şi numărul biletului rămas
în coadă de tipărire, golirea cozii se face urmând următoarea procedură de lucru:
• Se efectuează golirea cozii de tipărire apăsând tasta funcţională F3 „Biletul nu se tipăreşte
din nou.”
• Se primesc o succesiune de masaje: „Biletul a fost şters din coada de tipărire.” , „Coada de
tipărire este vidă.”
• În această situaţie apare decalaj de serie, iar operatorul de bilete este obligat să facă
aliniere de serie;
• Se conectează la aplicaţia operator bilete pentru efectuarea operaţiei de „Aliniere serie
bilet.”
• Se întocmeşte raport de eveniment semnat de şeful de tură, operaror bilete la care se
anexează biletul anulat, dacă este cazul;
• Se reporneşte din nou aplicaţia de vânzare.
5.3.3. Proceduri de lucru Operator Bilete.

1. Alimentare imprimantă Kiosk.
Operaţia de alimentare imprimantă se efectuează obligatoriu de către Operatorul de bilete şi
Şeful de tură.
În cazul în care şeful de tură primeşte mesajul „Nu mai sunt bilete în imprimantă” sau numărul
de bilete rămase în imprimantă, afişat pe ecranul de supraveghere, este mai mic de 9 se vor efectua
operaţiile necesare alimentării imprimantei cu bilete.
Dacă numărul biletelor rămase în imprimantă este mai mic de 9 Şeful de tură anunţă
Operatorul de Bilete că este necesară anularea acestor bilete găsite în imprimantă netipărite pe
bază de raport de eveniment.
Dacă numărul de bilete găsite în imprimantă este de 3 (un carton), alimentarea se face normal
urmând procedurile de lucru specifice, respectiv:
• Şeful de Tură iese din aplicaţia de vânzare cu tasta funcţională F12;
96
• Se conectează Operatorul de Bilete la aplicaţie cu nume şi parolă, selectează din lista de
utilităţi „Alimentare imprimantă.”;
• Operatorul de Bilete se conectează la aplicaţie cu nume şi parolă proprie;
• Se deschide fereastra „Utilitar alimentare imprimantă.”;
• În câmpul F2 se introduce seria primului bilet din topul cu care se alimentează imprimanta;
• În câmpul F3 se introduce seria ultimului bilet din topul cu care se alimentează
imprimanta;
• Pentru alimentare imprimantă se apasă tasta funcţională F8 „OK” şi se primeşte mesaj
„Alimentarea s-a încheiat cu succes.”
2. Aliniere de serie.
Operaţia de aliniere de serie se efectuează obligatoriu de către operatorul de bilete şi şeful de
tură.
a. Aliniere de serie apărută în urma operaţiei de golire a cozii de tipărire;
b. Aliniere de serie apărută în cazul în care din diferite motive topul de hârtie din imprimantă
este rupt iar călătorul pleacă cu un bilet alb netipărit ( imprimanta nu a tăiat corect biletul).
În acest caz în sistem nu există nici o informaţie despre seria biletului lipsă în imprimantă.
Pentru a efectua operaţia de aliniere de serie, operatorul de bilete va executa o succesiune de
operaţii în sistem după cum urmează:
• Operatorul de bilete selectează din lista de utilităţi „Aliniere serie bilet.”
• Operatorul de bilete se conectează cu nume şi parolă proprie;
• Se deschide fereastra „Utilitar aliniere serie.”;
• În câmpul F2 „seria primului bilet din imprimantă” se introduce seria primului bilet aflat în
imprimantă;
• Se verifică seria, dacă este corect se apasă tasta funcţională F8;
• Se primeşte o succesiune de mesaje „Doriţi să anulaţi biletele cu seriile cuprinse între…şi
între…”, „YES”/”Alinierea de serie s-a încheiat cu succes”, „OK”.
Atenţie! Toate operaţiile executate în timpul unei ture de serviciu vor fi notate în „Registrul
postului numărul…”, respectiv: predarea-primirea serviciului, alimentarea imprimantei, golirea
cozii de tipărire, aliniere de serie, mutarea unei sesiuni deschise, schimbarea tipului de rezervare,
mesaje de eroare pe care le afişează aplicaţia (altele decât cele normale de atenţionare a
operatorului de bilete sau a şefului de tură.).
Pentru unitatea de bilet lipsă … în cazul în care topul de bilete este rupt iar călătorul pleacă şi
cu biletul alb (netipărit) se verifică dacă există date în sistem despre biletul respectiv şi se face
raport de eveniment.
97
Şeful de tură primeşte mesaj de coadă de tipărire la următoarea tranzacţie şi apare decalaj de
serie.
Şeful de tură împreună cu Operatorul de Bilete se deplasează la automatul de bilete pentru
remedierea defecţiunii apărute în procesul de emitere.
3. Schimbare rolă de hârtie POS.
Această operaţie de schimbare de rolă se face de către operatorul de bilete care are în
gestiune rolele şi de şeful de tură sau persoana desemnată de către aceasta.
Această operaţie nu necesită conectarea la nivel de aplicaţie.
Operaţia de alimentare cu rolă nouă se face cu înregistrarea acesteia în registrul postului şi
scăderea din depozit a unei role.
Capitolul 6
6. ANALIZA ECONOMICĂ PRIVIND INTRODUCEREA A DOUĂ AUTOMATE DE
VÂNZARE LEGITIMAŢII DE CĂLĂTORIE ÎN STAŢIA BUCUREŞTI NORD.
Automatele de bilete vor fi instalate în holurile caselor de bilete. Unul va fi instalat la casa
de bilete clasa a 2a, iar celălalt aparat la casa de bilete clasa 1.
În urma introducerii automatelor de bilete se pot observa următoarele avantaje:
• Reducerea cozilor de aşteptare la ghişeele de eliberare legitimaţii de călătorie şi implicit
reducerea timpului de aşteptare pentru eliberarea legitimaţiilor de călătorie;
• Posibilitatea călătorilor (pentru cei ce pot plăti cu cardul) de a nu mai sta la cozile de la
ghişee.
6.1. Cheltuieli şi venituri rezultate în urma introducerii automatelor.

Cheltuielile pentru achiziţia celor două automate de bilete se ridică la 115000 lei. În acest
preţ este inclus şi preţul aparatelor necesare privind securitatea automatelor ( senzori de mişcare şi
camere de supraveghere).
98
Pentru întreţinere şi reparaţii cheltuielile se ridică la 15000 lei pe an, incluzând şi
consumabilele necesare funcţionării aparatului şi eliberarea de legitimaţii de călătorie. În al trei
-lea an de exploatare se mai adaugă suma de 8000 lei pentru întreţinerea, repararea sau înlocuirea
unor componente ale sistemului de securitate.
La un an de la punerea în funcţiune a automatelor, se concediază două casiere, iar sumele
necesare plăţii salariilor acestora sunt înregistrate ca venituri. Am ales perioada de un an deoarece
am considerat că este nevoie de acest timp pentru familiarizarea călătorilor cu aparatul pentru al
utiliza la parametrii maximi.
Cheltuielile cu plata salariilor unei casiere, ştiind că o casieră are un salariu mediu brut de
2500 lei pe lună, se ridică la suma de 30000 lei pe an.
Veniturile obţinute în urma concedierii a două casiere sunt de 60000 lei pe an.
6.2. Calculul indicatorilor economici.

Având în vedere evoluţia tehnologică la nivel mondial am ales perioada de referinţă pentru
analiza acestei situaţii la 5 ani. Rata de actualizare am ales-o de 12%.
a) Fluxul de venituri şi cheltuieli.
Ţinând seamă de cheltuielile şi beneficiile prezentate la punctul anterior, fluxul de
venituri şi cheltuieli este prezentat în figura următoare:
99
Flux de venituri şi cheltuieli
Venituri şi cheltuieli [lei] 80000
60000
40000
20000
0
1 2 3 4 5
-20000 Venituri
Cheltuieli
-40000
-60000
-80000
-100000
-120000
-140000
Fig. 6.1. Fluxul de venituri şi cheltuieli.
Perioada de referinţă [ani]
b) Venitul net actualizat (VNA)

Venitul net actualizat se calculează cu formula:
T T
VNA = e
i = ∑ aVi − ∑ aCi (6.1)
i =1 i =1
∑
i =1
a V - suma tuturor veniturilor actualizate
T
∑
i =1
a C - suma tuturor cheltuielilor actualizate
VNA 5e = V4 ×
(1 + 0,12 ) 4 − 1 × 1 − C × 1 − C × (1 + 0,12 ) 4 − 1 × 1
− C3 ×
1
0,12(1 + 0,12 ) 0,12 (1 + 0,12 ) (1 + 0,12 ) 5 (1 + 0,12 ) 3
1 2
4
1 + 0,12 1 + 0,12 4
C1 =115000 lei
C 2 =15000 lei
C3 =8000 lei
100
×
(1 + 0,12 ) −1
4
×
1 (1 + 0,12 ) −1
4
1
- 15000 × ×
e
VNA = 60000 - 8000
0,12 (1 + 0,12 ) 0,12 (1 + 0,12 ) (1 + 0,12 ) 5
5 4
1 + 0,12 4
1
× =13663,54 lei
(1 + 0,12 ) 3
c) Raportul Beneficii/Costuri B/C.
T
B
∑ a i V
e
i = i =1
T (6.2)
C
∑
i =1
a Ci
V4 ×
( 1 + 0,12 ) − 1
4
×
1
0,12(1 + 0,12 ) 1 + 0,12
4
B e
=
C
5
C1 ×
1
+ C2 ×
(1 + 0,12 ) − 1
4
×
1
+ C3 ×
1
1 + 0,12 0,12(1 + 0,12 ) (1 + 0,12 ) (1 + 0,12 ) 3
4 5
60000 ×
( 1 + 0,12 ) − 1
4
×
1
0,12(1 + 0,12 ) 1 + 0,12
4
B e
=
C
5
115000 ×
1
+ 15000 ×
(1 + 0,12 ) 4 − 1 × 1
+ 8000 ×
1
1 + 0,12 0,12(1 + 0,12 ) (1 + 0,12 ) 5 (1 + 0,12) 3
4
B 162715 ,14
e
5 = =1,09
C 149051 ,60
d) Rata internă de rentabilitate (RIR)

Rata internă de rentabilitate se obţine prin metoda interpolării liniare între două valori ale
VNA, cu formula:
VNAiemin
RIR = imin + ( imax − imin ) [ %] (6.3)
VNAiemin + VNAiemax
Pentru imin=12% şi imax=22% rezultă:

VNA 1e2 =13663,54 lei
VNA e22 =-6689,41 lei

Înlocuind aceste valori în relaţia 6.3 se obţine:
101
13663 ,54
RIR = 12 + ( 22 −12 ) = 18 ,14 %
13663 ,54 + 6689 ,41
Rata interna de rentabilitate

Venit net actualizat [lei]
15000
0,12; 13663,54427
10000
5000
0
0 0,06 0,12 0,18 0,24
-5000
0,22; -6689,406813
-10000
R.I.R. [%]
Fig. 6.2. Grafic rată internă de rentabilitate
6.3 Concluzii.
• Venitul net actualizat arată că realizarea acestui proiect va aduce beneficii
• Acelaşi lucru se poate extrage şi din valoarea raportului beneficii/costuri, care este
supraunitar.
BIBLIOGRAFIE:
***http://www.cfr.ro/mersul_trenurilor
Roşca E.- Baze de date , editura Fair Partners, Bucureşti 2004
102
Popa M.- Economia Transporturilor, Ed. POLITEHNICA PRESS, Bucureşti, 2009
103

Proiect Licenţă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Licenţă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

1. Prezentarea situaţiei actuale privind emiterea legitimaţiilor de călătorie pe reţeaua

1.2. Aplicaţia XSELL......................................................................................................................................6

1.2.4. Avantaje şi principalii utilizatori...............................................................................9

1.4 Atribuţii personal....................................................................................................................................14

2. Analiza fluxului de călători sosiţi în Gara de Nord.......................................................18

2.1. Tabela cu plecările tuturor trenurilor din Gara de Nord.............................................18

2.3. Fluxul de călători sosiţi in Gara de Nord............................................................................................29

3. Proiectarea bazei de date si a principalelor rutine funcţionale......................................43

3.2.Baze de date relaţionale..........................................................................................................................44

3.3. Prezentarea schematică a bazei de date...............................................................................................47

3.4. Prezentarea bazei de date.....................................................................................................................49

3.5. Algoritm necesar alegerii rutei de transport cu maxim două transbordări.....................................51

4. SIMULAREA NUMERICĂ PE CALCULATOR........................................................53

4.2. Module şi blocuri funcţionale de bază.................................................................................................57

4.3 Analiza statistică a datelor obţinute prin simulare.............................................................................64

4.4. Realizarea programului de simulare numerică pe calculator...........................................................65

4.5. Rapoartele statistice obţinute în urma simulării pe calculator.........................................................76

4.5.1. Rapoartele statistice pentru intervalul \„Luni-Joi\...................................................76

5. Proiectarea sistemului de emitere a legitimaţiilor de călătorie cu ajutorul terminalelor

5.3. Proceduri de lucru în unităţile unde sunt implementate kiosk-urile................................................91

6.1. Cheltuieli şi venituri rezultate în urma introducerii automatelor....................................................98

6.2. Calculul indicatorilor economici..........................................................................................................99

1.1 Reţeaua informatică existentă.

Configuraţia minimală server (necesară în varianta în care posturile de vânzare nu

1.2. Aplicaţia XSELL

1.2.2. Funcţiile sistemului.

1.2.3. Descrierea datelor de intrare.

1.2.4. Avantaje şi principalii utilizatori.

Bilet de călătorie eliberat cu staţie de plecare Bucureşti Nord şi staţia de

Seria şi numărul biletului Denumirea unităţii emitente a biletului

Ora de plecare şi de sosire

Staţia de plecare, staţia de sosire şi Suma totală încasată de la călător

Clasa la care a fost emis biletul

Denumirea unităţii emitente a

Denumirea operatorului de Date de identificare a emiterii,

Clasa la care a fost emis biletul

Seria şi numărul biletului Denumirea unităţii emitente a

Denumirea biletului Numărul de persoane pentru care

Tipul de rutare: A, M sau S Suma totală încasată de la călător

Distanţa kilometrică dintre staţia Clasa la care a fost emis biletul

Numărul locului, Număr Numărul vagonului la care s-a

Rangul comercial P, A, R, IC Menţiunea EL

Seria şi numărul anexei Denumirea unităţii emitente a

Denumirea operatorului de Date de identificare a emiterii,

Clasa la care a fost emis biletul

Seria şi numărul biletului Denumirea unităţii emitente a

Denumirea biletului Numărul de persoane pentru care

Data de întoarcere care s-a

Tipul de rutare: A, M sau S Suma totală încasată de la călător

Distanţa kilometrică dintre staţia Clasa la care a fost emis biletul

Numărul locului, Număr Numărul vagonului la care s-a

Rangul comercial P, A, R, IC Menţiunea EL

Atribuţii, sarcini şi răspunderi.

• se prezintă la serviciu cu 30 minute înainte de începerea programului pentru verificarea la

2.1. Tabela cu plecările tuturor trenurilor din Gara de Nord.

Număr tren Origine-Destinaţie Oră plecare

2.2.2. Bilete vândute pe luna Ianuarie 2010.

2.2.3. Bilete vândute pe luna Februarie 2010.

Bilete vândute pe luna Februarie 2010 [bilete/tren]

2.3. Fluxul de călători sosiţi in Gara de Nord.

2.3.1. Repartizarea călătorilor sosiţi în Gara de Nord pe intervale de 10 minute.

Tabelul 2.3.1. Repartizarea călătorilor pe intervale de 10 minute.