CUPRI

NS
CAP. I. IMPACTUL INFORMATICII ASUPRA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE. INFORMAŢIA,
CA OBIECT AL ACTIVITĂŢII
ECONOMICE ..............................................................................................................
................................................. 2
1.1. NECESITATEA ŞI EVOLUŢIA PRELUCRĂRII
DATELOR................................................................................................. 2
1.2. INFORMAŢIA CA OBIECT AL ACTIVITĂŢII
ECONOMICE............................................................................................................. 3
1.3. STADIUL ACTUAL ŞI TENDINŢELE DEZVOLTĂRII SISTEMELOR INFORMAŢIONALE
........................................................................... 5
1.4. TEHNOLOGII INFORMATICE
............................................................................................................................................. 8
CAPITOLUL II. SISTEME ELECTRONICE DE CALCUL. TIPURI DE CALCULATOARE
..........................................................10
2.1. APARIŢIA ŞI UTILIZAREA TEHNICII DE
CALCUL........................................................................................................ 10
2.2. TIPURI DE CALCULATOARE
.................................................................................................................................... 11
CAPITOLUL III. STRUCTURA ŞI PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE ALE UNUI CALCULATOR
ELECTRONIC NUMERIC .........12
CAP IV – VI MICROSOFT WORD
................................................................................................................................
22
PREZENTAREA EDITORULUI DE TEXTE
.......................................................................................................................... 22
ELEMENTE DE BAZĂ ÎN EDITAREA UNUI
TEXT............................................................................................................... 24
FONTURI........................................................................................................................................
............................... 25
ATRIBUTE ALE FONTURILOR
......................................................................................................................................... 26
TABULATORI..................................................................................................................................
............................... 28
FORMATAREA PAGINILOR
............................................................................................................................................ 29
TABELE .........................................................................................................................................
................................ 30
OBIECTE GRAFICE
......................................................................................................................................................
... 32
CREAREA DE
FORME...........................................................................................................................................
.......... 32
ORGANIGRAME ..............................................................................................................................
.............................. 34
CAP VII – VIII MICROSOFT EXCEL
............................................................................................................................. .3
5
PREZENTAREA APLICAŢIEI DE CALCUL TABELAR
........................................................................................................... 35
ENTITĂŢI FOLOSITE ÎNTR-O APLICAŢIE DE CALCUL TABELAR
........................................................................................ 35
INTRODUCEREA DATELOR
............................................................................................................................................ 36
CELULE. DEPLASARE ÎN PAGINĂ
................................................................................................................................... 36
ADRESAREA CELULELOR
............................................................................................................................................... 37
 TIPURI DE DATE
......................................................................................................................................................
...... 38
FORMATAREA
ÎNREGISTRĂRILOR.........................................................................................................................
........ 40
FORMULE ŞI CALCULE SIMPLE
...................................................................................................................................... 41
FUNCŢII .........................................................................................................................................
............................... 43
ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND GRAFICELE
..................................................................................................................... 47
CAP X – XI MICROSOFT POWERPOINT
......................................................................................................................52
CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA PREZENTĂRI
.................................................................................................. 52
PREZENTAREA APLICAŢIILOR PENTRU CREAREA PREZENTĂRILOR MULTIMEDIA
......................................................... 52
ETAPELE UNEI PREZENTĂRI
.......................................................................................................................................... 55
CAP XIII. REȚELE DE CALCULATOARE
..........................................................................................................................58
INTRODUCERE ..............................................................................................................................
................................ 58
TIPURI DE REŢELE
......................................................................................................................................................
... 59
PROGRAME DE REŢEA
..................................................................................................................................................
63
MODELE DE REFERINŢĂ
.................................................................................................................................
............64
COMPONENTE
HARDWARE....................................................................................................................................
...... 66
Placa de
reţea..........................................................................................................................................
................ 66
CAP XIV. PRINCIPIILE INTERNET-ULUI
........................................................................................................................71
DEFINIŢIE. CONCEPTE DE BAZĂ
.................................................................................................................................... 71
MIC DICŢIONAR
TERMINOLOGIC..............................................................................................................................
.... 71
NOŢIUNI GENERALE DESPRE WORLD WIDE WEB
......................................................................................................... 72
NOŢIUNI GENERALE DESPRE FTP
.................................................................................................................................. 72
NAVIGAREA PE WEB
.....................................................................................................................................................
73
CAP. I. IMPACTUL INFORMATICII ASUPRA ACTIVITĂğILORă
ECONOMICE. INFORMAğIA, CA OBIECT AL ACTIVITĂğIIă
ECONOMICE

1.1. NECESITATEA ŞIăEVOLUğIAăPRELUCRĂRIIăDATELOR

Perfecţionareaă sistemeloră informaţionaleă aă căroră complexitateă creşteă continuuă nuă maiă

poateă fiă realizatăă decâtă prină utilizarea,ă peă scarăă largă,ă aă calculatorului.ă Realizareaă sistemeloră
informaticeă eficienteă înseamnă,ă deă fapt,ă asigurareaă uneiă structuri,ă aă unuiă volumă şiă aă uneiă
calităţiă aă informaţieiă careă săă ducăă laă oă bazăă informaţionalăă optimăă pentruă diferiteleă niveluriă
deă decizie,ă cuă ună timpă de
răspunsăşiăcuăunăcostăcâtămaiăreduse.ăPrinăurmare,ăoriceăformăădeăorganizareăaăinformaţieiătrebuieăsăă
satisfacăărealizareaăacestorăobiective.ă
O serie de autori împart ultimul secol în:
- societateă industrială,ă înă careă bazaă oă reprezintăă producţiaă industrială,ă iară resursaă ceaă
maiă importantăăesteăcapitalul;
- societateaă postindustrialăă sauă informaĠională,ă înă careă producţiaă deă bazăă esteă ceaă
intelectuală,ăiarăresursaăceaămaiăimportantăăesteăinformaţia.
Astfel,ă întreă celeă douăă existăă oă diferenţăă clară,ă caă deă exemplu între o întreprindere producătoareă deă
bunuriă materiale,ă deă laă începutulă secolului,ă înă careă resursaă strategicăă eraă unaă materială,ă
resursaă informaţionalăă neavândă oă pondereă preaă mare,ă şiă oă societateă bursierăă sauă oă bancăă de
azi, care are resursa de bazăăinformaţia.ă
Înă general,ă noţiunileă deă datăă şiă informaţieă suntă considerateă sinonime,ă eleă înă realitateă deosebindu-seă esenţial.ă
Aceastaă poateă fiă şiă cauzaă unuiă managementă ineficient,ă cândă nuă seă faceă distincţiaă întreă celeă
douăă noţiuniă şiă deciă managementulă manevreazăă preaă multeă dateă şiă preaă puţineă
informaţii.ăDeci,ăproblemaăinformaţieiădevineăunaăstrictănecesarăăpentruăoriceămanager.
Actulă managerială seă materializeazăă prină decizii,ă adicăă procesulă prină careă managerulă identificăă problemeleă organizaţionaleă şiă
doreşteă săă leă rezolve.ă Bazaă materialăă aă deciziiloră oă constituieă informaţia,ă careă laă rândulă eiă areă laă bazăă
date.ă Peă bazaă informaţiiloră seă creeazăă noiă cunoştinţeăconstituindu-se astfel suportul sistemului
decizional.
Obiectulă generală ală oricăruiă sistemă bazată pe prelucrareaă automatăă aă dateloră esteă acelaă
deă aă eficientizaăoăactivitateăprinăinformaţiiădeăcalitate.ă
Unaădinăproblemeleădeăprincipiuădeăcareătrebuieăsăăţinăăcontăoriceămetodăăşi/sauătehnicăădeă
organizareăaădatelorăesteăcăăacesteaăauăfostăintroduseăpentru realizareaădeăinformaţii,ăprinăpregătireaă
şiă prelucrareaă dateloră înă vedereaă valorificăriiă maxime.ă Informaţiaă esteă oă resursăă careă tindeă
totă maiă multă săă devinăă dominantă.ă Volumulă şiă structuraă informaţieiă ceă intrăă şi/sauă seă
2
genereazăă într-un sistemă şiă frecvenţaă acestoră intrăriă şi/sauă generăriă determinăă principaleleă
caracteristiciă tehniceă şiă deă

3
exploatareăaleăsistemelorădeăprelucrareăautomatăă aădatelorăşiăcaracteristicileăsistemelorăinformatice,ă
în general.
Evoluţiaă metodeloră şiă tehniciloră deă organizareă aă dateloră aă fostă influenţatăă deă oă serieă deă
factori cum ar fi:
- creştereaăcontinuăăaăcomplexităţiiădiverselorăactivităţi;
- modulădeăutilizareăaăresurseiătimp,ăfactorăesenţial;
- dezvoltareaădeosebităăaătehniciiădeăcalcul.
Peăfondulăuneiăvarietăţiărelativămariădeămetodeăşiătehniciădeăorganizareăaădatelorăseădesprindă
două,ăcaăfiindăprincipale,ăfişierulăşiăbazaădeădate.

1.2.ăINFORMAğIAăCAăOBIECTăALăACTIVITĂğIIăECONOMICE

Societateaă informaţionalăă seă caracterizeazăă prină preponderenţaă proceseloră informaţionaleă

bazateă peă tehnologiaă informaţionalăă şiă aă comunicaţiei,ă careă conducă laă oă reconsiderareă aă
procesuluiă
deăinformare.ăMotorulăacestuiăprocesăîlăreprezintăăinformaţia.ăAstfel,ăprocesulădeăinformare,ăaxatăînă
jurulă noţiuniiă deă informaţie,ă reprezintăă fundamentulă definiriiă structuraleă şiă funcţionaleă aă
sistemuluiă informaţional.ă
Înă funcţionareaă uneiă întreprinderiă seă distingă atâtă activităţileă individuale,ă fiecareă
participantă
exercitândăunărolăînăcadrulăorganizaţieiăpotrivităpregătiriiăsaleăşiăaăuneiăfişeădeăpost,ăcâtăşiăactivităţiă
colectiveă laă diferiteă niveluriă (şedinţe,ă dezbateri).ă Ambeleă tipuriă utilizeazăă caă elementă deă bazăă
informaţiaăşiăgenereazăăprocesulădeăinformare.
Informaţiaă rezultăă dină date,ă acesteaă fiindă ansambluriă deă simboluriă susceptibileă deă aă fiă percepute de
cătreăom.ăDateleănuădevinăinformaţiiădecâtăprinăintermediulăunuiăprocesădeăprelucrare.ă Deă
exemplu,ă ună bilanţă contabilă reprezintăă ună ansambluă deă dateă careă descrieă anumiteă aspecte.ă Elă
constituieăoăinformaţieăpentruăcelăcareăstăpâneşteămodelulăcontabilăînăvedereaăinterpretăriiăacesteia.

META-
CUNOAŞTERE

CUNOAŞTERE

INFORMAğII

DATE
Figura 1.1. PiramidaăabstractizăriiăconformăProf.ăE.ăTurban
 Figura 1.1.ăprezintăăoăclasificareăaădatelor,ăinformaţieiăşiăcunoaşteriiăînăfuncţieădeăgradulădeă
abstractizare,ă înă careă cunoaştereaă esteă consideratăă maiă abstractă,ă aflându-se înspre vârful
piramidei abstractizării,ăiarădateleăavândăunăgradămaiămicădeăabstractizare,ăaflându-se la baza
piramidei.
Dupăă cumă amă maiă precizată legăturaă întreă componentaă decizionalăă aă întreprinderiiă şiă
ceaă operaţionalăă seă realizeazăă prină subsistemulă informaţional.ă Funcţionareaă acestuiaă esteă
alimentatăă deă ună procesă permanentă deă informareă înă ambeleă sensuri.ă Prină intermediulă fluxuriloră
informaţionaleă
subsistemulăinformaţionalărealizeazăăoăcondiţionareăreciprocăă:

I Subsistem E Decizii
deci zional (informaţii)

Informaţii
pentru
fundamentar Subsistem
e decizii informaţional

Circuite Fluxuri Resurse

Date informaţionale informaţionale umane

Componente pentru

Fundamentare Gestiune
decizii economică
Informaţii
despre E Subsistem I
procese operaţional
deăexecuţie

Figura 1.2. Relaţiaăsubsistemuluiăinformaţionalăcuăcelădecizionalăşiăcelăoperaţional

Gestiuneaă şiă utilizareaă informaţiei,ă caă resursăă esenţialăă aă uneiă întreprinderiă capătăă noiă particularităţiă generateă deă calitateaă eiă deă
suportă pentruă fundamentareaă deciziilor şiă deă creştereă continuăăaăcomplexităţiiăprocesuluiădecizional.
Achiziţiaă informaţieiă constituieă oă exigenţăă vitalăă pentruă întreprindere.ă Înă acestă sens,ă
ună rolă majoră revineă sistemeloră deă informareă şiă moduluiă înă careă acesteaă permită creareaă şiă
gestionareaă memorieiăorganizaţionale.
Sistemulă deă informareă reprezintăă ună ansambluă deă activităţiă intercorelateă (manuale/automatizate),ă prină
intermediulă căroraă întreprindereaă dispuneă deă informaţiiă necesareă asigurăriiă uneiă coerenţeă întreă structuraă deă decizieă şiă
structura de informare. Structura de decizie descrieă modulă înă careă esteă realizatăă partajareaă deciziiloră înă
întreprindere.ă Esteă alcătuităă dină ansamblulă activităţiloră deă decizieă şiă constituieă răspunsulă laă întrebareaă „cine,ă ceă hotărăşteă înă
întreprindere?”.ă Structuraă deă informareă seă referăă laă ansamblulă activităţiloră deă informareă într-o
întreprindere.ăEaăconstituieărăspunsulălaăîntrebareaă„cine,ăceăcunoaşteăînăîntreprindere?”
Totalitateaă informaţiiloră obţinuteă prină proceseleă deă informareă careă auă locă laă ună
momentă dată
vor fiăconservateăprinăintermediulămaiămultorăcomponenteăcareăîndeplinescăfuncţiiăspecificeăşiăcareă
 seă constituieă înă memoriaă organizaţională.ă Înă cadrulă memorieiă organizaţionaleă seă distingă douăă
categorii de elemente:
- elemente tangibile – constituite din date, proceduri, modele matematice, algoritmi;
- elemente intangibile – reprezentateăprinăcunoştinţeăprivate,ăprofesionale,ăexperienţeăşiăaptitudiniă
etc.
Evoluţiaă mediuluiă economico-social,ă laă nivelă naţională şiă mondial,ă precumă şiă exploziaă tehnologiilor informatice,ă cară
conducă organizaţiileă spreă fenomenulă deă globalizareă implicăă oă reconsiderareă fundamentalăă deă concepţieă referitoră laă
rolulă şiă loculă întreprinderii.ă Astfel,ă aceastaă nuă
maiăesteănumaiăoăunitateădeăproducţie,ăciădevineăînămodăegalăoăunitateădeăproducereăaă
informaţiiloră şiăcunoştinţelor.

1.3.ăSTADIULăACTUALăŞIăTENDINğELEăDEZVOLTĂRII SISTEMELOR
INFORMAğIONALE

Sistemeleă informaţionaleă actualeă nuă maiă potă fiă conceputeă înă afaraă tehnologiiloră
informaticeă şiă aă comunicaţiilor.ă Sistemulă informaţională esteă privită ca un ansamblu de proceduri
de constatare,
consemnare,ăculegere,ăverificare,ătransmitere,ăstocareăşiăprelucrareăaădatelor,ăcuăscopulădeăaăsatisfaceă
cerinţeleăinformaţionaleănecesareămanagementuluiăînăprocesulăfundamentăriiăşiăelaborăriiădeciziilor.
Este evidentăcăăşiăînăcontinuareămaşinaăşiăenergiaăvorăjucaăunărolăimportant,ăfundamental,ăînă
societateaă informaţională,ă dară pentruă toateă activităţileă umaneă devină esenţialeă tehnologiileă informaticeă careă auă laă bazăă
electronica,ă informaticaă şiă comunicaţiileă moderne.ă Informatizarea activităţiloră social-economiceă aă cunoscută
profundeă transformări.ă Esteă contextulă înă careă vomă
prezentaăcâtevaădinăschimbărileăşiătendinţeleăceăauălocăînădezvoltareaăsistemelorăinformaţionale.
1.ă Seă manifestăă înă modă clară oă tendinţăă spreă divizareaă costuriloră sistemeloră
informaţionale.ă Aceastăăreducereăseădatorează,ăpeădeăoăparte,ăreduceriiăcosturilorăhardware-
ului,ăiarăpeădeăaltăăparte,ă reducerii costurilor software-ului.ă Costurileă deă proiectare,ă realizare,ă
menţinereă şiă calitateă pentruă fiecare componentăă seă reducă datorităă tendinţeiă înă dezvoltareaă
sistemeloră informaţionaleă bazateă totă maiă multă peă platformeă softă deă nivelă înaltă ceă incumbăă
funcţiiă softă deă bazăă şiă funcţiiă specificeă uneiă
aplicaţii.ăPrinăfuncţiileăsoftădeăbazăăseădefinescăşiăseărezolvăăproblemeleăcomuneăaleăaplicaţiilor,ăiară
softulă specifică defineşteă proprietăţileă comportamentaleă suplimentareă pentruă oă aplicaţie.ă Oă
astfelă deă abordareă oferăă posibilitateaă generalizăriiă şiă implementăriiă unoră aplicaţiiă informaticeă
înă maiă multeă unităţiăeconomice, cu efecte imediate de reducere a costurilor de implementare.
2.ăSeămanifestăăoătendinţăăclarăăspreătehnologiaăsistemelorăinformaţionaleăbazateăpeăreţeleădeă
calculatoare.ăCreştereaăcomplexităţiiăşiăvarietăţiiăaplicaţiilor,ăapariţiaădeănoiăproduseăinformatice cu
ună raportă cost/performanţăă totă maiă avantajosă auă făcută necesarăă şiă rentabilăă realizareaă deă
reţeleă deă calculatoare.
 Oă importanţăă deosebităă aă avut-o Internet-ul care a oferit posibilitatea accesului nelimitat
la diverseă informaţiiă precumă şiă comunicarea rapidăă întreă diverseă puncteă deă peă glob.ă Reţeleleă
deă calculatoareă determinăă apariţiaă şiă dezvoltareaă deă noiă protocoaleă şiă mediiă deă comunicaţieă
ceă permită vitezeă mariă deă transportă aă informaţiei,ă accesulă laă distanţăă înă scopulă unoră operaţiuniă
deă comerţă electronicăsauădiverseătranzacţiiăelectroniceăon-line.
3.ă Înă domeniulă organizăriiă dateloră seă manifestăă tendinţaă spreă bazeă deă dateă orientateă
obiect.ă Structurileă clasiceă deă dateă bazateă peă textă şiă valoriă numericeă fieă seă dovedescă insuficiente,ă fieă complexitate lor
depăşeşteă posibilităţileă deă stocareă şiă prelucrare.ă Bazeleă deă dateă orientateă obiectă
permităcreareaădeăobiecteăcomplexe,ădinăcomponenteămaiăsimple,ăfiecareăavândăpropriileăatributeăşiă
propriulăcomportament,ăînăacestăfelăeleăreuşescăsăăofereăsoluţiiăpentruăorice probleme.
4.ă Sistemeă informaţionaleă deă tipă nou.ă Suntă deă faptă sistemeă informaticeă integrate,ă înă careă
întregulă sistemă informaţională seă bazeazăă peă calculator.ă Suntă alcătuiteă dină aplicaţiiă
performante,ă deă cele mai multe ori ierarhizate ce permit realizarea informaţieiă înă timpă realăşiă laă
ună nivelă maximă deă optimalitate.
Proiectareaălaănivelămicroăşiămacroeconomicăaăunorăsistemeăinformaţionaleăcareăsăăutilizezeă
tehnicileă bazeloră deă dateă şiă careă săă conţinăă diverseă modeleă economico-matematice,ă iară
situaţiileă deă informare-
raportareăsăăaibăăunăcaracterădeăsemnalareăpreventivăăaăabaterilorăfaţăădeăstareaănormală,ă
reprezintăă oă formăă superioarăă deă organizareă şiă prelucrareă aă datelor.ă Aceastăă concepţieă revoluţioneazăă întregulă
sistemă informaţional,ă transformându-l dintr-un sistem pasiv de constatare, consemnareă şiă analizăă
aă unoră proceseă şiă fenomeneă economiceă dejaă petrecute,ă într-un instrument
activădeăpreviziuneăşiăcontrolăalăacestora.
Acelă subsistemă ală sistemuluiă informaţional,ă careă foloseşteă echipamenteă deă prelucrareă automatăă aă dateloră (hardware)ă şiă
aplicaţiiă pentruă echipamenteleă înă cauzăă (softwareă deă bazăă şiă
softwareădeăaplicaţii),ănecesareăfurnizăriiădeăinformaţiiăsistemuluiăinformaţional,ăseănumeşteă sistem
informatic.ăÎnăalţiătermeni:ăpentruăaădefiniăunăsistemăinformatic înăcadrulăunuiăsistemăinformaţional,ă
trebuieă săă precizămă înă modă concretă regulile,ă procedurile,ă mijloaceleă şiă metodeleă utilizateă înă
cadrulă acestuia;ă maiă multă trebuieă săă precizămă legileă careă opereazăă cuă acestaă înă cadrulă unuiă
ansambluă corelat.ă Dacăă ară fiă săă reprezentămă sistemulă informatică şiă sistemulă informaţională caă
mulţimiă eleă voră arătaăcaăînăfiguraăurmătoare;ăevidentăîntr-un timp imprevizibil vor coincide.
 Sistem informaţional

Sistem
informati
c

Figura 1.3. Sistemulăinformaticăcaăparteăaăsistemuluiăinformaţional

Sistemul informatic este deci un ansamblu organizat de resurse (materiale, software,

personal,ă date,ă proceduriă etc.)ă careă permită săă seă achiziţioneze,ă prelucreze,ă stochezeă şiă săă
transmităă informaţiiăsubăformăădeătexte,ăimagini,ăsunete,ăetc.ă
Principalele categorii de resurse incluse în sistem sunt:
- Persoane – ceăreprezintăăutilizatoriiă“consumatori”ăaăinformaţieiăprodusăădeăsistemă
sauă contribuieă laă achiziţia,ă stocareaă şiă prelucrareaă informaţiei,ă fieă suntă
specialităţiă aiăsistemeloră(analişti,ăprogramatori,ăoperatori, ingineri).
- Materiale – semnificândă totalitateaă dispozitiveloră fiziceă utilizateă (unităţiă
centraleă şiă periferice,ă staţiiă deă lucru,ă reţeleă deă comunicare)ă precumă şiă
diferiteleă suporturiă informatice (discuri magnetice, optice)
- Programeă şiă proceduri – constauă înă ansamblulă programeloră deă aplicaţieă şiă aă
serviciilorănecesareăfuncţionăriiăsistemuluiăinformatic.
- Date – prezenteă înă cadrulă sistemuluiă subă formăă variatăă (texte,ă imagini,ă sunete)ă
corespunzândă atâtă materieiă primeă deă prelucrată câtă şiă modelelor,ă caă
reprezentare a fenomenelor.
Sistemulă informaţională şiă sistemulăinformatică aleă unuiă organismă seă întrepătrundă şiă nuă
potă fiă separateă unulă deă celălalt,ă înă condiţiileă înă careă laă oraă actualăă seă vehiculeazăă ună volumă
deă informaţiiă incomensurabil.ă Eleă seă întrepătrundă şiă seă determinăă reciproc.ă Sistemulă informaţională ală unuiă
organism,ăfărăăsuportulăasiguratădeăsistemulăinformaticăesteăsortităsiăfurnizezeăinformaţiiăeronateăsauă
dupăă oă perioadăă deă timpă cândă informaţiaă şi-aă pierdută parţială sauă totală semnificaţiaă pentruă
sistemul decizional.ăŞiăreciproc,ăsistemulăinformaticăfărăăsistemulăinformaţionalănuăpoateăexista.
Privită dină perspectivaă scopuluiă său,ă sistemulă informaţională prelucreazăă ună complexă deă informaţii,ă ceă seă
constituieă caă intrări, pentru a furniza subsistemului decizional rezultate, ce se constituie ca
ieşiri.
 Figura 1.4. Structuraăgeneralăăaăunuiăsistemăinformaţional.

Pentruă ună sistemă informaţională complexă (economico-social),ă bloculă deă prelucrăriă

seă constituie dintr-oă mulţimeă deă noduri (staţii) deă prelucrareă conformă unoră legi,ă metodeă
ş.a.m.d.ă careă se constituie în
circuite.ăDeăasemenea,ăatâtăintrărileăcâtăşiăieşirile,ăsuntămultipleăşiăînădiferiteăpuncteă ale sistemului.
Mulţimeaă dateloră vehiculateă într-oă reţeaă informaţionalăă poateă fi structuratăă peă
subsisteme,ă care în cadrul unui sistem economico-social ar putea fi: cercetare-dezvoltare, proiectare,
planificare tehnico-
economică,ăpregătireaăfabricaţiei,ălansareaăşiăurmărireaăproducţiei,ăaprovizionare-desfacere,
personal, financiar-contabil.
Într-ună sistemă informaţională funcţional,ă surseleă deă date,ă nodurileă deă prelucrare,ă traseeleă
informaţiiloră deă diferiteă categoriiă suntă astfelă realizateă încâtă să asigure la timp, elementelor din
structuraă organizatorică,ă aceleă informaţiiă careă leă suntă necesare,ă săă eviteă circuiteleă nonsens,ă săă
seă asigure securitatea datelor în cadrul circuitului.

1.4. TEHNOLOGII INFORMATICE

Perspectivaăinformaţionalăădeterminăărevedereaăuneiăîntreprinderiăcaăunăsediuăalăactivităţiloră
deă naturăă informaţională,ă careă constauă înă colectarea,ă prelucrarea,ă transmitereaă şiă stocareaă
datelor.ă Acesteă activităţiă uă dreptă scopă săă ofereă utilizatoriloră reprezentăriă pertinenteă aleă
fenomenuluiă real,ă plecândă deă laă dateă fragmentate,ă deă origineă şiă calitateă diverse.ă Apariţiaă
tehnologiiloră informatice bulverseazăă metodeleă tradiţionaleă deă lucru,ă rolulă individuluiă înă
întreprindereă şiă însăşiă manieraă deă abordare a problemelor.
Tehnologiileăinformaticeăcorespundătehnicilorăcareăpermită„fabricarea”ăinformaţiei.ăAcesteaă
reunescă tehniciă esenţialeă deă culegere,ă prelucrare,ă transmitereă şiă stocareă electronicăă aă dateloră
şiă informaţiilor,ă într-ună mediuă adecvată informatică şiă deă comunicaţieă constituită dină
echipamentă hardware,ăproceduriăsoftware,ădispozitiveăelectroniceădeătransmisie/recepţie.
Componentele de bazăăaleătehnologieiăinformaticeăsunt:
 1. Staţiileă deă lucruă – terminale de teletransmisie legate la un calculator, sau
microcalculatoareădotateăcuăcapacitateăautonomăădeăprelucrareă– stocare.
2. Bazele de date – reunescă fişiereă deă dateă întreă careă existăă interdependenţeă şiă potă fiă
structurateăpentruămemorareaădatelorăşiăinformaţiilorăpeădomeniiă(tehnic,ăeconomicăetc.).
3. Reţeleădeăcomunicaţiiă– asigurăădifuzareaădatelorăşiăcomunicareaăîntreăstaţiileădeălucru.
4. Proceduri software – includ pachete de programe.

Utilizareaătehnologiilorăinformaticeăasigurăăoăserieădeăavantajeăca:
- reducerea timpului – vitezaă deă calculă ridicatăă permiteă oă reducereă substanţialăă
aă timpului de prelucrare impus de anumite modele economico-matematice,
tehnice, fizice etc;
- reducereaăspaţiuluiă– comunicareaălaădistanţăăprinătehnologiaăinformaticăăfaceăsăă
disparăăinconvenientulă„kilometrilor”ăexistentăîntreăemiţătorăşiăreceptor;
- extindereaămodalităţilorădeăstocareă– mijloacele de stocare au evoluat deosebit de
multăasigurândăposibilităţiădeăpăstrareăaăinformaţieiădeămilioaneădeăcaractere;
- flexibilitatea în utilizare – tehnologiaă informaticăă oferăă ună domeniuă vastă deă
utilizareă şiă înregistreazăă oă adaptabilitateă continuă,ă paralelă cuă evoluţiaă
software- uluiădeăbazăăşiădeăaplicaţii.
Înă consecinţăă tehnologiaă informaticăă esteă susceptibilăă nuă doară de-aă influenţaă
fiecareă activitateă înă componentaă saă fizicăă sauă informaţională,ă dară şiă modulă deă exploatareă ală
legăturiloră dintreăactivităţiăatâtăînăinteriorulăcâtăşiăînăexteriorulăîntreprinderii.
 CAPITOLUL II. SISTEME ELECTRONICE DE CALCUL. TIPURI DE
CALCULATOARE

2.1.ăAPARIğIAăŞIăUTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL

Utilizareaă calculatoareloră aă cunoscută oă evoluţieă contradictorie.ă Concepută pentruă aă fiă oă maşinăă deă calculată
foarteă rapidă,ă calculatorulă apareă astăziă caă ună instrument general de tratare a informaţiei,ă
capabilă săă simulezeă oriceă model,ă cuă condiţiaă caă acestaă săă poatăă fiă descris.ă Primulă calculatoră
numerică poateă fiă considerată abacul,ă apărută înă urmăă cuă 3000ă deă aniă şiă eraă principalulă
instrumentă deă calcul.ă Primeleă maşiniă deă calculată capabileă săă efectuezeă celeă 4ă operaţiiă şiă
extragereaă radicaluluiă deă ordinulă 2ă auă fostă conceputeă deă Pascală şiă Leibnitz.ă Eleă conţineauă
nişteă angrenajeă cuă roţi dinţateăcu câte 10
dinţiăceăcorespundăceloră10ăcifreăaleăsistemuluiădeănumeraţieăzecimal.
Primulă calculatoră electronică aă fostă construită laă Universitateaă dină Pennsylvaniaă înă 1946ă
şiă aă fost botezat ENIAC. Tot în 1946, la Universitatea Princeton, John von Neumann a introdus
pentru primaă datăă conceptulă deă programă memorat,ă careă conţineă instrucţiuni în cod-maşină,ă
eliminându-se astfelă comutatoareleă şiă alteă componenteă cuă careă seă programauă diferiteă operaţii
(EDVAC – primul calculator cu program memorat, 1950). Programul propus de Neumann permite
introducerea o
singurăădatăăînămemoriaăcalculatoruluiăaăunuiătipădeăoperaţieăcareăapoiăpoateăfiăexecutatăoriădeăcâteă
oriă esteă nevoie,ă peă bazaă acestuiă program.ă Aceastăă filozofieă aă calculatoruluiă esteă utilizatăă laă
4ă generaţiiădeăcalculatoareăşiăpoartăădenumireaădeăfilozofia von Neumann.
În relativ scurta istorie aă tehniciiă deă calculă calculatoareleă potă fiă grupateă peă generaţiiă
deă evoluţie;ă fiecareă generaţieă aă apărută caă urmareă aă realizăriloră laă nivelulă tehnologieiă utilizateă laă
construireaăşiăutilizareaăcalculatoarelor.

ENIAC Generaţiaă1 Generaţiaă2 Generaţiaă3 Generaţiaă4 Generaţiaă5

1946 1946-1953 1954-1964 1964-1980 din 1980 dupăă1990

Elementeădefinitoriiăpentruăgeneraţiileădeăcalculatoare:
Generaţiaă1 – calculeăcomercialeăşiăştiinţifice;ătuburiăelectronice,ăprogramareăînăcodămaşină.
Generaţiaă2 – prelucrareă dateă deă uză general,ă tranzistori,ă 100ă deă instrucţiuniă ă complexe,ă
echipamenteă perifericeă careă executăă independentă şiă simultană operaţiiă deă I/E
(intrare/ieşire), limbaje evoluate de programare.
Generaţiaă3 – aplicaţiiăuniversale,ăcircuiteăintegrate,ămaiămultădeă100ădeăinstrucţiuniăcomplexe,ă
tehniciăşiăsistemeăperformante.ă
Generaţiaă4 – integrareăpeăscarăăfoarteălargă,ămicroprocesoare, microprogramare.
Generaţiaă5 – prelucreazăăcunoştinţe,ănuămaiăauălaăbazăăfilozofiaăvonăNeumann.
 2.2. TIPURI DE CALCULATOARE

Înăsensălarg,ăoriceăechipamentăcareăfoloseşteăunulăsauămaiămulteămicroprocesoareăincluzândă
şiăalteăcircuiteăLSI (Large Scale Integration – integrareăpeăscarăălargă) sau VLSI (Very Large Scale
Integrated - integrareă peă scarăă foarteă largă),ă seă numeşteă microcalculator,ă iară înă sensă restrâns,ă
reprezintăăunăsistemădeăcalculăpentruădezvoltareaădeăproblemeăavândăunitateaădeăcomandăărealizatăă
printr-un microprocesor.
Existăăoăclasificareăaătipurilorădeămicrocalculatoareădeăpeăpiaţă:
a) microcalculatoare personale (PC) – sunt calculatoare foarte performante ce au unitatea
de comandăăbazatăăpeăunămicroprocesor;
b) microcalculatoare pentru dezvoltarea deă programeă şiă aplicaţiiă diverseă - au
performanţeă maiăreduseăfaţăădeăPC-uri;
c) microcalculatoareăpentruăinstruireăşiăpetrecerea timpului liber (home computer);
d) terminale programabile – pot fi cuplate la un calculator, laădistanţă.
Microprocesorul esteă ună circuită LSIă complexă careă implementeazăă ceaă maiă mareă parteă aă
funcţiiloră unuiă procesoră clasic,ă adicăă esteă capabilă săă efectuezeă operaţiiă aritmeticeă şiă logiceă peă
bazaă unui program. (Primul microprocesor a fost al firmei Intel: I 4004) În general, orice
microcalculator
areăînăcomponenţaăsaăurmătoareleăelemente:

M.I. U.C. Monitor Tastatură

Magistrale

I1 I2 In
...

EP1 EP2 EPn

Figura 2.2. Structuraăsimplificatăăaăunuiămicrocalculator

 CAPITOLUL III. STRUCTURAăŞIăPRINCIPIILEăDEăFUNCğIONAREăALE
UNUI CALCULATOR ELECTRONIC NUMERIC
Calculatorul electronică esteă ună dispozitivă capabilă săă prelucrezeă dateă peă bazaă unuiă
program.ă
Esteăalcătuitădinămemorieăinternăă(MI)ăşiăunitateădeăcomandăă(UC).ăMemoriaăinternăăareărolulădeăaă
stocaă temporară programulă utilizatoruluiă şiă dateleă aferenteă problemeiă deă rezolvat. Unitatea de
comandăăareărolădeăaăexecutaăefectivăoperaţiileădeăprelucrareăprevăzuteădeăutilizatorăprinăprogramulă
respectiv.

EPI MI EPE
UC Calculatorul

Restul sunt
echipamente
EPI/E periferice

EPI (echipamente periferice de intrare), EPE (echipamenteă perifericeă deă ieşire), EPI/E
(echipamente periferice de intrare/ieşire) – sunt echipamente periferice ce permit introducerea,
extragereaă informaţiiloră în/dină memoriaă internă,ă respectivă stocareaă informaţiiloră peă ună suportă deă
memorieăexternă.
Pentruă aă rezolvaă oă problemăă cuă ajutorulă calculatorului,ă utilizatorulă trebuieă săă
elaborezeă ună
programăpentruărezolvareaăproblemeiărespective.ăAcestăprogramăesteăoămulţimeăfinităădeăinstrucţiuniă
dintr-ună anumită limbajă deă programare.ă Limbajulă deă programare,ă caă oriceă limbăă vorbităă esteă
ună suportă comună deă conversaţieă utilizator-calculator.ă Înă oriceă limbajă deă programareă vomă
găsiă instrucţiuniăceăreprezintăădeăfaptănişteăcoduriăpentruădiverseătipuriădeăoperaţiiădeăprelucrare.
Pentruăelaborareaăprogramului,ăutilizatorulăstabileşteăalgoritmulăpentruărezolvareaăproblemeiă
respective. Algoritmul esteă oă succesiuneă finităă deă operaţiiă care,ă efectuateă într-oă anumităă ordineă
logică,ărezolvăăproblemaărespectivă.ăOădatăăîntocmităalgoritmulăpentruăproblemaăsupusăăprelucrăriiă
cuă calculatorul,ă utilizatorulă poateă elaboraă programulă corespunzător.ă Elă seă realizeazăă codificândă
fiecareă operaţieă prevăzutăă înă algoritm,ă cuă unaă sauă maiă multeă instrucţiuniă dintr-un limbaj de
programare.ăAcestăprogram,ăspreăaăputeaăfiăexecutatădeăcătreăcalculator,ătrebuieăintrodusăînămemoriaă
internăăprinăintermediulăechipamentuluiăperiferic de intrare.
Date intrare Dateăieşire
Calculator
Program

Arhivă
 Calculatorulă lucreazăă internă înă cod-maşină.ă Acestă cod-maşinăă areă laă bazăă sistemulă deă
numeraţieăbinar.ăDinăaceastăăcauzăăintervineănecesitateaătransformăriiăprogramuluiăelaboratădeăcătreă
utilizator în program cod-maşină.ă Acestaă cuprindeă instrucţiuniă înă cod-maşinăă careă voră fiă
stocateă
temporarăînămemoriaăinternăăşiăvorăfiăexecutateădeăcătreăunitateaădeăcomandă.ăRezultateleăoperaţiiloră
prevăzuteăînăprogramăvorăfiăvizualizateăprinăintermediulăechipamentelorăperifericeădeăieşire.ă
Existăă posibilitateaă stocăriiă programuluiă respectivă şiă aă dateloră aferenteă problemeiă peă ună
suportă deă memorieă exterioarăă prină intermediulă unuiă echipamentă periferică deă intrare-ieşire.ă
Pentruă aă puteaă realizaă acesteă operaţiiă (introducereaă programuluiă înă memoriaă internă,ă
transformareaă acestoraă în cod-maşinăă prină intermediulă programeloră translatoare,ă execuţiaă
programuluiă utilizatoruluiă etc.)ă calculatorulătrebuieăsăădispunăădeăunăsistem de
operare.ăSistemulădeăoperareăreprezintăăunăansambluă de programe ce permite accesul utilizatorului
la calculator.
Memoriaă externăă reprezintă,ă spreă deosebireă deă memoriaă internă,ă oă memorieă permanentăă
(pânăă laă distrugereaă voităă sauă fizicăă aă suportului),ă peă careă poateă fiă stocatăă oă cantitateă mareă deă
informaţie.ăMemoriaăexternăăpoateăfiăutilizatăăprinăintermediulăechipamentelorăperiferice.ă
Înăacestăcontext,ăcalculatorulăpoateăfiăprivitădinădouăăpuncteădeăvedere:ăfizicăşiălogic.ă
Dină punctă deă vedereă fizică neă referimă laă totalitateaă componenteloră fiziceă (inclusivă
funcţiileă cablate)ă ceă formeazăă parteaă hardware,ă sauă peă scurt,ă hard.ă Dină punctă deă vedereă logic,ă
neă referimă laă totalitatea programelor, fie componente ale sistemului de operare, fie la programele
utilizatorului, careăreprezintăăparteaăsoftware,ăsauăsoft.

Memoria internă

Memoriaă internăă (M.I.)ă esteă componentaă deă bazăă aă calculatorului,ă ceă serveşteă laă
păstrareaă temporarăă aă informaţiiloră (programulă şiă dateleă aferenteă problemeiă respective).ă Laă
memoriaă internăă auă accesă unitateaă deă comandăă (U.C.),ă pentruă aă executaă instrucţiunileă prevăzuteă înă programulă
utilizatorului,ăşiăechipamenteleăperifericeă(E.P.),ăpentruăaăputeaăintroduce/extrageăinformaţiileăîn/dină
memoriaă internă.ă Memoriaă internăă areă oă anumităă structurăă organizatorică.ă Unitateaă elementarăă
aă informaţieiăesteăbit-ul (b),
sauăpoziţiaăbinară,ăadicăăelementulăcapabilăsăămemorezeăoăcifrăăbinară,ă0ă
sauă1,ăînăfuncţieădeăintensitateaăcurentuluiăelectricăceăstrăbateăelementulărespectiv:ă+ăiăsauă- i.
 Unitateaă adresabilăă aă memorieiă interneă esteă locaţiaă deă memorie,ă adicăă oă succesiuneă
deă biţi,ă definităăprinădouăăelemente:
a) lungimeaălocaţieiă(numărulădeăbiţiăpeăcareăîiăconţineăsuccesiuneaărespectivă);
b) adresaălocaţieiărespectiveă(careăesteăunănumărăataşatălocaţieiărespective).

1 2 3 4 5 6 7

Locaţiaăcuă
adresa 7

Împărţireaămemorieiăinterne înălocaţiiăseăfaceădinăpunctădeăvedereălogicăpentruăaăaveaăaccesă
directălaăoăanumităăinformaţieăstocată.ă
Gestiuneaă fizicăă aă memorieiă interneă nuă oă faceă utilizatorul,ă acestaă avândă accesă laă
anumiteă valoriăstocateăprinăintermediulăvariabilelorăprevăzuteăînăcadrul programului.
Locaţiileăcuă8ăbiţiăpoartăănumeleădeăoctetăsauăbyte (B),ăceleăcuă16ăbiţiăseănumescăsemicuvânt,ă
celeăcuă32ăbiţiăseănumescăcuvânt,ăiarăceleăcuă64ăbiţiăseănumescădubluăcuvânt.ă
Capacitateaă deă memorareă seă determinăă prină numărulă deă octeţiă pe careă îiă conţineă
memoriaă respectivă.ă
Unitateaă deă măsurăă pentruă M.I.ă esteă KBă (kilobyte sau kilooctet). Multiplul de KB este
MB (megabyte). Multiplul de MB este GB (gigabyte) iar multiplul de GB este TB (terabyte).

Astfel:
1 KB = 1024 Byte = 210 byte
1 MB = 1024 KB = 210 KB = 220 byte
1 GB = 1024 MB = 210 MB = 230 byte
1 TB = 1024 GB = 210 GB = 240 byte
 Memoriaăinternăăesteădeămaiămulteătipuri,ădinăcareăamintim:
- ROM (Read Only Memory);
- RAM (Random Access Memory);
- PROM (Programable Read Only Memory);
- REPROM (Reprogramable Read Only Memory);
- CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor);

Funcţiaă deă bazăă aă memorieiă interneă esteă aceeaă deă aă stocaă temporară programeă şiă date.ă
Aceastăăfuncţieătrebuieăsăăseărealizezeăînăurmătoareleăcondiţii:
1. timp deă accesă câtă maiă mică (Intervalulă deă timpă esteă măsurată dină momentulă lansăriiă
uneiă cereriădeăconsultareăaămemorieiăinterneăşiăpânăăînămomentulăobţineriiărăspunsului);
2. capacitateădeămemorareăcâtămaiămareă(numărulădeăocteţiăpeăcareăîiăareămemoriaăsăăfieăcâtă
mai mare);
3. protecţiaădeplinăăaăinformaţiiloră(săănuăseădistrugăăinformaţiileăintroduse);
4. tehnici de intrare-ieşireă(I/E)ăcâtămaiăsimpleăşiăeficiente.

Unitateaădeăcomandă

Unitateaădeăcomandăăesteăcomponentaădeăbazăăaăcalculatorului,ăcapabilăăsăăprelucrezeădatele
dină memoriaă internăă prină intermediulă unoră circuiteă careă potă realizaă instrucţiunileă dină programulă
utilizatorului,ă careă trebuieă săă seă găseascăă înă memoriaă internă.ă Oriceă programă pentruă aă puteaă fiă
executată deă ună calculator,ă trebuieă săă seă găseascăă înă memoriaă internă.ă Funcţionareaă unităţiiă deă
comandăăesteăcompletădefinităăprinădescriereaăsetuluiădeăinstrucţiuniăpeăcareăleăpoateăinterpretaăşiăaă
regulilor de interpretare.ă Acesteă douăă elementeă îlă reprezintăă şiă îiă determinăă structura.ă Oă
unitateă deă comandăădinăpunctădeăvedereăconstructivăesteăalcătuităădin:
A. unitate aritmetico-logică,ăceărealizeazăăexecuţiaăpropriu-zisăăaăinstrucţiunilor;
B. unitateădeăcomandăăşiăcontrol,ăceăasigurăăcomenzileănecesareăexecuţieiăuneiăinstrucţiuni,ă
înlănţuireaăinstrucţiunilor,ăcontrolul operaţieiădeăintrare-ieşireăetc.

Pentruă aă realizaă prelucrareaă dateloră cuă ajutorulă calculatoruluiă esteă necesarăă

introducereaă programului,ăalcătuitădintr-
oăsecvenţăădeăinstrucţiuni,ăînăM.I.ăşiădeoareceăcalculatorulălucreazăăinternă înă codă maşină,ă programulă
respectivă trebuieă transformată înă codă maşinăă prină intermediulă unoră programe translatoare: interpretoare,
compilatoare. Programul cod maşinăă esteă alcătuită dină instrucţiuniăîn format
codămaşină,ăadicăăoăsuccesiuneăfinităădeăcifreăbinare,ăfiecareăinstrucţiuneăfiind
desemnatăăprinăanumiteăelemente.
 Cod Adresă Inf. sp.

Formatulăinstrucţiuniiăcuăunăoperand,ăînăcare:

Cod - codulăoperaţiei;
Adresă - adresa operandului;
Inf. sp. - informaţiiăspecialeă(deplasament,ămodădeăadresareăetc)

Lungimea unei instrucţiuniăesteăfixăăpentruăunăanumitătipădeăunitateădeăcomandă.

Totalitateaă instrucţiuniloră executabileă aleă unuiă calculatoră formeazăă setulă deă instrucţiuni.ă
Unitateaădeăcomandăăcorespunzătoareăareăcircuiteăcapabileăsăăexecuteăacesteăinstrucţiuni.
Execuţiaăunei instrucţiuniăpresupuneăefectuareaăurmătoarelorăoperaţii:
o citeşteăşiădecodificăăinstrucţiunea;
o calculeazăăadreseleăoperanzilor;
o citeşteăoperanzii;
o efectueazăăoperaţiaăprevăzută.

Înăfuncţieădeăarhitecturaăcalculatorului,ărelativălaăU.C.,ădistingem:
1. Structura clasică von Neumann – esteă specificăă pânăă laă generaţiaă aă 3-a de
calculatoare.
Toateă transferurileă deă dateă deă laă şiă cătreă echipamenteleă perifericeă trebuieă săă treacăă
prină
unitatea aritmetico-logică,ătimpăînăcareănuămaiăesteăposibilăăniciăoăaltăăoperaţie.
2. Structura cu acces direct la memorie, DMA (Direct Access Memory), specific
microcalculatoareloră laă careă nuă seă maiă foloseşteă unitateaă aritmetico-logicăă
pentruă transferulădatelorădeăintrare/ieşire.
3. Structura cu canal de tratare a operaţiilor de intrare/ieşire specificăă pentruă
calculatoareleă dină generaţiaă 4ă înă careă canalulă preiaă tratareaă operaţiiloră deă
intrare/ieşire,ă
asigurândăcontrolulăefectivăalăechipamentelorăperifericeăşiăalăschimburilorădeădateădintreă
acesteaăşiămemoriaăinternă.
EP1 EP2 ,,, EPn

Unităţiădeă
U.L.ă(interfeţe)
legăturăă
(canale)

C1 C2 ... Cn
 MI UC

StructuraăcuăcanalădeătratareăaăoperaţieiădeăI/E

Dinăpunctădeăvedereăfuncţional,ăstructuraăunităţiiădeăcomandăăvariazăădeălaăunătipălaăaltul.ăÎnă
general,ăvomăgăsiăurmătoareleăcomponenteăsauăsubansamble:
a. subansamblulădeăcontrol,ăcareăcoordoneazăătoate celelalte componente;
b. subansamblul aritmetico-logic,ăceăconţineăcircuiteleănecesareăexecutăriiăinstrucţiunilor;
c. subansamblul de adresare a memoriei interne;
d. subansamblulădeăcontrolăalăinterfeţelorăcuăechipamenteăperiferice;
e. subansamblul de control al întreruperilorăşiăderutelor;
f. subansamblul orologiului intern etc.

Toateăacesteaăasigurăăunităţiiădeăcomandăăcapacitateaădeăaărealizaăurmătoareleăfuncţii:
A. deă comandăă aă memorieiă interneă şiă aă echipamenteloră perifericeă prină intermediariă şiă
deă execuţieăpropriu-zisăăaăinstrucţiunilor;
B. deămăsurareăaătimpuluiădeăexecuţie,ădeăacces;
C. deăcomunicareădirectăăcuăutilizatorulăumanăetc.

Echipamente periferice

Laăunăcalculatorăexistăăposibilitateaădeăaăcuplaăoămareădiversitateădeă echipamente periferice,

ele realizând diverse operaţiiă deă introducere/extragereă în/dină memoriaă internă,ă realizându-se
astfel legăturaă dintreă calculatoră şiă utilizator.ă Dupăă purtătorulă deă informaţieă peă careă îlă
utilizează,ă echipamenteleăperifericeăseăclasificăăînăechipamenteăperifericeăcuăsuportănereutilizabil
(imprimanta, cititor/perforatoră deă bandăă deă hârtie),ă echipamenteă perifericeă cuă suportă reutilizabilă (toateă
echipamenteleă perifericeă careă auă caă purtătoră deă informaţieă suportă magnetic:ă unităţiă deă discă
fix,ă Floppy, CD, hard-disk).

Din punct de vedere ală operaţieiă peă careă oă efectuează,ă echipamenteleă perifericeă suntă deă
3ă
tipuri:
I. EPI (echipamente periferice de intrare) - permită introducereaă informaţiiloră dină exterioră
înă memoriaăinternă.ăExempleădeăEPI:
 Tastatura – permiteăpreluareaădatelorădeătipănumericăşiăalfanumericădarăşiălansareaăînă
execuţieăaăunorăcomenzi;
 Mouse-ul - poateă înlocuiă tastaturaă laă programeleă ceă auă prevăzută acestă lucruă (dară
nuă
pot introduce date numerice sau alfanumerice);
  Scanner – permiteă transformareaă unoră informaţiiă aflateă peă suportă de hârtie în
informaţiiăpentruămemoriaăinternă;
 Dispozitiveă deă intrareă pentruă sunete,ă imagini,ă graficăă (microfonul,ă cameraă
digitală)ă ş.a.
II. EPEă (echipamenteă perifericeă deă ieşire)ă - cuă eleă seă realizeazăă operaţiaă deă extragereă aă
informaţiilorădinămemoriaăinternăăcătreăexterior.ăExempleădeăEPE:
 Monitorul – realizeazăă interacţiuneaă directăă dintreă utilizatorulă şiă calculator,ă
reflectândăpeăecranăoriceăoperaţieăexecutată;
 Imprimanta – permiteă transformareaă informaţiiloră dină memoriaă internăă înă
informaţiiă
pe suport de hârtie;
 Dispozitive de redare a sunetului – placaă audioă laă careă seă voră conectaă căştiă
audio,ă difuzoareăş.a.
III. EPI/Eă(echipamenteăperifericeădeăintrare/ieşire)ă -
realizeazăăoperaţiiădeăintroducereăaăunoră
informaţiiădeăpeăoămemorieăexternăăînămemoriaăinternă,ărespectivăextragereaăinformaţiiloră
dinămemoriaăinternăăşiăînscriereaălorăpeăoămemorieiăexternăă(toateăechipamenteleăperifericeă
ceăauăcaăsuportăpurtătorădeăinformaţieăsuportămagnetic).ăExempleădeăEPI/E:
 Hard-disk-ul – principalulăechipamentădeăstocareămasivăăa fişierelor;
 Unitatea de dischete – pentru manevrarea dischetei;
 Unitatea de CD ROM - pentru manevrarea CD ROM-ului;
 Portul USB – utilizată laă conectareaă aparateloră şiă dispozitiveloră ceă potă fiă
utilizateă caă suportădeămemorieăexternă.

Sisteme de operare

Întreprinderileăconstructoareădeăcalculatoareălivreazăăodatăăcuăcalculatorulăbrutăunăsuportădeă
memorieă externăă peă careă esteă înregistrată ună ansambluă deă programeă speciale,ă numită sistemă deă
operare, care permite accesul utilizatorului la calculator.
 Sistemul de operareăesteăunăansambluădeăprogrameăcareăareărolădeăaărealizaăutilizareaăoptimăă
aăresurselorăfiziceăşiălogiceăaleăsistemuluiădeăcalcul,ăşiădeăaăconcuraălaăpregătirea,ăpunereaăînălucruăşiă
coordonareaăexecuţieiăprogramuluiăutilizator.
În general, sistemele deă operareă presupun,ă dină punctă deă vedereă constructiv,ă douăă
nivele:ă ună
nivelălogicăşiăunulăfizic.ăNivelulălogicăesteăapropiatăutilizatorului,ăcuăcareăinterfereazăăprinăcomenziă
aleălimbajuluiădeăcomandăăspecificăsistemuluiădeăoperareărespectivăşiăprinămesaje. Nivelul fizic este
apropiatăcalculatorului,ăcuăcareăinterfereazăăprintr-unăsistemădeăîntreruperiăşiăderute.

S.O.
Comenzi Nivel SID
Nivel

Mesaje
logic
fizic C.

Utilizatorulălucreazăăcuăcalculatorulăprinăintermediară(interfaţă)ăcareăseăconstituieăcuăajutorulă
sistemului de operare.ă Sistemulă deă operareă esteă oă interfaţăă pentruă căă seă găseşteă întreă
calculatoră şiă utilizator
Sistemulădeăoperareăîndeplineşteăurmătoareleăfuncţii:
1. afectareaăresurselorăfiziceăşiălogiceăaleăsistemuluiădeăcalcul;
2. asigurarea unor componente pentru organizareaă şiă protecţiaă informaţiiloră peă suportulă
deă memorieă externă,ă planificareaă lucrăriloră dupăă anumiteă criterii,ă astfelă încâtă săă
asigureă oă utilizareăoptimăăaăsistemului;
3. controlulălansăriiăînăexecuţieăşiăcoordonareaăexecuţieiăprogramelor;
4. asistareaăexecuţieiăprogramelorădeăcătreăoperatorulăuman;
5. uşurareaă activităţiiă deă programareă prină punereaă laă dispoziţiaă utilizatoruluiă aă unoră
programe utilitare.

Kurzbanăşiăcolaboratoriiăprecizeazăăcalităţileăpeăcareătrebuieăsăăleăaibăăunăsistemădeăoperare.ă
Principaleleăcalităţiăsunt:
1) Utilitate – interfaţaă cuă programeleă utilizatoră trebuieă săă aibăă înă vedereă toateă
necesităţileă
acestuia.
2) Eficienţăă– săăpermităărealizareaăuneiăutilizăriăaăresurselorăcâtămaiăaproapeădeăoptim.
3) Generalitate – sistemulădeăoperareătrebuieăsăărăspundăăexactălaătoateăcerinţeleăformulateă
de utilizator.
 4) Transparenţăă– săăpermităăînsuşireaăsimplăăaăfacilităţilorăoferiteădeăsistemulădeăoperare.
5) Securitate – sistemulădeăoperareătrebuieăsăăfieăprotejatăîmpotrivaăunorăîncercăriăvoluntareă
sau involuntare de distrugere din partea programului utilizator.

Limbaje de programare

Înăsensulăcelămaiălarg,ăoriceălimbajăutilizatăpentruădescriereaăalgoritmilorăşiăaădatelorăpentruă
oă anumităă problemăă esteă ună limbajă deă programare.ă Aceastăă noţiuneă esteă legatăă întotdeaunaă deă
implementareaăpentruăunătipădeăcalculator,ăînăsensulăcăăreprezintăăsuportulăcomunădeăconversaţieăomă
– maşină,ă suportă careă trebuieă cunoscută deă ambii.ă Pentruă fiecareă limbajă deă programare,ă existăă
unulă sauă maiă multeă programeă translatoareă careă realizeazăă transformarea programului elaborat,
într-un
limbajădeăprogramareăoarecareăînăcodămaşină,ăsingurulăformatăînăcareăpoateăfiăexecutatăunăprogram.
Primeleă calculatoareă seă programauă înă limbajă codă maşinăă careă utilizeazăă coduriă binare,ă operaţiuneaă deă
programareă înă sineă fiindă foarteă anevoioasă.ă Ună ă saltă evidentă seă realizeazăă odatăă cuă trecereaă
laă limbajulă deă asamblare,ă careă utilizeazăă coduriă simboliceă şiă adresareă simbolică.ă Acesteă
limbajeă înă raportă cuă evoluţiileă loră ulterioareă suntă considerateă limbajeă deă programareă deă nivelă
inferior,ădatorităădependenţeiălorădeăparticularităţileăcalculatoruluiăpentruăcareăauăfostărealizate.
Primulă limbajă deă programareă deă nivelă înaltă aă fostă limbajulă FORTRAN,ă specificaţiileă
căruiaă auăapărutăînăanulă1954.

Exemplu:
011001010110 LD 4i... LOAD…
Limbaj evoluat
Limbaj cod-maşină Limbaj de asamblare

programare Limbaj de
programare

algoritmizare Algoritm pt. Program Rezultate

rezolvarea Program Calculator
Problemă translator
problemei
respective

dateăiniţiale

Limbajeleă deă programareă deă nivelă înaltă utilizeazăă cuvinteă pentruă diverseă operaţiiă deă
prelucrare a datelor. În majoritatea cazurilor, cuvinte dintr-oă anumităă limbă,ă cuă oă tendinţăă clarăă
deă
apropiereă deă limbajulă curent.ă Specificareaă completăă aă unuiă limbajă deă programareă presupuneă
definirea a trei elemente:
2. Sintaxaă limbajului,ă careă defineşteă structuraă limbajuluiă respectiv,ă cuă reguliă
gramaticaleă
bine stabilite.
3. Semanticaălimbajului,ădefineşteăsemnificaţiaălimbajuluiărespectiv.
4. Pragmatica,ăceădefineşteătoateăcelelalteăaspecte:
- eficienţaălimbajului;
- relaţiaăcuăutilizatorulăetc.

Existăă oă clasificareă aă limbajeloră deă programare,ă deşiă nuă întotdeaunaă seă poateă precizaă cuă
exactitateădacăăunălimbajăaparţineăuneiăclaseăsauăalteiăclase:
Limbaje procedurale (de nivel înalt) – sunt destinate descrierii algoritmului sub forma unor
succesiuniă finiteă deă instrucţiuni,ă ceă seă voră executaă înă ordineaă stabilităă deă programator.ă
Exempleă deă limbaje procedurale: ALGOL, COBOL, FORTRAN, PASCAL etc.
Limbaje neprocedurale (de nivel foarte înalt) – seăcaracterizeazăăprinăfaptulăcăăsuccesiuneaă
instrucţiuniloră influenţeazăă doară puţină ordineaă înă careă voră fiă executate.ă Exempleă deă limbajeă neprocedurale:
FOXPRO, ACCESS, GPSS etc.
Limbaje de programare concurentă esteăunălimbajăceăoferăăposibilitateaădefiniriiămaiămultoră
proceseă şiă cuă facilităţiă deosebiteă deă comunicareă întreă acestea.ă Exemplu:ă limbajulă PASCALă CONCURRENT.
Limbaje conversaţionale, folosite pentru dialogul utilizator – calculator chiar în timpul
execuţieiăprogramuluiă(limbajulăBASIC).
Limbaje de programare ale inteligenţei artificiale,ă ceă oferăă posibilitateaă deă reprezentareă
aă cunoştinţelor.ăExemplu:ăLISP,ăPROLOGăetc.
Medii de programare. Mediul de programareă reprezintăă ună sistemă complexă deă
instrumenteă software interconectate conform fluxului tehnologic de realizare a unui program.
Exemplu: Turbo Pascal, QuickBasic etc.
Oă importanţăă deosebităă oă reprezintăă alegereaă limbajuluiă deă programareă înă funcţie de
specificulăproblemeiăsupuseăprelucrăriiăcuăcalculatorul.ă
Teoretic,ă oriceă limbajă deă programareă poateă fiă utilizată pentruă codificareaă oricăreiă
probleme.ă Trebuieă ţinută însăă contă deă faptulă căă uneleă operaţiiă deă prelucrareă seă potă realizaă
maiă uşoră într-un limbaj de programare sau în altul. De exemplu: limbajul COBOL este specific
problemelor economice,ă cuă dateă multeă şiă calculeă simple.ă Limbajulă FORTRANă esteă specifică problemeloră ştiinţifice,ă cuă dateă
relativă puţineă şiă operaţiiă matematiceă complexe.ă Limbajulă BASIC este destinat
problemelorăcuăfacilităţiăpentruăgrafică,ăcalculeămatematiceăcomplexe,ădarăşiădateămulte.
 CAP IV – VI MICROSOFT WORD

PREZENTAREA EDITORULUI DE TEXTE

Unulă dină marileă avantajeă ală editoareloră deă textă ă esteă interfaţaă graficăă ceă esteă foarte prietenoasăă cuă
utilizatorul.ă Caă oriceă aplicaţieă careă ruleazăă subă ună sistemă deă operareă deă tipă GUIă (Graphical User
Interface – Interfaţăă graficăă pentruă utilizatori)ă editoareleă deă textă voră rulaă înă cadrulă unei
ferestre de tip Windows.
Bara de titlu – este oă barăă standardă Windowsă cuă butoaneleă deă minimizare,ă maximizare,ăă
restaurareăşiăpentruăaccesareaămeniuluiăsistem;
Linia de meniuri – reprezintăă ună modă deă organizareă aă uneiă listeă deă meniuriă (prină
meniuă înţelegându-seăoălistăădeăcomenzi)ăderulanteăceăconţin
comenzileăaplicaţiei,ăcomenziăceăsuntăgrupateă înăfuncţieădeărezultatulăacţiunii;
Linia de instrumente – reprezintăăunăsetădeăinstrumenteăpredefinităsauăstabilitădeăutilizatoră
fiindărealizatăădinăbutoaneăceăauăcaărolăoătranspunereărapidăăăaăunorăcomenziăăprinăsimplaăacţionareăaă
butonului aferent;
Butonul de închidere
Butonul de a documentului
maximizare/restaurare
Linia de meniuri
Butonul de închidere
Butonul Control Butonul de aăaplicaţiei
Menu Linia de instrumente minimizare
Linia de titlu

Zona de lucru Linia deăderulareăverticală Panoul de

Linia deăderulareăorizontală
Linia de stare configurare

Fereastrăăeditorădeătextăcuăexemplificareăzone

Zona de lucru – esteă prezentatăă utilizatoruluiă prină reprezentareaă graficăă aă uneiă paginiă
deă hârtie, fiind locul unde utilizatorul va realizaă editareaă informaţiilor.ă Aceastăă zonăă poateă fiă
personalizatăăcaădimensiuneădupăănecesităţileăutilizatorului.

Editareaă unuiă textă seă realizeazăă prină introducereaă acestuiaă înă cadrulă zoneiă deă lucruă prină
intermediul tastaturii, nefiind nevoie ca la sfârşitulă fiecăreiă liniiă săă fieă acţionatăă tastaă
ŢENTER>,ă
întrucâtă editorulă deă texteă vaă realizaă înă modă automată aceastăă trecere.ă Utilizatorulă vaă acţionaă
ŢENTER>ădoarăînăcazulăînăcareădoreşteătrecereaălaăunănouărând.
Poziţiaă curentăă deă editareă înă cadrulă fişieruluiă esteă evidenţiatăă deă ună elementă grafică numită
cursor ceăesteăevidenţiat,ădeăregulă,ăprintr-oălinieăverticalăăcareăclipeşte.
Înă cadrulă procesuluiă deă editareă formaă cursoruluiă seă poateă modificaă înă funcţieă deă
comenzileă peăcareăleăexecutăăaplicaţiaăînăacelămoment.

FORME GRAFICE DE CURSOR Tabel

 IMAGINE
EXPLICAğIE
CURSOR
Imagineaăcursoruluiăpentruăaşteptareaăuneiăcomenzi
Imagineaăcursoruluiăpentruăaşteptareaăuneiănoiă
comenziăînătimpulăprocesăriiăcomenziiăanterioare
Imaginea cursorului pentru redimensionarea pe
orizontalăăuneiăferestreăWindows
Imaginea cursorului pentru redimensionarea unei
ferestreăWindows,ăatâtăpeăorizontalăăcâtăşiăpeă
verticală
Imaginea cursorului pentru redimensionarea pe
verticalăăuneiăferestreăWindows
Imaginea cursorului pentru selectarea unui tabel
Imagineaăcursoruluiădeăselecţieăaăunuiăsauămaiămultoră
rânduri din cadrul unui tabel
Imagineaăcursoruluiădeăselecţieăaăuneiăsauămaiămultoră
coloane din cadrul unui tabel
Imaginea cursoruluiădeăselecţieăaătextului

Deplasareaă cursoruluiă înă cadrulă unuiă documentă poateă fiă realizatăă atâtă prină intermediulă
tastelorădirecţionale,ătastaăTabăşiătastaăSpaceăcuăajutorulămouse-ului,ăcâtăşiăcuăajutorulăaltorătasteăsauă
combinaţiiădeătaste.
TASTE PENTRU DEPLASAREA CURSORULUI Tabel

Tasta AcĠiunea
 Deplaseazăăcursorulăînăstângaăcuăunăcaracter
 Deplaseazăăcursorulăînădreaptaăcuăunăcaracter
 Deplaseazăăcursorulăînăsusăcuăoălinie
 Deplaseazăăcursorulăînăjosăcuăoălinie
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulăîn stânga cu un cuvânt
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulăînădreaptaăcuăunăcuvânt
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulălaăînceputulăparagrafului
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulălaăsfârşitulăparagrafului
Home Deplaseazăăcursorulălaăînceputulărânduluiăcurent
End Deplaseazăăcursorulălaăsfârşitulărânduluiăcurent
Page Up Deplaseazăăcursorulăcuăunăecranămaiăsus
Page Down Deplaseazăăcursorulăcuăunăecranămaiăjos
Ctrl + Home Deplaseazăăcursorulălaăînceputulădocumentului
Ctrl + End Deplaseazăăcursorulălaăsfârşitulădocumentului
Ctrl + Page Up Deplaseazăăcursorulăcuăoăpaginăăînăsus
Ctrl + Page Down Deplaseazăăcursorulăcuăoăpaginăăînăjos

ELEMENTEăDEăBAZĂăÎNăEDITAREA UNUI TEXT

Unăeditorădeătexteăopereazăăcuăurmătoareleănoţiuni:

1. caracter (character) – ceaămaiămicăăentitateă(indivizibilă)ăceăseăpoateăprelucraăîntr-unătextăşiă

careă poateă fiă literă,ă cifră,ă spaţiu(blank),ă caracteră special,ă adicăă 256ă deă semneă dină codulă
ASCII (American Standard Code for Information Interchange);
2. cuvânt (word) – şiră deă caractereă delimitată deă restulă textuluiă prină spaţiuă sauă semneă deă
punctuaţie;ă aliniereaă textuluiă întreă marginileă paginiiă seă faceă fărăă aă segmentaă cuvintele;ă
cuvinteleăpotăfiădespărţiteăînăsilabeălaăsfirşitulăuneiăliniiă(rând)ădeătext;
3. linie (rândul) de text(Text Line) – grup de cuvinte despărţită deă restulă textuluiă printr-
un
caracterădeăcontrolănumită„sfârşitădeălinie”ăintrodusăautomatădeăprocesorăşiănuăesteăvizibilăpeă
ecran(deăregulă,ăseăgenereazăăprinăacţionareaătasteiăŢEnter>);
4. frazăă (Sentence) – grupă deă cuvinteă (şiră deă caractere)ă delimitat de restul textului printr-
un punct;ă deă regulă,ă procesoareleă deă texteă permită selectareaă uneiă frazeă şiă procesareaă
eiă caă ună bloc de text;
5. paragraf (Paragraph) - grup de linii de text delimitat de restul textului printr-un caracter de
controlănumită„sfârşitădeăparagraf”ăintrodusăautomatădeăprocesorăşiănuăesteăvizibilăpeăecran;
6. text (Text) – grup de paragrafe, fraze, linii, cuvinte sau caractere ;
7. obiect (Object) – formăă graficăă (imagine,ă grafic,ă tabelă etc.),ă formăă sonorăă (sunet)ă ceă
potă fiă
înserate în text;
8. paginăă (Page) – paginăă utilăă formatăă dină textă şiă obiecteă sauă paginăă fizicăă constituităă
dină paginaăutilăăşiăelementeăspecificeătehnoredactării;
9. document (Document) – colecţieădeăpaginiăceăconstituieăoălucrareătehnoredactatăă(scrisoare,ă
raport, referat, articol, carte etc.).

Figura 3.2. Elementele constitutive ale unui document

Primaăcondiţieădeăbazăăînăeditareaăunuiătextăesteăcaăeditorulădeătexteăsăăfieălansatăînăexecuţieă
şiă nuă înă ultimulă rândă utilizatorulă săă dispunăă deă oă tastatură.ă Prină intermediulă sistemuluiă deă
operareă utilizată utilizatorulă poateă optaă pentruă editareaă înă limbaă maternăă folosindă integrală toateă
caractereleă specifice alfabetului respectiv.
 Înă cadrulă operaţieiă deă editareă seă voră folosiă caractereleă specificeă limbiiă respectiveă
(caractereă tipiceă limbiiă române,ă şiă anumeă „ă”,ă „î”,ă „â”,ă „ş”,ă „ţ”).ă Uneleă dintreă acesteă
caractereă nuă seă regăsescă
peătastaturaăstandard,ăşiăînăconcluzieăvaătrebuiăactivatăămaiăîntâiăopţiuneaăceăvaăpermiteăintroducereaă
caracterelorăromâneştiădeălaătastatură.
Înă tabelulă alăturată esteă prezentată modulă deă accesareă aă caractereloră specificeă tastaturiiă
româneştiăprinăechivalareaălorăcuăcaractereleăspecificeătastaturiiăengleze.

MODULăDEăACCESAREăAăCARACTERELORăROMÂNEŞTIă
PRIN INTERMEDIUL UNEI TASTATURI STANDARD

Tabel 3.3.
Caracterul Caracterul
de pe tastatura ceăseăvaătipăriăpeă
standard ecran
\ â
[ ă
] î
; ş
’ ţ
z y
y z
* (
( )
) =
_ ?
= *
/ -
? _
- +
$ ¤
^ &
& /
` ]
~ [

Ună caracteră (Character)ă esteă ună simbolă pentruă litere,ă cifreă şiă semneă speciale,ă simbolă caracterizat de :ă lăţimeă
(Width),ă înălţimeă (Height),ă stilă (Style),ă orientareă (Orientation),ă
culoare(Color)ăşiăformă/scheletă(Typeăface).
Aspectul unui caracter este controlat prin font şiăstil.

FONTURI

Font-ul reprezintăă„unăsetădeăcaractereădeăunăanumitătipăşiăaspectulăasociatăliterelor,ăcifrelor,ă
simboluriloră şiă semneloră deă punctuaţieă tastate”ă [4],ă fiindă oă colecţieă deă caractereă careă au
anumite proprietăţiă comune: lăţime,ă înălţime, stil,ă orientare,ă formă. Aceastăă colecţieă deă caractereă esteă
memoratăăîntr-unăfişierăpeăsuportulădeămemorieăexternă, toate fonturile folosite de programele de tip
Office fiindăgestionateădeăcătreăsistemulădeăoperare, astfel încât fonturile disponibile într-oăaplicaţieă
Office suntădisponibileăînătoateăcelelalteăaplicaţiiăaleăpachetului.
FonturileăfolositeădeăaplicaţiileăOffice sunt organizate într-o biblotecăădeăfonturi, iar pentru a
fi disponibil într-oă aplicaţie de tip Office,ă ună fontă trebuieă săă fieă instalat (inclus în biblioteca
de fonturi),ăadicăăfişierul corespunzătorăfontuluiăsăăfieălegatădeănucleulăsistemuluiădeăoperare.
Înăfuncţieădeălăţimeaăcaracterelor,ăexistă:
  fonturi fixe – formate din caractere ce auăaceeaşiălăţime;
 fonturiă proporĠionale – formateă dină caractereă aă căroră lăţimeă variazăă proporţională deă laă
ună semnălaăaltul,ăpentruăaădiminuaăesteticăspaţiereaădintreăcaractereă(fonturile Kerning).

Înăfuncţieăde modul în care sunt descrise simbolurile grafice,ăexistă:

 fonturi bitmap (hartăă deă biţi) – semnul grafic este descris printr-o matrice de puncte
(pixeli).ă Acesteă fonturiă suntă primeleă fonturiă careă auă apărută ună dezavantajă importantă ală
loră fiindăacelaăcăăîntr-o astfel de reprezentare, semnul grafic
nuăesteăscalabilă(mărităsauămicşorată automat);
 fonturi vectoriale (scalabile) – semnulă grafică esteă descrisă prină reprezentareaă cuă aşa-
numitele curbe B-spline, reprezentare care permite scalarea şiă operaţiiă diverseă asupraă semnului
grafic: rotire, oglindire, înclinare etc.

Înăfuncţieădeălăţimeaăcaracterelor,ăexistăăurmătoareleătipuri de caractere:
 caractere foarte înguste (extra condensed);
 caractere înguste (condensed);
 caractere largi (expanded);
 caractere foarte largi (extra expanded).

Dimensiunea caracterului reprezintăăînălţimeaăefectivă (size)ăaăcaracteruluiăşiăseămăsoarăăînă

puncte tipografice.
Editoarele de text oferă fonturi de mărime (prin caseta Font Size) diferite
exprimate de obicei prin valori numerice întregi.

Exemplu. Textădeămărimeă10. Textădeămărimeă18.ă Mărimeă26.

ATRIBUTE ALE FONTURILOR

Îmbunătăţireaă aspectuluiă textuluiă prelucrat,ă seă poateă faceă prină aplicareaă fonturilor şiă aă stilurilor de fonturi
oferite de editorul de texte. Un anumit text poate fi supus unor efecte: scrierea îngroşată-aldine, B,
scriereaă cursivă - italică,ă I, scriereaă subliniată,ă U,ă dară şiă aă schimbăriiă culorii
fontului,ăpentruăpunereaăluiăînăevidenţă.
Înă cadrulă operaţieiă deă tehnoredactare,ă pentruă prelucrareă (formatarea)ă textului dorit, se pot
utiliza diverse atribute ale fonturilor:

 Font style – stiluri de font (Regular, Italic, Bold, Bold Italic);

 Size – mărimiă(dimensiuni)ăpentruăfonturi;
 Font color – culori pentru font;
 Underline style – stiluri de sublinieri;
 Effects – diferite efecte speciale de text.

STILURI

În cadrul editoarelor de text, un mod eficient de a gestiona prelucrarea caracterelor text sau a
blocurilor de text (paragrafe) este asigurat prin folosirea stilurilor.
Un stil este o grupare de atribute de formatare: font, dimensiune, mod de scriere etc. În
funcţieădeămodulădeăacţionare,ăexistă:
- stiluri referitoare la caractere, care au efect asupra textului selectat sau au efect
de tip comutator activare/dezactivare (modul de scriere aldin, subliniat, cursiv);
 - stiluri referitoare la paragrafe, care au efect asupra paragrafului curent (modul de
aliniereăînăpaginăăşiăformatareăaăparagrafului).

Esteă bineă deă reţinută căă pentruă esteticaă documentului,ă nuă seă recomandăă săă seă abuzezeă
deă
diversele stiluri de scriere sau culori, în special în documente oficiale.

3.6. ALINIEREAăŞIăFORMATAREA PARAGRAFELOR

Ună fragmentă deă textă terminată cuă ună marcajă deă sfârşită deă paragraf,ă acestaă fiindă definită
prină
acţionareaătasteiăŢENTER>,ăseănumeşteăparagraf.ăOriceăfişierănouăcreatăprinăintermediulăunuăeditoră
de texte (document) conţineăunăparagrafăgolăceănuăpoateăfiăşters.
Operaţiile de aliniere şiă formatare înă procesareaă texteloră suntă operaţiiă deă bazăă pentruă
oriceă editor de texte. În general, acestea oferăăutilizatoruluiăpatruăopţiuniăpentruăalinierea textelor
incluse în paragrafe:
 Left-aligned – alinierea la stânga, stil care are linii neregulate la dreapta;
 Centered-aligned – centrarea liniilor faţă de marginile paginii/cadrului;
 Right-aligned – alinierea la dreapta, stil care are linii neregulate la stânga;
 Justified – alinierea completă, liniileăfiindădesfăşurateăpeătoatăălăţimeaăpaginii.
Stabilireaă mărimiiă spaţiuluiă liberă dintreă margineaă stângăă aă paginiiă şiă primulă caracteră
ală
paragrafului,ădimensiuneaăspaţiuluiăliberădintreămargineaădreaptă şiăsfârşitulăparagrafuluiăseădefinescă
prinăintermediulăindentării.

Justified
Alinierea completăcentratăă(laăstângaăşiălaădreapta)ăesteăunăstilă
clasic de aliniere. Textul are un aspectăuniformăînăambeleăpărţiă
aleă documentului.ă Liniileă suntă deă lungimiă egale,ă dară
spaţiulă dintreă cuvinteă şiă uneoriă dintreă litereă esteă astfelă
dimensionată
pentru a realiza alinierea între ambele margini.

ALINIEREA

Centered Right
Left
Alinierea centratăăesteă Alinierea la dreapta
Alinierea la stânga este un stil clasic de este un stil de aliniere
un stil de aliniere care aliniere. Textul este careăcreeazăăunăaspectă
creeazăăunăaspectă alezatăsimetricăfaţăădeă neregulat al textului
neregulat textului în oăaxăăcareătrece prin înăparteaăstângăă
parteaădreaptăă mijlocul paginii. raportatăălaămargineaă
raportatăălaămargineaă Liniile sunt de lungimi paginii sau la
paginii au marginea inegale.ăAceastăă marginea cadrului în
cadrului în cazul operaţieăseărecomandăă cazulăutilizăriiădeă
utilizăriiădeăTextăBox. pentru titluri. Text Box.

Modalităţiădeăaliniere

Indentarea – constăăînădefinireaăloculuiăundeăvaăfiăplasatătextulăunuiăparagrafăînăfuncţieădeă
margineaădinăstângaăşiăceaădinădreapta a paginii.
Unăaltăelementăimportantăreferitorălaămodulădeăeditareăalăunuiătextăesteăspaţiereaăpeăverticalăă
a textului.
Spaţiereaă peă verticală în cadrul unui document sau la nivelul paragrafelor, se poate realiza
prinăopţiunileădeăspaţiereăîntreălinii,ăşiăanume:
  Single – cazulă implicită careă realizeazăă oă spaţiereă suficientăă pentruă aă afişaă înă condiţiiă
convenabile caracterul cel mai înalt existent pe o linie (ediatre la un rând);
 1.5 Lines – spaţiereaăliniilorădeătextăseăfaceă1,5 din dimensiunea de la cazul Single (editare
laăunărândăşiăjumătate);
 Double – spaţiereaădeă2ăoriămaiămareădecâtăcazulăSingle (editareălaădouăărânduri);
 At Least – realizeazăă oă spaţiereă minimăă întreă rânduriă (valoareaă prestabilităă poateă fiă
modificatăăautomatădeăcătreăutilizator);
 Exacty - spaţiulă dintreă rânduriă esteă fix,ă indiferentă deă dimensiuneaă fontuluiă folosită sauă
deă
elementele grafice din text;
 Multiple – spaţiulădintreărânduriăvaăfiămultiplicatăfaţăădeăcazulăSingle cuăoăvaloareăprecizată.

Aspectul unui paragraf poate fi controlat prin :

 aliniere - modulă înă careă seă încadreazăă întreă marginileă textuluiă - Justified, Left,
Right, Centered;
 spaţiulădintreăliniileădeătextă– Single, 1.5 lines, Double, At least, Exactly, Multiple;
 indentarea paragrafului - decalaj şiă aă primeiă liniiă First Line din paragraf, respectiv
indentareăagăţatăăHanging Ident;
 modulăînăcareăsuntădespărţiteăcuvinteleăînăsilabe.

Formatareaăunuiăparagrafăconstăăînăstabilireaăparametrilorăîntreguluiăparagraf:ă
- aliniereaăfaţăădeămarginile paginii;
- indentarea;
- distanţaădintreărânduri;
- etc.
Prin formatarea unuiă documentă seă înţelegeă aă atribuiă anumiteă caracteristiciă entităţiloră
(secţiuni,ăparagrafe,ăcaractereăetc.)ăce-lăalcătuiesc,ăpentruăa-lăfaceămaiăuşorădeăparcurs.
Editoarele de text permit,ăînăgeneral,ăformatareaăurmătoarelorăentităţiăelementare:ăcaracterul,ă
paragrafulăsecţiuneaăşiăpagina.
Existăădouăămoduriăînăcareăseăpoateărealizaăoperaţiaădeăformatareăaăentităţilorăelementare:ă
- scriereaătextuluiăşiăapoiăefectuareaăformatărilor;
- stabilireaăcaracteristicilorădeăformatareăşiăapoiăscriereaătextului.

TABULATORI

Aliniereaă unuiă textă seă realizează,ă deă obicei,ă prină intermediulă opţiuniloră deă aliniereă
(stânga,ă centru,ă dreapta,ă justify),ă dară existăă situaţiiă înă careă seă doreşteă săă fieă scosă înă evidenţăă ună
anumită paragrafăsauăsăăfieărealizatăăoăaliniereăaătextuluiăaltfelădecâtămodurileăimplicite.ă
Tehnica tabulatorilor permite organizarea paragrafelor sub forma unor tabele sau alinierea
lorăînăpaginăăînămodulăalesădeăutilizator.
Un tabulator esteă asociată uneiă poziţiiă înă cadrulă paginiiă înă careă vaă fiă deplasată cursorulă
prină
acţionareaătasteiăăŢTAB>.ăOălinieădinăcadrulăpaginiiăpoateăfiăîmpărţităăînămaiămulteăzoneă(poziţiiădeă
tabulatori) ce pot fi accesate prin intermediul tabulatorilor. Astfel, la primaă acţionareă aă tasteiă
ŢTAB>ăcursorulăseăvaămutaălaăpoziţiaăasociatăăprimuluiătabulatoră(primeiăzone),ălaăaădouaăacţionareă
aătasteiăŢTAB>ăseăvaărealizaăpoziţionareaăînăceaădeăaădouaăzonăăşiăaşaămaiădeparte.
Dimensiuneaă standardă aă poziţieiă tabulatorilor,ă careă seă maiă numeşteă şiă zonăă deă oprireă aă
tabulatorilor,ăesteădeă1,27ăcm,ădimensiuneăceăpoateăfiămodificată.
Editoareleă deă textă permită oă aliniereă aă textuluiă subă formăă deă coloaneă prină intermediulă
tabulatorilorăşiăaămoduluiălorădeădefinire:
- Left Tab – aliniazăătextulălaăstângaăînăcadrulăzoneiătabulatorului;
- Center tab – centreazăătextulăînăcadrulăzoneiătabulatorului;
- Right Tab - aliniazăătextulălaădreaptaăînăcadrulăzoneiătabulatorului;
- Decimal Tab – aliniazăădateleădeătipănumericăînăfuncţieădeăvirgulaăzecimală.
 FORMATAREA PAGINILOR

O paginăă fizică,ă fiindă reprezentatăă de suprafaţaă deă hârtie,ă esteă suportulă pentruă
imprimareaă unui document, iar paginaă utilă esteă aceaă suprafaţăă dină paginaă fizicăă peă careă seă
vaă scrieă textulă documentului.
Formatarea unui document laănivelădeăpaginăăseărealizeazăăprinăurmătoriiăparametri :
- dimensiunea paginii fizice (Paper size) – determinatăădeălăţimeă(Width)ăşiăînălţimeă
(Height);
Existăăcâtevaăformateăstandard:ăLetter (8,5 x 11 inch), Legal (8,5 x 14 inch), A4 (210 x 297
mm), A5 (148.5 x 210 mm), B5 (JIS) (182 x 257 mm);
- orientarea paginii fizice (Orientation) – orientareaă peă verticalăă (tipă portretă –
Portrait)ăsauăorientareaăpeăorizontalăă(ăLandscape);
- marginile paginii fizice (Margins) – margineaă superioarăă (Top), marginea
inferioarăă(Bottom), marginea din stânga (Left), marginea din dreapta (Right),ămargineaădeălegăturăă
(şina ; margine de îndosariere) (Gutter);
- poziţiaălegăturiiă(şinei) (Gutter position) – poziţiaălaăstângaă(Left),ăpoziţiaăînăparteaă
superioară (Top);
- antetăşiăsubsol (Header and Footer) – margineaăantetuluiăşiămargineaăsubsolului;
- aspectul paginii (Layout) – anteteă şiă subsoluriă diferiteă pentruă paginileă impareă şiă
pare; - numerotarea paginilor fizice (Page Numbers) – poziţiaă număruluiă de paginăă înă

parteaă superioarăă sauă înă parteaă inferioarăă aă paginiiă – (Top of page, Bottom of page),
alinierea numerotăriiă(Alignment): Left (la stânga), Center (în centru), Right (la dreapta), Inside (în
interior), Outside (în exterior).

Formatarea paginilor presupuneăînăprincipalăurmătoarele :

 stabilireaă(setarea)ădimensiuniiăpaginiiăfiziceăşiăpaginiiăutile;
 stabilireaămoduluiădeăorganizareăaătextuluiăînăpaginăăşiăorientareaăpaginii;
 administrareaăîntreruperilorădeăpaginăăintroduse manual;
 administrareaăsecţiunilorădeădocument;
 numerotareaăpaginiloră(poziţiaăşiăaliniereaănumerotării);
 creareaăantetelorăşiăsubsolurilor,ăaănotelorădeăsubsolăşiăaănotelorădeăsfârşit.

Formatarea paginilor se poate realiza înainte de introducerea textului sau în orice moment al
introducerii, în acest caz editorul de text realizând reformatarea tuturor paginilor documentului sau
începândădeălaăoăzonăăanume.
Top antetului
(marginea Header (antet)
superioară)

PAGINAăUTILĂ
Left Right
(marginea (marginea
stângă) dreaptă)

Bottom Footer (subsol) Marginea

(marginea
inferioară) subsolului

Figura Arhitectura paginii unui document

De obicei un procesor de texte împarte automat documentul prelucrat în pagini. În momentul

cândă textulă şiă obiecteleă inserateă înă documentă auă ocupată întreagaă paginăă utilă, se face trecerea
automatăă laă oă paginăă nouă.ă Paginileă suntă separateă prină aşa-numitele marcajeă deă pagină (page
breaks)ă şiă anumeă întreruperiă deă pagină.ă Oriceă intervenţieă înă documentă vaă aveaă caă efectă renumerotarea paginilor
şiădeciă actualizareaăîntreruperilorădeăpagină.ă Întreruperileădeăpaginăăseăpotă
introduceăşiămanual,ălaăopţiuneaăutilizatorului, procesorul de texte rearanjând automat paginile care
urmeazăădupăăîntrerupereaămanuală.
TABELE

Editoareleă deă textă pună laă dispoziţiaă utilizatoruluiă ună formată tabulară ceă asigurăă
flexibilitateaă necesarăă aranjăriiă textuluiă şiă aă imaginiloră într-o manierăă organizată,ă utilizândă
coloaneă şiă rânduri,ă numit tabel.
Elementul dintr-unătabelăsituatălaăintersecţiaădintreăoălinieăşiăoăcoloanăăseănumeşteăcelulă. În
acestă caz,ă tabelulă esteă oă matriceă deă celule,ă dimensiuneaă acestuiaă fiindă datăă deă numărulă deă
liniiă şi numărulădeăcoloane.ă

dimensiuneătabelăţănumărulătotalădeăceluleăţănr.ăliniiăxănr.ăcoloane

Prin domeniu de celule seă înţelegeă aceeaă zonăă ceă esteă formatăă dină douăă sauă maiă multeă
celule învecinate.
Oă celulăă poateă conţineă text,ă imagineă grafică,ă formulăă şiă poateă fiă formatatăă
independent,ă
respectivăseăvaăredimensionaăînămodăautomatăînăfuncţieădeădimensiuneaăinformaţieiăconţinute.
Elementele ce definesc un tabel sunt:
- liniile tabelului;
- coloanele tabelului;
- celulele tabelului;
- capul de tabel;
- chenarul tabelului;
- titlul tabelului;
- sursaăpentruădateleăintroduseăînătabelă(dacăăesteăcazul).
 Nr. crt. Titlul
Numeletabelului Prenumele
Capul de
tabel
Liniile
tabelului

Celulele
tabelului Chenarul
tabelului
Coloanele
tabelului

Figura Elementele unu tabel

Liniile tabelului sunt stabilite în modul de definire a tabelului,ăacesteaăputândăfiăadăugateăşiă

ulteriorădefiniriiătabelului.ăNumărulăminimădeăliniiăalăunuiătabelăesteă1ă(una).
Coloanele tabelului suntă stabilite,ă deă asemenea,ă înă modulă deă definireă aă tabelului,ă
numărulă minimădeăcoloaneăfiindă2ă(două).
Celulele sunt acele zonele ce definesc tabelul, fiind utilizate pentru înregistrarea
informaţiilor.
Capul de tabel esteă definită prină primaă linieă aă tabeluluiă fiindă oă descriereă aă informaţiiloră
ceă
vor fi înregistrate în cadrul coloanelor.
Chenarul tabelului este reprezentată prină ansamblulă liniiloră interioareă şiă exterioareă ceă definescă
tabelul.ă Existăă douăă tipuriă deă chenare:ă unulă interior,ă ceă seă referăă laă liniileă interioareă ceă
separăă celuleleă uneleă deă altele,ă şiă altulă exterioră ceă caracterizeazăă liniileă ceă definescă conturulă tabelului.
Titlul tabelului esteăunătextăceăcaracterizeazăăinformaţiileăceăsuntăevidenţiateăînătabel.
Sursa tabelului esteă ună textă opţional,ă ceă indicăă cartea,ă raportulă sauă loculă deă undeă s-au
preluat datele pentru tabelul respectiv.
În cadrul unui tabel informaţiileă seă voră introduceă înă cadrulă celulelor,ă poziţionareaă înă
cadrulă
unei celule a tabelului realizându-se cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii prin intermediul tastei
<TAB>.

Tasta/CombinaĠiaădeătaste Efect
TAB sau  Deplasarea cursorului în celula
următoare
Shift + TAB sau  Deplasarea cursorului în celula
anterioră
Alt + Home Deplasarea cursorului la început de
linie
Alt + End Deplasareaă cursoruluiă laă sfârşită deă
linie
Alt + Page Up Deplasarea cursorului la început de
coloană
Alt + Page Down Deplasareaă cursoruluiă laă sfârşită deă
coloană

Caracteristicileăunuiătabelădefinităseăpotămodificaăcuăuşurinţăăprinăoperaţiiăde:
- inserare linii/coloane;
- ştergereălinii/coloane;
- redimensionare linii/coloane;
- formatare – laănivelădeăcelulă,ălinie,ăcoloanăăsau domeniu de celule.
 Tabelele sunt elemente statice în cadrul documentelor, asupra acestora putându-se aplica
operaţiileă deă copiereă şi/sauă mutare,ă procedurileă fiindă identiceă cuă celeă aplicateă pentruă textă saă paragrafe.
Înăcadrulătabelelorăexistăăposibilitatea reunire a douăăsauămaiămulteăcelule,ărezultatulăfiindă
oăsingurăăcelulă,ăsauădeădivizare aăuneiăceluleăînădouăăsauămaiămulteăcelule.ăOperaţiileădeăreunireăşiă
multiplicare sunt considerate ca fiind elemente avansate de formatare a unui tabel, ele utilizându-se
pentru generarea unui aspect cât mai estetic tabelului.

OBIECTE GRAFICE

Ună altă modă deă reprezentareă aă informaţiiloră înă cadrulă unuiă documentă esteă celă grafic.ă Adăugareaăunuiăelementă
graficăîntr-unădocumentă esteădoarăoăproblemăădeă identificareăaălocului din
documentăundeăseădoreşteăplasareaăimaginii.ă
Dină punctă deă vedereă ală elementeloră grafice,ă editoareleă deă textă permită inserareaă
următoareleă tipuriădeăfişiereăimagine:
- CompuServe GIF (.gif)
- Encapsulated PostScript (.eps)
- Diverse programe de desenare (.pcx)
- Tagged Image File Format (.tif)
- Windows bitmap (.bmp)
- Formatul JPEG (.jpg)
- etc.

Figura 4.2. Utilizarea uneltelor de lucru Drawing

Deşiă esteă dedicată procesăriiă textelor,ă editorulă deă textă oferăă facilităţiă deă desenă liberă
sauă deă utilizare a unor elemente predefinite. În figura 4.2. esteă prezentată ună documentă ceă
conţineă diferiteă deseneăşiăobiecte.
Uneltele de lucru Drawing conţină instrumenteă pentruă aă desena,ă manipulaă sauă formataă
diverse desene.

CREAREA DE FORME

Editoareleă deă textă conţin,ă înă general, o serie de forme predefinite care pot fi utilizate
prin intermediul uneltelor de lucru Drawing. Aceste forme predefinite sunt grupate pe categorii:
- liniiă(Lines),ăformeădeăbazăă(BasicăShapes),ăsăgeţiă(BlockăArrows),ăelementeăpentruă
diagrame de fluxă(FlowchartăElements),ăsteluţeăşiăinsigneă(StarsăandăBanners)ăetc.
 Cuăajutorulăformelorădeăbazăăseăpotăinseraăînăcadrulădocumentelorăfiguriăgeometriceădeăbazăă
(pătrate,ădreptunghiuri,ăcercuri,ăhexagoaneăetc.)ăsauăalteăfiguriăpredefinite.
Pentru a inseraă (desena)ă oricareă dină acesteă forme,ă esteă necesarăă selectareaă eiă şiă apoiă poziţionareaă înă cadrulă
documentuluiă înă loculă înă careă seă doreşteă inserarea.ă Oriceă formă,ă odatăă
desenată,ăpoateăfiăredimensionatăăprinăintermediul punctelor de mânuire (handles).

Punct pentru rotirea elementului

Puncte pentru
redimensionarea
verticală/orizontalăă
ale elementului
Figura 4.3. Punctele de ânuire ale unui obiect

ADĂUGAREAăDEăTEXTăLAăDESENE

Pentruă oricareă obiectă desenat,ă maiă puţină liniilor,ă formeloră libereă sauă conectorilor,ă seă
poateă adăugaăunătext,ăprinăsimplaăselectareăaădesenuluiăşiăapoiăeditareaătextuluiărespectiv.
Un instrument important în cadrul uneltelor Drawing este instrumentul Text Box , cu

ajutorulăcăruiaăseăpoateăintroduceăunătextăîncadratăîntr-unăchenarăoriundeăînăpagină.

LINIIăDREPTE,ăCURBEăŞIăALTEăFORME

Cuă ajutorulă opţiuniiă Line din cadrul uneltelor de lucru Drawing se pot desena linii
drepte sauă liniiă curbe.ă Acesteă deseneă potă fiă modificate,ă înă sensulă schimbăriiă grosimii,ă culorii,ă
tipuluiă (punctat,ădeăexemplu)ăsauătransformăriiăliniilorăînăsăgeţi.

MANIPULAREA OBIECTELOR

Manipularea unui obiect presupune selectarea în prealabil a acestuia, cu ajutorul mouse-ului.

Asupraăobiectuluiăseăpotăefectuaăapoiăurmătoareleăacţiuni:
•ăCopiere,ătăiereăsauălipireă– cu ajutorul comenzilor Copy, Cut sau Paste;
•ă Redimensionare – cu ajutorul punctelor de dimensionareă (handles).ă Dacăă seă lucreazăă
cuă puncteleădeădimensionare,ădesenulăesteăadusălaăformaădorităăcuăajutorulămouse-ului;
•ăRotire – cu ajutorul punctelor de dimensionare. Obiectul va putea fi rotit de utilizator în ce
sensădoreşte.ă

FORMATAREA OBIECTELOR
Formatareaăunuiăobiectăareăcaăscopămodificareaăatributelorăasociateăacestuia,ăşiăanume:
•ăModificareaăculoriiădeăfondăaăobiectuluiă- Colors and Lines->Fill
•ăModificareaăconturului,ăcaăstilădeălinieăsauăculoareă– Colors and
Lines
•ăAliniereăsauămodădeădispunereăînăpaginăă– Layout

GRUPAREA OBIECTELOR

Dacăă seă lucreazăă cuă maiă multeă obiecteă laă ună momentă dat,ă pentruă aă leă manipulaă maiă
uşoră acesteaă potă fiă grupate,ă rezultândă ună singură obiect.ă Acestă lucruă seă realizeazăă cuă ajutorulă
comenziiă Group din cadrul uneltelor de lucru Drawing.
Dacăă seă doreşteă degrupareaă unuiă obiectă alcătuită dină maiă multeă obiecteă grupateă seă
utilizeazăă comanda Ungroup,ă opţiuneă ceă seă foloseşteă atunciă cândă seă doreşteă oă modificareă aă
unuiă obiectă dină cadrul unui obiect grupat.
 ORGANIGRAME

Organigramele (careă seă maiă numescă şiă hărţiă deă concepte)ă reprezintăă oă metodăă graficăă
deă reprezentareă aă cunoştinţeloră şiă deă organizareă aă informaţiilor.ă Acesteaă servescă laă convertireaă
şiă comprimareaă unoră informaţiiă aparentă fărăă legătură,ă într-ună modă deă vizualizareă grafic,ă
structurată şiă uşorădeăurmărit,ămodăceăfurnizeazăăinformaţiiăcomplexeăîntr-oămanierăăinteligibilă.
Procesulă deă transformareă aă uneiă cantităţiă deă date/informaţii/ideiă într-oă reprezentareă
graficăă vaă determinaă oă maiă bunăă înţelegereă cuă privireă laă esenţaă subiectuluiă vizat.ă Pentruă aă creaă oă organigramă,ă trebuieă
acordatăă atenţieă relaţieiă dintreă entităţiă şiă examinateă sensurileă fiecăreiaă dintreă acestea. În timpulă
realizăriiă organigramei,ă areă locă stabilireaă priorităţiloră informaţiilor,ă determinareaă
părţilorăceăprezintăăoăimportanţăămaiămareăşiăcareădintreăacesteaătrebuieăincluseăînăorganigramă.
Organigrameleăseăutilizeazăăpentruăstructurareaăideilorădinăcadrulăunui text, pentru a ajuta la
rezolvareaă unoră probleme,ă luareaă unoră decizii,ă studiu,ă planificareă etc.,ă şiă potă realizateă prină
intermediulă elementeloră graficeă predefiniteă sauă potă fiă generateă înă modă automată apelândă oă
anumităă clasăădeătipuriădeăorganigrameăpredefinite.
 CAP VII – VIII MICROSOFT EXCEL

PREZENTAREAăAPLICAğIEI DE CALCUL TABELAR

Aplicaţiileă deă calculă tabelară suntă aplicaţiiă eficienteă şiă complete,ă careă oferăă totalitateaă instrumenteloră matematiceă şiă
graficeă necesareă pentruă aă efectuaă calculeă matematiceă şiă reprezentăriă
graficeădeălaăceleămaiăsimpleăpânăălaăceleămaiăcomplexe
Mareă parteă dină elementeleă ferestreiă aplicaţieiă deă calculă tabelară suntă dejaă cunoscuteă dină
detaliereaă ferestreiă aplicaţieiă pentruă editareaă textelor,ă şiă anumeă butoaneleă deă control, bara de
titlu, butonul Control Menu, bara de meniuri, bara de instrumente, bara de stare, barele de derulare.

Linia de unelte standard

Linia de etichete a
Linia de formule Zona de lucru coloanelor

Linia de etichete a
Cursor
liniilor

Linia de etichete a foilor de calcul

Linia de stare

Figura 5.1. Descriereaăferestreiăaplicaţieiăde calcul tabelar

ENTITĂğIăFOLOSITEăÎNTR-OăAPLICAğIEăDEăCALCUL TABELAR

Într-o aplicaţieă deă calculă tabelar (agenda de lucru; workbook)ă suntă folositeă
următoareleă entităţi fundamentale:
 Date – informaţii ceă suntă conţinuteă înă celule;ă informaţiileă suntă deă diverseă
categoriiă ceădeterminăătipulăinformaţiei
careăcaracterizeazăăapartenenţaădateiălaăoăclasăădeădate;ă tipul de date
determinăăşiăoperaţiile ceăseăpotăexecutaăasupraădatelorădeăacelaşiătip;ăînă general,
aplicaţiileă deă calculă tabelară atribuieă automată tipulă uneiă informaţiiă înă funcţieă de
valoarea procesată;
 Celule – forme dreptunghiulare generate de reţeauaădeăcoloaneăşiălinii a unei foi de
calcul,ă fiecareă formăă fiindă identificată prin concatenarea dintre identificatorul
coloanei (abscisa - A,B, .. )ăşiăidentificatorul liniei ( ordonata – 1,ă2,ă3,ă…); referirea
unei celule reprezintăă identificatorul celuleiă prină intermediulă căruia,ă înă cadrulă
uneiă formule, este utilizat conţinutulăcelulei;
 Formuleă şiă funcĠiiă – expresii formate din operanzi (constanteă şi/sauă refeririă deă
celule), operatori matematici (aritmetici şiă relaţionali)ă şiă funcţii; formula este
precedatăă deă semnulă “ţ”;ă funcţia este o formulăă complexăă predefinităă
identificatăă
printr-ună numeă şiă conţineă întreă parantezeă oă listăă deă argumente ceă reprezintăă oă
expresie;
 Graficeă şiă diagrame – forme grafice sugestiveă şiă sinteticeă obţinuteă prină
procesareaă dateloră conţinuteă înă celule;ă existăă diverseă moduriă deă reprezentareă
grafică a datelor procesate.
 Zona de lucru reprezintăăspaţiulăutilăalăfoiiădeăcalculămarcatăprintr-oăreţeaădeălinii,ăreţeaăceă
împarte foaiaă deă calculă înă liniiă şiă coloane.ă Seă prezintăă subă formaă unuiă tabel,ă alcătuită dină
coloaneă siă linii,ănumităăfoaie de calcul (Sheet).
Linia de formule esteăzonaăînăcareăutilizatoruluiăîiăesteăafişatăăvaloareaăsauăformulaăînscrisăă
înă celulaă selectată.ă Această zonăă esteă împărţităă înă treiă subzone:ă zonaă ceă indicăă adresaă
celulei,ă zonaă pentruăselectareaăfuncţiilorămatematiceăşiăzonaăpentruăafişareaăconţinutuluiăcelulei.

INTRODUCEREA DATELOR

Introducerea datelor seărealizeazăădeălaătastatură în celulele foii de calcul conform structurii

definiteăînăfuncţieădeăobiectiveleăacesteia.ăDeplasarea în cadrul foii de calcul se poate face folosind
tasteleă direcţionaleă sau cu ajutorul tastei <TAB> pentru a trece la o celula la alta (deplasare pe
orizontală),ă sauă prină apăsareaă tasteiă ŢENTER>ă (deplasareă peă verticală).ă Prină celulăă activăă seă înţelegeăcelula
selectată laăunămomentădat(încadratăăcuăunăchenarăevidenţiatăîngroşat-indicatorul de celulă).

CURSOR

Indicatorul de mouse (cursorul) va lua mai multe forme în timpulă deplasăriiă într-o foaie de
calcul,ăşiăanume:
 cruce mare – înă aceastăă formăă seă poateă utilizaă pentru
activarea sauă selecţiaă celulelor,ă respectivă pentruă
introducerea datelor;
 săgeatăă – aceastăă formăă seă vaă obţineă cândă seă deplaseazăă spreă margineaă uneiă celule
active;
cândă indicatorulă areă aceastăă formă,ă seă poateă utilizaă mouse-ul
pentru deplasarea celulei (copiereaă conţinutuluiă celuleiă înă altăă
celulăăsauăconţinutuluiămutarea celulei);
 cruceă micăă neagră – seă vaă obţineă aceastăă formăă cândă mouse-ul se deplaseazăă spreă colţulă
jos-dreaptaă ală indicatoruluiă deă celulă,ă formăă ceă seă utilizeazăă
pentruă aă comunicaă utilizatoruluiă căă esteă permisăă operaţiaă deă
completare.

CELULE. DEPLASARE ÎN PAGINĂ

Oă aplicaţieă deă calculă tabelară poateă conţineă unaă sauă maiă multeă foiă deă calcul, ansamblul
acestoraăformândăoăagendăădeălucruăsauăworbook.
Fiecare foaie de calcul (foaie de lucru; worksheet)ă esteă formatăă dină linii şiă coloane ce
constituie sistemulă deă grilă (gridlines) careă genereazăă oă matrice de celule. Liniile tabelului
sunt identificate prin valorile numerice întregi 1,ă2,ă3,ă…, iar coloanele sunt identificate prin
simbolurile alfabetice A,ăB,ăC,ă… . O celulă
reprezintăăintersecţiaădintreăoălinieă(unărând)ăşiăoăcoloanăăşiă areă oă adresăăunică
(identificator)ăalcătuităădinăconcatenareaăidentificatorilorădeăcoloanăăşiăliniaăpeăcareăseă
aflăăcelula.ăDeăexemplu,ăC7 este identificatorul celulei aflatăălaăintersecţiaăcoloaneiăC cu linia 7.
Prin selectarea unei celule seăînţelegeăevidenţiereaăeiăprinăindicatorul deăcelulă (celula este
încadratăă printr-ună dreptunghiă îngroşat)ă şiă indicareaă adreseiă celuleiă înă liniaă deă formule.ă La un
momentă dată doară oă singurăă celulăă poateă fiă selectată,ă aceastaă numindu-se celulăă activă sauă
celulăă curentă.ăOperaţiaădeăselectareăaăuneiăcelule se poate realiza prin diverse moduri:
 folosind tasteleă direcţionale – se va selecta celulaă vecină dină direcţiaă
corespunzătoareătastei;
 folosind mouse-ul prin execuţia unui click peăcelulaădorită;
Deplasareaă indicatoruluiă deă celulă (selectareaă uneiă alteă celule)ă seă poateă realizaă şiă
prină următoareleătasteăsauăcombinaţiiădeătaste:
 <Home> – deplasareaălaăînceputulălinieiăpeăcareăseăaflăăcursorul;
<End> +
săgeatăădirecţională – deplasareaă pânăă laă primaă celulăă ocupatăă dină direcţiaă indicatăă deă
săgeataădirecţională;
<PageUp> – deplasareăînăsusăcuăoăfereastră;
<PageDown> – deplasareăînăjosăcuăoăfereastră;
<Ctrl> + <PageUp> – deplasareălaăfoaieădeăcalculăurmătoare;
<Ctrl> + <Page Down> – deplasareălaăfoaiaădeăcalculăanterioară;
<Ctrl> + <Home> – deplasare la începutul foi de lucru (celula A1);
<Ctrl> + <End> – deplasareălaăsfârşitulăfoiiădeălucruă(celulaăIVă65536);

Pentru vizualizarea altor regiuni din foaia de calcul, se vor folosi barele de derulare/navigare
(verticalăăsauăorizontală).ă

Diversitateaă problemeloră reclamăă utilizareaă maiă multoră categoriiă deă informaţii (tipuri de
date)ă ceă trebuieă procesateă înă vedereaă obţineriiă deă rezultateă înă conformitateă cuă aplicaţiaă ceă seă elaborează.

ADRESAREA CELULELOR

Un grup de celule seă numeşteă domeniu (ună dreptunghiă obţinută prină cancatenarea unor
celule). Pentru a selecta un domeniu,ă seă procedeazăă asemănătoră cuă selectareaă uneiă zoneă dintr-
un editor de text,ăadicăăseăselecteazăăcelula dintr-unăcolţ
alădomeniuluiă(seăverificăădacăăindicatorulădeă mouse
areăformaădeăcruceăîngroşată,ăceăînseamnăăregimulădeăselectare),ăseămenţineăapăsatăbutonul şiă seă
trageă spreă celulaă dină colţulă opus (deplasareă spreă dreaptaă sauă stânga,ă şiă apoiă în sus sau în
jos), dupăă careă seă elibereazăă butonul de mouse. Domeniul selectat va fi încadrat de un
dreptunghi îngroşat,ă iară celuleă ceă compună domeniuă voră fiă colorate,ă excepţieă făcândă celulaă cuă
careă s-a început selectarea.
Pentru a selecta toate celulele dintr-un rând sau dintr-oă coloană,ă seă selecteazăă antetul
rândului, respectiv coloanei.ăPentruăaăselectaămaiămulteăcoloaneăsauă
rânduri,ăseăselecteazăăunăantetă
deărândăsauăcoloană,ădupăăcareăseăefectueazăăoperaţiaădeătragereăpentruăaăleăselectaăşiăpeăcelelalte.
Înă cadrulă aplicaţiiloră deă calculă tabelară adresareaă uneiă celuleă seă realizeazăă prină
specificareaă adreseiă celuleiă respective,ă ceeaă ceă vaă conduceă laă poziţionareaă identificatoruluiă deă
celulăă peă celulaă
indicatăăşiădeterminăăaccesulălaăconţinutulăceluleiăpentruăaăfiăprelucratăînăcadrulăuneiăformuleăsau a
fi modificat.
Dupăămodulăînăcareăsuntăgrupate, celulele pot fi referite prin:
 lista de celule – celule nu sunt grupate;
 bloc de celule (domeniu) – celulele sunt grupate.
Indicarea unei celule sau a unui grup de celule prin intermediul zonei de adresare a celulei se
poate face în mai multe moduri:

Grupul de celule Metoda Exemplu

LA CE SE REFERA REFERIREA
Oăcelulă Adresa celulei PRIMA CELULĂ A1
Mai multe celule Enumerare adrese PRIMA CELULĂ DIN RÂNDUL 2, A A2,B3,D3
negrupate celule DOUA ŞI A sau
PATRA CELULĂ DIN RÂNDUL 3 A1;B3;D3
Un bloc de celule Adresaă primeiă şiă Celulele unui dreptunghi A1:C2
ultimei celule
Un bloc de celule de pe Adresaă primeiă şiă Treiăceluleădinăliniaă2ăcareăformeazăăunăbloc B2:D2
o linie ultimei celule
Un bloc de celule de pe Adresaă primeiă şiă TreiăceluleădinăcoloanaăAăcareăformeazăăunăbloc A2:A4
oăcoloană ultimei celule
Toate celulele de pe o Identificatorul liniei Toate celulele de pe a treia linie 3:3
linie
Toate celulele de pe o Identificatorul coloanei Toateăceluleleădeăpeăaătreiaăcoloană C:C
coloană
Celulele dintr-oă altăă Identificatorul foii de Celule A1,D2 din foaia de calcul Tabel7 Tabel7!A1;D2
foaie de calcul calcul

Într-oăfoaieădeăcalculăactivăăseăpotăfaceăreferiri la celulele din foaiaădeăcalculărespectivă,ădară

se pot faceă şiă referire externe,ă şiă anumeă laă celuleă aflateă înă alteă foiă deă calcul.ă Înă acestă caz,ă
referirea esteăprecedatăădeănumeleăfoiiădeăcalcul urmatădeăsimbolulă”!”.ă
Reuniunileă şiă intersecţiileă deă domenii reprezintăă două categorii speciale de domenii. O
reuniune de celule reprezintăătotalitateaăcelulelorădinădouăădomeniiăseparate.ăDeăexemplu,ădacăăseă
doreşteă adăugareaă grupuluiă deă celuleă deă laă C2 la C8, la grupul de celule C20:C28, se va
face referirea (C2:C8,C20:C28). Prin utilizarea virgulei pentruă separareaă celoră douăă domenii,ă seă
realizeazăăreuniuneaăcelorădouăădomenii.
Intersecţiaă aă douăă domenii reprezintăă totalitateaă celuleloră comuneă aă douăă domenii.ă
Dacăă pentru reuniune s-a utilizat simbolulăvirgulă,ăpentruăintersecţieăseăutilizeazăăunăspaţiu. De
exemplu, intersecţiaă(C2:C10 A10:J10)ăseăreferăălaăsinguraăcelulăăC10.

TIPURI DE DATE

Aplicaţiileă deă calculă tabelară auă fostă proiectateă pentruă prelucrareaă rapidăă şiă
facilăă aă unui volum mare de date care nu sunt supuse unor constrângeri foarte drastice (tabelele nu
trebuie săăaibăăneapăratăunăantet,ărânduriădeădimensiuniăegale,ăaceleaşiătipuriădeădateăăîntr-
oăcoloană).ă
Tipurileădeădateăceăsuntăfolositeăînăcadrulăaplicaţiilorădeăcalculătabelarăseăregăsescăsubăformaă
elementelor unei liste simple din cadrul modului de configurare a unei celule (click dreapta pe
celulaăselectată).

Figura 5.2. Tipurileădeădateăînăaplicaţiileădeăcalculătabelar

Tipul General
- utilizatăpentruăreprezentareaănumerelorăfărăăoăconfigurareăaparte. Numerele sau listele vor
apăreaăaşaăcumăsuntătastate.ăSuntăfolositeăcaractereăalfanumericeăşiăcaractereăspeciale;
Exemplu: 42568.325
Cursulăvalutarăesteă1€ăţă35428ălei,ă1$ăţă29789ălei.ăAcestaăesteăunătext
Tipul Number (numeric)
- utilizat pentru manipulareaă numereloră întregiă sauă raţionale.ă Suntă folositeă caractereă
numericeăşiăspeciale
Exemplu: 789
-851.487
60E3
Asupraă dateloră deă tipă numerică potă fiă aplicaţiă diferiţiă operatoriă aritmeticiă rezultândă
expresiiă
numerice.

OPERATORI ARITMETICI
Operator SemnificaĠie
+ Adunare
- Scădere
/ Împărţire
* Înmulţire
^ Ridicare la putere

Ordineaă operatoriloră înă funcţieă deă prioritateaă loră esteă (înă ordineă crescătoare):ă adunarea,ă
scăderea,ă înmulţirea,ă împărţireaă şiă ridicareaă laă putere.ă Schimbareaă priorităţiiă operatorilor poate
fi realizatăăprinăfolosireaăparantezeloră().

Tipul Currency (monetar)

- esteăfolosităpentruăreprezentareaăvalorilorăvalutareăsauămonetare.ăSeăcomportăăşiăareăacelaşiă
formatăcaăşiăcelănumeric.ăÎnăplusăesteăînsoţitădeăînsemnulămonetarăutilizată(deăexempluă€ă,ă$ăetc.)ă
Exemplu: 128,23$
€546

Tipul Accounting (contabil)

- esteăasemănătorăcuăcelămonetar.ăNuăpotăfiăscriseăvaloriănegative,ăacesteaăfiindăreprezentateă
într-unăchenarădeăculoareăroşie.

Tipul Percentage (procent)

- seăfoloseşte tipulădeădatăănumeric.ăAfişareaăseăfaceăprinăînmulţireaăvaloriiătastateăcuă100ăşiă
adăugareaăsimboluluiă%.ăEsteăpermisăăafişareaăunuiăanumitănumărădeăzecimale.
Exemplu: 34.67%

TipulăFractionă(fracĠie)
- tipulăfracţieăpermiteătransformareaăsauăaproximarea unorănumereărealeăcuăfracţii.
Exemplu:ă numărulă reală 0.5ă areă caă rezultată înă urmaă configurăriiă celuleiă transformareaă saă înă
fracţiaă
1/2.

TipulăScientifică(ştiinĠific)
- numereleăvorăfiăafişateăînămodulădeăscriereăştiinţific.ăSeăvaăfolosiăexpoonentulăEă(adicăă10ă
la puterea )

Exemplu:ă125.3E5ăareăechivalentă12530000ăînăscriereaăobişnuită.

Figura 5.3. Diferenţaăîntreăformatulădatelorănumerice

Tipul Text
- seăutilizeazăăpentruămanipulareaătextelorăşiăşirurilorădeăcaractere.ăEsteăposibilăcaăoădatăădeă
tipă textă săă seă întindăă pesteă maiă multeă celuleă deă peă aceeaşiă linieă cuă toateă căă testulă vaă
aparţineă uneiă
singure celule.
Exemplu:ăUrmătoareleădateăsuntădeătipătext.

TipulăDateă(datăăcalendaristică)ăşiăTimeă(timp)
- tipurileădeădateădeătipădatăăcalendaristicăăşiătimpăuntăreprezentateăinternăprinănumere.ăExistăă
maiămulteămodalităţiădeăaăafişaăinformaţiileădespreădatăăşiătimp.
Exemplu: 3/20/2005
20 martie 2005
7:23 AM
7:23:58

Date de tip logic

- dateăceăpotăluaădouăăvalori:ăadevărată(TRUE)ăsauăfalsă(FALSE).ăÎn general, valori de acest
tipă suntă returnateă deă funcţiiă sauă expresiiă logice.ă Pentruă dateleă deă tipă logică seă folosescă operatoriiă
relaţionaliăpentruăcomparareaăaădouăăvaloriănumerice.

OPERATORIăRELAğIONALI
Operator SemnificaĠie
> Mai mare decât
< Mai mic decât
>= Mai mare sau egal
<= Mai mic sau egal
<> Diferit de

Tipul Special
- esteă ună timpă aparteă deă datăă ceă propuneă utilizatoruluiă câtevaă formateă uzuale.(deă
exempluă
codăpoştal,ănumărădeătelefonăetc.)

Tipul Custom
- predefinirea unui tip de format pentru datele ce vor fi folosite în ideea în care nici un
format existent nu este folositor.

FORMATAREA ÎNREGISTRĂRILOR

Aplicaţiileă deă calculă tabelară sunt,ă prină definiţiaă lor,ă aplicaţiiă destinateă procesăriiă dateloră
numerice. Prelucrarea datelor alfanumericeă conţinuteă înă celuleă constauă formatareaă textuluiă prină
opţiuniă deă aliniereă aă textuluiă înă interiorulă uneiă celule,ă controlulă textului,ă orientareaă textuluiă
prină rotire, aplicarea de margini (Borders), colorarea celulei, utilizarea de fonturi colorate etc.
În mod prestabilit, aplicaţiileă deă calculă tabelară aliniazăă textulă laă stânga,ă iară numereleă
laă
dreapta în cadrul celulei.
Existăă maiă multeă opţiuniă deă formatareă a datelor alfanumerice ce sunt disponibile utilizatorului prin
intermediul casetei de dialog Format Cells, şiă anume:ă Alignment, Font, Patterns, Protection.
Formatareaă dateloră numericeă conţinuteă înă celuleă reprezintăă opţiuniă deă prezentareă aă
dateloră
numerice într-o varietate de formate (categorii de format): General, Number, Currency,
Accounting, Date, Time, Percentage, Fraction, Scientific, Text, Special, Custom.
Prinăformatareaăuneiădateănumerice,ăceeaăceăseăschimbăăesteămodulădeăafişare şiănuăvaloareaă
numericăăaăacesteia.ăFormatulăgeneralăalănumerelor,ăînăspeţăăGeneral,ănuăafişeazăăzerourileăcare nu
influenţeazăăvaloareaăefectivăăaănumărului.ăDeăexemplu,ădacăăseăintroduceăvaloareaănumericăă10,50,ă
careă areă aceeaşiă valoareă cuă 10,5,ă aplicaţiaă deă calculă tabelară vaă ignoraă ultimulă zero,ă denumită
şiă zeroă de final (trailing zero).
Înă cazulă formatăriiă datelor numerice se poate opta pentru reducerea/creşterea număruluiă
deă cifre,ă adicăă seă potă elimina/adăuga cifre diferite de zero. În cazul reduceriiă numărului de
cifre, numărulă afişată vaă fiă rotunjit.ă Deă exemplu,ă dacăă numărulă 9,45ă esteă afişată cuă oă cifrăă
după virgulă,ă atunciăacestaăvaăfiărotunjitălaă9,5.Dacăănumărulă9,75ăesteăafişatăfărăă
cifreădupăăvirgulă,ăatunciăvaăfiă rotunjit la 10.
Formatărileăceăpotăfiăaplicateăuneiăceluleăceăconţineădateănumericeăsuntăurmătoarele:

Stil Efect – Exemplu

Currency (monedă)
Percent Style (stil procent)
CommaăStyleă(stilăvirgulă)
Increaseă Decimală (creşteă numărulă
deăcifreădupăăvirgulaăzecimală)
Decreaseă Decimală (scadeă numărulă
deăcifreădupăăvirgulaăzecimală)
Afişeazăă şiă aliniazăă simbolulă menedeiă ($,lei,..),ă
dataă numericăă fiindă reprezentatăă înă formată cuă
zecimale 123,00 lei
Afişeazăănumărulăsubăformăădeăprocent:ă0.45ăsubă
forma 45%
Identic cu stilul Currency,ă dară fărăă simbolulă
monedei: 12345.6 sub forma 12345,6
Adaugăăoăcifrăădupăăvirgulă:ă0,45ădevineă0,450
Reduce cu una numărulă deă cifreă dupăă virgulă:ă
0,450 apare sub forma 0,45

FORMULEăŞIăCALCULEăSIMPLE

Formulele sunt expresii formate din operanzi (constanteă şi/sauă refeririă deă celule),ă
operatori matematici (aritmeticiăşiărelaţionali)ăşiăfuncĠii, fiind precedatăădeăsemnulă„ţ”.ă
Ceaă maiă simplăă formulă înă cadrulă aplicaţiiloră deă calculă tabelară esteă ceaă careă conţineă o
valoare (constantăă numericăă sauă text).ă Formuleleă mai complexe sunt construite cu ajutorul
expresiilor matematice. În cazul în care formula nu esteă precedatăă deă semnulă „ţ”,ă expresia
matematică esteăinterpretatăăcaăoădată (numerică sau de tip text).
Orice formulăă vaă fiă editatăă într-o celulăă aă foiiă deă calculă iară formulaă respectivăă vaă
puteaă fiă vizualizatăă înă zonaă deă afişareă aă conţinutuluiă celulei din linia de formule. În cadrul
celulei nu va fi afişatăăformula , ci rezultatul calculelor
înăconformitateăcuăexpresiaăcorespunzătoareăformulei.

Figura 5.4. Exemplu de calcul simplu

Înăpractică,ăexistăădouăămoduriădiferite de a edita (scrie) o formulă:

1. tehnicaă tradiĠională – seă selecteazăă celulaă înă careă trebuieă săă fieă creatăă formulaă şiă seă introduceă formulaă indicândă
adreseleă deă celulăă aleă tuturoră celuleloră careă urmeazăă aă fiă introduseăînăformulă;
nuăseărecomandăăpentruăformuleleăcomplexe,ădeoareceăpotăapăreaăeroriă prin tastare;
2. tehnica de tip indicare – seă selecteazăă celulaă undeă trebuieă săă fieă afişată rezultatulă şiă
seă tasteazăă semnulă „ţ”;ă introducereaă formuleiă seă faceă prină repetareaă următoareiă acţiuni:ă
seă
efectueazăăclickăpeăcelulaăceăesteăoperandăînăformulăăşiăseătasteazăăsemnulăpentruăoperatorulă
corespunzător,ă pânăă laă terminareaă întregiiă formule;ă seă încheieă formulaă prină apăsareaă
tastei
<ENTER>;
 În cazul tehnicii de tip indicare,ă dacăă esteă necesarăă referireaă unoră celuleă laă mareă
distanţăă unele deă altele,ă seă recomandăă atribuireaă deă numeă pentruă acesteă celuleă şiă apoiă
referireaă numeloră atribuite.
Denumirea domeniilor de celule este o facilitate prin care utilizatorul poate specifica un
nume pentru a desemna oă celulă sau un grup de celule (rolul variabilelor într-un limbaj de
programare),ăînălocădeăaăfolosiăadreseleădeăceluleăcaăreferinţe.ă
Numele asociateăcelulelorăprezintăăurmătoareleăavantaje:
 numeleăsuntămaiădescriptiveăşiămaiăuşorădeămemoratădecâtăadreseleădeăcelule;ă
 cândăoăcelulăăesteădeplasată,ănumeleăesteădeplasatăoădatăăcuăcelula;ă
 se poate folosi un nume în locul unei celule sau al unui domeniu de celule într-oăformulăăsauă
înăargumentulăuneiăfuncţii,ăsimilarăutilizăriiăuneiăetichete deărândăsauădeăcoloană;ă
 la copierea unei formule care foloseşteăunănume,ă efectulăesteă acelaşiăcaăşiăcumăs-ar folosi o
referinţăăabsolutăădeăcelulă.
Numele asociate celulelor pot avea maximum 255 de caractere alfanumerice, primul caracter
trebuindăsăăfieăunăcaracterănenumeric.ăÎnănumele asociate celulelor nu se potăregăsiăadreseăvalideădeă
celule.
Modificarea formulelor (revizuire/actualizare)ăpoateăinterveniăînădiverseăsituaĠii :
s-aăintrodusăoăformulăăincorectă ;
auă fostă adăugateă dateă noiă şiă esteă necesarăă modificareaă formuleiă pentruă
reflectarea datelor noi introduse;
realizându-seă înă modulă deă editareă aă conĠinutuluiă celulelor,ă prină creareaă uneiă noiă formule,ă
scriindăformulaăcorectă,ăsauăprinăeditarea formulei existente.

5.6.ăREFERINğEăABSOLUTEăŞIăRELATIVEăDEăCELULE

UnăaspectăesenĠialăalăaplicaĠiilorădeăcalculătabelarăesteăfacilitateaăacestoraădeăaăincludeă
şiă referinĠeă laă celuleă cuă aplicabilitateă laă modificareaă conĠinutuluiă celuleloră referenĠiateă prină
reevaluareaăautomatăăaăformulelor.
Referinţele sunt adresele unor celule sau a unor grupuri de celule., reprezentând un
identificatorăprinăcare,ăînăcadrulăăuneiăformule,ăpoateăfiădesemnatăăaltăăcelulă.
OperaĠiaă deă copiereă aă celulelor în cadrulă aplicaĠiiloră deă calculă tabelară esteă oă
operaĠieă maiă specialăă Ġinândă seamaă căă oă celulă poateă conĠineă valori de date (constante -
numere, text) sau formule (apeluriă deă funcĠiiă şiă expresii).ă Dacăă oă foaieă deă calculă esteă maiă
complexăă (volumă mareădeădateăşiăcalculeăcomplexe),ăesteăincomodăsăăse repete introducerea
unor formule în mai
multeăcelule.ăDeăexemplu,ădacăătrebuieăsăăseărealizezeăsumaăvalorilorăpeămaiămulteăliniiăsauăpeă
mai multe coloane, ar trebui săă seă introducăă acelaşiă tipă deă formulăă deă maiă multeă ori,ă schimbându-se doar
coordonatele (referinĠele)ăunorăcoloaneăsauălinii.ă
Prin introducerea referinĠeloră deă celuleă absoluteă şiă relative s-a creat un instrument
puternică înă cadrulă aplicaĠiiloră deă calculă tabelar,ă astfelă încâtă înă urmaă operaĠieiă deă copiereă
aă unei formule dintr-oă celulăă înă alta,ă aplicaĠiaă vaă modificaă automată fiecareă referinĠă de
celula dinăformulă.
Existăămoduriădiferiteăînăcareăceluleleăpotăreferenţiate:
- referinĠeă absolute – indicăă adresaă absolutăă aă celuleiă înă cadrulă foiiă deă calcul.ă
Dină punctă deă vedereă sintactic,ă referinţeleă absoluteă suntă puseă înă evidenţăă prină intermediulă
simboluluiă $ă plasat
înainteaălitereiădeăidentificareăaălinieiăşiăînainteaănumăruluiădeăidentificareăaăcoloaneiă($A$4);
- referinĠeărelative – aplicaţiaămemoreazăăpoziţiaărelativăăaăceluleiăfaţăădeăcelulaăînă
careă esteă definităă formulaă înă locă săă memorezeă adresaă celulei.ă Dină punct de vedere sintactic,
referinţeleărelativeăseănoteazăăfărăăsimbolulă$ă(A4);
- referinĠeămixte – reprezintăăoăcombinaţieăîntreăreferinţeleăabsoluteăşiăceleărelative.ă
Prezintăă semnulă $ă înă faţaă litereiă liniei,ă dacăă liniaă esteă absolută,ă sauă înă faţaă coloanei, dacăă
coloanaă esteăabsolutăă(A$4ă– linieărelativăăşiăcoloanăăabsolută);
 - referinĠeătridimensionale – permiteăreferenţiereaăcelulelorăsauăaădomeniilorădeăpeă
oăaltăăfoaieădeăcalculăsauăaăunuiădomeniuădinăalteăfoiădeăcalculăaleăaceluiaşiăregistru.

OBSERVAğIE: - referinţeleă absoluteă devină importanteă laă copiereaă formulelor,ă acesteaă

rămânândă
constante în formulele copiate.

FUNCğII

Aplicaţiileă deă calculă tabelar,ă laă felă caă şiă limbajeleă deă programare,ă auă oă serieă deă
funcţiiă predefinite. Avantajul pe care acesteaă îlă oferăă utilizatoruluiă constăă înă posibilitateaă deă aă
efectuaă operaţiiăcomplexeăîntr-unămodăsimpluăşiărapid.
Funcţiaă esteă oă formulăă complexăă predefinităă identificatăă printr-ună numeă şiă oă listăă deă
argumente,ăreprezentândăoăexpresieămatematică.
Orice funcţieă returneazăă oă valoareă astfelă încâtă eaă poateă fiă inclusăă înă oriceă expresieă caă
oriceă
alt operand, utilizatorul economisând timp pentru efectuarea unor calcule complexe.
Funcţiileădeăcalculătabelarăsuntăconstituiteădinădouăăpărţi:
- numeleă funcţiei,ă careă indicăă aplicaţieiă deă calculă tabelară ceă săă facăă cuă
parametriiă
efectivi;
- listaădeăargumenteăsauăparametriiăefectivi,ăcareăfurnizeazăădateleăcareăseăintroducă
înăcadrulăuneiăfuncţii.
Funcţiile fiind formule trebuie să fie precedate de semnul „=”.
=Nume_funcĠie (Ţlista-argumente>)
Argumentele pot fi :
 date numerice (inclusiv date calendaristice sau de timp);
 text, valori logice sau şiruri de caractere;
 referinţe de celule;
 referinţe de regiuni de celule (domenii).

Exemplu: = SQRT(9)

Aplicaţiile de calcul tabelar pun la dispoziţia utilizatorului o gamă variată de

funcţii pentru diverse domenii: financiar, ştiinţific, ingineresc, matematic etc.

CATEGORII DE FUNCğII EXCEL

CATEGORIE
Financial (financiar)
Date & Time (data şi timp)
Math & Trig (matematică şi
trigonometrie)
Statistical (statistic)
Database (baze de date)
Text (text)
EXEMPLE
Calculează rata dobânzii, rata lunară de
rambursare a împrumutului, valoarea
uzurii, etc. (17 funcţii)
Determină ora curentă, ziua din
săptamână sau din an, ora sau data
Calculează valoarea absolută, rădăcina
pătratică, suma, funcţia exponenţială,
funcţia logaritmică, funcţii
trigonometrice, etc.
Calculează medii, maxime şi minime,
abateri medii pătratice, cuantile, etc.
Prelucrează valori dintr-o bază de date
(tabel)
Converteşte text în majuscule sau
minuscule, elimină caractere din
dreapta sau stânga, concatenează şiruri
de caractere, etc.
 Logical (logic)
Engineering (ingineresc)
Evaluează o expresie logică şi
returnează o valoare TRUE (adevărat)
sau FALSE (fals), folosită pentru
diverse acţiuni sau pentru formatare
(condiţionată)
Realizează convertire de valori între
diferite sisteme de măsurare, sisteme
de numeraţie, respectiv permite
realizarea de calcule cu numere
complexe

OBSERVAğIE
Evident,ă nuă esteă necesarăă memorareaă tuturoră funcţiiloră dintr-o categorie, dar utilizatorul
trebuieă săă seă informezeă despreă existenţaă acestoră funcţiiă şiă săă cunoascăă funcţiileă deă bazăă şiă
săă aibăă suficienteăinformaţiiădespreăalteăfuncţiiăpentruăaăleăputeaăapelaăatunciăcândăesteănevoie.ă
Înainteă deă aă apelaă oă funcţie,ă utilizatorulă trebuieă săă cunoascăă rezultatul returnat (întors)
de funcţie,ă ceă argumente trebuieă saă aibăă funcţiaă (tipulă şiă semnificaţiaă lor)ă şiă modul de apelare
al funcţiei.ă Prină regimulă deă asistenţă (Help) aplicaţiileă deă calculă tabelară oferăă toateă acesteă
aspecteă pentruă fiecareă funcţie,ă utilizatorulă urmândă săă fieă înă cunoştinţăă deă cauzăă înă ceeaă ceă priveşteă
oportunitateaăaccesăriiăunorăfuncţiiăînăcadrulăaplicaţieiălaăcareălucrează.
Deăexemplu,ădacăăseădoreşteăvaloarea unui împrumut sauăaăuneiăinvestiţiiăîntr-un moment de
timpă viitor,ă dupăă efectuareaă tuturoră plăţilor,ă utilizatorulă trebuieă săă cunoascăă faptulă căă existăă înă
categoriaă funcţiilorăfinanciare (Financial) funcţia FV (future
value;ăvaloareăviitoare)ăceăseăapeleazăă cu argumentele :
rate –rata dobânzii la împrumut;
nper (number of periods) –numărădeăperioadeă(numărădeăluni,ăani,ăzileăsauăalteăunităţi);
pmt (payment) –plată;ăsumaăplătităăperiodicăcaăratăălaăîmprumut;
pv (present value) – valoareaăactuală;ăvaloareaăiniţialăăaăunuiăîmprumut;
type –tip având valoarea 1 sau 0.

Apelulăfuncţieiăseăvaăfaceăsubăurmătoareaăformă:
= FV(rate ; nper ; pmt ; pv ;type)

Figura 5.5. ModulădeădefinireăaăfuncţieiăPV.

INTRODUCEREAăUNEIăFUNCğIIăÎNTR-OăCELULĂ

Introducereaăuneiăfuncţiiăîntr-oăcelulăăseărealizeazăăînăurmătoriiăpaşi:
1.) seăselecteazăăcelulaăînăcareăseădoreşteăaăfiăintrodusăăfuncţia;
2.) seăintroduceăsemnulă„ţ”ăpentruăaăîncepeăintroducereaăfuncţiei;
 3.) seăintroduceănumeleăfuncţieiăurmatădeăoăparantezăădeschisă,
4.) seăselecteazăăgrupulădeăceluleăsauăseăindicăăceluleleăcăroraăliăseăaplicăăfuncţia;
5.) seăînchideăparantezaădeschisăăşiăseăvalideazăăfuncţiaăprinăapăsareaătasteiă<ENTER>.

FUNCğIIăMATEMATICEăCELăMAIăFRECVENTăUTILIZATEăÎNăAPLICAğII

FUNCğIAă REZULTAT – DESCRIERE

AVERAGE (x1, x2,…, xn) Mediaăaritmetică a numerelor
m = (x1+ x2 + …ă+ xn) / n
SUM(x1, x2,…, xn) Sumaăaritmetică a numerelor
s = x1+ x2 + …ă+ xn
PRODUCT(x1, x2,…, xn) Produsul arimetic al numerelor p = x1 x2
…ăxn
MIN (x1, x2,…, xn) Minimul dintre numerele x1, x2,…, xn
MAX (x1, x2,…, xn) Maximul dintre numerele x1, x2,…, xn
COUNT (val1, val2,ă…ă,ăvaln) Numărulă elementelor ceă conţină valoriă
numerice
COUNTA (val1, val2,ă…ă,ăvaln) Numărulăelementelor nevide
ABS (x) Valoareaă absolută (modulul)ă număruluiă
x
INT(x) Parteaăîntreagăăinferioră aănumăruluiăx
SQRT(x) Radăcinaăpătratică aănumăruluiăx
ROUND(x,n) Rotunjeşte valoareaă număruluiă x la n
zecimale
PI() Valoarea =
3,14159265358979
RAND() Numărăaleator uniform în intervalul (0,1)
STDEV(x1, x2,…, xn) Deviaţiaă standardă estimată a valorilor x1,
x2,…, xn (radăcinaă pătratăă aă
dispersieiă
VARP(x1, x2,…, xn) estimate)
Dispersiaăcalculată a valorilor x1, x2,…, xn
xi – m)2 /n, unde m este media
aritmeticăăaăvalorilor
STDEVP(x1, x2,…, xn) Deviaţiaăstandardăcalculată a valorilor x1,
x2,…, xn (radăcinaă pătratăă aă
dispersieiă
POWER(b,e) calculate)
Puterea be
IF(exp, exp1, exp2) Seă evalueazăă valoarea expresiei logice
exp.ă Dacăă valoareaă expresieiă exp este TRUE,ă
atunciă funcţiaă IFă returneazăă valoareaă specificatăă prină
exp1, altfel returnează
valoareaăspecificatăăprinăexp2
TODAY() Dataăcalendaristicăăcurentă
NOW() Dataăşiăoraăcalendaristicăăcurentă

FUNCğIIăDEăTIPăTEXTăCELăMAIăFRECVENTăUTILIZATEăÎNăAPLICAğII

FUNCğIA REZULTAT – DESCRIERE

VALUE(s) Valoareaănumerică aăşiruluiădeăcaractereăs
LEN(s) Numarul de caractere dină şirulă deă
caractere s
 LOWER(s) Transformăă toateă litereleă mariă dină şirulă
s
UPPER(s) în litere mici toateă litereleă mici dină şirulă
Transformăă
s
CONCATENATE(s1,s2,ă…,ăsn) în
Unălitere
şirămari
deă caractereă obţinută prină
concatenareaăşirurilorăs1,s2,ă…,ăsn
REPLACE(s1,n1,s2,n2) Şirulă deă caractereă obţinută prină
înlocuireaă
înă şirulă s1 a n2 caractere începând din
poziţiaăn1 cuăşirulădeăcaractereăs2
FUNCğIIăDEăTIPăFINANCIARăCELăMAIăFRECVENTăUTILIZATEăÎNăAPLICAğII

FUNCğIA REZULTAT – DESCRIERE

FV(rate, nper, pmt, pv, type)
NPER(rate, pmt, pv, fv, type)
PMT(rate, nper, pv, fv, type)
PV(rate, nper, pmt, fv, type)
RATE(nper, pmt, pv, fv,type, quess)
Valoarea viitoare (Future value) a unui
împrumut într-un moment de timp viitor,
dupăăefectuareaătuturorăplăţilor,ăundeărate
= rata dobânzii, nper ţă numărulă deă
perioade, pmt ţă sumaă plătităă caă ratăă laă
împrumut, pv ţă valoareaă actualăă aă
împrumutului, type ţă 1ă sauă 0ă dupăă
cumă plata se face la începutul perioadei
sau la sfârşitul peroadei
Number of periods - Numărulă deă luni,ă
ani,ă zileă sauă alteă unităţiă deă timpă
necesareă
pentru un împrumut
Payment-Sumaă plătităă periodică caă ratăă
laă
împrumut
Present value – Valoareaă actualăă aă unuiă
împrumut
Rate – Rata dobânzii la un împrumut

FUNCğIIăPENTRU PROCESAREA BAZELOR DE DATE

FUNCğIA REZULTAT – DESCRIERE

DAVERAGE(db,col,crit)
DCOUNT(db,col,crit)
Returneazăă mediaă aritmetică a valorilor
din coloana col a bazei de date db care
verificăă criteriulă crit, unde db ţă
referinţăă la o regiune (domeniu) de celule
care conţineăbazaădeădate,ăcol
ţăreferinţăălaăună
numeădeăcâmpăalăbazeiădeădateă(ăoăcelulăă
din prima linie a bazei de date) prin care
seă acceseazăă coloanaă utilizatăă deă
funcţie,ă crit
ţăreferinţăălaăoăregiuneădeăceluleăcareă
specificăă criteriulă
Returneazăă utilizată (tabelulă
numărulă deă condiţii)
celuleloră cuă valoriă
numerice din coloana col a bazei de date
db care verificăă citeriulă crit. Argumentul
col esteă opţional.ă Dacăă acestă argumentă esteă omis,ă
funcţiaă vaă determinaă numărulă tuturor
celulelor bazei de date care
 verificăăcriteriul
DCOUNTA(db,col,crit) Returneazăă numărulă celuleloră nevide din
coloana col a bazei de date db care
verificăăciteriulăcrit
DGET(db,col,crit) Returneazăăconţinutulăuneiăsingureăcelule
din baza de date db.ăCelulaăesteăsituatăăînă
coloana col şiă verificăă criteriulă crit.ă
Dacăă niciă ună articolă nuă verificăă
criteriul,ă seă vaă returna valoarea de eroare
#VALUE !, iar dacăă maiă multeă articoleă
verificăă criteriul,ă se va returna #NUM !
DMAX(db,col,crit) Returneazăăvaloareaămaximă a numerelor
din coloana col a bazei de date db care
verificăăcriteriulăcrit
DMIN(db,col,crit) Returneazăă valoareaă minimă a numerelor
din coloana col a bazei de date db care
verificăăcriteriulăcrit
DPRODUCT(db,col,crit) Returneazăă produsul valorilor din
coloana col a bazei de date db care
verificăăcriteriulăcrit
DSUM(db,col,crit) Returneazăă suma volorilor din coloana
col a bazei de date db careă verificăă
citeriul crit

ELEMENTEăDEăBAZĂăPRIVIND GRAFICELE

Înăgeneral,ădacăăseăconsiderăăvalorileă(argumentele)
x1, x2,ă…,ăxn,
şiăvalorileă y1, y2,ă…,ăyn

ce sunt imaginile argumentelor printr-oăfuncţieăf, atunci reprezentarea graficăăaărelaţiiloră

yi = f(xi )

semnificăăgraficulăfuncţieiăf.ăAcesteărelaţiiăpotăfiăreprezentateăprinăurmătorulătabel :

x/f f
X1 Y1
X2 Y2
X3 Y3
. .
. .
. .
Xn Yn

Oriceă tipă deă grafică seă construieşteă peă bazaă uneia sau mai multor serii de date. Fiecare
serie
poateăfiăconsideratăăoăsuccesiuneădeăvaloriăaleăuneiăfuncţiiăyţf(x).ăArgumenteleă(valorileăx)ăfuncţieiă
suntă considerateă categoriiă şiă fiecăreiă categoriiă îiă corespundeă ă oă valoareă y.ă Şirulă valoriloră yă corespunzătoareă categoriiloră
formeazăă oă serie.ă Apariţiaă maiă multoră seriiă într-ună grafică înseamnăă reprezentareaă maiă multoră
funcţiiă (şiruriă deă valori),ă cuă condiţiaă caă toateă funcţiileă săă preiaă aceleaşiă argumente x
(categorii).
 Înăpractică,ăprinăutilizareaătabelelor,ăseăprezintăăvaloriăpeămaiămulteăcoloaneă– serii de date -
şiăpeămaiămulteăliniiă–categorii.ăPrinăurmare,ădacăăunătabelăareămaiămulteăcoloane,ăatunciătabelulăseă
referăălaăreprezentareaămaiămultorăfuncţii f1 , f2 ,ă…, fm ,ădacăăsunt m coloane.
Categorii

Serii/categorii f1 f2 ... fm
x1 f1(x1) f2(x1) fm(x1)
x2 f1(x2) f1(x2) fm(x2)
...
xn f1(xn) f1(xn) fm(xn)

Serii de date

ELEMENTELE UNUI GRAFIC

Creareaădeăgraficeăînăcadrulăaplicaţiilorădeăcalculătabelarăpermiteăutilizatoruluiăsăătransformeă
cifrele înăimaginiăsugestive.ăDacăăsuntăexecutateăcorect,ă graficeleăvorăilustraătotulădeălaăsine,ăfărăă
aă maiă fiă necesareă explicaţiiă suplimentare.ă Creareaă unuiă grafică seă realizează,ă înă general,ă prină
intermediulăuneiăminiaplicaţiiădeătipăwizardă(aplicaţieă ceă asistă utilizatorul). Graficul rezultat
poate inclusăînăaceeaşiăfoaieădeălucruăcuădateleăsursăăsauăcreatăpeăoăfoaieăseparată.
Unăgraficăesteăalcătuitădinăurmătoareleăelemente:ă
- axeleădeăreprezentareăaădateloră(axaăXăşiăaxaăYăşiădacăăesteăcazulăaxaăZ);
- graficul propriu zis;
- titlul axelor;
- titlul graficului;
- valori eăceăsuntăreprezenta
l eăgrafică(dacăăes
t et cazul);
ă
- legenda;
- sursaă(tabe lulăataşatăgraficului);
- grilajul (liniile de control).

Sursa

Linii de control Titlul graficului

Valorile graficului

Legenda

Axele graficului

Figura 6.1. Elementeleăceăalcătuiescăunăgrafic

Utilizatorulă areă laă dispoziţieă creareaă deă graficeă bidimensionaleă câtă şiă tridimensionaleă
subă diverseă formeă geometrice.ă Selectareaă unuiă tipă deă grafică esteă posibilăă prină executareaă
unuiă clickă peă tipul de grafic dorit, acesta modificându-şiăaspectulă(afişareăînă“negativ”).
 Figura 6.2. Primaăetapăădeăconstrucţieăaăgraficuluiă– alegerea tipului de grafic

6.3. TIPURI DE GRAFICE

Histogramele – pună accentă peă reprezentareaă proporţionalăă aă datelor,ă adicăă aă moduluiă în care
valorileătotaleăpeăcategoriiăsuntăîmpărţiteăînăvaloriăcorespunzătoareăseriilor;
90

100% 80
70
80% 60
50 Profit
60% Profit
Cheltuieli

40%

20

20% 10
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002
0% 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Figura 6.3. Histograme

Graficele de tip Pie – indicăă distribuţiaă uneiă valoriă totaleă peă categorii,ă peă bazaă uneiă seriiă
uniceă deă
valori.
Profit

2002 1997
19% 18%

1998
2001 10%
22% 1999
2000
13%
18%

Figura 6.4. Grafic de tip Pie

Graficele de tip Area şiăLine – auărolăşiăopţiuniăsimilareăcuăhistogramele;

90
80 78 80
80
70 70
60 55 60 59
50 53 Venituri 40
45 45 50
40 Cheltuieli
Profit 20
35 34 25
2002 Profit

20 21
0
20 20
Venituri

Cheltuieli

15
10 11
0
2001

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Figura 6.5. GraficeădeătipăLineăşiăArea

Graficele de tip XY – suntăfolositeăpentruăreprezentareaăperechilorăînăcoordonateleă
XY,ădeăregulăă înăfuncţiiămatematiceăşiănuăînădistribuţiiăsauăevoluţiiăstatistice.
90

80
70

60 Venituri
50 Cheltuieli

40 Profit

30

20
10

0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Figura 6.6. Grafic de tip XY

Graficele de tip Radar – suntă folositeă pentruă reprezentareaă comparativăă aă valoriloră dină fiecareă
categorie.
1997
80
60
2002 40 1998

20 Venituri
0 Cheltuieli
Profit
2001 1999

2000

Figura 6.7. Garfic de tip Radar

EtapeleăpentruăelaborareaăuneiăaplicaĠii de calcul tabelar sunt:

1. definireaă obiectiveloră aplicaĠieiă şiă aleă foiloră deă calcul – problemele ce trebuie
rezolvate prin intermediul foilor de calcul;
2. definireaă cerinĠeloră foiloră deă calcul – informaţii deă tipă intrare/ieşireă şiă calcule; informaţiile
(datele) ce vor fi introduse în foile de calcul, formulele de calcul ce se vor aplicaă
asupraă dateloră introduse,ă informaţiileă ceă trebuieă furnizateă şiă formaă deă prezentareă
(dateleădeăintrare,ădateleădeăieşire);
3. construirea structurii foilor de calcul – antetul coloanelorăşiăliniilor,ăceluleleăcuădateleădeă
intrare,ăceluleleăcuăformuleleădeăcalcul,ăacesteaăînăconformitateăcuăcerinţeleăfoilorădeăcalcul;ă
salvareaăaplicaţiei într-unăfişierăpeăunăsuportădeămemorieăexternă;
4. testareaă şiă verificareaă foiloră deă calculă – se introduc datele în celule şiă seă verifică
dacăă
rezultateleăobţinuteăprinăformuleleădeăcalculăimplementateăsuntăcorecteăconformăobiectiveloră
foilor de calcul;
5. exploatarea foilor de calcul – dacăă înă etapaă deă testareă seă constatăă căă foileă deă calculă
furnizeazăă rezultate corecte, se poate trece la folosireaă aplicaţiei pentru exploatarea ei
curentăă conformă obiectiveloră aplicaţiei;ă înă cazulă înă careă aplicaţiaă esteă folosităă siă deă alteă
persoane,ă trebuieă săă seă elaborezeă oă documentaţieă deă exploatare careă săă conţinăă explicaţiiă
privindă ordineaă operaţiilor pentruă introducereaă dateloră ţiă particularităţiă privindă
interpretareaă rezultatelor;ăseărecomandăăsăăseărealizezeăoăcopieăaăfişierelorăaplicaţiei
înăvedereaăeliminăriiă de pierderi accidentale.
 Input Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4 Etapa 5 Output

EntităĠi folosite într-oăaplicaĠie

Date Celule FormuleăşiăfuncĠii

Graficeăşiădiagrame
 CAP X – XI MICROSOFT POWERPOINT
CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA PREZENTĂRI

Cuvinteleă şiă cifreleă suntă sugestiveă pentruă expunereaă unoră informaţii,ă dată reprezentărileă graficeă aleă
acestoraă potă stimulaă interesulă asistenţei.ă Oă imagineă faceă câtă 1000ă deă cuvinte spune un
proverb.ă Înă modă similar,ă oă prezentareă deă calitateă poateă transmiteă foarteă multeă informaţiiă utileă
unuiă auditoriu într-un timp foarte scurt.
Oă aplicaţieă deă prezentareă multimediaă esteă ună programă careă transformăă dateleă stocateă
peă ună
suport de memorieăexternăăîntr-oăprezentareăvizuală.
Oăprezentareăesteăoăsuccesiuneădeăecraneăconceputeăpentruăaăexpuneăoăidee,ăpentruăaăsusţineă
ună punctă deă vedere.ă Cuă ajutorulă aplicaţiiloră pentruă creareaă prezentăriloră multimediaă seă voră creaă
ecrane care vor fi incluseăînăprezentareăînăordineaădorită.
AplicaţiileăpentruăcreareaădeăprezentăriămultimediaăfacăparteădinăsetulădeăprogrameăOfficeăşi
auăurmătoarele avantaje:
 auăacelaşiătipădeăinterfaţăăcuăcelelalteăaplicaţiiăOffice;
 permit integrarea într-o prezentare a informaţiilorăcreateăcu ajutorul editoarelor de text sau a
aplicaţiilorădeăcalculătabelar.

Prinăintermediulăaplicaţiilorădeăcreareăaăprezentărilorămultimediaăsuntăposibileăurmătoarele:
- creare de ecrane;
- adăugareaăşiăprelucrareaăunuiătextăîntr-un material deja existent;
- desenarea, deplasarea, dimensionarea obiectelor incluse în prezentare;
- efecteăspecialeăşiăgraficeăceăpotăfiăadăugateăecranelor;
- facilităţiădeăcolorare;
- etc.

PREZENTAREAăAPLICAğIILOR PENTRU CREAREA PREZENTĂRILORă

MULTIMEDIA

Oăprezentareămultimediaăseăprezintăăsubăformaăunorăecraneăceăseăruleazăăsuccesivăunulădupăă
celălaltăşiăconţinăurmătoareleăcomponente:ătext,ăimagine,ă
graficăşiăalteăobiecteăceăportăfiăaranjateăînă diverse moduri.
Aranjamentul componentelor unui ecran seănumeşteămachetă.
Operaţiileă deă bazăă ceă seă întâlnescă înă cadrulă aplicaţiiloră pentruă realizareaă deă prezentăriă
multimediaăsuntăsimilareăcuăceleăcunoscuteăşiăîntâlniteăînăcadrulăaplicaţiilorădeătipăOffice.
 linia de meniu linii de unelte

zona de
previzualizare a
ecranelor

tipuri de
obiecte

zona de note foaia de panoul de sarcini –

prezentare tipuri de ecrane

Figura 8.1. Elementele ferestreiăuneiăaplicaţiiăpentruăcreareaăprezentărilorămultimedia

Aplicaţiaăopereazăăcuăurmătoareleăentităţi:

o Prezentarea (presentation) este un ansamblu de foi de prezentare (ecrane). Pe fiecare foaie

deăprezentareăvaăfiăafişatăăoăcategorieădeăinformaţii,ăfieăsubăformaădeătextăfieăînăformăăgrafică,ăfieă
în ambele forme.

o Foaia de prezentare (slide sau ecran) esteă unitateaă deă prezentare.ă Aceastaă
organizeazăă informaţiaăînămaiămulteăformate:

   Titlu (title) care este folosit de obiceiă pentruă titlulă prezentării;ă esteă formată dină
textăevidenţiatăprinăformatulăşiămărimeaăcaracterelor;
   Listaămarcatăă(bulletedălist)ăfolosităăpentruăaăevidenţiaăoăinformaţieăformatăădină
enumerări;
   Coloanele de text - folosite pentruăaăuşuraăcitireaăunuiătextămaiămare;
   Tabelul - folosită pentruă aă prezentaă deă obiceiă oă informaţieă numericăă (dară nuă
numai)ă ceă necesităă alinereaă peă verticală,ă aranjareaă dupăă ună anumită criteriu,ă stabilireaă
uneiă relaţiiăîntreădate;
   Textulă şiă graficul,ă sauă numaiă graficulă - care sunt folosite pentru prezentarea
informaţiilorănumericeăsubăformaădeădiagrameăşiăexplicareaălor;
   Textulă şiă imagineaă careă suntă folositeă pentruă prezentareaă imaginilor,ă aă suneteloră
sauăaăanimaţiei,ăîmpreunăăcuăunătextăexplicativ.

Fiecareă dintreă acesteă informaţiiă esteă inseratăă înă foaiaă deă prezentareă (ecran)ă subă formăă deă
obiect. Fiecare foaie de prezentare poate avea la rândul ei un titlu.
o Foaia de prezentare de bază (masterăslide)ăreprezintăăstructuraădeăbazăăcareădeterminăăaspectulă
prezentării.ă Înă aceastaă seă memoreazăă diferiteă dateă despreă foileă prezentării:ă poziţiaă titluluiă
şiă aă obiecteloră înă cadrulă foii,ă entităţileă careă seă voră repetaă înă fiecareă foaieă deă prezentareă
(deă exempluă
numărulăfoiiăşiădataălaăcareăseăfaceăprezentarea)ăşiăschemaădeăculoriăfolosităăînăprezentare;

o Planul prezentării (outline)ăconţineărezumatulălucrăriiăformatădinătitlurileăfoilorădeăprezentareăşiă

listeleămarcate.ăAcestaăpoateăfiăvizualizatăpeăecranăsauătipărit,ăpermiţândăutilizatoruluiăsăăaibăăoă
vedereădeăansambluăaăprezentării,ăsăăverificeădacăăprezentareaăinformaţiilorăseăfaceăîntr-o ordine
logicăă şiă săă urmăreascăă maiă uşoră înă timpulă expuneriiă ordineaă înă careă îşiă prezintăă verbală
ideile.ă Subiectele din prezentare pot avea niveluri diferite. Pentru fiecare nivel se poate
stabili o
anumităăformatareă(fontul,ădimensiuneaăşiăstilulăcaracterelor,ăschemaădeăculori,ăelementeăgraficeă
şiăchenareleăfolosite).

o Notele (notes)ăsauăobservaţiileăconţinăimaginiăînăminiatură (thumbnails) ale foilor de prezentare.

Eleă permită urmărireaă ordiniiă şiă conţinutuluiă prezentăriiă fărăă aă răsfoiă foileă deă prezentareă
reale.ă Noteleă suntă utileă pentruă aă repetaă maiă uşoră ordineaă înă careă seă vaă faceă prezentareaă
fărăă aă existaă riscul de a omite un punct din prezentare.

o Comunicatele (handouts)ăsuntăcopiiăaleăprezentăriiăcareăpotăfiăoferiteăinterlocutorilor.

FaţăădeăalteăaplicaţiiădinăsuitaăOfficeăaparăurmătoareleăconcepteănoi:

o Reîntoarcerea (drill down) este o facilitate prin care utilizatorul poate reveni temporar la
documentul sursăăcareăconţineăobiectulălegatăsauăinclusăînăprezentareă(deăexempluăunăobiectăsauă
oă diagramăă creatăă cuă editoareă deă textă sauă aplicaţiiă deă calculă tabelar).ă Facilitateaă seă poateă
folosiă pentruăaăexaminaăşiămodifica obiectul.

o Schema de culori (coloră scheme)ă esteă oă combinaţieă unicăă deă douăă culoriă folosităă pentruă
primă plană (foreground)ă şiă fundală (background)ă înă cadrulă uneiă prezentări,ă astfelă încâtă săă seă
asigureă compatibilitatea foilor de prezentare în timpulăprezentării.

o Recolorarea desenului (recolor picture) este o facilitate prin care pot fi armonizate culorile
dintr-oă imagineă cuă schemaă deă culoriă folosităă înă prezentareă şiă prină careă poateă fiă eliminată contrastul între
culorile nepotrivite astfel încâtă săă seă păstrezeă unitateaă deă culoareă înă prezentareaă vizuală.

o Retrogradarea (demote)ă esteă schimbareaă niveluluiă unuiă subiectă înă cadrulă planuluiă lucrării.ă
Subiectulă retrogradată vaă fiă subordonată subiectuluiă precedentă şiă vaă fiă formatată conformă
noului nivel.

o Gruparea obiectelor (group) este o facilitate prin care se poate crea un singur obiect din mai
multeă tipuriă deă obiecteă (text,ă imagine,ă diagramă)ă careă poateă fiă mutată şiă redimensionată caă
ună singur obiect.

o Degruparea obiectului (ungroup)ă esteă operaţiaă inversăă prină careă seă descompuneă ună obiectă
înă obiecteleăcomponenteăcareăpotăfiăapoiăformatateăşiămanevrateăindependent.

o Durata repetiţiei (rehearseănewătiming)ăesteăoăcaracteristicăăaăfuncţieiădeăprezentareăaăecraneloră

(slide show)ă prină careă seă păstreazăă timpulă consumată cuă repetareaă fiecăreiă foiă deă
prezentareă laă trecereaăînărevistăăcuăoperaţiaădeăordonareăaăfoilorădeăprezentareă(slideăsorter).

o Afişarea foilor prezentării (slideăshow)ăesteăoăfuncţieăprinăcareăpotăfiăprezentate foile pe ecranul

videoăcaăşiăcumăarăfiăproiectateăpeăecran,ăfărăăsăămaiăfieăafişateăinstrumenteleăinterfeţeiăaplicaţieiă
 pentruăcreareaăprezentărilorămultimediaă(baraădeămeniuri,ăbareleădeăinstrumente,ăetc.).ăÎnătimpulă
prezentăriiă trecereaă deă laă oă foaie la alta se poate face automat prin stabilirea timpului de
expunere a unei foi sau manual (folosind mouse-ul sau tastatura).

Aplicaţiileă pentruă creareaă deă prezentăriă multimediaă dispună deă următoareleă instrumenteă
pentruăaăconstruiămaiăuşorăoăprezentareăşiămaiăeficient:

o Şabloane de foi de prezentare (template)ăsuntămodeleădeăfoiădeăprezentări în care sunt stabilite

schemaădeăculori,ămodelulăfundalului,ăetc.)ăcareăpotăfiăfolositeălaăconstruireaăuneiăprezentări.
o Asistentul conţinutului (AutocontentăWizard)ăesteăoăprocedurăăcareăiniţiazăăunădialogăprinăcareă
seăcereăcomunicareaăunuiăsetădeăinformaţiiănecesareăpentruăformatareaăprezentăriiăşiăunămodelădeă
prezentare.ăUlteriorăseădeschideăprezentareaăformatăădinămaiămulteăfoiădeăprezentareăpredefinite,
aleăcărorăobiecteăseăvoră completaăcuăinformaţiileăprecizate.ă Înă funcţieădeă
modelulădeăprezentareă ales (recomandarea unei strategii, vânzarea unui produs, a unui serviciu, a
unei idei, etc.) vor fi completateă ună anumită numără deă foiă deă prezentareă şi, în fiecare foaie
vor fi incluse obiectele precizate.
o Prezentarea fără conţinut (blankă presentation)ă esteă oă foaieă deă prezentareă neformatată.ă Dupăă
stabilireaăconţinutuluiăfoiiăseătreceălaăaplicareaăunuiăşablonăsauăaădiferitelorăformatări.

ETAPELEăUNEIăPREZENTĂRI

Realizareaăuneiăprezentăriăpresupuneăparcurgereaăcâtorvaăetapeăimportante:
1.ăcreareaăprezentării,ăintroducereaăşiămodificareaătextului
Oriceă prezentareă începeă cuă oă idee.ă Trebuieă avută înă vedere,ă înă creareaă uneiă prezentări,ă
ceă seă
doreşteăsăăseăcomunice,ăsăăseătransmităăaudienţei,ăpracticăcareăesteămesajulădeăbazăăalăprezentării.ăÎnă
acestă punctă ală prezentării,ă seă puneă problemaă identificăriiă feluluiă înă careă subiectulă prezentăriiă corespundeă cuă temaă pentruă careă
seă întocmeşteă prezentareaă şiă vaă treziă interesulă audienţei,ă altminteriă
prezentareaănuăvaăaveaăniciăunăscopăşiăniciăunărezultatăvizibil.ă

Introducere
Agenda

Subiect 1 Fapteăşiădate Exemple Grafice

Subiect 1 Fapteăşiădate Exemple Grafice

Subiect 1 Fapteăşiădate Exemple Grafice

Concluzii

Figura 8.2. Structuraădeăbazăăaăuneiăprezentări

Luând în considerare aceste lucruri, se poate crea structura de bazăă aă prezentăriiă caă
fiindă formatăă dină introducere,ă expunereaă unoră problemeă urmateă deă soluţiileă loră (cuprins)ă şiă înă
finală concluziile.ăStructuraăoricăreiăprezentăriăpoateăfiădescrisăăfolosindădiagramaădinăfiguraă1.ă
 Pentruă realizareaă prezentării,ă trebuie,ă maiă înainteă efectuatăă operaţiaă deă culegereă aă
materialelorăşiăinformaţiilorăcareăsăăajuteăînăilustrareaăideilorăidentificateăanterior.ă
Dină punctă deă vedereă practic,ă seă vaă aveaă înă vedereă oă reutilizareă a,ă documenteloră şiă informaţiiloră careă
potă fiă deă ajutor:ă documente generate de editoarele de text, tabele rezultate din
aplicaţiileădeăcalculătabelar,ăinformaţiiădinăprezentăriărealizateăanterior,ăimagini,ăsecvenţeăvideoăsauă
audio,ădiagrameăetc.ăToateăacesteaăpotăfiăcuăuşurinţăăintegrateăînănouaăprezentareăpentru a ilustra cât
mai bine ideile prezentate.
Seă vaă realizaă oă selecţie,ă respectivă oă sortareă aă materialeloră careă voră incluseă înă prezentare.ă
Aceastăăprimăăparteă„deăcercetare”ăesteăceaămaiădificilăăşiădeădurată.
Avândăînăvedereăstructuraătipăaăuneiăprezentăriădiscutatăăanterior,ăoăprezentareăvaăincludeăcelă
puţinăurmătoareleăecrane:
 titlulăprezentăriiăşiănumeleăprezentatorului;
 introducere – deălaăbunăînceputătrebuieăenunţatăăproblemaăalăcăreiărăspunsăîlăredăă
prezentarea;
 agenda – careă prezintăă peă scurtă subiecteleă tratateă înă prezentareă şiă vineă caă ună
răspunsălaăproblemeleăenunţateăînăintroducere;
 o succesiune de 3-4ăsubiecteăcareăconţinăfiecare:ăoăideeăsauăoăproblemăăşiămodulă
deă rezolvareă ală acesteia,ă dateă suplimentareă sauă exempleă careă ilustreazăă ideeaă respectivă,ă grafice,ă imaginiă
sauă elementeă multimedia.ă Eă recomandată caă pentruă ună
subiectădinăcadrulăprezentăriiăsăănuăfieăalocateămaiămultădeă3-5 ecrane;
 sumarăalăcelorăprezentate:ăseăpotărepetaăelementeleăincluseăînăagendă;
 concluziiăşiăreiterareaămesajuluiăprincipal.

2. reordonarea ecranelor

Înătimpulăcreăriiăprezentăriiăpotăinterveniămodificăriăaleăordiniiădeăderulareăaăecranelor,ăprină
introducerea unei noi idei sau a unui nou mesaj. Utilizatorul poate stabili în orice moment care este
ordineaădeăapariţieăaăecranelorăînăcadrulăprezentării,ăprinămodificareaăordiniiăacestora.

3.ăaplicareaăunuiăşablonădeăprezentareăşiămodificareăacestuia

Pentruă aă păstraă consistenţaă prezentăriiă seă folosescă şabloane.ă Aplicaţiiă pentruă

creareaă prezentăriloră multimediaă auă şabloaneă predefiniteă careă potă fiă aplicateă prezentăriiă careă
seă realizează.ă Acesteă şabloaneă definescă tipul,ă formatulă şiă dimensiuneaă textului,ă background-ulă
folosit,ă poziţiaă casetelor de text, schema de culori, etc.
Aplicareaă unuiă şablonă prezentăriiă seă poateă faceă în orice moment, conferindu-i astfel un
aspectă profesională şiă asigurândă consistenţaă tuturoră ecranelor.ă Deă asemenea,ă seă potă creaă
propriileă
şabloaneăpentruăfiăfolositeălaătoateăprezentările.ăDeăexempluăseăpoateăcreaăunăşablonăcareăsăăincludăă
sigla companiei, headeră
sauăfooter,ăunăanumităbackgroundăşiăschemăădeăculori.ăPrinăutilizareaăunuiă
astfelădeăşablonălaătoateăprezentărileăseăpoateăcreaăoăanumităăidentitate.ă
Schemaă deă culoriă defineşteă aceleă culoriă folositeă înă cadrulă prezentăriiă pentru:ă fundal,ă
text,ă
umbră,ătitlu,ăetc.ăEsteăindicatăaăseăfolosiăculoriăcuăcontrastăputernicăîntreăfundalăşiăculoareaătextului.ă

4.ăformatareaăecranelorădupăănecesităĠileăutilizatorului

Fiecareă utilizatoră îşiă poateă configuraă ecraneleă prezentăriiă dupăă bunulă plac.ă Esteă bine,ă
caă în formatareaă ecraneloră uneiă prezentăriă săă seă ţinăă contă deă câtevaă recomandăriă privindă realizareaă acestora.
Acestea sunt prezentate în continuare.
Primulăecranăvaăconţineătitlulăşiănumeleăprezentatorului.ăAcestaăesteăecranulăpeăcareăaudienţaă
îl va vedea atunciăcândăintrăăînăsalăăşiădeciătitlulătrebuieăsăăfieăcâtămaiăsugestiv.ă
Celelalteă ecraneă auă deă obiceiă acelaşiă format.ă Recomandărileă ceă urmeazăă seă aplicăă
tuturoră
ecranelor din prezentare.
 Fiecareăecranăareăunătitluăcareăpermiteăaudienţeiăsăăidentificeădintr-o privire ideea ecranului.
Dacăăesteănevoieăseăpoateăfolosiăşiăunăsubtitluăcareăsăăfurnizezeăexplicaţiiăsuplimentare.ă
Corpulă (conţinutul)ă ecranuluiă trebuieă săă conţinăă maximumă 4-6 rânduri de text. Trebuie
evitatăărealizareaădeăecraneăcuăfoarteămultă informaţieăşiăcareăsuntăgreuăinteligibile.ăFiecareărândădeă
textătrebuieăsăădescrieăsauăsăăargumentezeăideeaădeăbazăăprezentatăăînătitlu.ă
Se vor folosi font-uriă mariă careă potă fiă cititeă deă laă distanţă.ă Titlulă prezentăriiă areă deă
obiceiă dimensiuneaă 48ă şiă subtitlul 36. Textul din corpul ecranului areă dimensiuneaă 32ă şiă seă reduceă
corespunzătorăpentruătextulăidentat.ă
Prină includereaă înă ecrană doară aă ideiloră principaleă seă evităă tendinţaă deă aă seă citiă
ecraneleă înă timpulăprezentării.ăTrebuieăsubliniatăcăăecraneleăsunt doar un suport pentru ilustrarea
mesajului care trebuieătransmisăaudienţei.ă

5.ăadăugareaăobiectelorăînăcadrulăprezentării

Imaginile,ăelementeleăgraficeăşiămultimediaăconstituieăsareaăşiăpiperulăoricăreiăprezentări.ăSeă
potăinseraăimaginiădinăfişiereăsauădinălibrăriaădeăimagini,ătexteăscriseăartistic,ăfoiădeăcalculăşiăgrafice,ă
filmeăşiăsuneteăfolosindămeniulăInserare.ă

6.ăintroducereaăşiămodificareaătranziĠiilorăşiăaăefectelorădeăanimaĠie

Pentruăaăcreaăoăprezentareădinamică,ăînăcadrulăprezentării seăadăugaătranziţiiăîntreăecrane,ădară
trebuieăavutăăgrijăălaăasigurareaăconsistenţei:ănuătrebuieăobosităăaudienţaăfolosindătotăfelulădeăefecteă
spectaculoaseăceăpotăconduceălaădeviereaădeălaămesajulăprezentării.ă
Pentru a explica mai bine succesiunea unor acţiuniăsauăpentruăaădescrieădeăexempluăfluxuriă
deă documenteă sauă mesajeă seă potă folosiă animaţiiă particularizate.ă Animaţiileă exprimăă maiă bineă succesiuneaă unoră ideiă sauă paşiă
şiă permiteă focalizareaă atenţieiă audienţeiă succesivă asupraă câteă unuiă singur element laă ună
momentă dat.ă Ordineaă deă apariţieă aă fiecăruiă elementă (textă sauă grafic)ă poateă fiă configuratăă şiă
totodatăă seă poateă automatizaă apariţiaă fiecăruiă elementă laă ună anumită intervală deă timpă
sauăseăpoateăalegeăcaăfiecareăelementăsăăfieăafişatăcuăunăclickădeămouse.

7.ărepetiĠiaăgenerală

Dupăă finalizareaă realizăriiă prezentăriiă esteă indicată săă seă realizezeă oă repetiţieă generalăă aă
acesteiaăpentruăsesizareaăeventualelorăgreşeliărespectivăpentruăoăverificareăfinală.
Oriceă prezentareă trebuieă săă aibăă ună scopă şiă rezultateă măsurabile,ă prină careă săă seă poatăă
identificaăsuccesulăacesteia.ăOăprezentareăreuşităăesteăoăprezentareăalăcăreiăscopăaăfostăatins.
 CAPăXIII.ăREȚELEăDE CALCULATOARE

INTRODUCERE

O reĠeaădeăcalculatoare
esteădefinităăcaăfiindă"unăsistemădeăcomunicaţiiăşiădeăschimbădeădateă bazat pe calculatoare, care
este creat prină conectareaă fizicăă aă douăă sauă maiă multeă calculatoareă prină intermediulă plăciloră
deă interfaţăă cuă reţeauaă şiă ală cabluriloră şiă careă ruleazăă ună sistemă de operare pe reţea".
Ceaămaiăsimplăăreţea esteăcompusăădinădouăăcalculatoare,ălegateăîntreăeleăprintr-un cablu ce
permite accesul de pe unul din
calculatoareălaădateleădeăpeăcelălaltăcalculator.ăExtinzândănumărulădeă
calculatoare,ăseăobţinăreţeleămaiăcomplexe,ăcareăoferăăşiăfacilităţiămaiămulteăutilizatorului.
Considerenteleă careă auă dusă laă apariţiaă reţeleloră deă calculatoareă suntă deă ordină practic:ă
ună singură calculator,ă careă executăă anumiteă
aplicaţii,ăareăaccesădoarălaăresurseleăsaleă(procesor,ămemorie,ă
imprimantă,ăetc.)ăcareănuăîntotdeaunaăsuntălaăparametri de vârf. Acest mod de lucru (figura 1), numit
independent,ă permiteă legăturaă cuă ună altă calculator,ă pentruă transferulă informaţiilor,ă numaiă
folosindă anumiteăsuporturiădeămemorieăexternă. (dischetă,ăCD,ăetc.).

Utilizator

Figura 1. Modul de lucru

independent

Prină legareaă maiă multoră calculatoareă întreă eleă (figuraă 2),ă acesteă dezavantajeă dispară şiă seă transformăă înă avantaje:ă fiecareă utilizatoră areă
acces la datele de pe celelalte calculatoare, la o
imprimantăămaiăbunăăcareănuăesteălegatăălaăcalculatorulăsău,ăetc.ăOperaţiaăprinăcareăutilizatoruluiăde
la ună calculatoră iă seă permiteă accesulă laă altă calculatoră seă numeşteă partajareă (aă resurselor).ă
Reţeauaă permiteăutilizatorilorăsă-şiăpartajezeăurmătoareleătipuriădeăresurse:
• informaţiileădeătip text sau grafic de pe harddisk;
• mesajele;
• imprimantele;
• memoria, procesorul, alte dispozitive de calcul;
• fax-modem-urile;
• etc.

Figura 2.
Modulădeălucruăînăreţea

Primeleă reţeleă careă auă fostă utilizate,ă laă începutulă aniloră 80, au fost compuse din maxim
30 calculatoare,ăcareăpartajauăîmpreunăăoăimprimantă,ăacesteaăfiindădispuseăde-a lungul unui cablu
care nu puteaă depăşiă 200ă metriă lungime.ă Reţeauaă seă potriveaă foarteă bineă pentruă nevoileă uneiă firmeă deă
dimensiuneămică/medie,ădispusăăîntr-
oăclădireămicăăsauăunăetajăalăuneiăclădiriămijlocii.ăFaţăădeămodulă deă lucruă independent,ă reţeauaă
aduceaă avantaje,ă dară extindereaă eiă laă ună numără maiă mareă deă utilizatoriă
sauăpeăunăspaţiuămaiăîntinsănuăeraăposibilăădinăcauzaălimitărilorăimpuseădeătehnologia de lucru. Pentru
o
firmăă cuă birouriă într-oă clădireă întinsă,ă înă maiă multeă clădiriă alăturateă sauă cuă filialeă aflateă laă
distanţă,ă
mecanismul de conectare utilizat nu mai corespundea.
Pentruăutilizatoriiăaflaţiălaădistanţeămaiăuniiădeăalţiiăauăfostăadoptate alte standarde de legare
în
reţea,ăcareăpermitămiiădeăcalculatoareăconectateăşiăcareăpartajeazăăresurseleălorăpentruăaăoferiăunăsporăd
eă putereădeăcalculăşiămemorareăpentruăfiecareăutilizator.
Avantajulă acestaă ală partajăriiă resurseloră esteă unulă foarteă importantă şiă complex.ă Pentruă
ună utilizatoră careă areă laă dispoziţieă ună calculatoră cuă parametriă slabi,ă accesulă laă reţeaă permiteă
săă utilizezeă putereaă deă calculă aă reţelei,ă careă poateă includeă calculatoareă foarteă performante.ă Deă asemenea,ă o imprimantăă deă
calitateă superioarăă poateă fiă accesatăă chiară dacăă nuă esteă legatăă directă laă calculatorulă
utilizatorului.ă Ună suportă tehnică deă informaţieă deă ultimăă generaţie,ă deă tipulă discă extern,ă bandăă
streamer,ăzipădrive,ăetc.ăpotăfiăşiăeleăutilizate,ăchiarădacăăeleăsuntălegateăfizic la alt calculator al reţelei.
Peădeăaltăăparte,ăreţeauaăpermiteăoricăruiăutilizatorăsăăfacăăschimbădeămesajeăon-
lineăcuăceilalţiă
utilizatori folosind tehnici de transmitere aămesajelorăsauădeăpoştăăelectronică.
Înăfine,ăprinăreţeauaădeăcalculatoareăseăpot
utilizaăînăcomunăaplicaţiiăcareăfolosescăfieăbazeădeă
date comune, fie programe comune, fie necesităăputereădeăcalculăcareălocalănuăesteădisponibilă.

TIPURIăDEăREğELE

Pentruă clasificareaă reţeleloră deă calculatoareă seă potă utilizaă maiă multeă criterii,ă careă depind
de
parametriiăcareăsuntăanalizaţiăpentruăaărealizaădepartajarea.
Funcţieădeărăspândireaăgeografică,ăreţeleleăseăîmpartăîn:
 reĠeleălocaleă(LocalăAreaăNetworks,ăLAN,ălimbaăengleză),ăutilizateăpentruăaăconectaă
calculatoarele unei firme în scopul schimbului de informaţiiă şiă utilizăriiă înă comună aă anumitoră dispozitive
periferice.
Auădimensiuniărestrânseăşiădeăaceeaătimpulămaximădeătransmisieăaăunuiămesajăesteălimitatăşiă
cunoscut dinainte. Transmiterea informaţiilorăseăfaceăfolosindăunăsingurăcabluălaăcareăsunt legate
toate calculatoarele,ă permiţândă vitezeă deă transferă deă 10-100 Mbps*. Sunt utilizate topologii de
aranjare a
calculatoarelorăînăreţeaădeătipămagistralăă(laăunăcabluăliniarăseăleagăătoateăcalculatoarele)ăsauădeătipăin
elă (la un cablu închis de forma unuiăinelăseăleagăătoateăcalculatoarele);
 reĠeleămetropolitaneă(MetropolitanăAreaăNetworks,ăMAN,ălimbaăengleză)ăsuntăLAN-
uriăextinseăceăacoperăăbirouriăînvecinateăsauăcartiereăalăturate.ăPeăacelaşiăcabluă(eventualădouăăcablur
i)ă seătransmitădate,ăvoceăşiăchiar televiziune prin cablu;
 reĠeleă largă răspânditeă geografică (Wideă Areaă Networks,ă WAN,ă limbaă engleză)ă acoperăă zoneă întinse,ă
caă ţaraă sauă continentul,ă şiă suntă compuseă dină calculatoareă şiă subreţeauaă deă
comunicaţii.ăCalculatoareleăpeăcareăseăexecutăăprogramele utilizatorilor se numesc gazde (host,
limba
engleză).ăSubreţeauaădeăcomunicaţiiătransmiteămesajeleădeălaăoăgazdăălaăalta,ăşiăseăcompuneădinăliniil
eă deă transmisieă (numiteă liniiă sauă canale)ă şiă elementele de comutare a mesajelor (calculatoare specializate
careătransmitămaiădeparteăinformaţiileăprimite,ănumiteănoduriădeăcomutareăaă pachetelor sau rutere).
Subreţeauaă seă compuneă dintr-ună numără oarecareă deă liniiă telefonice,ă cuă ajutorulă căroraă
informaţiileăseătransmitădeălaăoăgazdăălaăalta,ăprinăparcurgerea
succesivăăaăanumitorăsegmente.ăOăastfelă deă subreţeaă seă numeşteă punct-la-punctă sauă subreţeaă cuă
comutareă deă pachete.ă Celeă maiă des utilizate
topologiiăpentruăacesteăsubreteleăsuntăstea,ăinel,ăarbore,ăcompletăăsauăneregulată;
 reĠeleăradio.ăSunt utilizate pentru a
legaăîntreăeleăcalculatoare,ăfărăăaăseăutilizaăfirulăcaă
elementădeălegătură.ăAstfel,ăpentruăcaăunăcalculatorăsăăpoatăăaccesaăreţeauaădeăpeăuscat,ădeăpeăapăăsa
uă dină aer,ă seă utilizeazăă legăturaă radioă cuă ajutorulă căreiaă seă potă transmiteă sauă primiă faxuri,ă
mesaje de
poştăăelectronică,ăseăpotăcitiăfişiere,ăetc.ăAuăvitezeămaiămiciădeătransmitereăaăinformaţieiă(1-2 Mbps)
şiăoăratăămaiămareăaăerorilor,ăînăschimbăpermitălegăturiăînăoriceăsituaţie;
 Internet-ul Esteădefinităcaăunăsistemămondialădeăreţeleădeăcalculatoareă
interconectate, careă înlesneşteă serviciileă deă comunicareă aă dateloră cumă ară fiă deschidereaă uneiă
sesiuniă deă lucruă laă distanţă,ătransferulădeăfişiere,ăpoştaăelectronicăăşiăgrupurileădeădiscuţii.
*
1ăMbpsăţă1ămegabit/secundă,ăadicăăoăvitezăădeătransferădeă1x106 biţi/secundă
 Internet-ulăareă5ăaplicaţiiăprincipale:
- poştaăelectronică.- utilizatoriiăconectaţiăcompun,ătrimităşiăprimescămesaje;ă
- ştiri.- utilizatoriiă conectaţiă laă grupuriă deă ştiriă primescă şiă transmită informaţiiă peă
diferiteă
teme;
- conectareălaădistanĠă - utilizatorii se pot conecta la orice calculator pe care au cont deschis;
- transferădeăfişiere - utilizatoriiăconectaţiăpotăcopiaăinformaţiiădeăpeăunăcalculatorăpeăaltul.
- WWW
(WorldăWideăWeb)ăprinăcareăpeăunăcalculatorăsuntăpuseălaădispoziţiaăutilizatoriloră
conectaţi,ă paginiă deă informaţiiă ceă cuprind text, poze, sunet, video, cu posibilitatea
de navigareădeălaăoăpaginăălaăalta.

Tabelul 1
TipuriădeăreĠeleădeăcalculatoareăfuncĠieădeăariaădeărăspândire

DistanĠaăîntreă Procesoarele sunt Exemplu

procesoare situate înă(pe)ăaceeaşi
0,1 m placăădeăcircuite maşinăădeătipăfluxădeădate
1m calculator Multicalculator
10m cameră reţeaălocală
100m clădire
1 km cartier
10 km oraş reţeaămetropolitană
100 km tară reţeaădeălargăă
răspândireă
geografică
1000 km continent

10000 km planetă Internet

Sursa: Andrew S.Tanenbaum,ăReţeleădeăcalculatoare,ăp.7

Reţeleleădeăcalculatoareăseăîmpart,ăfuncţieădeătehnologia de transmisie, în:

 reĠeleleă cuă difuzare,ă careă auă ună singură canală deă comunicaţieă careă esteă
accesibilă tuturorăcalculatoarelorădinăreţea.
La nevoie, fiecare calculator transmite mesaje scurte numite pachete, primite de toate
celelalte calculatoare;ă oă parteă aă mesajuluiă (numităă câmpă deă adresă)ă specificăă destinatarulă mesajului.ă Calculatoareleă dină reţeaă
aşteaptăă mesaje,ă iară cândă ună pachetă apareă înă reţea,ă elă esteă prelucrată de calculatorulă careă şi-aă
recunoscută adresa,ă dară esteă ignorată deă celelalteă calculatoareă dină reţea.ă Aceastăă
operaţieăpoartăănumeleădeătransmitereădeămesaje.
Oă variantăă aă trimiteriiă deă pacheteă esteă aceeaă înă careă toateă calculatoareleă dină reţeaă suntă destinatari
aiăpachetului,ăoperaţiuneaănumindu-seăînăacestăcazădifuzareădeăpachete.ăPentruăuneleăreţeleă seă poateă
definiă şiă operaţiuneaă deă trimitereă multiplă,ă careă constăă înă trimitereaă pacheteloră cătreă oă
submulţimeăaăcalculatoarelorădinăreţea;
 reĠeleăpunctălaăpunct,ăcare dispun de mai multe conexiuni între calculatoarele
reţelei,ă ideală fiindă cazulă cândă fiecareă calculatoră esteă legată deă toateă celelalte.ă Cumă fizică (şiă nuă
numai)ă acestă lucruă esteă deă obiceiă greuă deă realizat,ă reţeauaă dispuneă deă conexiuniă întreă
anumiteă calculatoare.
Transmitereaă mesajuluiă seă faceă prină parcurgereaă unuiă traseuă ceă conţineă unulă sauă maiă multeă
calculatoare;ăuneoriăexistăămaiămulteătraseeăposibileăşiăatunciăintervinăalgoritmiiădeădirijareăcareăcaut
ăă traseele cele mai scurte (sau cele mai ieftine, etc.).
 Prinătopologiaăuneiăreţeleăseăînţelegeămodulădeăinterconectareăaăcalculatoarelorăînăreţea.ă
Folosireaăuneiăanumiteătopologiiăareăinfluenţăăasupraăvitezeiădeătransmitereăaădatelor,ăaăcostuluiă
deăinterconectareăşiăaăfiabilităţiiăreţelei.
DupăătopologiaăreĠelelor, ele pot fi:
 reĠeleăcuătopologieătipămagistralăă(bus), esteăceaămaiăfolosităăatunciăcândăseă
realizeazăăreţeleălocaleădeămiciădimensiuni,ăiarăperformanţeleănuătrebuieăsăăfieăspectaculoase.ăAcestă
modelă topologică seă maiă numeşteă şiă magistralăă liniară,ă deoareceă existăă ună singură cabluă careă
leagăă
toateăcalculatoareleădinăreţea.ăAvantajulăesteăatâtăacelaăalăcostuluiămaiăscăzută(seăfoloseşteămaiăpuţină
cablu),ă dară şiă acelaă că,ă înă cazulă ruperiiă unuiă cabluă sauă defectăriiă unuiă calculator,ă nuă seă
ajungeă laă oprirea întregiiă reţele.ă Dezavantajulă folosiriiă unuiă singură cabluă esteă că,ă atunciă cândă
doreşteă săă
transmităădate,ăcalculatorulătrebuieăsăă"lupte"ăpentruăaăcâştigaăaccesulă(trebuieăsăăaştepteăeliberareaă
cablului. Esteămetodaăceaămaiăuzualăădeăconectare,ăpermiteătransmiterea mesajelor între calculatoare
folosind principiul expus la reţeleleăcuădifuzare;
 reĠeleăcuătopologieătipăinel,ă conecteazăă fiecareă calculatoră deă alteă două,ă
imagineaă fiindă aceeaă aă unoră calculatoareă aşezateă înă cerc.ă Dateleă transmiseă deă ună calculatoră trec
prin toate calculatoareleă intermediareă înainteă deă aă ajungeă laă destinaţie.ă Dacaă nuă seă
folosescă cabluriă suplimentare,ă oprireaă unuiă calculatoră sauă rupereaă unuiă cabluă duceă laă oprireaă întregiiă reţele.ă
Performanteleăuneiă reţeleăinelăsuntăcevaămaiămariă decâtă
aleăuneiăreţeleădeătipămagistrală.ăUtilizeazăă
pentruătransmitereăacelaşiăprincipiuăalăreţelelorăcuădifuzare;
 reĠeleăcuătopologieătipăstea, foloseşte:
- un calculator central care va fi conectat cu toate celelalte calculatoare prin
cabluri directe. Toate transferurileădeădateăseărealizeazăăprinăintermediulăcalculatoruluiăcentral.ăDacăă
seă foloseşteă ună calculatoră centrală deă mareă putere,ă atunciă reţeauaă vaă aveaă performanteă
ridicate,ă însăă
defectareaăacestuiaăduceălaăoprireaăreţelei.
- sau în care calculatoarele sunt legateă laă oă componentăă centralăă numităă
concentratoră(hub).ăUtilizeazăăpentruătransmitereăprincipiulăreţelelorăpunctălaăpunct;
 reĠeleăcuătopologieătipăarbore,ăîn care calculatoarele sunt legate ierarhizat,
 reĠeleă cuă topologieă tipă completă,ă în care toate calculatoarele sunt legate între
ele
pentruăaăasiguraăexistenţaăuneiălegăturiăîntreăoricareădinăpuncteleăreţelei,ăînăcazădeădefectareăaăunuiă(m
aiă multor) cablu;
 reĠeleă cuă topologieă deă tipă neregulată,ă suntă deă obiceiă reţeleleă realizateă fizică
înă care s-a pornit deă laă topologieă careă apoiă aă fostă extinsăă fărăă aă seă respectaă unaă dină
topologiileă prezentate anterior.
 Figura 3.
Topologiaăreţelelor

DupăăcriteriulăfuncĠieiăcalculatoarelorădinăreţea,ăadicăăalăexistenţeiăsauănuăalăunuiăcalculatoră
numit server, se deosebesc:
 reĠeleădeătipăpeer-to-peer (workgroups, grupuri de lucru), în care toate calculatoarele
suntă egaleă întreă ele,ă fărăă oă organizareă ierarhicăă şiă fărăă existenţaă unuiă server.ă Fiecareă
calculatoră îşiă stabileşteă politicaă deă partajareă aă resurselor,ă avândă atâtă rolulă deă serveră câtă şiă celă
deă client.ă Suntă reţeleă simple,ă auă pânăă laă 10ă calculatoareă distribuiteă într-oă zonăă restrânsă,ă suntă
uşoră deă construită şiă relativă ieftine. Sistemele de operare sunt
uzuale,ăfărăăniveleădeosebiteădeăperformanţeăşiăsecuritate,ăcumăarăfiă Microsoft Windows NT
Workstation, Microsoft Windows for Workgroups, Microsoft Windows 95,
96, 2000, etc.;

Figura 4. Reţeleădeătipăpeer-to-peer

 reĠeleăbazate pe server,ă înă careă existăăună calculatorăputernic,ă

cuăperformanţeădeosebite,ă
careădeserveşteăcererileăcelorlalteăcalculatoareăşiăasigurăăsecuritateaădatelorădinăreţea.ăServerulăpoate
ă fiă dedicată sauă nededicat,ă şiă esteă calculatorulă careă conduceă practică reţeaua, asigurând
următoareleă funcţiuniăprincipale:
- serverulădeădateăşiătipărire,ăadministreazăăaccesulălaădateăşiăimprimantă.ăDateleăsuntăprelucrateă

cuăoăaplicaţieădeăpeăcalculatorulăutilizatorului,ădarăseăpăstreazăăpeăserverăşiăsuntătipăriteălaăoă

imprimantăălegatăălaăserver;
 - serverulădeăaplicaţii,ăadministreazăăaccesulălaăaplicaţiiăşiădate.ăDateleăsuntăpăstrateăpeăserver,ălaăfelăşiăaplicaţiile,ăiar utilizatorul are pe
calculatorulăsăuădoarărezultateleăexecutăriiăaplicaţiilorădorite.ăUtilizeazăămetodologiaădeălucruănumităăclient/server;
- serverulădeăpoştăăelectronică,ăadministreazăătransferulădeămesajeăelectroniceăîntreăcalculatoareleădinăreţea;

- serverulădeăfax,ăadministreazăătraficulădeămesajeăfaxăîntreăcalculatoareleădinăreţea;
- serverul de comunicaţii,ăadministreazăătransferulădeădateăşiămesajeăe-mail între
calculatoarele
dinăreţea;
- serverulă deă directoare,ă administreazăă informaţiileă dină reţeaă dină punctă deă vedereă ală
păstrării,ă gestionării,ălocalizăriiăşiămăsurilorădeăprotecţie.
Sistemele de operare
utilizateăpentruăreţeleăcuăservereăsuntăspecializate,ădeoareceăeleădispunădeă perifericeă avansateă careă
necesităă aplicaţiiă careă săă valorificeă putereaă acestora,ă şiă seă poateă amintiă aiciă Microsoft
Windows NT Server;

Figura 5. Reţele bazate pe server

 reĠeleăcombinate,ăcareăîmbinăăavantajeleătipurilorăprezentateăanterior.

PROGRAMEăDEăREğEA

SistemeădeăoperareăînăreĠea
Înăetapaădeătrecereădeălaăutilizareaăcalculatoarelorăînămodăindependent,ălaăutilizareaăînăreţea,ăaă
apărutănecesitateaăexistenţeiăunuiăsoftwareăcareăsăăgestionezeăfuncţiileăimpuseădeălucrulăînăreţea.
Cum în acel moment, calculatoarele independente aveau deja instalat sistemul de operare, în
primaă etapăă softwareă deăreţeaă s-a adăugatăceluiăexistent.ăPeăacelaşiăcalculator coexista atât un
sistem deăoperareăindependentăcâtăşiăunulădeăreţea.
În sistemele de operare avansate (Microsoft Windows NT Server, Microsoft Windows NT
Workstation,ăMicrosoftăWindowsă95ăşiăurmătoarele)ăceleădouăăsistemeădeăoperareăauăfostăreuniteăînt
r- unulăsingur,ăcareăoferăăambeleăfuncţionalităţi.
Acesteăsistemeădeăoperareăauăoăsarcinăăfoarteăcomplexă,ăînăcareăsuntăangrenateătoateăresursele
ă
calculatorului: procesorul, memoria, harddisk-ul, alte dispozitive periferice.
Principalele obiective ale unui softwareădeăreţeaăsunt:
• conectareaăcalculatoarelorăşiăcelorlalteăperifericeădinăreţea;
• coordonareaăfuncţionăriiăcalculatoarelorăşiăperifericelorădinăreţea;
•

asigurareaăunuiănivelăcorespunzătorădeăsecuritateăaăaccesuluiălaăresurseleădeăcalculăşiădatel
eă dinăreţea.
Unaă dină facilităţileă careă trebuieă oferiteă deă ună astfelă deă sistemă deă operareă esteă aceeaă
deă multitasking,ă adicăă posibilitateaă deă aă executaă simultană maiă multeă programeă (aplicaţii,ă procese,ă taskuri). Concret, fiecare
procesor din cele existente în arhitectura calculatorului poate executa un
program.ăDacăăsuntămaiămulteăprogrameădecâtăprocesoare,ăaceastăăpoliticăănuăseămaiăpoateăaplica,ăş
iă programele sunt executate pe rând, fiecare câte un anumit interval (scurt) de timp, astfel
încât
utilizatorul are impresia căăproceseleăsuntăsimultane.ăDacăăseălucreazăăînăreţea,ămultitaskingul se poate
realizaăprinăcomutareaăîntreăunăprogramălocalăşiăunăprogramădeăreţea.
Deoareceă funcţionareaă reţeleiă depindeă deă modulă cumă organizeazăă serverulă întreagaă
activitate,ă
software-ul deăreţeaăareădouăădirecţiiădeămanifestare:
• software instalat pe server;
• softwareăinstalatăpeăstaţiileădeălucruă(clienţi).
 Software-ul server esteă componentaă careă asigurăă accesulă utilizatoruluiă conectată oă
staţieă deă lucru,ă laă resurseleă şiă dateleă dină reţea.ă Pentruă aceasta,ă elă primeşteă cererileă deă operaţiiă
deă laă client,ă oă analizeazăăşiătrimiteăserveruluiăcareăexecutăăcerereaărespectivă.
Executareaăuneiăastfelădeăcereriăesteăînsăăcondiţionatăădeădrepturileăpeăcareăutilizatorulădeăpeă
calculatorul client le are asupra respectivelor resurse sau date. Pentru aceasta, administratorul de
reţea,ă careă esteă persoanaă careă stabileşteă regulileă deă lucruă înă reţeaă (prină exploatarea sistemului
de
operareădeăpeăserver),ăstabileşteăpentruăfiecareăutilizatorăînăparteălaăcareăresurseăşiădateăareăaccesăşiăc
eă operaţieăpoateăexecutaă(citire,ăscriere,ămodificare,ăştergere,ăetc.).
Totă administratorulă deă reţeaă stabileşteă şiă listaă utilizatoriloră careă auă accesă laă reţea,ă prină acordareaă cătreă fiecareă aă unuiă
numeă şiă aă uneiă parole, stabilirea drepturiloră şiă privilegiiloră sale,ă sauă anularea dreptului de acces.
Software-ul client esteă componentaă careă asigurăă utilizatoruluiă accesulă laă
resurseleă
calculatoruluiă propriu,ă iară dacăă operaţiaă dorităă faceă referireă laă resurseă sauă dateă deă peă altă
calculator,ă
trimiteăcerereaăpeăreţeaăcătreăserverulăundeăseăaflăăresursaănecesar
ă.
Transmitereaăcereriiăseăfaceădeăcătreăunăprogramănumităredirector,ăcareăstabileşteădespreăceăest
eă
vorbaăînăcerere,ăcareăesteăcalculatorulăcăreiaăîiăesteăadresată,ăapoiăfaceăoăsolicitareăcătreăacelăcalculat
oră
pentruărezolvareaăcererii,ăînăprocesulădeărezolvareăaăcererii,ăproblemaălocalizăriiăresurseiărespectiveăn
uă revineăutilizatorului,ăcareănuătrebuieăsăăcunoascăădecâtănumeleărespectiveiăresurse.

DrivereădeăreĠea
Legăturaăîntreădouăăcalculatoareădinăreţeaăseăfaceăfolosindăcabluădeăunăanumitătip.ăCablulăesteă
legatălaăcalculatorăfolosindăoăplacăăechipatăăcuăcomponenteăelectronice,ănumităăplacăădeăreţea.ăAceast
aă
areăcaărolăpregătireaădatelorădinăcalculatorăpentruăaăfiătransmiseăpeăcabluăşiărecepţiaăsemnalelorăelectr
o- opticeădeăpeăcabluăşiătransformareaălorăînăocteţiădeădate.
Componentaă softwareă careă asigurăă efectuareaă acestoră operaţiuniă deă cătreă placaă deă
reţeaă seă numeşteă driveră deă reţea.ă Drivereleă însoţescă deă obiceiă placaă deă reţea,ă fiindă elaborateă
deă cătreă firmaă careăfurnizeazăăşiăsuportulăhardware,ădarăeleăseăpotăobţineăşiădeălaăserviciiăon-line de
pe Internet.
Driverulă plăciiă deă reţeaă esteă parteaă careă asigurăă legăturaă întreă calculatoră şiă placaă deă
reţea,ă iară placaă deă reţeaă asigurăă legăturaă între calculatoră şiă cabluă (şiă maiă departeă legăturaă cuă celelalteă calculatoare).

MODELEăDEăREFERINğĂ
Ună avantajă principală ală utilizăriiă reţeleloră esteă acelaă căă permiteă transferulă deă dateă întreă
calculatoare.ăCumăcalculatoareleădinăreţeaăpotăfiădeămaiămulteătipuri, cum software-ul utilizat poate
fi diferită deă laă ună calculatoră laă altul,ă esteă necesară caă săă existeă ună nivelă deă standardizareă careă
săă permităă bunaăcomunicareăîntreăelementeleăreţelei.
Standardeleă suntă aprobateă deă organizaţiiă internaţionale,ă cumă ară fi:ă OSI (International Standards
Organisation), ECMA (European Computer Manufacturer's Association), IEEE (Institute ofă
Electricală andă Electronicală Engineers),ă ANSI.ă Elaborareaă standardeloră pentruă reţeleă aă devenită
necesarăă datorităă diversificăriiă echipamenteloră siă serviciilor,ă careă aă condusă laă apariţiaă deă
reţeleă eterogene din punctul de vedere al tipurilor de echipamente folosite. În plus, multitudinea de
medii fiziceă deă comunicaţieă aă contribuită laă deciziaă deă aă definiă reguliă preciseă pentruă interconectareaă
sistemelor.ăISOăaăelaboratăunămodelăarhitecturalădeăreferinţăăpentruăinterconectareaăcalculatoarelor,ă
cunoscut sub denumirea de modelul arhitectural ISO-OSI (Open System Interconnection).
Modelul ISO-OSIăîmparteăarhitecturaăreţeleiăînăşapteănivele,ăconstruiteăunul deasupra altuia,
adăugândă funcţionalitateă serviciiloră oferiteă deă nivelulă inferior.ă Modelulă nuă precizeazăă cumă seă construiescă nivelele,ă
dară insistăă asupraă serviciiloră oferiteă deă fiecareă şiă specificăă modulă deă comunicare între
nivele prin intermediul interfeţelor.ăFiecareăproducătorăpoateăconstruiăniveleleăaşaă
cumădoreşte,ăînsăăfiecareănivelătrebuieăsăăfurnizezeăunăanumităsetădeăservicii.ăProiectareaăarhitecturiiă
peă niveleă determinăă extindereaă sauă îmbunătăţireaă facilăă aă sistemului.ă Deă exemplu,ă schimbareaă
mediuluiă deă comunicaţieă nuă determinăă decâtă modificareaă niveluluiă fizic,ă lăsândă intacteă celelalteă
nivele.
 1. Nivelul fizic are rolul de a transmite datele de la un calculator la altul prin intermediul
unuiămediuădeăcomunicaţie.ăDateleăsuntăvăzuteălaăacestănivelăcaăunăşirădeăbiţi.ăProblemeleătipiceăsuntă
deă naturăă electrică:ă niveleleă deă tensiuneă corespunzătoareă unuiă bită 1ă sauă 0,ă durataă
impulsuriloră deă tensiune,ă cumă seă iniţiazăă şiă cumă seă opreşteă transmitereaă semnaleloră electrice,ă
asigurareaă păstrăriiă formei
semnaluluiăpropagat.ăMediulădeăcomunicaţieănuăfaceăparteădinănivelulăfizic.
2.ă Nivelulă legăturiiă deă date corecteazăă erorileă deă transmitereă apăruteă laă nivelulă fizic,ă
realizândăoăcomunicareăcorectăăîntreădouăănoduriăadiacenteăaleăreţelei.ăMecanismulăutilizatăînăacest
scopăesteăîmpărţireaăbiţilorăînăcadreă(ăframe),ăcăroraăleăsuntăadăugateăinformaţiiădeăcontrol.ăCadreleă
suntă transmiseă individual,ă putândă fiă verificateă şiă confirmateă deă cătreă receptor.ă Alteă funcţiiă aleă
niveluluiăseăreferăălaăfluxulădeădateă(astfelăîncâtătransmiţătorulăsăănuăfurnizezeădateămaiărapidădecâtă
leă poateă acceptaă receptorul)ă şiă laă gestiuneaă legăturiiă (stabilireaă conexiunii,ă controlulă
schimbuluiă deă dateăşiădesfiinţareaăconexiunii).ă
3.ăNivelulăreţea asigurăă dirijareaăunităţilorădeădateăîntreănodurileăsursăăşiă
destinaţie,ătrecândă eventuală prină noduriă intermediareă (routingă ).ă Esteă foarteă importantă caă
fluxulă deă dateă săă fieă astfelă dirijată încâtă săă seă eviteă aglomerareaă anumitoră zoneă aleă reţeleiă
(congestionare).ă Interconectareaă reţelelorăcuăarhitecturiădiferiteăesteăoăfuncţieăaăniveluluiăreţea.ă
4. Nivelul transport realizeazăăoăconexiuneăîntreădouăăcalculatoareăgazdaă(host)ădetectândăşiă
corectândă erorileă peă careă nivelulă reţeaă nuă leă tratează.ă Esteă nivelulă aflată înă mijloculă ierarhiei,ă asigurând nivelelor
superioareăoăinterfaţăăindependentăădeătipulăreţeleiăutilizate.ăFuncţiileăprincipaleă sunt:ă stabilireaă uneiă
conexiuniă sigureă întreă douăă maşiniă gazdă,ă iniţiereaă transferului,ă controlulă fluxuluiădeădateăşiăînchidereaăconexiunii.ă
5. Nivelul sesiune stabileşte şiă întreţineă conexiuniă (sesiuni)ă întreă proceseleă aplicaţie,ă
rolulă
săuăfiindăacelaădeăaăpermiteăproceselorăsăăstabileascăă"deăcomunăacord"ăcaracteristicileădialoguluiăsiă
sa sincronizeze acest dialog.
6. Nivelul prezentare realizeazăă operaţiiă deă transformareă aă dateloră înă formateă înţeleseă
deă entităţileăceăintervinăintr-oăconexiune.ăTransferulădeădateăîntreămaşiniădeătipuriădiferiteă(Unix-
DOS,
deăexemplu)ănecesităăşiăcodificareaădatelorăînăfuncţieădeăcaracteristicileăacestora.ăNivelulăprezentareă
ară trebuiă săă ofereă şiă serviciiă deă criptare/decriptareă aă datelor,ă înă vedereaă asigurăriiă securităţiiă comunicaţieiăînăreţea.ă
7.ă Nivelulă aplicaţie areă rolulă deă "fereastra"ă deă comunicaţieă întreă utilizatori,ă aceştiaă
fiindă reprezentaţiă deă entităţileă aplicaţieă (programele).ă Nivelulă aplicaţieă nuă comunicăă cuă
aplicaţiileă ciă controleazăă mediulă înă careă seă executăă aplicaţiile,ă punându-leă laă dispoziţieă serviciiă
deă comunicaţie.ă Printreăfuncţiileăniveluluiăaplicaţieăseăaflă:ă
- identificareaăpartenerilorădeăcomunicaţie,ădeterminareaădisponibilităţiiăacestoraăşiă
autentificarea lor;
- sincronizareaăaplicaţiilorăcooperanteăşiăselectareaămoduluiădeădialog;
- stabilireaăresponsabilităţilorăpentruătratareaăerorilor;
- identificareaăconstrângerilorăasupraăreprezentăriiădatelor;
- transferulăinformaţiei.
 Figura 6. Modelul arhitectural ISO-
OSI

COMPONENTE HARDWARE

Placa de reţea
Placaă deă reţeaă esteă ună ansambluă deă circuiteă integrateă şiă alteă componente,ă careă
împreunăă cuă
anumite programe incluse în memorii de peăplacăăasigurăălegăturaăîntreăcablulădeăreţeaăşiăcalculator.
Laă calculatorulă sursă,ă auă caă rolă convertireaă informaţiiloră sositeă peă magistralaă deă date,ă
subă forma a 8-16-32ă biţiă deă date,ă înă semnaleă electrice/optice,ă subă formaă uneiă succesiuniă deă
biţiă careă vaă parcurgeă cablulă deă reţea;ă laă calculatorulă destinaţieă areă locă procesulă invers,ă înainteă
deă demararea procesuluiă deă transfer,ă celeă douăă plăciă corespondenteă realizeazăă oă negociereă asupraă parametriloră
operaţieiădeătransfer:ădimensiuneaăgrupurilor de date, viteza de transmitere, modalitatea de
conformare aăprimiriiăşiămomentulătrimiteriiăei,ăetc.
Unăaltărolăimportantăalăplăciiădeăreţeaăesteăgestiuneaăadreseiădeăreţeaăaăcalculatoruluiărespectiv
,ă adicăăalămodalităţiiăprinăcareăfiecareăserver
sauăstaţieăclientăseăidentificăăfatăădeăcelelalteăcalculatoare.
 Figura 7. Placaădeăreţea

Cablul de reţea
Legareaăcalculatoarelorăînăreţeaăseăfaceădeăceleămaiămulteăoriăutilizândăcaăsuportăfizicăală
legăturiiă ună anumită tipă deă cablu.ă Dină multitudinea de cabluri utilizate, se disting trei categorii
principale:
• cablul coaxial;
• cablul torsadat;
• cablulădeăfibrăăoptică.
Cablul coaxial constăăîntr-unăfirăcentralădinăcupru,ăînconjuratădeăunăînvelişăizolator,ăapoiă
un strat de ecranare a semnalelor parazite format dintr-
oăplasăămetalică,ăiarălaăexteriorăoăcămaşăădeă protecţie.ă Ceaă maiă uzualăă asemănareă aă saă esteă
cablulă TV,ă deă careă diferăă doară prină parametrii electrici.ă Firulă centrală esteă celă careă
transportăă semnalulă electric,ă adicăă datele,ă înă timpă ceă plasaă metalică
protejeazăăfirulăcentralădeăinfluenţaăzgomotuluiă(semnalelorăparaziteădinăjur)ăşiăaădiafonieiă
(interferenţaăcuăunăposibilăfirăalăturat).

Figura 8.
Cabluădeăreţeaăcoaxial

Cablul coaxial
seăprezintăăînădouăăforme,ăanumeăcablulăsubţireă(thinnet),ămaiăuşorăşiăflexibil,ă avândă ceaă 0,6ă cmă
diametru,ă oă impedanţăă deă 50ă ohmi,ă permiţândă transmitereaă semnaluluiă laă max.ă
185ăm,ăcareăseăpoateălegaădirectălaăplacaădeăreţeaăprinăconector,ăşiărespectivăcablulăgrosă
(thicknet), avândăceaă1,2ăcmăgrosime,ămaiăgreuăşiămaiădificil de folosit, care permite transmiterea
semnalului la max. 500 m, legat de calculator printr-
unădispozitivănumitătransceiverăşiăutilizatăcelămaiăfrecventă
pentruăaărealizaăoăconexiuneă(numităăbackbone)ălaănivelădeăetajăsauădeăcoloanăăînăcadrulăuneiăclădi
ri, careăleagăămaiămulteăreţeleăconstituiteădinăcabluăsubţire.
Cablul torsadat (twistedă pair)ă esteă ună cabluă compusă dină douăă fireă deă cupru,ă izolate,ă
răsuciteă dupăă oă anumităă specificaţie.ă Existăă cabluă torsadat neecranat (UTP, Unshielded
Twisted Pair), la care firele sunt introduse într-
unăînvelişăneecrant,ăasigurândăoătransmitereăcorectăăaădateloră
pânăălaă100ămetri,ăşiăcabluăecranată(STP,ăShieldedăTwistedăPair),ălaăcareăfireleăecranateăîntreăeleăş
iă faţăădeămediuăprintr-o folie, ceea ce permite o lungime mai mare a cablului.

Figura 9.
Cablulădeăreţeaătorsadat:ăneecranată(UTP)ăşiăecranată(STP)
 Cablulă deă fibrăă optică asigurăă transmitereaă dateloră prină impulsuriă luminoaseă
modulate.ă Cablulă esteă alcătuită dină fibreă optice,ă fiecareă fibrăă având un cilindru foarte subţireă
deă sticlăă (uneoriă plastic), utilizat pentru a transmite semnalul într-oă anumităă direcţie,ă
înconjurată deă oă armăturăă deă
asemeneaădinăsticlă,ăprotejatădeăunăstratădeămaterialăplasticăpentruărigidizare.ăUnăcabluăseăcompun
eă dină maiă multeă fibre,ă întăriteă mecanic prin utilizareaă unuiă învelişă dină kevlar.ă Avantajeleă
utilizăriiă fibreiă opticeă suntă dateă deă vitezaă foarteă mareă deă transmitereă aă informaţieiă (uzuală
1000ă Mbps,ă dară
funcţioneazăăfărăăproblemeăşiălaă1ăGbps)ăşiădeăimposibilitateaăinterceptăriiăsemnalelorădeoarece
nu radiazăă înă jur.ă Dezavantajeleă majoreă sunt,ă deocamdată,ă preţulă maiă mareă caă ală cabluluiă
electrică şiă tehnologiaădeăconectareăcareăesteădestulădeăpretenţioasă.
69
propage de-a lungul cablului, ceea ce ar duce evident la alterareaă informaţiiloră dină cauzaă
suprapuneriiădeăsemnale.ăPentruăaăpreveniăoăastfelădeăacţiuneănedorită,ălaăcapătulăliberăalăcabluluiăs
eă monteazăăunăconectorănumităterminator,ăcareăareărolulădeăaăabsorbiăsemnaleleălibere.

ReĠeauaăfărăăfir
Exprimareaădeă„reţeaăfărăăfir"ănuăesteăchiarăcorectă,ădeoareceăfaceăreferireălaăoăreţeaăclasică,
ă
extinsăăprinăînglobareaăunorăconexiuniăfărăăfir.ăAcesteaăpotăproveniăfieădinăexistenţaăuneiănevoiăd
eă
mărireăaăreţeleiăexistenteăpentruăunătimpăscurt,ăfieădinăasigurareaăunorăliniiădeărezervă,ăfieăpentru
a
asiguraălegăturaăcuăoăsubreţeaăinstalatăăînălocuriăaglomerateăsauăpentruăaădeserviăutilizatoriăcuăgra
dă mare de mobilitate.
Reţeleleăfărăăfirăpotăfiălocaleă(într-
oăclădire),ăcazăînăcareăstabilescălegăturaăîntreăcalculatoareă prinăundeăradio,ăinfraroşiiăsauălaser,ăşiă
echipamenteă deă legăturăănumiteătransceivere;ă reţeleălocaleă
extinseă(întreăclădiri),ăcazăînăcareăfolosescăundeăradioăcuăspectruăîmprăştiat,ăşiăcalculatoare
mobile, care folosesc ca suport al transmisiei serviciile de telefonieămobilă.

Concentratorul
Laă conectareaă maiă multoră calculatoareă înă topologieă stea,ă înă centrulă reţeleiă esteă
dispusă ună
echipament numit concentrator (hub), având rolul de a lega fiecare calculator de nodul central.
Concentratoareleă potă fiă active,ă dacă eleă auă şiă rolă deă aă amplificaă semnalulă electrică (cază înă
careă trebuieăalimentateădeălaăreţeauaăelectrică)ăsauăpasive,ădacăădoarăleagăăfizicăcalculatoarele.

Transceiverul
Esteă oă componentăă utilizatăă pentruă realizareaă legăturiiă înă reţeaă pentruă reţeleleă cuă cablu
coaxial gros, cu rol de a transforma fluxul de date paralel de pe magistrala calculatorului în
flux
serialăpeăcablu,ăşiăinvers,ăaşaăcumăaratăăşiănumeleăsăuă(TRANSmitter/reCElVER,ăemiţător/recept
or.

70
 CAP XIV. PRINCIPIILE INTERNET-ULUI

DEFINIğIE.ăCONCEPTEăDEăBAZĂ

Internet-ulă esteă laă oraă actualăă ceaă maiă importantăă reţeaă mondialăă deă calculatoare.ă
Eaă nuă areă oă datăă precisăă aă apariţiei,ă rezultândă înă urmaă interconectăriiă aă miiă deă utilizatori,ă
dină toatăă lumea,ăfiindădeăfaptăoăreţeaădeăreţele.
În anul 1969, Departamentulă Apărăriiă ală S.U.A.ă aă lansată ună proiectă numită
ARPANETă (ARPA - Advancedă Researchă Projectă Administrationă ţă Administraţiaă
pentruă proiecteă deă cercetareă avansată;ă NETă ţă reţea).ă Scopulă săuă eraă deă aă conectaă
departamentul,ă cuă cercetătoriiă înă domeniul militar dintr-ună anumită numără deă universităţi,ă
pentruă ună schimbă maiă rapidă deă informaţii.ă Caă urmareă aă succesuluiă realizat,ă laă sfârşitulă aniloră ’70,ă U.S.ă
Natională Scienceă Foundationă (Fundaţiaă Naţionalăă deă Ştiinţăă dină S.U.A.ă - NSF),ă aă organizată oă
nouăă reţea, numităă CSNET.ă Laă aceastaă seă puteauă conectaă pentruă diferiteă serviciiă (înă generală
poştăă electronică),ă
universităţileăcareănuăaveauăcontracteăcuăDepartamentulăApărării,ădeciăconexiuneălaăARPANET.ă
Impactul asupra lumii a fost atât de puternic, încât, ca urmare a cererilor crescânde de conectare,
NSF-ulă aă creată oă nouăă reţea,ă numităă NSFNET.ă NSFNET-ulă eraă bazatăă peă
supercalculatoareleă
existenteăînă6ăoraşeăaleăS.U.A.,ăfiecareălegateălaăunăcalculatorămaiămic,ăacesteaădinăurmăăformândă
oă subreţea.ă Deă asemenea,ă NSFă aă finanţată aproximativă 20ă deă reţeleă regionale,ă permiţândă înă
acestă felă interconectareaă aă miiă deă utilizatoriă (universităţi,ă biblioteci,ă laboratoareă etc.).ă Înă
urmaă acesteiă
creşteriăexponenţialeăaăutilizatorilor,ăaceastăăreţeaădeăreţeleăaăînceputăsăăfieăprivităăca un internet,
respectivă“INTERNET-ul”.
Dintreă facilităţileă “oferite”ă deă reţeauaă Internetă menţionăm:ă serviciiă deă poştăă
electronicăă (e-mail),ă conversaţiiă înă regimă permanentă (talkă - uri),ă obţinereaă deă informaţiiă
(serviciulă Worldă Wide Web - WWW), servicii de ştiri,ătransferădeădateăetc.
Pentruă apelareaă acestoră serviciiă esteă necesarăă existenţaă unuiă softă careă săă permităă
navigarea pe Internet. Printre cele mai utilizate programe de acest tip (browser Internet) sunt
Internetă Exploreră (produsă deă Microsoft)ă şiă Netscape Navigator (produs de firma Netscape
Communications Corporation).
Înă reţeauaă Internetă existăă oă multitudineă deă calculatoareă legateă întreă ele.ă Acesteă calculatoare,ă însă,ă seă
împartă înă douăă categorii:ă calculatoareă clientă (sauă gazdă)ă şiă calculatoareă server.
Acesteaădinăurmăăauărolulădeăaărăspundeăcererilorăprimiteădeălaăcalculatoareleăclientăşiădeă aă contactaă
alteă calculatoareă deă tipă server.ă Fiecareă calculatoră conectată laă Internetă (numită şiă calculatoră gazdăă - host -) este
identificat prin intermediul unui numără unic,ă pentruă aă puteaă fiă
deosebitădeăcelelalte.ăAcestănumărăesteăalcătuitădinăpatruăpărţi,ădeăexempluă“111.22.33.77”,ăprină
intermediuă săuă putândă fiă accesatăă gazda.ă Deoareceă reţinereaă acestoră numereă esteă destulă deă dificilă,ă majoritateaă
calculatoareloră auă şiă ună nume,ă cuă careă esteă multă maiă uşoră deă operat.ă Laă rândulă săuă acestaă
esteă formată dină maiă multeă părţi,ă separateă prină puncte,ă deă exempluă “tibiscus.info.edu”.ă Pentruă apelareaă
unuiă calculatoră (prină intermediulă număruluiă sauă numelui)ă
esteănecesarăăexistenţaăunuiăspecializatăînă“navigare”.

MICăDICğIONARăTERMINOLOGIC

Browser : program de navigare, care permite realizarea unei

legăturiăcuăunăserverădină
Internet,ăpentruăvizualizareaă
şiăsalvareaădatelorăaccesate;
Download : transfer de date din Internet pe calculatorul local;
e-mail : poştăăelectronică;
 File : protocolăpentruă accesareaăunuiăfişierălocalădeăpeă
hardă
disk;
ftp : (File Transfer Protocol) protocol pentru transferul de
- fişiere;
 gopher : protocolăpentruăîncărcareaăfişierelorătext;
homepage : primaă paginăă aă unuiă documentă web,ă indicândă loculă
iniţialăalădocumentului;
Host : (gazdă)ă numeleă calculatoruluiă careă seă doreşteă aă fiă
accesat;
HTML : (HyperText Markup Language) limbaj care permite
creareaăşiăaccesareăaăpaginilorăweb;
http : (HyperText TransferăProtocol)ăprotocolădeătransferăşiă
legăturăăîntreămaiămulteăpaginiăweb;
hyperlink : porţiuneă dintr-oă paginăă web,ă careă permiteă accesareaă
directăăaăuneiăalteăpaginiăweb,ăimaginiăetc.;
mailto : protocolă pentruă transmitereă deă poştăă electronicăă
prină
intermediul unui program de navigare;
News : protocolăpentruăaccesareaăunuiăserverădeăştiri;
paginăăweb : fişieră textă sauă HTML,ă careă poateă fiă vizualizată deă
ună
browser;
telnet : protocolă pentruă conectareă laă distanţăă pentruă conversaţii;
URL : (Uniform Resource Locator)ă adresaă (individuală)ă aă
unei pagini web;
website : colecţieă deă paginiă şiă documenteă web,ă cuă oă anumităă
legăturăăîntreăele;
WWW : (World Wide Web) parte a Internet-ului, constând
dintr-oă colecţieă deă documente,ă situateă peă diferiteă calculatoare.

NOğIUNIăGENERALEăDESPRE WORLD WIDE WEB

WorldăWideăWebă(cunoscutăşiăcaăWWW,ăWebăsauăW3)ăesteăunăserviciuădeăinformaţiiădeă
tipăhipertextăfolositălaănavigareaăpeăInternet.ăFolosindăacestăserviciuănuăesteănecesarăsăăseăştie,ăsăă
seămemorezeăsauăsăăseăcunoascăăadreseăşiănumeădeăfişiereăputându-se ajunge pe server-eăaăcăroră
adresăă nuă aă fostă cunoscută.ă WWWă permiteă navigareaă printreă documenteă legateă întreă ele,ă
prină selectareaăelementelorămarcateănumiteălegăturiăhipertextă(hypertextălinksă- în general,
cuvinte sau asociaţiiă deă cuvinteă subliniate)ă sauă aă hiperlegăturiloră (hyperlinksă - în general, imagini sau
icoane).ă Prină selectareaă uneiă hiperlegăturiă seă potă vizualizaă informaţiileă careă neă intereseazăă
subă formaă uneiă paginiă web;ă dină aceastăă paginăă ă seă poateă selectaă ună altă subiectă şiă săă seă
vizualizezeă astfelă informaţiaă asociatăă paginiiă webă anterioare,ă totă subă formaă uneiă paginiă
web.ă Înă acestă felă seă poate naviga de pe un document din Internet pe un altul de-aă lungulă
computereloră gazdăă (host)ă răspânditeă prină Internet.ă Aceastaă caleă uşoarăă deă navigareă prină
Internetă esteă ceeaă ceă faceă dină
WorldăWideăWeb,ăprobabil,ăunaădinăceleămaiăuşoareăinstrumenteăpentruăfolosireaăInternetă- ului.

NOğIUNIăGENERALEăDESPRE FTP

Reţeauaă Internetă conţineă milioaneă deă fişiereă accesibileă publică - domenii publice, programeă demonstrative,ă
cărţi,ă poze,ă fişiereă deă sunet,ă informaţiiă privindă aproapeă oriceă subiect.ă
Toateăacesteăfişiereăpotăfiătransferateălocală(peăcalculatorulăpropriu.),ăfolosindăserviciulăFTPă(Fileă
Transfer Protocol - protocol de transfer al fişierelor).ă FTP-ulă esteă ună protocolă careă asigurăă
ună standardăcomunăpentruămutareaăfişierelorădeălaăunăcomputerălaăaltulăde-aălungulăuneiăreţele.
ServiciulăFTPăpermiteăintrareaăînăstructuraădeădirectoareăaăunuiăcalculatorăceăseăaflăălegată
înă reţeauaă Internet,ă creareaă deă directoare,ă importareaă deă fişiereă sauă punereaă deă fişiereă înă
directoareleăacestorăcalculatoare,ămutareaădeăfişiereăîntreădirectoareleăcalculatorului,ăredenumire,ă
ştergereădeăfişiere.ă
 Transferurileădeăfişiereăsuntăîntotdeaunaăiniţiateădeăcătreăclientăşiăpotăfiăexecutateăinămodă
ASCII sau in mod binar.
Calculatorulă careă suportăă toateă acesteă funcţiiă (careă poateă fiă accesată laă distanţă)ă esteă
ună serveră FTPă sauă ună aşaă numită FTPă Site;ă fiecareă serveră FTPă areă oă adresăă proprieă cuă
careă poateă fiă accesat
inăInternet.ăÎnăplus,ăesteănecesarăunăsoftăcareăştieăsăăseăconectezeăşiăsăăsuporteăcomenzileă FTP
dorite (Netonizer, FTP Explorer, CuteFTP, WSFTP).
Pentru a putea accesa server-ulă FTP,ă peă lângăă adresaă server-ului,ă trebuieă săă avemă
ună numeădeăutilizatorăşiăoăparolă.ăAdministratorulăserver-
uluiăacordăăclienţilorăcareăintenţioneazăăsăă acceseze server-ul FTP un cont pe server-ul respectiv,
cont care cuprinde numele de utilizator,
parolaăşiăanumiteădrepturiădeăacces;ănumeleădeăutilizatorăşiăparolaăsuntăceruteălaăconectare.
ConectareaălaăunăseverăFTPăseăpoateăfaceăînădouăămoduri:
 Conectarea in Mod Anonim :
Dacăă nuă existăă ună contă specială peă ună serveră deă FTP,ă legăturaă seă poateă realizaă prină
conectareădreptăutilizatorăAnonymousă.ăAcestăutilizatorănuăareăparolă,ădeciăeste accesibilăoricuiăşiă
dăăaccesărestrânsălaăresurseleăserver-uluiăădeăFTPărespectiv.ăAccesulăesteănumaiălaăcitireăşiăseăvădă
numaiăăoăparteădinăinformaţiileăexistenteăpeăacelăserveră(informaţiiădeădomeniuăpublic).
 ConectareaăcuăNumeădeăUtilizatorăşiăParolă
Dacăăseădoreşteăună accesămaiălargăpeăunăserveră FTPătrebuieăsăă
existeăunăcontăacordatădeă cătreă administratorulă server-uluiă FTP.ă Odatăă obţinută ă acestă contă
seă poateă realizaă conectareaă laă acel server FTP, având drepturile acordate de administrator la
crearea contului, drepturi, bineînţeles,ămaiălargiădecâtăpentruăunăutilizatorăAnonymous.

NAVIGAREA PE WEB

Conectareaă laă serviciulă WWWă seă faceă prină lansareaă înă execuţieă aă browser-ului Web.
Odatăă lansată înă execuţieă seă realizeazăă încărcareaă automatăă aă uneiă ă paginiă Web. Pentru deschidereaă uneiă paginiă
Web,ă calculatoareleă aflateă înă interacţiuneă schimbăă întreă eleă diverseă informaţiiă ajungându-seă înă
finală laă paginaă Webă dorită.ă Fiecăreiă paginiă Webă îiă esteă asociatăă oă adresăă unicăă numităă
Universal Resource Locator (Locator universal de resurse) sau pe scurt
URL.ăOăadresăăWebăaratăăînăfelulăurmător:
http://www.yahoo.com
Eaăesteăalcătuităădinădouăăzone: a) protocolul;
b)ăadresaăcalculatoruluiăundeăpaginaăWebăceăseădoreşteăaăfiăaccesatăăesteăstocată.
În exemplul de mai sus protocolul folosit de browser-ul Web este http care provine de la
HTTP - HypertextăTransferăProtocolă(protocolulădeătransferareăaăhipertextului)ăşiăseăgăseşteăsituată
înă stângaă celoră douăă slashuriă (//).ă Toateă calculatoareleă ceă seă aflăă înă reţeauaă Internetă comunică
între ele prin intermediul unor reguli impuse de protocoale.
Un browser Web poate utiliza mai multe protocoale, dar nu într-oă singurăă adresă.ă
Iatăă câteva dintre acestea: ftp, gopher, mailto, news, telnet, etc. Întotdeauna protocolul este
separat de adresa paginiiăWebăprinădouăăslashuriă(“//”).ă
Adresaă paginiiă Webă sauă aă calculatoruluiă ceă găzduieşteă aceastăă paginăă (numită înă
generală server)ă esteă prezentatăă aproapeă întotdeaunaă subă oă formăă prietenoasă.ă Deă faptă înă
spateleă acesteiă formeă foarteă prietenoaseă seă găseşteă adevărataă adresăă aă server-uluiă careă esteă
formatăă dină patruă grupeă aă câteă maximă treiă cifreă fiecare.ă Pentruă exemplulă nostruă adevărataă
adresăă aă paginiiă Webă principale (home page) a server-uluiă Yahooă esteă 205.217.231.67ă Deă
faptă aceastăă înşiruireă deă numere esteă folosităă deă calculatorulă clientă (calculatorulă careă
solicităă conectareaă laă oă anumităă
paginăăWeb)ăînăcomunicareaăcuăcelelalteăcalculatoareădinăreţeauaăInternet.ăAdresaăesteăîmpărţităă
şiăeaăînămaiămulteăzone.ăÎnăgeneralăatunciăcândăseădoreşteăaccesareaăunei pagini diferite de pagina
principalăăaăunuiăserver,ăadresaăesteămaiălungăădecâtăceaăprezentatăămaiăsus.ăDeocamdatăăneăvomă
rezumaă doară laă acestă exempluă pentruă aă înţelegeă maiă bineă adresaă uneiă paginiă Web,ă
urmândă caă laă secţiuneaă deă problemeă comentateă săă abordămă şiă alteă exemple.ă Seă observăă
căă adresaă (URL- ul)
esteăîmpărţităăînătreiăpărţiăseparateădeăpunct.ăPrimaăparteă- www - neăinformeazăăcăăs-a apelat la
serviciulă WWW,ă înă aă douăă parteă seă găseşteă numeleă instituţieiă sauă aă subreţeleiă apelate,ă iară
înă ultima
parteăseăgăseşteăsufixulăcareăidentificăătipulădeăinstituţie.ăSufixeleăseăîmpartăînădouăămariă
categorii:ăcuătreiălitereărespectivăcuădouăălitere.ăSufixeleăcuătreiălitereăîmpartăreţeauaăînăzoneădupăă
tipulădeăinstituţie,ăiarăceleăcuădouăălitereăîmpartăreţeauaăîn zone geografice.
Exemple de sufixe:
 Sufix - Tipulăinstituţiei:
com - firmăăcomercială;
edu - instituţieăeducaţională;
gov - agenţieăguvernamentală;
mil - zonăămilitară;
org - zonăăaăuneiăorganizaţiiăneguvernamentale;
net - furnizor de servicii Internet.
Sufix - Zonaăgeografică:
au - Australia;
uk - Marea Britanie;
us - USA;
ro - România;
it - Italia;
de - Germania.