Tutorial Arh 2004

Allplan 2004
Manual Arhitectura
Aceasta documentatie a fost intocmita cu atentie.
Nemetschek si autorii programului nu isi asuma nici o responsabilitate fata de cumparatori sau orice alta entitate, in ceea ce
priveste responsabilitatile, pierderile sau pagubele produse, direct sau indirect, prin folosirea acestui software, inclusiv dar nu
limitat la orice intrerupere a service-ului, pierderi in afaceri, profituri anticipate, sau consecintele pagubelor rezultate din
folosirea sau operarea acestui software.
Informatiile din acest document pot fi modificate fara un anunt prealabil. Companiile, numele si datele folosite in exemple sunt
fictive daca nu este specificat altfel. Nici o parte a acestui document nu poate fi reprodusa sau transmisa prin nici un mijloc
electronic sau mecanic, indiferent de motiv, fara permisiunea scrisa expresa din partea Nemetschek.
Microsoft®, Windows®, Windows NT® si IntelliMouse® sunt marci inregistrate ale Microsoft Corporation.
BAMTEC® este o marca inregistrata a Häussler, Kempten, Germany.
MicroStation® este o marca inregistrata a Bentley Systems, Inc.
AutoCAD®, DXF™ si 3D Studio MAX® sunt marci inregistrate ale Autodesk Inc. San Rafael, CA.
Parti ale acestui produs au fost dezvoltate folosind LEADTOOLS.
(c) 1991-2000, LEAD Technologies, Inc. Toate drepturile rezervate.
Allplan® si Allplot® sunt marci inregistrate ale Nemetschek AG, Munich.
Allfa® este o marca inregistrata a Nemetschek CREM Solutions GmbH, Munich.
Toate celelalte marci (inregistrate) sunt proprietatea respectivelor companii.
Martie, 2004
©Nemetschek Technology GmbH, Munich. Toate drepturile rezervate.
Document No. 04eng01m02-2-PSHG0204

Manual Cuprins I
Cuprins
Bun venit ........................................................................................ 1
Introducere..........................................................................................................2
Surse de informatii ...........................................................................................3
Scolarizare si suport in elaborarea proiectelor.........................................5
Instalare.......................................................................................... 7
Documentatia de instalare a programului.................................................7
Cerinte ..................................................................................................................8
Inaintea instalarii.............................................................................................10
Instalare pe un post de lucru independent..............................................12
Prima instalare in retea .................................................................................14
Capitolul 1: Notiuni de baza....................................................15

Suprafata de lucru ..........................................................................................16
Navigarea in program – Module.................................................................24
Lucrul cu proiecte, desene si layere ...........................................................26
Utilizarea mouse-ului.....................................................................................27
Controlul afisajului pe ecran........................................................................30
Ordinea de afisare ...........................................................................................32
Activarea si dezactivarea functiilor ...........................................................36
Asistent...............................................................................................................37
Corectarea erorilor..........................................................................................38
Salvarea documentelor..................................................................................39
Definirea grosimii creionului, tipului de linie si a culorii ....................40
Modificarea grosimii creionului, tipului de linie si a culorii .............41
Utilizarea Clipboard-ului...............................................................................42
II Cuprins Allplan 2004
Utilizarea obiectelor OLE .............................................................................. 45

Utilizarea XRef-urilor..................................................................................... 48
Selectarea elementelor, Vedere generala................................................. 50
Lucrul cu Extindere introducere punct..................................................... 51
Desen de precizie ............................................................................................ 61
Aplicarea hasurii, motivului si umpluturii ............................................... 73
Hasura si scara de referinta ......................................................................... 75
Motivul si scara de referinta........................................................................ 78
Lucrul eficient utilizand librarii, favorite si stiluri ................................ 81
Capitolul 2: Primii pasi ............................................................. 90

Setari initiale pentru exercitiile 1 si 2 ...................................................... 91
Exercitiul 1: Cartus ......................................................................................... 99
Exercitiul 2: Detaliu balustrada ................................................................123
Cotarea balustradei ......................................................................................148
Probleme..........................................................................................................155
Capitolul 3: Organizarea proiectului...................................157

Administrarea datelor folosind ProiectPilot .........................................158
Utilizarea Layere-lor.....................................................................................165
Crearea proiectului.......................................................................................173
Crearea mapelor ............................................................................................175
Sugestii pentru organizarea proiectului ................................................178
Configurarea layere-lor...............................................................................179
Manual Cuprins III
Unit 4: Proiectul cladirii ........................................................ 185

Exercitiul 3: Parterul.................................................................................... 186
Setarile............................................................................................................. 187
Peretii............................................................................................................... 191
Proiectie si tehnica ferestrelor ................................................................. 226
Reteaua de axe.............................................................................................. 228
Stalpii ............................................................................................................... 235
Deschideri ....................................................................................................... 239
Horn.................................................................................................................. 258
Verificarea desenului................................................................................... 260
Completarea desenului ............................................................................... 261
Cotare si etichetare...................................................................................... 266
Conturul scarii............................................................................................... 273
Planseu ............................................................................................................ 274
Exercitiul 4: Etajul ........................................................................................ 286
Exercitiul 5: Subsolul................................................................................... 310
Capitolul 5: Planuri de referinta ......................................... 312

Lucrul cu planurile de referinta ............................................................... 313
Exercitiul 6: Acoperis................................................................................... 317
Exercitiul 7: Planuri libere ......................................................................... 337
Capitolul 6: Scari ..................................................................... 343

Exercitiul 8: Scara cu podest la jumatate ............................................. 346
Capitolul 7: Macro .................................................................. 358

Exerctiul 9: Modelare macro..................................................................... 360
IV Cuprins Allplan 2004
Capitolul 8: Vederi si sectiuni...............................................367

Exerctiul 10: Sectiuni...................................................................................368
Exerctiul 11: Fatade......................................................................................376
Capitolul 9: Calcul cantitati ..................................................377

Exercitiul 12: Camere, finisaje si suprafete locuibile..........................378
Exercitiul 13: Extras de materiale ............................................................398
Capitolul 10: Plotarea planurilor .........................................407

Cerinte pentru plotare.................................................................................408
Exerctiul 14: Cartuse proprii......................................................................410
Capitolul 11: Prezentare.........................................................426

Modulul Vizualizare......................................................................................427
Pregatiri preliminare ....................................................................................432
Exercitiul 15: Animatie cu intregul model al cladirii .........................434
Exercitiul 16: Definire lumini si suprafete.............................................437
Exercitiul 17: Render....................................................................................443
Exerctiul 18: Inregistrarea unui film, traseul camerei, Film AVI .....445
Anexa ..........................................................................................451
Functii - Vedere generala ...........................................................................451
Manual Cuprins V
Manual Introducere 1
Introducere
Bine ati venit in lumea inteligenta a programului Allplan
2004, solutia cea mai adecvata pentru proiectarea in
domeniul constructiilor.
Acest manual va ofera o descriere a tuturor functiilor de
baza din modulele principale ale programului Allplan 2004.
Veti descoperi ca in timpul cel mai scurt veti putea folosi
eficient Allplan 2004.
Acest capitol contine urmatoarele:
O imagine de ansamblu a continutului acestui manual
Documentatie pentru Allplan 2004
Ajutor suplimentar in utilizarea Allplan 2004
Cui sa va adresati pentru scolarizare si suport in
elaborarea proiectelor
2 Introducere Allplan 2004
Informatii despre manual

Acest manual consta in trei sectiuni:
• Documentatie cu privire la instalarea Allplan 2004.
• Introducere in conceptele de baza.
• Un tutorial care va va fi ghid prin fazele importante ale
procesului de proiectare, de la schita 2D pana la
desenarea 3D a unei case. Acest tutorial contine exercitii
structurate in 11 lectii.
Deoarece tutorialul nu contine informatii detaliate cu
privire la toate instrumentele programului, va
recomandam si utilizarea Ajutorului direct (F1).
• Informatiile din acest manual sunt disponibile pe
Internet. Mai multe informatii puteti gasi la sfarsitul
capitolului 3, “Organizarea proiectului”.
In elaborarea acestui manual s-a plecat de la premiza ca
fiecare utilizator este familiarizat cu anumite cunostinte si
modul de operare Microsoft®-Windows®. Urmarind
indicatiile prezentate in continuare atat utilizatorii
experimentati de CAD precum si noii veniti in acest
domeniu vor obtine cunostinte solide ce le vor permite
utilizarea la intreaga capacitate a progamului Allplan 2004.
Surse de informatii
Documentatia pentru Allplan 2004 consta in urmatoarele:
• Ajutorul direct este principala sursa de informatii la care

puteti apela in timp ce lucrati cu Allplan 2004.
Puteti obtine informatii despre functii apasand pe tasta
F1, sau puteti sa activati Ajutor din bara de
instrumente Standard si sa indicati butonul
corespunzator functiei.
• Acest manual consta in trei parti. Prima parte va arata
cum sa instalati Allplan 2004. A doua parte va ofera o
privire de ansamblu asupra conceptelor si termenilor cat
si asupra modului de introducere a datelor in Allplan
2004. A treia parte contine un tutorial.
• Materialul Noutati in Allplan 2004 ofera informatii cu
privire la noutatile in ultima versiune.
Ajutor suplimentar
Sugestii pentru utilizare eficienta

Meniul Ajutor contine Sfaturi pentru utilizare efectiva.
Forum
Adresa: www.allplanforum.com
FAQs pe Internet
Cateva din cele mai frecvente intrebari sunt disponibile pe
Internet la urmatoarea adresa:
http://www.nemetschek.ro
Sugestii cu privire la Ajutor

Sugestiile sau intrebarile dumneavoastra cu privire la Ajutor
sunt binevenite; trimiteti e-mail la:
nemro@fx.ro.
Scolarizare si suport in elaborarea

proiectelor
Procesul de scolarizare, prin structura si cantitatea de
informatii ce sunt transmise, are o influenta deosebita
asupra modului in care ulterior va desfasurati activitatea,
inclusiv asupra modului de “exploatare” a programului. O
introducere profesionala in programele achizitionate
precum si seminariile pentru utilizatori avansati pot sa
reduca cu pana la 35% timpul de invatare.
• Seminariile sunt destinate acelor utilizatori care vor sa-
si imbunatateasca cunostintele referitoare la program.
• Scolarizari cu caracter individual – sunt cele mai
eficiente deoarece sunt orientate in functie de specificul
fiecarei activitati.
• Cursuri intensive cu durata o zi – sunt destinate sefilor
de birou si abordeaza tematica intr-un mod compact si
condensat.
Pentru informatii mai detaliate despre programul de

scolarizare contactati-ne:
Telefon: 021-253.25.80
Fax: 021-253.25.81
Sugestii
Permanent ne straduim sa imbunatatim calitatea generala a
documentatiei. Comentariile si propunerile dumneavoastra
sunt importante pentru noi si de aceea ne bucuram sa
primim sugestii despre acest manual.
Va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pentru a va exprima
punctul de vedere cu privire la acest manual practic.
Ca punct de contact va oferim urmatoarea adresa:
NEMETSCHEK Romania Sales & Support SA
Bucuresti, Str. Iancu Capitanu nr. 27, sector 2
Tel: 021- 253 25 80
Fax: 021- 253 25 81
E-mail: nemro@fx.ro
Manual Instalare 7
Instalare
Documentatie referitoare la instalare
Documentatie referitoare la instalarea Allplan 2004 poate
fi gasita in urmatoarele materiale:
• In manual este descrisa procedura de instalare pe un
post de lucru independent si in retea.
• Pe CD-ul Allplan 2004 veti gasi fisierul install.hlp cu
informatii referitoare la instalarea programului. Va
recomandam sa cititi continutul acestui fisier inainte de
instalare.
8 Instalare Allplan 2004
Cerinte
Cerinte Hardware
Lista urmatoare contine configuratia minima pentru rularea
Allplan 2004. Informatii detaliate despre configuratia
hardware pentru fiecare produs pot fi gasite pe Internet la
adresa www.nemetschek.ro
Cerinte minime
INTEL Pentium III sau compatibil
128 MB RAM (fara posibilitatea activarii display list)
1 GB spatiu liber pe hard disk
+400 MB pe partitia de sistem
CD-ROM (pentru instalare)
1 port paralel sau USB pentru hardlock
Placa video, rezolutie1024 x 768, 32 MB
Monitor 19-inch 1024 x 768
Placa retea (pentru functionarea in retea)
Mouse cu 3 butoane
Floppy disk, conexiune la Internet sau email (pentru licenta)
Cerinte Software
• Allplan 2004 ruleaza pe urmatoarele sisteme de operare:
- Windows XP Professional / Home, Service Pack 1
- Windows 2000, Service Pack 4
- Windows NT 4.0, Service Pack 6a
- Windows 2003 Server
- Novell Versions 5 / 6 ca server de date
Important: Verificati intreaga retea: pe toate statiile de lucru

trebuie sa fie instalat unul din sistemele de operare mentionate mai
sus.
Note:
- Va recomandam Windows XP Professional sau
Windows 2004. Alte sisteme de operare cum ar fi
Samba, Linux, HP-UX sau MacIntosh nu au fost
Manual Instalare 9
testate de noi, prin urmare nu va recomandam sa

rulati Allplan 2004 pe aceste sisteme.
- Nu puteti instala programul pe baza unui server
terminal (sau client Citrix).
• Este necesara instalarea Internet Explorer 6.0.
Cerinte ulterioare
Urmariti indicatiile urmatoare daca ati instalat un sistem de
operare nou (de ex. Windows XP).
• Sistemul de operare trebuie sa fie deja instalat si sa
functioneze.
• Cerintele hardware si software mentionate mai sus
se aplica si in cazul calculatoarelor ce servesc drept
server de date pentru instalarea Allplan 2004.
• Toate perifericele trebuie sa fie conectate si
configurate corect.
• Cand instalati doua sau mai multe posturi de lucru
Allplan 2004 in retea, asigurati-va ca sistemele de
operare ale acestora sunt conectate corect in retea.
• Cand instalati in retea, trebuie sa faceti upgrade la
versiunea Allplan 2004 pe toate calculatoarele
pentru a putea continua lucrul.
Important:
- Allplan 2004 poate fi instalat pe un post de lucru
doar daca aveti fisierul de licenta corespunzator.
- Nu puteti folosi mai multe versiuni de Allplan cu o
baza de date comuna!
Inainte de instalare
Structura de date
Datele instalate de Allplan 2004 se impart in trei categorii:
• Fisiere comune: componente ale programelor
Nemetschek care sunt utilizate de Allplan 2004. Aceste
fisiere comune sunt instalate pe aceeasi partitie cu
sistemul de operare (partitia de sistem). Din aceasta
cauza partitia de sistem trebuie sa aiba spatiu liber de
minimum 400 MB pe hard disk. Directorul in care se
instaleaza aceste fisiere nu poate fi specificat explicit in
timpul procesului de instalare. Daca fisierele de sistem
sunt suprascrise de fisiere noi in timpul procesului de
instalare, fisierele originale sunt salvate intr-un director
denumit Backup_No, pentru a asigura conditiile initiale
in cazul in care doriti sa dezinstalati programul. De
aceea, aceste fisiere de siguranta nu trebuie sa fie sterse.
• Fisierele de program: acestea sunt intotdeauna instalate
local pe fiecare post de lucru.
• Fisiere de date: de exemplu standardul biroului si
proiectele.
Inainte de instalare trebuie sa va decideti asupra
directorului in care doriti sa instalati programul deoarece
nu acesta poate fi schimbat ulterior doar prin dezinstalare
si re-instalarea programului.
Va recomandam sa selectati doua directoare separate
pentru fisierele de date si fisierele de program.
Fisiere de date la instalarea in retea

Cand instalati in retea, directorul pentru fisierele de date
sau partitia pe care se afla fisierele de date centrale trebuie
setat (shared) astfel incat sa poata fi accesat de pe toate
posturile de lucru pe care va fi instalat Allplan 2004.
Acest lucru se aplica si in cazul instalarii cu optiunea
Workgroup Manager, cand fisierul de date este instalat
Manual Instalare 11
local. Si in acest caz, directorul cu fisiere de date va trebui

se fie setat astfel incat sa poata fi accesat prin retea
(shared).
Exemplu:
Doriti sa utilizati directorul Allplan ca director pentru
fisierele de date.
Directorul Allplan este setat pentru accesul in retea

(shared). Daca instalati cu optiunea workgroup manager, nu
puteti utiliza acest director ca director central de date
deoarece nu se afla sub un director shared.
Directorul Proiecte este setat pentru accesul in retea

(shared) . Instalarea cu Workgroup Manager este posibila
deoarece directorul Allplan este shared.
Nota: Informatii detaliate despre modul in care se

realizeaza setarea accesului prin retea la un director sau o
partitie de pe alt calculator sunt furnizate in Help-ul online
al sistemului de operare pe care il utilizati.
Instalarea pe un Post de Lucru Independent

Datorita aplicatiei de instalare a Allplan 2004 instalarea
programului este foarte facila si rapida.
Pentru a instala Allplan 2004 pe un post de lucru
independent
Â Inainte de instalare, cititi urmatoarele:
● Cerinte pentru instalarea si rularea Allplan FT
● Structura de date
1 Inchideti orice aplicatie care ruleaza, inchideti calculatorul.
2 Introduceti hardlock-ul in portul paralel.
Daca utilizati mai multe programe care necesita prezenta unui
hardlock, aveti grija ca hardlock-ul Allplan FT sa fie primul in port,
urmat apoi de hardlock-urile celorlalte programe.
3 Porniti toate perifericele.
4 Porniti calculatorul.
5 Intrati ca Administrator pe calculatorul respectiv sau ca un
Utilizator cu drepturi de Administrator.
6 Introduceti CD-ul Allplan 2004 in unitatea CD-ROM.
Instalarea ar trebui sa se lanseze automat. Daca acest lucru nu se
intampla, faceti click pe butonul Start, selectati Run si introduceti
litera corespunzatoare unitatii CD-ROM, urmata de calea in care se
gaseste programul de instalare si cuvantul setup. De exemplu,
introduceti e:\setup.
7 Selectati limba pentru procedura de instalare si apasati OK pentru
confirmare. Presupunem ca pentru procedura de instalare ati ales
limba Engleza.
8 Apasati Next pentru confirmarea ferestrei Welcome.
Manual Instalare 13
9 Termenii licentei software sunt afisati in caseta de dialog Software

License Agreement. Daca sunteti de acord cu termenii licentei,
apasati Yes.
1 Introduceti numele dumneavoastra si numele firmei in caseta de
dialog User Information. Apoi apasati Next.
2 In caseta de dialog Installation Option selectati optiunea First-time
installation (daca nu exista instalata o versiune anterioara de
Allplan). Apoi faceti click pe Next.
12 In caseta de dialog Select License Information selectati unitatea cu
fisierele de licenta. Apoi apasati Next.
3 In caseta de dialog Setup Type selectati tipul dorit. Apoi apasati
Next.
Typical: Programul va fi instalat cu optiunile comune. Aceasta este
optiunea recomandata.
Compact: Programul va fi instalat cu optiunile minime.
Custom: Puteti alege fisierele pe care doriti sa le instalati. Implicit,
toate componentele sunt selectate. In caseta de dialog Select
Components, dezactivati componentele pe care nu doriti sa le
instalati.
14 Selectati partitia unde doriti sa instalati programul si fisierele.
Program folder: Acesta este directorul unde se va instala Allplan FT.
Central file storage folder: Acesta este directorul unde se vor
instala fisierele de date (ex., proiectele, standardul de birou).
4 In caseta de dialog Select Program Folder specificati directorul unde
se vor instala simbolurile si programul Allplan FT.
16 Verificati setarile care apar in caseta de dialog Start Copying. Daca
acestea sunt ceea ce ati dorit, faceti click pe Next pentru a porni
instalarea programului.
17 In unele cazuri sistemul va va cere sa reporniti calculatorul dupa ce
instalarea s-a terminat. Dupa ce sistemul a repornit, intrati cu
acelasi utilizator cu care ati facut instalarea (Administrator sau ca
utilizator cu drepturi de Administrator).
18 Daca nu este deja instalat pe calculatorul dumneavoastra,

programul Microsoft Data Access va fi instalat dupa terminarea
instalarii Allplan 2004.
Este esential ca acest program sa fie instalat pe calculatorul
dumneavoastra. Aceasta asigura functionarea optima a programului
Allplan 2004.
Prima Instalare in Retea

• Inainte de a instala programul, cititi fisierul
Helpfiles\English\install.hlp de pe CD-ul Allplan FT si
capitolul “Cerinte pentru rularea Allplan 2004”.
• Directorul pentru fisierele de date sau partitia unde este
localizat acesta trebuie sa fie setat astfel incat sa poata
fi accesat prin retea (shared) de toate posturile de lucru
pe care Allplan 2004 va fi instalat.
Acest lucru este valabil si in cazul instalarii cu
Workgroup Manager, atunci cand directorul fisierelor de
date este localizat pe postul de lucru unde va fi instalat.
In acest caz directorul fisierelor de date va fi plasat, de
asemenea, intr-un director ce poate fi accesat prin retea
(shared).
• Selectati acelasi director pentru toate posturile de lucru.
Acest director va servi pentru stocarea fisierelor comune
si va asigura accesul la date pentru toate posturile de
lucru.
• Daca folositi optiunea Workgroup Manager, programul
trebuie instalat cu aceasta optiune pe toate posturile de
lucru din retea. Nu este posibila existenta simultana a
unor posturi de lucru cu Workgroup Manager instalat si
a unora fara.
Pentru a instala in retea
1 Instalati Allplan 2004 pe toate posturile de lucru cum a fost descris
in Instalarea pe un Post de Lucru Independent.
2 Verificati daca Allplan 2004 porneste corect pe toate posturile de
lucru.
Manual Notiuni de baza 15
Capitolul 1: Notiuni de
baza
Acest capitol va ofera informatii referitoare la navigarea in
Allplan si la structura programului.
Acest capitol trateaza urmatoarele aspecte:
Interfata utilizator
Structura de module in Allplan 2004
Lucrul cu proiecte, desene si layere
Functiile pe butoanele mouse-ului
Activare si dezactivare functii
Utilizare Asistent
Folosirea meniului contextual
Corectarea erorilor
Salvarea documentelor
Definirea si modificarea proprietatilor de format
Utilizare Clipboard
Obiecte OLE si XRef
Selectarea elementelor
Extindere introducere punct
Desen de precizie
Introducere polilinii si suprafete
Introducere hasuri, motive, umpluturi
Lucrul eficient utilizand biblioteci si stiluri
Utilizare macro
16 Notiuni de baza Allplan 2004
Interfata utilizator
Bara titlu Bara meniu
Bara de titlu a aplicatiei Allplan afiseaza Toate functiile din barele de instrumente pot fi
proiectul curent, mapa si desenul. activate prin meniuri.
Functiuni de baza
Bara contine functii de baza din modulul
general si functiile specifice modulului
selectat. Functiile sunt organizate pe flyout-
Asistent punct
uri.
Aceasta bara include functii care va ajuta la
introducerea punctelor. Functiile se activeaza
cand va pregatiti sa introduceti un punct – de
exemplu, dupa activarea functiei Linie.
Asistent Punct nu este disponibil daca ati
activat Extindere introducere punct.
Bara configuratie
Aceasta bara contine functiile cele mai
importante din Arhitectura, Inginerie, Bara Asistent Filtru
Peisagistica sau Urbanism (in functie de
configuratia selectata. Aici gasiti functii care faciliteaza procesul de
selectie a elementelor. Functiile se activeaza
cand este nevoie sa selectati elemente – dupa
ce activati functia Stergere, de exemplu.
Functii in bara Fereastra Bara de statut

Acestea va ajuta sa controlati afisarea pe ecran. Aici gasiti informatii despre desenul curent – de
exemplu scara de referinta si unitatea de masura.
Bare de instrumente
Barele de instrumente contin butoane prin care activati
diferite functii. Cand pozitionati cursorul deasupra unui
buton se afiseaza un ToolTip cu o descriere scurta a functiei.
Barele de instrumente pot fi pozitionate pe marginea

suprafetei de lucru (setarea standard) sau in mod liber pe
ecran. Pentru a schimba pozitia unei bare de instrumente,
pozitionati cursorul deasupra partii de sus a barei, tineti
apasat butonul stang al mouse-ului si trageti bara in spatiul
de lucru.
Cu optiunea Fixare bare de instrumente din meniul Vedere
puteti fixa barele de instrumente pentru a preveni mutarea
accidentala a acestora.
Bara Functiuni de baza
flyout Constructii 2D
flyout Text
flyout Linii cota
flyout Plotare
flyout Prelucrare
Navigator CAD Specifice modulului

flyout Creare selectat
flyout Creare II
flyout Modificare
Jumatatea de sus a acestei bare de instrumente cuprinde

toate functiile uzuale, care vor fi utilizate in permanenta -
de exemplu, functii de desenare 2D, text, cotare si
prelucrare. Aceste functii sunt intotdeauna disponibile in
aceasta forma indiferent de modulul selectat.
Jumatatea de jos cuprinde functia pentru accesarea

Navigatorului CAD si functii specifice modulului in flyout-
urile Creare, Creare II si Modificare. Continutul acestor
flyout-uri se modifica in conformitate cu modulul selectat
(de exemplu, imaginea arata continutul acestor flyout-uri
avand selectat modulul de Constructii 2D).
Nota: Un icon gol este afisat atunci cand flyout-urile
Creare II or Modificare pentru modulul selectat nu contin
nici o functie.
Barele Configuratie
Configuratia Arhitectura
flyout Acoperisuri si planuri
flyout Pereti, plansee, elem. constructie

flyout Deschideri
flyout Camere
flyout Constructii scari

flyout Structuri de acoperis
flyout Modificare 3D
Configuratia Inginerie
flyout Model
flyout Armare FF
flyout Armare bare
flyout Armare plase

flyout BAMTEC
flyout Reprezentare
flyout Modificare
flyout Extras si liste
Allplan 2004 ofera diverse configuratii standard. Accesul la

cele mai importante functii pentru specialitati specifice este
oferit in fiecare dintre aceste configuratii. Pentru a selecta
o configuratie standard, fati click pe meniul Vedere,
pozitionati cursorul pe Configuratie standard si selectati o
configuratie. Vor fi afisate barele de instrumente
corespunzatoare configuratiei selectate.
Bara Asistent Punct
Bara de instrumente Asistent punct contine functii pe care
le puteti utiliza in procesul de introducere a punctelor.
Functiile din aceasta bara de instrumente sunt disponibile
doar dupa activarea unei functii care necesita introducerea
unui punct, de exemplu cand desenati o linie.
Punct global
Punct delta
Punct delta
Punct delta
Punct prin unghi/lungime
Punct de referinta
Punct de impartire
Punct de intersectie
Punct de mijloc
Sector de cerc
Punct pe perpendiculara
Creare automata geometrie
Definitii punct simbol
Optiuni introducere punct
Functiuni suma
Nota: Bara de instrumente Asistent punct este disponibila

doar daca optiunea Extindere introducere punct este
dezactivata. Daca Extindere introducere punct este activa,
Asistent punct este disponibil in meniul contextual sau – in
functie de instrumentul selectat – afisat in randul de
dialog.
Bara Asistent filtru

Bara de instrumente Asistent filtru cuprinde functii pe care
le puteti utiliza pentru a selecta elemente. Functiile din
aceasta bara de instrumente devin active cand este nevoie
sa selectati elemente – dupa selectarea unei functii de
modificare sau la stergerea elementelor, de exemplu.
Preluare
Filtru dupa format
Filtru dupa element
Filtru dupa elemente de arhitectura
Filtru inginerie
Diverse functii de selectie

Fereastra selectie
Functiuni Suma
Bara de Instrumente dinamice

Bara de instrumente dinamice apare atunci cand o functie
ofera mai multe posibilitati de realizare. Mai jos gasiti bara
de Instrumente dinamice pentru functia Linie. Dupa
selectarea functiei, puteti alege una din optiunile de
introducere disponibile in bara de Instrumente dinamice.
sau
Functiile din bara de instrumente dinamice pot fi afisate
separat, ca o bara variabila, sau in dreapta jos in bara de
stare sau in linia de dialog. Din meniul Vedere –
Instrumente – Instrumente dinamice, puteti alege una din
reprezentari.
Flyout-uri
Icon-urile cu un triunghi negru in partea dreapta jos contin
flyout-uri. Flyout-urile contin functii inrudite.
Pentru a desfasura un flyout, faceti click pe un icon cu

triunghi negru si tineti apasat butonul mouse-ului. Pentru a
selecta o functie tineti apasat butonul mouse-ului si
pozitionati cursorul pe functia dorita. Apoi eliberati
butonul mouse-ului.
Nota: Cand se inchide flyout-ul, este afisat icon-ul pentru
ultima functie activata.
Meniul contextual
Meniul contextual este afisat in pozitia in care se afla
cursorul cand faceti click-dreapta pe un element sau in
spatiul de lucru.
• Daca faceti click-dreapta pe un element, sunt afisate
functiile de prelucrare specifice elementului selectat.
Daca faceti dublu-click dreapta pe un element se
activeaza functia cu care a fost creat elementul si sunt
preluate si setarile elementului respectiv.
• Daca faceti click-dreapta in spatiul de lucru, sunt afisate
functiile pe care se utilizeaza cel mai frecvent. Puteti
accesa Prelucrare plan sau sa treceti in alt modul.
Meniul Contextual care apare facand click dreapta pe

suprafata de lucru Meniu contextual pentru perete
Linia de dialog
Linia de dialog se afla in partea de jos a suprafetei de lucru
si aici se introduc valorilor solicitate de program. Optiunile
alternative de introducere a datelor sunt separate prin bara
inclinata. Dupa fiecare valoare introdusa confirmati
apasand tasta ENTER.
Nota: Puteti face calcule in linia de dialog si puteti
transfera rezultate obtinute cu
Functiuni masurare si
Calculator. Puteti folosi combinatiile de taste CTRL+C si
CTRL+V pentru a copia/introduce text in/din linia de dialog.
Daca optiunea Extindere introducere punct este activa,

linia de dialog include functii din Asistent punct:
Bara statut
Bara statut este pozitionata sub linia de dialog. Aici sunt
afisate informatii referitoare la desenul curent - de
exemplu scara de referinta si unitatea de masura. Puteti
modifica aceste valori dand click pe ele.
Nota: Daca ati activat optiunea Instrumente dinamice in

bara de statut (din Vedere – Instrumente), functiile din
bara de Instrumente dinamice sunt afisate in partea
dreapta a barei de statut.
Orientarea in program – Modulele

Allplan 2004 este structurat pe module. Fiecare modul
contine functiile pentru o disciplina specifica. Cele mai
importante functii sunt intotdeauna disponibile in barele
Functiuni de baza, Configuratie si in meniuri. Astfel accesul
la functiile cel mai frecvent utilizate este oferit fara a fi
nevoie sa terceti in alt modul. Modulele sunt structurate pe
grupe: Modulul general, Module aditionale, etc.
Pentru a trece dintr-un modul in altul utilizati una din
urmatoarele optiuni:
• Faceti click dreapta in spatiul de lucru si selectati
modulul dorit din Schimbare modul in meniul
contextual.
Sugestie: Daca ati activat optiunea Schimbare
automata a modulului la creare elemente de acelasi
tip din Optiuni generale, Speciale, sistemul va
trece automat la modulul corespunzator cand creati
elemente utilizand meniul contextual.
• Folositi Instrumente – Configurare
pentru a insera icon-uri din categoria
Schimbare modul intr-o bara de
instrumente sau pentru a defini scurtaturi.
Astfel puteti trece rapid dintr-un modul in
altul.
• Selectati un modul din Navigator CAD.
Aici puteti vedea clar structura de module.
Nota: Nu puteti utiliza Navigatorul CAD

pentru a accesa modulul Paginare desene,
plotare. Folositi functia Prelucrare plan.
Lucrul cu proiecte, desene si layere

Proiectul este o unitate organizationala. Un proiect nou
este creat pentru fiecare proiect de cladire pe care il
incepeti. Din punct de vedere tehnic, un proiect este un
director; metaforic vorbind, este un sertar care contine
desenele. Un "proiect privat" nedenumit pentru exersare si
testare este disponibil pentru fiecare utilizator.
Mapele constituie o unitate in interiorul proiectului. O
mapa poate contine 128 desene. Puteti atribui orice desen
unei mape. Pot fi create pana la 1,000 de mape per proiect.
Mapa poate fi pozitionata in planul de plotare pentru a fi
tiparita printr-o singura comanda.
Desenarea propriu-zisa si procesul de creare se fac in cadrul
desenelor. Acestea sunt echivalentul foilor de calc utilizate
in proiectarea traditionala. Desenele formeaza structura
proiectelor. In termeni IT, un desen este un fisier stocat pe
hard disk. Puteti afisa si prelucra pana la 40 de desene in
acelasi timp – cu alte cuvinte, puteti avea mai multe desene
deschise simultan. Proiectul poate contine pana la 6000 de
desene. Daca lucrati fara layere, elementele cladirii (pereti,
scari, cotare etc.) sunt trasate pe desene si suprapuse ca
foile de calc.
Layer-ele ofera un mod aditional de structurare – in

interiorul desenelor. Acestea se aplica tuturor desenelor
dintr-un proiect. Elementelor de desen le pot fi atribuite
automat layerele corespunzatoare. Layer-ele pot fi setate
astfel incat sa nu fie vizibile.
Planul este unitatea pe care o trimiteti la imprimanta sau
ploter. In general, planul (aranjarea desenelor) se face dupa
terminarea desenului. Fiecare proiect poate contine 3,000
de planuri.
Utilizarea Mouse-ului
Cele trei butoane ale mouse-ului sunt asociate cu functii
care se modifica in functie de cerintele curente din Allplan.
Exista trei stari diferite:
• Nici o functie nu este activa.

• O functie de desenare este activa (de ex. Linie).
• O functie de prelucrare este activa (de ex. Stergere).
Nota: Informatiile din tabel sunt valabile pentru un mouse
cu 3 butoane. Daca folositi un mouse cu 2 butoane, puteti
simula butonul din mijloc apasand simultan tasta CTRL si
butonul stang al mouse-ului.
Nota: In Optiuni generale – Definitii, puteti modifica

utilitatea butonului din mijloc al mouse-ului
Daca in urmatoarele tabele functiunile mouse-ului depind

de aceasta setare, numarul respectivei functii este afisat
intre paranteze:
1: Daca ati activat optiunea Clasic – tasta din mijloc

pentru functii liniare si margini activare.
2: Daca ati activat optiunea Conform Windows – tasta

mijloc mouse pentru functii de ecran.
Tabel 1: nici o functie nu este activa

Buton Metoda Rezultat
Mouse
Stang Click pe element Selecteaza elementul cu “indicatoare”.
Dublu-click pe element Afiseaza proprietatile elementului.
CTRL + dublu-click pe Afiseaza proprietatile de format ale elementului.
element
Tineti apasat si deplasati Toate elementele cuprinse in fereastra de selectie au indicatoare. Daca
mouse-ul apasati si tasta SHIFT, si elementele intersectate de dreptunghi sunt
selectate.
Dublu-click in spatiul de Deschide fereastra de dialog Selectie mape si desene
lucru
CTRL + dublu-click in Deschide fereastra de dialog Layer.
spatiul de lucru
Mijloc Dublu-click Regenereaza tot ecranul.
CTRL + dublu-click Regenereaza doar sectiunea vizibila pe ecran.
Tineti apasat si deplasati Muta vederea. Sageata de langa cursor arata directia de miscare. Cu cat
mouse-ul este pozitionat mai departe cursorul de ancora, cu atat se face miscarea
(2) mai rapid..
SHIFT + click si Muta vederea.
deplasare mouse
CTRL + click si deplasare Mareste imaginea.
mouse
ALT + click si deplasare Mareste/micsoreaza in functie de directia in care miscati cursorul.
mouse
Drept Afiseaza meniul contextual pentru elementul respectiv. Meniul contine
Click pe un element
functii generale si functii de prelucrare specifice elementului in cauza.
Afiseaza meniul contextual general.
Click in spatiul de lucru
Activeaza functia cu care a fost creat elementul si preia toate setarile cu
Dublu-click pe un
care a fost creat.
element
Dublu-click in spatiul de Deschide fereastra de dialog Layer.
lucru
Tabel 2: o functie de desenare este activa (ex. pentru desenarea unei

linii)
mouse
Stang Click in spatiul de lucru Pozitioneaza sau cauta puncte in spatiul de lucru.
sau pe element
CTRL + click Aliniaza punctele cu cele existente
Mijloc Click in spatiul de lucru Aliniaza punctele cu cele existente. (snap liniar).
(1)
Dublu-click Regenereaza ecranul
(2)
Click si deplasare mouse Muta vederea. Sageata de langa cursor arata directia de miscare. Cu cat
(2) este pozitionat mai departe cursorul de ancora, cu atat se face miscarea
mai rapid.
deplasare mouse
CTRL + click si deplasare Mareste imaginea.
mouse
ALT + click si deplasare Mareste/micsoreaza vederea in functie de directia in care miscati cursorul.
mouse
Drept Click in spatiul de lucru Deschide si inchide functia Suma. Sau
Desfasoara meniul Asistent punct (daca ati activat Extindere introducere
punct in Extras).
Confirma introduceri cand este cerut in linia de dialog: <confirmare>.
Click pe o bara de Paraseste functia (= tasta ESC).
instrumente
Tabel 3: o functie de modificare este activa (de ex. pentru stergere)

mouse
Stang Click pe element Selecteaza elementul sau executa functia selectata asupra elementului.
Click si deplasare Selecteaza elementele intr-o zona dreptunghiulara.
mouse
Mijloc 1. Click + apoi click Selecteaza elementele intr-o zona dreptunghiulara.

din nou in spatiul de
lucru
Dublu-click Regenereaza tot ecranul.
(2)
Click si deplasare Muta vederea. Sageata de langa cursor arata directia de miscare.
mouse
(2)
deplasare mouse
CTRL + click si Mareste imaginea.
deplasare mouse
Drept Click in spatiul de Deschide/inchide functia Suma.
lucru
Confirma introduceri cand este cerut in linia de dialog: <confirmare>.
Click pe o bara de Iese din functie (= tasta ESC).
instrumente
Mijloc-stang Click pe element cu Selecteaza un segment.

butonul din mijloc si
apoi cu butonul stang
al mouse-ului
Mijloc-drept Click pe element cu Selecteaza elemente cu aceeasi grosime de linie sau acelasi tip de linie
butonul din mijloc si (conform setarii din Optiuni generale-Definitii).
apoi cu butonul drept
al mouse-ului
Click in spatiul de Deschide o zona de selectie. Folositi butonul stang al mouse-ului pentru a
lucru cu butonul din incadra elementele dorite in zona de selectie.
mijloc si apoi cu
butonul drept al
mouse-ului
Controlul afisajului pe ecran

Icon-urile din bara de instrumente Fereastra (sub spatiul de
lucru) va ajuta sa controlati afisarea elementelor pe ecran.
Aceste functii sunt disponibile chiar daca alta functie este
activa.
Daca lucrati in mai multe ferestre, aceste icon-uri sunt
disponibile in partea de jos a fiecarei ferestre.
Icon Nume Utilizare
Regenerare tot Regenereaza tot ecranul.
ecranul
Definire zona Mareste o zona de ecran. Cand sunt mai multe ferestre deschise, zona este
afisata in fereastra de unde ati activat functia. Zona poate fi definita in
imagine oricare din ferestre.
Mutare ecran Permite deplasarea unei sectiuni de imagine de-a lungul unei directii, ce
este determinat prin introducerea a doua puncte.
Sfat: Deplasarea sectiunii de ecran se poate realiza in mod dinamic si cu
ajutorul tastei din mijloc al mouse-ului sau prin intermediul tastelor
sageata.
Regenerare Regenereaza sectiunea afisata pe ecran.
ecran
Micsorare ecran Permite micsorarea progresiva a imaginii (scara ecranului va fi dublata).
Marire ecran Permite o marire progresiva a imaginii (scara ecranului va fi divizata la

jumatate.)
Flyout Vederi Se poate alege intre vederea plan sau orice alta vedere sau izometrie
standard.
standard
Proiectie libera Permite activarea campului de dialog Proiectie libera in care vor fi setate si
respectiv salvate proiectiile libere.
Mod navigare In fereastra normala: obtineti o perspectiva. Se poate naviga ca si in
fereastra de animatie.
In fereastra de animatie: daca este dezactivat, puteti desena ca si in
ferestrele normale.
Vedere Restabileste vederea anterioara.
precedenta
Vedere Afiseaza urmatoarea vedere.
urmatoare
Icon Nume Utilizare

Salvare, Salveaza sau acceseaza o vedere. Astfel puteti salva sectiuni de imagine
utilizate mai frecvent.
incarcare vedere
Scara ecran Aici se seteaza scara ecranului.
Fereastra Permite afisarea ferestrei in planul apropiat.

permanent in
plan apropiat
Calcul ascundere Permite activarea / dezactivarea prezentarii imaginii ecranului cu linii
ascunse. Desenele vor fi prezentate cu linii ascunse dupa click pe
Regenerare ecran respectiv Regenerare tot ecranul.
Reprezentare Permite prezentarea unei sectiuni de arhitectura, care a fost definita cu
sectiune Pozitia sectiunii. Identificarea sectiunii se face prin click pe linia de
sectiune sau prin introducerea denumirii acesteia.
Copiere continut Permite copierea continutului de ecran in Clipboard. De aici pot fi inserate
si in alte programe.
fereastra in
Clipboard
Ordine asezare
Ordinea in care elementele sunt afisate pe ecran
Implicit, elementele sunt afisate in ordinea in care au fost
create sau modificate. Astfel elementul pe care l-ati creat
sau modificat ultima data este in fata celorlalte. Programul
ofera mai multe setari pentru modificarea ordinii de afisare.
De exemplu, se poate evita situatia in care umpluturile
ascund elementele de sub ele.
Ordinea de asezare este salvata ca numar cuprins intre -15
si +16. Pe baza acestui numar elementele sunt afisate pe
ecran: elementul cu valoarea cea mai mare este afisat in
fata tuturor celorlalte elemente. Daca doua elemente au
acelasi numar, elementul creat ultima data este afisat in
fata celuilalt. Elementele noi primesc o valoare fixa.
Elementele din Allplan 2003 cu proprietatea de format In
plan apropiat primesc automat valoarea 12. Mai multe
informatii gasiti in capitolul “Valori pentru proprietatea
Ordine asezare”.
Nota: Elementele noi sunt afisate intotdeauna deasupra.
Setarile se aplica doar dupa regenerarea ecranului.
In cazul elementelor care constau din elemente
subordonate (macro, grupa elemente, XRef), setarea facuta
pentru elementul principal are prioritate in fata setarii
pentru elementele subordonate.
Ordinea de asezare a elementelor
Ordinea de asezare a elementelor depinde de mai multi
factori. Urmatorul tabel arata ordinea pe baza careia sunt
afisate elementele pe ecran. Prioritatea este data in coloana
Nr.; cu cat este mai mic numarul, cu atat este mai mare
prioritatea respectivei setari.
De exemplu, elementele din desene pasive sunt intotdeauna
afisate in spatele elementelor din desenele active, indiferent
de setari.
Nr. Setare Explicatie

1 Statut desen Elementele din desene active sunt intotdeauna afisate in
fata elementelor din desenele pasive in fundal.
2 Reprezentare pe ecran, optiunea Elemente Daca ati activat aceasta optiune, elementele de suprafata
de suprafata in fundal (hasura, motiv, umplutura) sunt pozitionate in spatele altor
elemente.
3 Ordine de asezare Vezi proprietatea Ordine de asezare
4 Momentul in care au fost create/ modificate Elementele create/modificate ultimele sunt afisate in fata
elementele celorlalte elemente.
Valori pentru Ordine asezare

In urmatorul tabel sunt afisate valorile pentru Ordine
asezare pentru elemente create in Allplan 2004. Puteti seta
aceste valori in Optiuni generale, Unitati.
Valori implicite pentru elementele noi
Element Valoare
implicita
Linii cota/text cu decupare +16
Obiecte OLE +11
Linii cota/text fara decupare +10
Simboluri (macro) Nemetschek +5
Elemente de constructie 0
XRef 0
Hasura, motiv -3
Bitmap -5
Umpluturi -7
Linii ale elementelor de arhitectura +7
(in cazul peretilor multi-strat, prioritatea va creste cu
fiecare strat cu 11)
Elemente de suprafata ale elementelor de arhitectura +6
(in cazul peretilor multi-strat, prioritatea va creste cu
fiecare strat cu 1)
Linii camere -1
Elemente suprafata pentru camere -8
• Nota: Cand convertiti un element de suprafata in alt

element de suprafata cu functia Conversie suprafata,
prioritatea nu se schimba.
• Elementele din desene pasive sunt intotdeauna in spatele
elementelor din desene active.
• Daca ati activat optiunea Elemente suprafata in fundal
in Reprezentare pe ecran, umpluturile sunt
intotdeauna in spatele altor elemente, indiferent de
prioritatea setata.
La conversia datelor din V2003 in V2004
Proprietate in V2003 Prioritate in V2004

In plan apropiat +12
Toate celelalte elemente 0
La conversia datelor din V2004 in V2003
Prioritate in V2004 Proprietate in V2003

Prioritate > 5 In plan apropiat
Prioritate = 5 Fara proprietatea In plan apropiat
Modificarea ordinii de asezare

Exista doua metode pentru modificarea ordinii de asezare:
• Selectati Modificare proprietati format (Functiuni de
baza sau Proprietati format din meniul contextual al
elementului selectat) si introduceti o valoare cuprinsa
intre -15 si + 16.
• Faceti click-dreapta pe element si in Ordine asezare (din
meniul contextual care se desfasoara) alegeti:
Functie Efect
In fata Muta elementul in fata tuturor elementelor.
Prioritatea atribuita este de +16.
In spate Muta elementul in spate. Prioritatea atribuita este
de -15.
Un plan in fata Muta elementul cu un nivel mai sus.
Functie Efect
Prioritatea creste cu valoarea 1.
Un plan in Muta elementul mai in spate cu un nivel.

spate Prioritatea este redusa cu 1.
In fata altor Muta elementul in fata altui element pe care il

elemente indicati. In comparatie cu elementul indicat ,
prioritatea elementului modificat creste cu 1.
In spatele altor Muta elementul in spatele altui element pe care il
elemente indicati. In comparatie cu elementul indicat ,
prioritatea elementului modificat scade cu 1.
Activare si dezactivare functii

Allplan 2004 va ofera mai multe optiuni pentru activarea,
utilizarea si dezactivarea functiilor.
Activare functii
• Faceti click pe icon-ul corespunzator.
• Faceti dublu-click dreapta pe un element. Se activeaza
functia cu care a fost creat elementul respectiv si se
preiau si parametrii acestuia.
• Functiile se pot activa si prin combinatiile de taste
shortcut. O lista a tuturor shortcut-urilor poate fi
obtinuta accesand din meniul Ajutor optiunea Ocupare
tastatura. In mod suplimentar shortcut-ul pentru
anumite functii este afisat si in ToolTip.
• Se poate utiliza meniul contextual.
• Functiile se pot activa si prin intermediul meniurilor.
Utilizarea functiilor
Dupa activarea functiei veti obtine informatii suplimentare
in randul de dialog. De exemplu:
• Agatare punct (de ex. functia Linie: De la punct):
• Selectarea elementelor (de ex., Stergere: Ce stergeti?).
In unele situatii pot fi afisate ferestre suplimentare de
dialog sau bare de intrumente unde se pot efectua setari
pentru functii.
Dezactivarea functiilor
• Apasati tasta ESC.
• Faceti click dreapta pe o bara de instrumente.
• Activati alta functie.
Asistent
Asistentul este o mica fereastra care poate fi afisata pe
suprafata de lucru si care cuprinde diverse elemente
realizate cu functii ce sunt frecvent utilizate. Cand faceti
click pe un element cu butonul din dreapta al mouse-ului,
se deschide un meniu contextual de unde puteti selecta
functii de prelucrare corespunzatoare elementului respectiv.
Astfel Asistentul va scuteste de efortul de a mai cauta
iconitele si functiile respective. Faceti doar click dreapta pe
un element si selectati functia dorita in meniul contextual.
Spre deosebire de o fereastra ‘normala’ Allplan 2004 nu

puteti desena intr-o fereastra Asistent. Dar prin intermediul
iconitelor de pe marginea de jos a ferestrei puteti utiliza
diferite functii pentru a controla afisarea pe ecran.
Fereastra Asistent are proprietatea Permanent in plan
apropiat si nu poate fi minimizata sau maximizata.
Anumite fisiere Asistent predefinite sunt furnizate de
program, dar puteti de asemenea sa va creati propriile
fisiere Asistent.
Corectarea erorilor
Cand faceti o operatie gresita in Allplan 2004, puteti utiliza
Anulare (bara de instrumente Standard) pentru a anula
operatia. Numarul de operatii de anulare este nelimitat. De
exemplu, daca ati mutat din greseala un element, puteti
Sugestie: Daca ati sters anula mutarea. Puteti sa anulati cati pasi doriti, pana la
elemente, puteti sa ultimele date salvate.
anulati rapid operatia Puteti sa anulati mai multi pasi deodata. Faceti click pe
dand dublu-click sageata de langa iconita Anulare, tineti butonul mouse-ului
dreapta in spatiul de apasat si trageti cursorul peste toti pasii pe care doriti sa-i
lucru (functia Stergere anulati. Apoi eliberati butonul mouse-ului.
trebuie sa fie inca
activa).
Refacere reface operatiile pe care le-ati anulat.

Operatiile de refacere nu sunt posibile insa daca ati adaugat
noi elemente de desen intre timp.
Nota: Puteti utiliza functia Anulare si in timp ce alte functii
sunt active. Functia curenta va fi inchisa si toate datele pe
care le-ati introdus cat timp aceasta a fost activa vor fi
anulate.
Salvare
Cel mai important aspect: datele dumneavoastra sunt
salvate automat de fiecare data cand iesiti din Allplan 2004.
Nu este nevoie sa salvati datele in mod explicit (ca in alte
programe) inainte sa parasiti Allplan 2004.
In timp ce lucrati in Allplan 2004, puteti sa salvati datele
manual, dar puteti sa lasati si programul sa o faca automat
dupa numarul de operatii la care este setat. Datele din
desenele active si cele care sunt active in fundal pentru
modificare se salveaza.
Si cand executati anumite operatii (de ex. trecerea in
modulul Paginare desene, plotare), programul salveaza
automat datele.
Nota: Nici o operatie realizata inainte de salvare nu mai
poate fi anulata cu functia Anulare.
Dupa urmatoarele operatii se salveaza datele:
• Comutarea intre diferitele desene, mape, planuri de
plotare sau proiecte.
• Trecerea in modulul Paginare desene, plotare.
• Exportul datelor din Allplan 2004 cu Export.
• Salvarea manuala prin click pe Salvare (din bara de
instrumente Standard)
• Salvarea automata. Puteti activa aceasta functie si defini
un interval de functii intre salvari in Optiuni
generale, Special.
Nota: In acest caz intervalul se calculeaza pe baza numarului de

functii activate si nu in functie de timpul scurs. Prin urmare daca
lucrati o perioada mai lunga de timp cu aceeasi functie datele nu
sunt salvate decat daca functia este dezactivata intre timp si
activata din nou.
Definire grosime creion, tip linie si culoare

linie
Inainte de a desena un element puteti defini grosimea
creionului si tipul de linie din bara de instrumente Format.
Cand este activa optiunea Culoare dupa creion (setare
implicita), culoarea este asociata automat cu creionul.
Daca se lucreaza pe layere si este activa optiunea Atribuire
proprietati format, proprietatile de format sunt setate
automat in concordanta cu layer-ul curent.
Meniul Format Scurt cuprinde o lista cu patru dintre cele

mai uzuale grosimi, tipuri de linie si culoare. Puteti
configura care setari sa fie prezente in Definitii, Selectie
grosime creion+format, Selectie linie + format si Selectie
culoare.
Modificare grosime creion, tip linie si

culoare linie
Folositi Modificare proprietati format (flyout
Prelucrare) pentru modificarea grosimii creionului, tipului
de linie si a culorii unui element. Dupa selectarea functiei
puteti preciza care dintre proprietatile de format vor fi
modificate in fereastra de dialog care apare. Cu puteti
prelua proprietatile de format ale unui element existent.
Nota: Proprietatile de format ale elementelor pot fi

modificate din meniul contextual prin click pe Proprietati
format.
Utilizare Clipboard
In Allplan 2004 puteti sa copiati elemente in Clipboard si sa
le inserati in orice desen sau in alta aplicatie. Sunt
disponibile cateva functii suplimentare in meniul de
Instrumente dinamice pentru aceasta operatie.
Nota: Clipboard-ul nu este disponibil pentru definirea
motivelor si a fonturilor.
Caracteristici Allplan 2004

Puteti utiliza Clipboard-ul in Allplan 2004 in acelasi mod ca
in alte programe din Windows. Totusi, exista cateva
elemente si proprietati specifice:
• Layere: elementele isi pastreaza layer-ele. Elementele
localizate in layere blocate (vizibile sau invizibile) nu se
copiaza.
• Numar grupa: intregul continut al Clipboard-ului este
pozitionat ca o grupa si primeste un numar de grupa.
Astfel puteti grupa rapid elemente si le puteti prelucra
ca pe o singura entitate (folosind butonul din mijloc si
cel stang al mouse-ului).
• Marime desen: daca se depaseste marimea setata a
desenului apare un mesaj de eroare.
• Text: daca aplicatia din care ati copiat text in Clipboard
este server OLE, continutul clipboard-ului este inserat ca
obiect OLE in Allplan 2004. Pentru a insera continutul
Clipboard-ului ca text normal, utilizati Introducere
continut –Text Unicode neformatat. Textului ii sunt
atribuiti parametrii curent setati.
• Elemente FEA si Allfa: Elementele FEA si Allfa nu pot fi
copiate in Clipboard.
Copiere
Utilizati aceasta functie pentru a copia elementele selectate
in Clipboard. Le puteti insera in desenul actual de fiecare
data cand doriti prin intermediul functiei Introducere si

Introducere la pozitia de origine. Elementele pot fi de
asemenea inserate si in alte aplicatii. Aceasta comanda nu
este disponibila daca nu este selectat nici un element.
Decupare
Utilizati aceasta functie pentru a muta elementele selectate
in Clipboard. Le puteti insera in fisierul curent de fiecare
data cand doriti prin intermediul optiunii Introducere si
Introducere la pozitia de origine. Elementele pot fi de
asemenea inserate in alte aplicatii. Aceasta comanda nu
este disponibila daca nici un element nu este selectat.
Introducere
Puteti insera elementele, text simplu si imagini pixel din
Clipboard in Allplan 2004. Functia se poate utiliza doar in
vederea in plan. Daca Clipboard-ul este gol sau contine
elemente care nu pot fi inserate in Allplan 2004, aceasta
functie nu poate fi utilizata.
Daca aplicatia din care ati inserat elemente in Clipboard
este server OLE, continutul clipboard-ului este inserat ca
obiect OLE in Allplan 2004. Pentru a insera elementele din
Clipboard ca text normal, utilizati Introducere continut.
Nota: Prin intermediul Clipboard-ului, elementele Allplan
2004 pot fi inserate doar in tipul de desen din care au fost
copiate in Clipboard. Continutul Clipboard-ului este
intotdeauna inserat in desenul activ chiar daca datele au
fost copiate dintr-un desen activ in fundal.
Introducerea elementelor din Clipboard in Allplan 2004

In Instrumente dinamice aveti la dispozitie functii care
ajuta la pozitionarea elementelor.
Daca pozitionati elemente Allplan 2004 intr-un desen,
aceste sunt introduse ca date originale (ceea ce inseamna
ca toate caracteristicile si proprietatile sunt incluse). Daca
introduceti text, se utilizeaza parametrii actuali setati in
Allplan 2004. Daca Clipboard-ul contine o imagine, aceasta

poate fi introdusa in desen. Urmatoarele setari sunt
utilizate:
• Adancime culoare: mai multe culori
• Transparenta: inchis; culoare: negru.
• Latime: 100 pixeli = 1000mm
Formatele DIB (sau BMP) si WMF sunt compatibile cu
Clipboard-ul.
Nota: Daca Clipboard-ul contine mai multe formate
acceptate de Allplan 2004, utilizati functia Introducere
continut din meniul Editare pentru a selecta un format pe
care doriti sa-l inserati..
Introducerea elementelor Allplan 2004 in alte aplicatii

Daca utilizati combinatia de taste Ctrl+V pentru a insera
elemente Allplan 2004 in alte aplicatii, acestea sunt inserate
ca Windows Enhanced Metafile. Daca insa Clipboard-ul
contine elemente text (de exemplu: linii de text normale,
text paragraf, numere, etichete), acestea sunt introduse
intotdeauna intr-o alta aplicatie tot ca text..
Introducere in pozitia de origine

Utilizati Introducere in pozitia de origine pentru a
introduce elemente Allplan 2004 in pozitia in care au fost
create. Daca clipboard-ul este gol sau nu contine elemente
Allplan 2004, aceasta functie nu este disponibila.
Nota: Daca introduceti elementele in acelasi desen, acestea
exista de doua ori in aceeasi pozitie.
Introducere continut
Cu aceasta functie specificati ce element din Clipboard va fi
inserat in Allplan 2004. Aceasta functie este disponibila
doar daca Clipboard-ul contine mai multe formate
compatibile cu Allplan 2004 (de ex. bitmap si text).
Utilizare obiecte OLE

Datele dintr-un document sursa (ex. Microsoft® Word) pot
fi asociate sau inserate intr-un desen Allplan 2004. Cand
selectati aceste date, aplicatia originala se deschide si puteti
sa prelucrati date in documentul sursa.
Urmatoarele tipuri de obiecte pot fi inserate in Allplan
2004 (in functie de aplicatiile instalate):
• fisiere Excel (.xls)
• fisiere Word (.doc)
• fisiere RTF (.rtf)
• fisiere PowerPoint (.ppt)
• fisiere pixel (e.g. .bmp, .jpg)
Programul cu care se stabileste legatura trebuie sa fie o
aplicatie server OLE. Altfel programul asociat nu poate oferi
obiecte OLE.
Asociere si introducere obiecte OLE

Sunt disponibile doua metode pentru inserarea obiectelor
OLE in Allplan 2004. Diferenta consta in modul in care
obiectele sunt salvate in Allplan 2004:
Asociere obiecte
Se stabileste o legatura intre desenul Allplan 2004 si
obiectul asociat. Daca obiectul se modifica, legatura din
Allplan 2004 poate fi actualizata manual. Daca faceti
dublu-click pe obiectul asociat in Allplan 2004 se deschide
aplicatia in care a fost creat si puteti sa il prelucrati ca de
obicei. Daca asociati obiecte cu Allplan 2004, calea catre
documentul sursa (spre aplicatia originala) trebuie pastrata.
Daca modificati calea trebuie sa restabiliti legatura.
Inserare obiecte
Daca obiectele sunt introduse in Allplan 2004, o copie a
documentului sursa este pozitionata in desenul Allplan
2004. Dupa inserarea acestei copii, obiectul nu mai este
legat de documentul sursa; cu alte cuvinte, desenul din

Allplan 2004 nu poate fi actualizat pentru a reflecta
modificarile din documentul sursa. Obiectele introduse pot
fi prelucrate in Allplan 2004 sau in aplicatia originala; dar
nici o modificare nu are efect asupra documentului sursa.
Asociere sau introducere imagini ca obiecte OLE

Daca introduceti imagini pixel ca obiecte OLE in Allplan
2004, trebuie sa luati in considerare marimea obiectelor
respective. Puteti afla aceasta marime astfel: faceti click pe
Prelucrare fisiere pixel din meniul Fisier, selectati fisierul
dorit si faceti click pe Detalii.
Se aplica urmatoarele limitari la inserarea imaginilor ca
obiecte OLE in Allplan 2004:
• 3,800,000 bytes necomprimat la o marime a desenului de
2,600,000 (normal)
• 12,000,000 bytes necomprimat la o marime a desenului
de 8,500,000 (maximum)
Dupa inserarea imaginii, este bine sa salvati desenul.
Aceasta operatie reduce (comprima) datele in desen. Daca
desenul depaseste valoarea mentionata mai sus, puteti
utiliza Prelucrare fisiere pixel pentru a modifica marimea
fisierului si a-l salva sub un alt nume.
Utilizati functia Imagine pixel pentru a introduce fisiere
pixel mari care nu pot fi inserate folosind OLE.
Transparenta obiectelor OLE

Obiectelor OLE pot fi introduse cu fundal transparent sau
cu fundalul din aplicatia originala; setarea implicita este
transparent. Aceasta inseamna ca fundalul obiectului este
de fapt de culoarea setata in Allplan 2004.
Este bine sa dezactivati optiunea Fundal transparent daca
folositi fundal negru in Allplan 2004 si obiectul OLE inserat
este un document Word care contine text negru, de
exemplu.
Prelucrare obiecte OLE

Daca faceti dublu-click pe un obiect OLE se deschide
aplicatia originala si il puteti prelucra ca de obicei. Puteti
prelucra obiectele asociate cu Allplan direct in aplicatia
originala si le puteti actualiza apoi in Allplan 2004. Faceti
dublu-click pe aceste obiecte si prelucrati-le.
Obiectele introduse pot fi prelucrate in Allplan 2004 sau in
aplicatia originala; nici o modificare facuta nu se afecteaza
documentul sursa.
Puteti folosi functiile Allplan 2004 cum ar fi Copiere,
Mutare etc. pentru a prelucra obiecte OLE. Pentru a
modifica marimea obiectelor OLE folositi functia
Deformare.
Utilizare XRef
Puteti insera un desen ca XRef in alt desen. Desenul se va
actualiza automat reflectand orice modificare facuta in
desenul introdus ca XRef. XRef-urile pot fi inserate la orice
scara si sub un unghi pe care il puteti specifica. Nu puteti
introduce desene goale ca XRef.
Un XRef este pozitionat astfel incat dimensiunile sa fie
compatibile cu cele ale elementelor din desen. Daca
dimensiunile se modifica, puteti folosi Actualizare toate
XRef din meniul contextual.
XRef-urile pot fi decupate (numai cand modificati, nu cand
pozitionati XRef-urile).
Puteti activa/dezactiva afisarea XRef-urilor si a marginilor
XRef-urilor in Reprezentare pe ecran.
XRef-urile sunt pozitionate intotdeauna pe layer-ul curent.
Dar elementele componente ale XRef-ului isi pastreaza
layer-ul.
Un desen care contine un XRef nu poate fi inserat ca XRef
din nou. Daca un desen care a fost introdus ca XRef nu mai
exista, marginile sunt pastrate in desenul in care a fost
introdus.
Prelucrare XRef
Puteti prelucra XRef-uri folosind urmatoarele functii:
Stergere, Copiere, Mutare si Rotire. Puteti utiliza
Modificare proprietati format pentru a modifica
proprietatile de format ale XRef (de ex. layer-ul). Nu pot fi
utilizate alte functii din Allplan 2004 pentru prelucrarea
XRef-urilor.
Scara si unghiul XRef-ului pot fi modificate ulterior
pozitionarii.
XRef-urile pot fi modificate ca o singura entitate; nu pot fi
modificate elemente individuale ale XRef. Daca selectati
Prelucrare desen XRef din meniul contextual al unui XRef
se deschide desenul care a fost inserat ca XRef.
Daca modificati ordinea de asezare a XRef-ului, aceasta

modificare afecteaza intregul continut al desenului XRef.
Restrictii in utilizarea XRef-urilor

Tineti cont de urmatoarele restrictii cand doriti sa lucrati
cu XRef-uri in Allplan 2004:
• Agatare punct: sistemul agata numai puncte de pe
marginile XRef, nu si de pe elementele din XRef.
• Liste: elementele din XRef nu sunt evaluate si analizate
in liste.
• Animatie: elementele din XRef nu pot fi vizualizate in
animatie.
• Interactiune elemente: elementele de arhitectura din
XRef si elementele de arhitectura din desen nu
interactioneaza.
• Calcul ascundere: XRef-urile nu sunt afisate cu linii
ascunse.
Selectie elemente, Vedere generala

Pentru a prelucra elementele trebuie sa le selectati. Mai
intai selectati functia dorita (de ex.: copiere) si apoi
selectati elementele pe care doriti sa le modificati cu
aceasta functie. Puteti selecta elementele fie prin click pe
ele fie prin definirea unei zone de selectie in jurul lor.
Pentru selectie puteti folosi Asistent filtru.
Urmatorul tabel cuprinde o prezentare generala a
optiunilor de selectare:
Pentru a face operatia Executati instructiunile:

Selectarea unui element. Click pe element.
Selectarea mai multor elemente si Selectati Functiuni suma din Asistent filtru, faceti click pe elemente si/sau
/sau zone. selectati zone. Apoi inchideti paranteza. Functiuni suma se poate activa si prin
click dreapta in spatiul de lucru.
Selectarea elementelor intr-o zona. Pentru a deschide fereastra de selectie:
• Tineti apasat butonul stang al mouse-ului si definiti fereastra de selectie.
• Introduceti doua puncte pe diagonala prin click pe butonul din mijloc al
mouse-ului (atentie la setarile din Optiuni generale).
Activare poligonala: Faceti click pe Activare poligonala si introduceti
punctele de contur.
Selectarea tuturor elementelor. Unele functii (de ex. Export) permit selectarea tuturor elementelor din desenul
activ si din desenele active in fundal prin click pe Tot din bara de Instrumente
dinamice.
Reselectarea elementelor care au Click Continuare activare din Asistent filtru.
fost ultima oara selectate.
Selectarea elementelor cu acelasi Click pe un element cu butonul din mijloc si apoi cu cel stang al mouse-ului.
numar de grupa
Selectarea elementelor cu aceeasi Click pe un element cu butonul din mijloc si apoi cu cel drept al mouse-ului.
grosime de creion si tip de linie. Puteti specifica daca selectia se bazeaza pe grosime creion sau tip linie in
Optiuni–Optiuni generale – Definitii.
Lucrul cu Extindere introducere punct

Toate exercitiile din tutorial sunt executate folosind
Extindere introducere punct.
Aceasta optiune este activa implicit cand instalati
programul pentru prima data.
Informatii despre Introducere normala punct, functiuni
suma, bara Asistent punct etc. gasiti in capitolul “Desen
de precizie”.
Puteti activa sau dezactiva Extindere introducere punct
oricand. Aceasta optiune se activeaza si se dezactiveaza
in meniul Extras.
Daca ati activat Extindere introducere punct, preview-ul

afiseaza viitoarea pozitie a elementului ce va fi introdus. Cu
alte cuvinte, pozitia elementului este relativa la punctul
agatat de cursor.
Nota: Ilustratiile arata linia de dialog cand este variabila
(nu cand este fixata in partea de jos a ecranului). Pozitia
liniei de dialog nu afecteaza in nici un fel Extindere
introducere punct.
Linia de dialog
Cand selectati o functie care presupune introducerea de
puncte, urmatoarele icon-uri si casete de introducere date
sunt afisate in linia de dialog:
Cu exceptia modulelor Constructii 2D, Text si Linii cota in

care a treia dimensiune nu este necesara, este disponibila si
directia z:
Cautare puncte
Puteti cauta puncte si le puteti pozitiona cu ajutorul
mouse-ului ca de obicei. Dar aveti la dispozitie o noua
optiune pentru introducerea elementelor pe baza punctelor
existente.
Cand mutati cursorul in apropierea unui punct, sistemul
agata acest punct. Este afisat un X rosu pe punctul selectat.
Fig.: punct cautat evidentiat cu un X rosu
Punctele selectate sunt afisate in toate vederile.

Valorile pe care le introduceti in linia de dialog se refera la

acest punct. Folositi tasta TAB sau SHIFT+TAB pentru a trece
dintr-o caseta in alta. Puteti face si calcule (ca si cu
Calculator).
Fig.: calcul: DX = 4π, DY = √4 = 2
Afisare puncte in preview

Valorile pe care le introduceti in linia de dialog se reflecta
imediat si in preview. Crucea rosie se deplaseaza in punctul
rezultat din valorile introduse.
Fig.: preview al punctului, la distanta DX=2, DY=3 fata de punctul agatat

Dupa ce apasati ENTER sau facti click in spatiul de lucru,

punctul introdus este folosit ca punct initial pentru noul
element (linie in acest exemplu) sau ca punct de referinta
pentru functiile de modificare.
Fig.: apasati ENTER sau faceti click in spatiul de lucru pentru a pozitiona
punctul; linia este atasata de cursor
Dar inainte de a pozitiona punctul, puteti sa indicati alt

punct folosind cursorul: distanta introdusa in linia de dialog
se refera la noul punct selectat.
Referinta la punctul selectat sau la punctul pozitionat?

Cand introduceti valori in linia de dialog, stiti imediat daca
valorile se refera la un punct selectat de sistem sau ultimul
punct pozitionat:
• In cazul punctelor selectate, casetele pentru introducere
date se coloreaza in galben.
• In cazul punctelor pozitionate, casetele de introducere
date sunt albe.
Valoarea introdusa anterior este propusa

Iconurile de langa casetele de introducere date sunt
butoane:
Daca faceti click pe unul din aceste butoane, valoarea
introdusa va fi propusa pentru urmatorii pasi; dar aceasta
valoare nu este impusa, poate fi modificata.
Fig.: DY=3 este propus din nou pentru urmatorul punct

Asistent punct in meniul contextual

Daca faceti click dreapta cand aveti o functie activa, puteti
accesa functiile din Asistent punct. Aceste functii va ajuta
la cautarea si pozitionarea punctelor.
Sugestie: Daca faceti
click dreapta pe un
element, functia pe care
o selectati din meniul
contextual se aplica
automat elementului.
Daca deschideti meniul
contextual in spatiul de
lucru, tot ce trebuie sa
faceti este sa indicati
elementul asupra caruia
se aplica functia.
Fig.: asistent punct din meniul contextual
Fig.: Punctul de mijloc al unei linii existente poate fi determinat rapid

deschizand meniul contextual direct pe element
Fig.: punct de impartire

Asistent punct/dialog dependent de context

Cand activati o functie, meniul contextual si/sau linia de
dialog includ functii care se pot aplica in cazul functiei
selectate:
• Functia Contur automat este inclusa in meniul
contextual cand se presupune ca trebuie introdusa o
suprafata.
• Daca ati ales Introducere in unghi drept sau
Introducere sub unghi oarecare, sistemul cere valorile
DX/DY sau lungimea.
• Daca ati activat Coordonate globale,
in meniul contextual este disponibil Punct directie.
• Daca ati activat Introducere in unghi drept,
in meniul contextual gasiti optiunea Modificare directie.
Functii din meniul contextual

In acest capitol sunt descrise functiile din Asistent punct
care sunt disponibile in meniul contextual cand este activa
optiunea Extindere introducere punct. Celelalte functii din
Asistent punct sunt explicate in detaliu in urmatoarele
pagini.
Icon Nume Utilizare

Ultimul Este utilizat ultimul punct introdus.
punct
Distanta Punctul selectat este fix; valorile introduse pe directiile x, y sau z se refera la
acest punct chiar daca mutati cursorul pe alte puncte.
punct
Punct Coordonata curenta este folosita ca si coordonata fixa. Puteti selecta
coordonata x, y, sau z sau o combinatie a acestora din submeniu.
directie
Definire Cand utilizati functiile Impartire element, Pichetare element si
punct simbol Perpendiculara prin pichet, puteti face setarile pentru punct aici.
Daca ati activat optiunea Extindere introducere punct,

functiile pe care le gaseati in mod normal in bara de
instrumente Asistent punct sunt disponibile in linia de
dialog:
Coordonatele X, Y si Z
Punct Delta (referinta la punctul selectat /definit)
Coordonate polare
Punct global
Functii pentru introducerea unei distante sunt oferite
pentru diferite elemente (de ex. elemente de arhitectura si
deschideri):
Distanta la punctul de referinta
Distanta la element
Punct delta sau coordonate globale

In linia de dialog Punct delta (coordonate locale) este
activ implicit: valorile pe care le introduceti in casetele de
date sunt relative la punctul selectat sau la ultimul punct
introdus.
Puteti sa comutati pe sistem de coordonate globale facand
click pe Punct global: valorile din casetele de
introducere date sunt relative la punctul global (X=0, Y=0,
Z=0).
Puncte bazate pe coordonate polare

Daca alegeti Coordonate polare in linia de dialog, puteti
introduce unghiul, lungimea si distanta (de la stanga la
dreapta) pentru element.
Pentru a dezactiva aceasta optiune faceti click pe alt icon
(Punct delta sau Punct global).
Pozitionarea punctelor
Daca ati activat Extindere introducere punct, puteti
introduce puncte si elemente indicand un punct existent si
introducand distanta fata de acesta in linia de dialog.
In Introducere normala punct (daca Extindere introducere

punct nu este activa), folositi Functiuni suma.
Urmariti instructiunile:
• Folositi cursorul pentru a indica punctul de inceput.
Sistemul gaseste acest punct si il marcheaza cu un
simbol.
• Introduceti coordonatele relative , si in linia de
dialog (folositi tasta TAB pentru a trece dintr-o caseta de
introducere in alta).
• Pozitionati punctul apasand tasta ENTER.
Setarea optiunilor
Puteti configura setarile specifice optiunii Extindere
introducere punct astfel incat sa se potriveasca cu cerintele
dumneavoastra: faceti click pe Optiuni introducere punct
din meniul contextual (dupa ce activati o functie de
introducere sau modificare).
Fig.: optiuni introducere puncte

Puteti face urmatoarele setari pentru Extindere

introducere punct:
• Introducere distanta de la punctul selectat
Daca ati activat aceasta optiune, introducerile din linia
de dialog sunt relative la punctul selectat.
Daca optiunea nu este activa, se aplica urmatoarele
reguli:
- Introducerile din casetele de date evidentiate cu
galben (relative la punctele selectate de sistem) sunt
ignorate.
- Doar dupa ce ati introdus un punct valorile dintr-o
caseta de introducere date (dX/dY/dZ) sunt folosite ca
diferenta de la punctul initial pozitionat la punctul
final.
- Daca valorile sunt 0, un punct poate fi selectat. Acest
punct poate fi folosit direct (facand click pe el sau
apasand tasta ENTER), sau puteti selecta Distanta
punct din meniul contextual.
Daca alegeti Distanta punct, valoarea introdusa
pentru distanta se refera la acest punct.
- Daca nu este activ nici un punct si selectati
Distanta punct, valorile din linia de dialog sunt
relative la punctul selectat.
Implicit: activ.
• Marime simbol punct plecare si final (1-5)
Aici definiti marimea simbolului pentru punct de referinta si punct
initial.
Valoare implicita: 3
• Culoare simbol afisare
Aici alegeti culoarea pentru simbol.
Setare implicita: rosu.
Desen de precizie
In Allplan 2004 puteti crea rapid desene precise chiar si fara
sa cunoasteti coordonatele punctelor sau lungimea
elementelor, si fara constructii de ajutor complicate. Puteti
prelua valori pentru lungime si coordonate de la elemente
existente. In plus, puteti executa calcule in linia de dialog si
puteti folosi Functiuni masurare si Calculator, transferand
ulterior rezultatele in linia de dialog.
Introducere lungimi si coordonate
General
In Allplan 2004, valorile pentru lungime si coordonate sunt
intotdeauna introduse ca valori reale. Cu alte cuvinte, nu
trebuie sa recalculati lungimea de fiecare data pentru a lua
in calcul scara de referinta. De exemplu, cand desenati un
perete de lungime 8.60 m, introduceti 8.6 (daca ati ales
unitatea de masura pentru lungime in m).
Executarea calculelor in linia de dialog

Puteti executa calcule in linia de dialog atunci cand
sistemul cere introducerea unei valori pentru lungime.
Transferul valorilor masurate
Valorile obtinute cu Functiuni masurare pot fi

transferate direct in linia de dialog facand click in caseta de
dialog Valori masura pe valoarea care urmeaza sa fie
transferata.
Daca folositi , puteti copia rezultatul in Clipboard si il

puteti introduce in alte aplicatii Windows cu combinatia de
taste CTRL+V.
Transferul valorilor din calculator

Valorile calculate cu Calculator sunt transferate direct in
linia de dialog.
Afisarea Coordonatelor
Coordonatele cursorului pe directiile x, y si z si distanta
absoluta la ultimul punct introdus sunt afisate in bara de
instrumente Coordonate. Puteti specifica in meniul
contextual daca sa fie afisate coordonatele absolute sau
valoarea delta de la ultimul punct.
Nota: Coordonatele nu sunt afisate in izometrii.

Sugestie: Pentru a
determina coordonatele
unui punct specific
dintr-un element sau a
desena un punct
introducandu-i
coordonatele, folositi
Punct global.
Pentru a determina
coordonatele unui punct
puteti sa faceti click-
dreapta pe element, si sa
alegeti Proprietati
format – pagina
Informatii.
Puncte specifice
Cand pozitionati un punct cu butonul stang al mouse-ului,
cursorul poate afisa puncte specifice de pe elemente
existente. Pot fi afisate urmatoarele tipuri de puncte: punct
final, punct de mijloc, punct oarecare de pe element sau
punct de intersectie. Nu este nevoie sa cunoasteti
coordonatele acestor puncte si nici sa lucrati cu constructii
de ajutor. Daca activat Afisare simbol puncte specifice va fi
afisat un simbol (CursorTip) langa cursor. Acest simbol
indica tipul de punct care a fost detectat in raza de cautare.
In Optiuni introducere puncte puteti alege tipurile de
puncte pe care sa le detecteze sistemul si de asemenea
puteti opta pentru tipul de desen in care sa fie cautate
punctele (in desen activ, in desene pasive).
Cu ajutorul functiilor liniare puteti alinia puncte cu puncte
existente. Si in acest caz sunt afisate simboluri de ajutor.
Nota: Daca ati ales din bara de Instrumente dinamice
Introducere sub unghi oarecare, aceasta setare are
prioritate fata de orice setare pentru cautare puncte. Doar
punctele de pe elemente pozitionate sub unghiul specificat
in bara de Instrumente dinamice vor fi detectate.
Utilizare CursorTips (puncte specifice)

Daca ati activat CursorTips (afisare puncte specifice),
simbolurile sunt afisate langa cursor inainte de alegerea
punctelor. Aceste simboluri indica tipul de punct detectat in
raza de cautare. Simbolurile sunt afisate dupa ce ati activat
o functie de desenare (Linie, de exemplu) si ati deplasat
cursorul pe spatiul de lucru. Utilizati Optiuni
introducere punct pentru a alege tipurile de puncte pe care
le va detecta sistemul. Urmatoarele simboluri sunt afisate
pentru a indica tipuri de puncte:
Icon Semnificatie
Punct liber: Nu exista nici un punct specific in raza de cautare.
Cercul indica raza de cautare.
Punct final: Indica cel mai apropiat capat de element. Aceasta

optiune nu poate fi dezactivata.
Punct intersectie: Indica punctul de intersectie (intre doua

elemente) aflat in raza de cautare.
Punct mijloc: Indica punctul de mijloc (al unei linii sau poligon)
aflat in raza de cautare.
Element: Indica un punct oarecare de pe un element.
Punct grila: Indica cel mai apropiat punct de grila aflat in raza de
cautare.
Nota: In Definire rastru faceti setarile pentru rastru. Rastrul
este vizibil doar daca ati activat Rastru des/inc (din bara de
instrumente Special). Punctele grila sunt detectate chiar daca
rastrul nu este afisat.
Functii liniare tasta mijloc resp. CTRL + mouse stanga: Cel mai
apropiat punct in raza de cautare este detectat cu butonul din
mijloc al mouse-ului sau cu CTRL + buton stang mouse (in
functie de setarile din Optiuni generale) cand pozitionati puncte.
In acest mod puteti trasa rapid perpendiculare. Aceasta optiune
nu poate fi dezactivata.
Cautare puncte specifice cu butonul stang al mouse-ului

Puteti detecta urmatoarele tipuri de puncte pe elemente
existente: punct final, de mijloc, de intersectie sau oarecare.
Allplan 2004 detecteaza puncte pe o raza de cautare

definita in jurul cursorului. Cand va apropiati cu cursorul de
elemente in spatiul de lucru, sistemul detecteaza puncte la
o distanta specifica (raza de cautare), chiar daca intersectia
axelor cursorului nu este pozitionata exact pe punct.
Specificati raza de cautare in Optiuni introducere
puncte in pagina Snap.
In functie de setarile din Optiuni introducere puncte,
raza de cautare se aplica doar desenului activ sau poate
include desene active in fundal sau pasive.
Cursor
Raza cautare
Programul detecteaza
punctul deoarece se afla in
raza de cautare
Nota: In Optiuni generale puteti activa optiunea Semnal

sonor la apasarea unor puncte nedefinite.
Functii liniare
Folositi functiile liniare pentru a pozitiona puncte aliniate
la puncte existente. Folositi combinatia CTRL + buton stang
mouse.
Daca ati activat optiunea Afisare functii liniare in
Optiuni cautare puncte, programul marcheaza punctele
care sunt aliniate perpendicular si creeaza linii temporare
de legatura cu aceste puncte.
Sugestie: Functiile Nota: Daca apasati tasta SHIFT in timpul acestei operatii
liniare sunt de ajutor in simbolurile specifice si liniile de ajutor nu vor mai fi vizibile.
cazul in care desenul
contine putine
elemente. Este mai
dificila alinierea la
punctele corecte daca Simbol functii liniare
numarul de elemente de
constructie creste.
Cursor
Raza cautare
Punct detectat
Bara de instrumente Asistent punct

Bara de instrumente Asistent punct include functii care
faciliteaza procesul de introducere puncte. Daca optiunea
Extindere introducere punct este activa, functiile din
aceasta bara de instrumente sunt disponibile in linia de
dialog si in meniul contextual. Daca optiunea Extindere
introducere punct nu este activa, functiile pot fi gasite in
bara de instrumente; ele devin active doar in momentul in
care trebuie sa introduceti un punct – dupa selectarea unei
functii de creare elemente, de exemplu.
Icon Puncte specifice Utilizare
Punct global Gaseste un punct pe baza coordonatelor lui.
Punct delta Gaseste un punct pe baza distantei pe directia X relativ la ultimul punct
introdus.
Punct delta Gaseste un punct pe baza distantei pe directia Y relativ la ultimul punct
introdus.
Punct delta Gaseste un punct pe baza distantei pe directia Z relativ la ultimul punct
introdus.
Punct prin Pozitioneaza un punct la o distanta specifica si sub un anumit unghi fata de
unghi/lungime ultimul punct.
Punct de referinta Pozitioneaza un punct pe un element la o distanta specifica fata de alt punct
(de referinta). Punctul de referinta este afisat ca simbol de directie si este
pozitionat la unul din capetele elementului indicat, care este cel mai apropiat
de punctul pe care ati facut click. Distanta intre punctul de referinta si punctul
selectat este afisata in linia de dialog.
Punct impartire Imparte o linie sau un element indicat intr-un numar de segmente. Punctele de
impartire pot fi selectate prin click pe ele sau prin introducerea unui numar in
linia de dialog.
Punct intersectie Gaseste punctul de intersectie a doua elemente.
Punct de mijloc Gaseste punctul de mijloc pe un element.
Sector de cerc Gaseste un punct obtinut prin intersectia a doua cercuri introduse.
Icon Puncte specifice Utilizare
Punct pe perpendiculara Gaseste un punct pe un element care este obtinut prin trasarea unei
perpendiculare dintr-un punct oarecare pe acest element.
Definitii punct simbol Daca utilizati functiile Impartire element, Pichetare element sau
Perpendiculara prin pichet (in modulul Plan situatie), puteti face setari
aditionale in Asistent punct.
Creare automata Activare/dezactivare detectie automata a conturului inchis.
geometrie
Optiuni introducere Deschide o fereastra de dialog unde faceti setarile pentru simboluri puncte
punct specifice si Extindere introducere punct.
Functiuni suma Activeaza Functiuni suma (deschide/inchide “parantezele”).

Utilizarea instrumentelor de ajutor

Cand introduceti elemente liniare (un perete sau o linie, de
exemplu), puteti sa le construiti liber sau puteti restrictiona
directia in care desenati la un unghi specific. Puteti selecta
una din metodele disponibile din bara de instrumente
dinamice dupa ce pozitionati primul punct.
Puteti sa desenati sub unghi drept sau sa setati un unghi

oarecare. Setarea curenta pentru unghiul sistemului este
luata in considerare.
Nota: Daca ati ales introducerea sub un unghi oarecare,
aceasta setare va avea prioritate fata de orice setare pentru
cautare puncte specifice. Doar punctele de pe elemente
pozitionate sub unghiul specificat in bara de Instrumente
dinamice vor fi detectate.
Puteti folosi urmatoarele optiuni din bara de Instrumente

dinamice pentru a introduce elemente pe o anumita
directie sau sub un anumit unghi:
Icon Functie Utilizare

Introducere normala linie Liniile pot fi desenate sub orice unghi. Aceasta este setarea implicita.
Introducere in unghi Linia poate fi introdusa numai sub unghi drept (fata de unghiul sistemului).
drept
Introducere sub unghi Linia poate fi introdusa numai sub unghiul specificat.
oarecare
45.00 Unghi delta Aici definiti unghiul sub care vor fi introduse elementele.
Functiuni suma
Cu Functiuni suma puteti introduce puncte si elemente
folosind coordonate relative la puncte existente. Puteti
utiliza Functiuni suma pentru a selecta mai multe elemente.
Utilizarea Functiuni suma pentru a introduce puncte
Nota: Daca ati activat Extindere introducere punct, puteti

introduce puncte indicand punctul initial si introducand
Puncte delta in linia de dialog.
• Activati functia cu Functiuni suma din bara de
Sugestie: Puteti instrumente Asistent punct.
deschide/inchide • Faceti click pe un punct de referinta.
functiuni suma facand Un marker apare pe punctul respectiv.
click dreapta in spatiul
• Introduceti coordonatele relative astfel incat sa rezulte
de lucru.
punctul de introducere.
• Apasati Functiuni suma pentru a inchide functia.
Utilizarea Functiuni suma pentru a selecta elemente

• Activati functia cu Functiuni suma din bara de
instrumente Asistent filtru.
• Faceti click pe elemente si/sau deschideti ferestre de
selectie.
• Apasati Functiuni suma pentru a inchide functia.
Introducere polilinii
Introducerea generala a poliliniilor este folosita la
desenarea poliliniilor si a conturului suprafetelor. Este
utilizata de multe functii Allplan 2004, de exemplu la
introducerea hasurii, aplicarea umpluturii sau introducerea
unei camere.
Puteti introduce polilinia cu ajutorul mouse-ului folosind
Sugestie: Cea mai
instrumentele de ajutor din bara de Instrumente dinamice
simpla metoda este
sau puteti utiliza un contur sau un element existent.
desenarea unui
dreptunghi prin
introducerea a doua Reguli de baza la introducerea poliliniilor
puncte diagonal opuse
urmata de actionarea • Daca introduceti doua puncte si apasati ESC se creeaza
tastei ESC. automat un dreptunghi.
• Poliliniile care trebuie inchise (ex., in cazul hasurii), se
inchid automat daca apasati tasta ESC sau cand ultimul
punct coincide cu primul punct introdus.
• Cand faceti click pe un element, puteti defini un punct
pe element sau puteti folosi intregul element.
In Optiuni din Instrumente dinamice faceti setari
aditionale.
• Puteti crea suprafete compuse din orice numar de
suprafete daca alegeti Multi din bara de Instrumente
dinamice si folositi apoi Plus si Minus pentru ca
suprafata sa fie adaugata sau scoasa din suprafata
totala.
• Cu Contur automat selectati rapid un contur inchis.
Aplicare hasuri, motive si umpluturi

Puteti aplica hasuri, motive sau umpluturi pe suprafete
pentru a defini materiale sau a evidentia suprafetele.
Catalogul de stiluri de hasura si motiv care se instaleaza
odata cu Allplan 2004 include o gama larga de tipuri de
hasuri si motive. Totusi puteti sa definiti propriile tipuri de
hasuri si motive (faceti click pe Definitii in meniul Extras)
sau sa le modificati pe cele existente. Conturul suprafetelor
de motiv, hasura, umplutura poate fi afisat in constructie
de ajutor daca activati optiunea corespunzatoare in
Reprezentare pe ecran.
Urmatoarele functii sunt disponibile pentru introducerea

suprafetelor:

Hasura Cu aceasta functie aplicati suprafete de hasura.
Motiv Cu aceasta functie aplicati suprafete de motiv
Umplutura Cu aceasta functie aplicati suprafete de umplutura.
Suprafata pixel Cu aceasta functie aplicati suprafete pixel.

Urmatoarele functii sunt disponibile pentru modificarea

suprafetelor:

Modificare suprafete, Cu aceasta functie adaugati/stergeti suprafete de hasura, motiv, umplutura,
suprafete-AR suprafete pixel sau elemente de arhitectura (planseu, camera, pardoseala,
plafon, invelitoare).
Despartire suprafete, Cu aceasta functie despartiti suprafete de hasura, motiv, umplutura, suprafete
elemente arhitectura pixel sau elemente de arhitectura (planseu, camera, pardoseala, plafon,
invelitoare) in doua parti.
Unire suprafete, Cu aceasta functie uniti doua suprafete de hasura, motiv, umplutura, suprafete
elemente de arhitectura pixel sau elemente de arhitectura (planseu, camera, pardoseala, plafon,
invelitoare) pentru a obtine un singur element.
Conversie suprafete Cu aceasta functie convertiti elemente de suprafata (hasuri, motive, umpluturi
sau suprafete pixel) in elemente de suprafata de alt tip. Puteti utiliza aceasta
functie si pentru a modifica proprietatile unui element de suprafata.
Modificare puncte Cu aceasta functie modificati conturul suprafetelor.
Hasura si scara de referinta

De fiecare data cand aplicati o hasura puteti specifica daca
distanta dintre liniile de hasura va ramane constanta sau se
va modifica in mod dinamic in functie de scara de referinta.
Aceasta inseamna ca puteti sa faceti distinctia intre hasura
folosita pentru afisarea obiectelor reale si hasura simbolica,
de exemplu hasura de beton. Spatiile intre liniile hasurii
apar mai mari sau mai mici in functie de scara de referinta.
Hasura simbolica, pe de alta parte, ar trebui sa aiba spatiu
constant intre linii indiferent de scara de referinta.
Aceasta setare poate fi facuta in doua locuri
• In proprietatile hasurii, cand creati o suprafata de
hasura: aici specificati daca distanta intre linii se
adapteaza la scara daca ramane constanta, indiferent de
scara.
• In Definitii hasura: aici specificati distanta intre liniile

hasurii (pentru setarea Adaptare scara de referinta in
plan) si scara de referinta pentru calculul distantei intre
linii.
Nota: Cand modificati definitiile unei hasuri, toate suprafetele in

care ati introdus hasura sunt de asemenea modificate.
Setarea ‘Identica in plan’

Daca ati activat optiunea Identica in plan, distanta intre
liniile hasurii ramane aceeasi in desen, indiferent de scara.
Aceasta setare se aplica elementelor cum ar fi peretii daca
ati introdus valoarea 1 in Scara de referinta pentru
calculul distantei dintre linii din definitiile stilului de
hasura utilizat.
Dar afisarea stilurilor de hasura in desen difera de afisarea
din plan. Afisarea din planuri este cea care conteaza.
Afisare in planul de plotare

Distanta intre liniile hasurii este aceeasi la 1:50 si la 1:100
dar numarul de linii se dubleaza. Aceasta distanta este
definita de valoarea introdusa in definitia hasurii, indiferent
de factorul de scara.
Afisare in desen
Deoarece numarul de linii ale hasurii se dubleaza,
reprezentarea in desen se modifica asociativ cu scara de
referinta.
Setarea ‘Adaptare scara de referinta in plan’

Daca ati activat aceasta setare, distanta intre liniile hasurii
se modifica asociativ cu scara de referinta. Aceasta setare se
aplica elementelor cum ar fi peretii daca ati introdus o
valoare mai mare de 1 in Scara de referinta pentru calculul
distantei intre linii in definitiile hasurii utilizate.
Dar reprezentarea hasurii in planurile de plotare este
diferita de cea in desene. Reprezentarea in plan este
importanta.
Afisarea in plan
Distanta dintre liniile de hasura este la scara 1:50 de doua
ori mai mare decat la 1:100 dar numarul de linii ramane
constant. Aceasta distanta este definita de valoarea
Distanta linii introdusa in definitii hasura si de scara de
referinta.
Exemplu: Utilizati hasura numarul 1 cu urmatoarele setari:

distanta linii 3mm si scara de referinta pentru calculul
distantei intre linii 1:100. Aceasta hasura este creata in
desen cu optiunea Adaptare scara de referinta in plan
activa, si este pozitionata in planul de plotare la scara 1:50.
Distanta intre liniile hasurii in planul de plotare este
calculata dupa urmatoarea formula: Distanta linii (din
defintii): scara de referinta x scara planului; adica in acest
caz: 3mm : 1/100 x 1/50 = 6mm. La scara 1:100 in planul de
plotare, distanta intre linii este de 3mm.
Afisarea in desen
Deoarece numarul de linii de hasura ramane constant,
reprezentarea in desen nu se modifica atunci cand setati o
alta scara de referinta.
Motiv si scara de referinta

Dimensiunile unui motiv sau sau a unui element de motiv si
reprezentarea acestuia la scari diferite de referinta depind
de trei factori:
• Inaltimea si latimea unui element motiv. Aceste valori se
stabilesc din definitii motiv (din Extras – Definitii –
Motiv).
• Optiunile Adaptare scara de referinta in plan si Nu se
modifica la plotare. Faceti aceste setari in parametrii
motivului (functia Motiv - Proprietati).
• Factor latime si factor inaltime pentru motiv. Aceste

valori se seteaza in parametrii motivului.
Setarea ‘Nu se modifica la plotare’

Daca ati ales optiunea Nu se modifica la plotare,
dimensiunile elementelor motivului raman aceleasi in
planul de plotare, indiferent de scara.
Dar reprezentarea motivelor in plan difera de cea in desen.
Conteaza reprezentarea in planul de plotare.
Reprezentarea in plan
Dimensiunile elementelor motivului sunt aceleasi la 1:50 si
la 1:100 dar numarul de elemente ale motivului se
dubleaza. Factor latime si factor inaltime sunt definite in
proprietati motiv.
Exemplu: Utilizati motivul 301 iar inaltimea motivului ar

trebui sa fie de 10 mm in planul de plotare. Motivul 301 are
inaltimea de 100 mm in definitii motiv. Astfel, trebuie sa
introduceti un factor de 0.10 in parametrii motivului
(inaltime motiv x factor = inaltimea motivului in planul de
plotare). Acum elementul motiv este afisat cu inaltimea de
10 mm (100 mm x 0.10), indiferent de scara setata.
Afisarea in desen
Deoarece numarul elementelor de motiv se dubleaza,
reprezentarea motivului in desen se modifica asociativ cu
scara de referinta.
Setarea ‘Adaptare scara de referinta in plan’

Daca ati activat optiunea Adaptare scara de referinta in
plan, dimensiunea elementelor de motiv in planul de
plotare se modifica asociativ cu scara. Aceasta setare se
aplica elementelor cum ar fi peretii.
Dar reprezentarea motivelor in plan difera de cea in desen.
Conteaza reprezentarea in planul de plotare.
Afisarea in planul de plotare

Marimea elementelor de motiv este la 1:50 de doua ori mai
mare decat la 1:100 dar numarul elementelor de motiv este
constant. Dimensiunile unui singur element de motiv
depind de urmatoarele setari: valorile si factor inaltime
/latime din proprietatile motivului si scara din planul de
plotare.
Exemplu: Utilizati motivul 301 iar inaltimea motivului ar

trebui sa fie de 10 mm in planul de plotare. Motivul 301 are
inaltimea de 100 mm in definitii motiv. Astfel, trebuie sa
introduceti un factor de 10 in parametrii motivului
(inaltimea elementului de motiv in plan = inaltime motiv
din defintii x factor x scara din plan). La o scara de 1:100,
din aceste valori rezulta o inaltime de 10mm (100mm x 10
x 1/100); la scara 1:50, inaltimea este de 20mm.
Afisarea in desen
Deoarece numarul elementelor de motiv ramane constant,
reprezentarea motivului in desen nu se modifica daca setati
o alta scara de referinta.
Lucrul eficient folosind biblioteci, favorite si

stiluri
Setari implicite
Puteti salva si citi setarile sau valorile utilizate frecvent in
ferestrele de dialog. De exemplu, puteti salva valori pentru
grosimi de perete in caseta de dialog Perete.
Faceti click pe pentru a adauga o valoare noua.

Faceti click pe pentru a sterge o valoare.
Introduceti o valoare si faceti click pe pentru a cauta
grosimea specificata in lista.
Salvare elemente ca favorite

Puteti defini elementele utilizate in mod frecvent ca
elemente standard si le puteti salva intr-o biblioteca de
elemente specifice. Aceasta operatie este utila mai ales daca
lucrati intr-o echipa. Aceste elemente standard sunt
accesibile imediat si se reduce si riscul de erori.
Puteti salva pereti, usi sau ferestre ca stiluri. Puteti salva
chiar si liniile de cota ca stiluri. Trebuie doar sa faceti click
pe din partea din stanga jos a ferestrei de dialog cu
proprietatile elementelor. Exemplul de mai jos arata
fereastra de proprietati pentru o deschidere in planseu.
Nota: Se salveaza si layer-ul actual. Daca stilurile sunt citite

mai tarziu, acest layer va deveni automat layer-ul actual..
Faceti click pe pentru a salva elementele standard.
Fisierele favorite primesc o extensie specifica elementului
care este salvat.
Faceti click pe pentru citirea elementelor standard.
Utilizarea simbolurilor
Un simbol este de fapt un fisier care poate sa contina
oricate elemente de desen. Simbolurile pot fi folosite in
mod repetat intr-un desen. Marimea unui simbol este
practic nelimitata. Se pot salva chiar si desene intregi.
Urmatoarele functii din bara de instrumente Standard se
utilizeaza pentru salvare/citire simboluri:
Citire date din catalog
Introducere date in catalog
Allplan 2004 se instaleaza cu un set de simboluri de baza.
Totusi, va puteti crea propriile simboluri sau cumpara
cataloage de simboluri.
Simbolurile va ofera urmatoarele avantaje:

• Puteti crea o biblioteca de simboluri care sa contina
elementele utilizate in mod frecvent. In loc sa desenati
elementul de la inceput de fiecare data, veti activa doar
simbolul din fisierul de simboluri.
• Simbolurile sunt plasate ca o entitate. Aceasta inseamna
ca pot fi accesate (click cu butonul din mijloc si cel stang
al mouse-ului) si modificate ca o singura entitate. De
asemenea puteti modifica separat fiecare element.
• In afara de cataloagele create de utilizator puteti accesa
si cataloagele de simboluri oferite de Nemetschek. O
serie de simboluri oferite aici vor fi afisate la diferite
niveluri de detaliu in functie de scara setata.
Simbolurile se adapteaza automat la scara de referinta.
Daca acestea contin text, puteti sa adaptati textul la scara
dorita.
Utilizarea macro-urilor
Un macro este un simbol inteligent care isi schimba dinamic
aspectul in functie de scara de referinta si de vedere. Este
compus din mai multe folii. O folie poate contine
reprezentarea elementului in 2D, in timp ce alta folie poate
contine reprezentarea 3D a aceluiasi element. In acelasi
timp o alta folie poate sa contina o reprezentare simpla
pentru scara 1:100, iar o alta o reprezentare complexa a
aceluiasi obiect pentru scara 1:10.
Din aceasta cauza, un macro poate sa aiba o structura
simpla sau foarte complexa.
Reprezentare Reprezentare Reprezentare

la scara 1:200 la scara 1:100 in izometrii
Proprietatile Macro-urilor
• Macrourile ocupa mai putin spatiu in fisiere. Odata ce ati
pozitionat un un macro, toate repartitiile lui din desen
sunt simple referinte la macroul initial. Din aceasta
cauza, este ocupat pe disc doar spatiul necesar unei
singure repartitii (spre deosebire de simboluri).
• Daca utilizati Modificare parametru reprezentare
pentru a modifica o repartitie a unui macro, se modifica
automat toate repartitiile macro-ului din acelasi desen.
• Dupa pozitionarea macro-ului in desen, acesta nu mai
face referinta la macroul salvat in catalog. Aceasta
inseamna ca daca suprascrieti un macro in catalog cu alt
macro, nu vor fi afectate repartitiile macro-ului original
care au fost deja pozitionate. Daca aveti modulul Macro
puteti folosi
Actualizare macro din catalog pentru a actualiza
repartitiile macro-ului.
• Puteti inlocui toate repartitiile aceluiasi macro sau o
singura repartitie.
• Daca aveti modulul Macro puteti distribui atribute
macro-urilor. Acestea pot fi apoi evaluate in liste.
Componentele macro-ului
Un macro poate cuprinde elemente de desen bi- si
tridimensionale. Allplan 2004 utilizeaza definitiile si
atribuirea foliilor individuale pentru a forma un macro care
sa contina reprezentari la diferite scari si in moduri diferite
de vedere. Pozitia exacta a foliilor este pastrata chiar si in
cazul redimensionarii macrou-lui. Acest lucru este posibil
prin stabilirea unui punct de referinta al macro-ului si a
unor asa numite puncte de referinta.
Cand se construieste un macro, se pot defini zone ale
obiectelor ca fiind deformabile dinamic sau statice. Un
exemplu bun este tamplaria unei ferestre a carei sectiune
ramane constanta - spre deosebire de suprafata de geam a
carei inaltime si latime trebuie sa fie variabile.
Reprezentare 3D
Reprezentare 2D de la scara 1:1 la 1:99

Aceasta reprezentare consta in 2 folii:
una pentru profilele ale caror sectiune
va ramane constanta si una pentru suprafata
de geam care se va redimensiona.
Reprezentare 2D de la scara 1:100 la 1:500
Abordare generala in definirea Macro-urilor

Urmati pasii pentru definirea unui macro
1 Desenati toate elementele care vor constitui macro-ul.
Daca macro-ul urmeaza sa contina mai multe folii
congruente pentru diferite scari de referinta si / sau
vederi, asezati elementele unele langa altele in desen;
acest lucru va usura procesul de selectare a foliilor si de
pozitionare a punctelor de referinta.
2 Selectati functia Macro (meniul Creare Æ Module

aditionale Æ Macro), selectati catalogul in care va fi
salvat macro-ul, introduceti un nume si atribuiti
parametrii.
3 Selectati elementele ce vor fi plasate in prima folie a
macro-ului.
Folia 1
4 Definiti celelalte folii.

Fiecare suprafata care are nevoie de o alta definitie
pentru deformare trebuie pozitionata intr-o folie
separata.
Folie 2 Folie 3
5 Definiti punctele de Min. Max.

Folositi Citire date din catalog (bara de instrumente
Standard) pentru a insera macro in spatiul de lucru.
Cale selectie date in Allplan 2004

Cand salvati sau cititi simboluri sau macro sau componente
standard sistemul va cere sa specificati calea pentru accesul
la fisierele corespunzatoare. Exemplul de mai jos reprezinta
fereastra de dialog care este afisata cand salvati un simbol.
Distinctia intre Birou, Privat si Proiect este foarte
importanta cand lucrati in retea. Totusi va puteti structura
datele si cand lucrati pe un post de lucru individual.
Director Semnificatie
Birou Fisierele din acest director sunt disponibile pentru toti
utilizatorii din retea. Folosind standardul biroului proiectele
din biroul dumneavoastra vor avea un aspect uniform.
Standardul biroului poate fi modificat doar de administratorul
sistemului.
Privat Fisierele din acest director sunt disponibile numai unui
utilizator specific.
Project Fisierele din acest director sunt disponibile intr-un anumit
proiect.
Extern Fisierele din aceasta cale sunt folosite doar pentru schimb de
date
Cale proprie Cand salvati sau cititi simboluri sau macro puteti defini
propria cale si le puteti salva sub un nume ales de dvs facand
click pe Introducere cale....
Manual Primii pasi 91
Capitolul 2: Primii pasi

Aceasta lectie cuprinde doua exercitii in care se utilizeaza
functii din urmatoarele module:
Constructii 2D
Text
Linie cota
Veti desena un cartus pe care il salvati ca simbol pentru
utilizarea lui ulterioara.
Veti desena un detaliu de balustrada care va cuprinde
cotarea elementelor si hasurare.
La sfarsitul lectiei gasiti raspunsuri la cateva probleme
frecvent intalnite.
92 Primii pasi Allplan 2004
Setari preliminare pentru exercitiile 1 si 2

Exercitiile 1 si 2 prezinta functiile de constructie 2D din
Allplan 2004.
Problemele legate de organizarea proiectului nu sunt
explicate in aceasta etapa. Totusi este necesara o minima
organizare.
Informatii detaliate despre organizarea proiectului gasiti in
capitolul 3.
Vom incepe cu efectuarea urmatoarelor setari.
Bara de instrumente dinamice este pozitionata in dreapta
jos in bara de statut (aceasta este setarea implicita). Faceti
variabila aceasta bara de instrumente.
Pentru ca bara de instrumente dinamice sa fie variabila

1 Din meniul Vedere, indicati Instrumente – Bara instrumente
dinamice.
2 Faceti click pe Instrumente dinamice variabile daca aceasta setare
nu a fost activata.
In acest tutorial vom utiliza Configuratia Arhitectura.

Astfel functiile va vor fi intotdeauna la indemana si veti
beneficia si de un spatiu de lucru mai mare.
Pentru a alege configuratia de arhitectura

• In meniul Vedere faceti click pe Configuratie standard si selectati
Configuratie Arhitectura.
In Navigator CAD in Modul general, selectati modulul

Constructii 2D.
Bara de instrumente Functiuni de baza ar trebui sa arate astfel:
Functiuni de baza
Flyout Constructii2D
Flyout Text
permanent)
(disponibile
Flyout Linii cota
Flyout Plotare planuri
Flyout Prelucrare
Navigator CAD
Constructii 2D
Flyout Creare
Flyout Creare II
Flyout Modificare
Sugestie: Toate flyout- Bara de instrumente Arhitectura cuprinde urmatoarele flyout-uri:

urile la care se face
referire in tutorial pot fi Flyout Planuri
gasite in "Anexa, Flyout Elemente arhitectura
Prezentare functii". Flyout Deschideri
Flyout Camere
Flyout Scari
Flyout Structuri acoperis
Flyout Modificare 3D
In tutorial se va lucra cu optiunea Extindere introducere

punct activa.
Pentru a activa Extindere introducere punct

• In meniul Extras gasiti optiunea Extindere introducere punct.
Activati aceasta optiune (in mod normal este activa implicit).
Va aparea un mesaj care confirma ca ati activat optiunea. Faceti

click pe OK.
In Allplan 2004 veti lucra cu desene. Desenele sunt

organizate in proiecte.
Daca nu ati creat inca un proiect, "proiectul nedenumit" –
sau 'privat' – este proiectul activ (programul va deschide
automat acest proiect) .
Acesta este proiectul in care vom lucra in acest exercitiu.
Pentru a selecta un proiect
1 Din meniul Fisier selectati Deschidere proiect.
2 Faceti click pe proiectul < > si apasati OK pentru a confirma.
Desenele
In Allplan 2004, procesul de creare a elementelor are loc in
desene. Acestea sunt echivalentul foitelor de calc utilizate
in proiectarea traditionala. Veti utiliza desene pentru a da
proiectelor o structura. In termeni IT, un desen este un fisier
stocat pe hard disk. Puteti afisa simultan si prelucra 40 de
desene – cu alte cuvinte, puteti avea mai multe fisiere
deschise in acelasi timp. Un proiect poate contine pana la
6000 de desene. Cand lucrati fara layere, elementele
individuale de constructie (pereti, scari, descrieri etc.) pot fi
introduse pe desene separate si suprapuse ca niste foi de
calc.
Desen 6000
Desen 150
Desen 15
Desen 3
Desen 2
Desen 1
Pentru a putea prelucra desene, acestea trebuie sa fie

active. Activarea desenelor se face in Deschidere si activare.
Statutul desenelor
Prin modificarea statutului desenelor alegeti desenul in care
doriti sa lucrati si desenele care vor fi actve/pasive in
fundal.
Urmatoarea ilustratie arata tipurile de desen. Explicatia este
data in tabel.
Numar Statut desen Explicatie

1 Desen activ Acesta este desenul in care introduceti elemente. Trebuie sa existe
intotdeauna un desen activ.
2 Desen activ in fundal Elementele din acest desen sunt vizibile si pot fi modificate. Puteti
deschide pana la 40 de desene active/pasive in fundal.
3 Desen pasiv in fundal Elementele dintr-un desen pasiv sunt vizibile, dar nu pot fi
modificate. In Optiuni generale puteti alege culoarea cu care
vor fi afisate elementele din desene pasive. Desenele goale nu pot fi
pasive in fundal.
4 Desen neselectionat Elementele din desenele neselectionate nu sunt vizibile pe ecran.
5 Desen gol Desenele goale nu au iconul de tip de date.
Informatii despre desenul activ

Pentru a obtine informatii despre desenul curent, faceti
click dreapta in spatiul de lucru si selectati din meniul
contextual Proprietati desen. Se va deschide o fereastra
care contine informatii despre desen.
Informatie Semnificatie
Memorie ocupata Arata cat din memoria rezervata pentru un desen a
fost deja alocata (in procente).
Numar desen Aici este afisat numarul desenului. Numarul este afisat
si in bara de titlu a ferestrei aplicatiei.
Tip desen Este afisat tipul desenului. Acesta corespunde cu
iconul de tip de date afisat in bara de statut.
Marime maxima Maximum de memorie disponibila pentru desen este
desene afisat in Kbyte.
Valori minime/maxime Aici sunt afisate coordonatele maxime si minime din
in desen desen.
Pentru exercitiile din aceasta lectie veti folosi desene goale.

Pentru inceput trebuie sa le dati un nume. Acum vom
deschide un desen.
Denumirea si selectarea desenelor

1 Faceti click pe Deschidere si activare (bara de instrumente
Standard)
2 Faceti click dreapta pe desenul cu numarul 1 si selectati
Redenumire din meniul contextual.
3 Introduceti denumirea Cartus si apasati ENTER pentru a confirma.
4 Denumiti Detaliu balustrada urmatorul desen gol.

5 Faceti dublu-click pe 1 Cartus pentru a-l activa. Toate celelalte
desene vor fi automat dezactivate.
Exercitiul 1: Cartus
In acest exercitiu veti crea un cartus si il veti eticheta.
Balustrada, detaliu
Veti folosi functiile din Constructii 2D si Text din

Modul general.
Nota: Exista si alte moduri de creare si etichetare cartuse.
In modulul Paginare desene gasiti functia

Descriere; cu ajutorul acestei functii puteti alege unul din
cartusele existente. Un exemplu de creare a unui cartus ca
stil descriere veti gasi in "Capitolul 10: Plotare planuri".
Desenarea cartusului
Functii: Obiectiv:
Scara referinta
Dreptunghi
Paralele la elemente
Stergere element
intre 2 intersectii
Stergere
Modificare
proprietati format
In prima parte a exercitiului veti desena structura cartusului
cu ajutorul functiilor din Constructii 2D.

Folositi flyout-ul Constructii 2D din Functiuni de baza.
Fiecare modul are propriul set de setari standard;
acestea pot fi accesate si configurate in Optiuni.
Aceste setari influenteaza modul de utilizare a unor
functii.
Selectati mai intai unitatea de masura pentru valorile pe

care le veti introduce. Vom folosi “mm” pentru acest
exercitiu.
Pentru a alege unitatea
1 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) si alegeti
Optiuni generale.
Sugestie: Unitatea de
masura poate fi setata si
in bara statut: faceti
click in caseta de langa
Lungime si selectati
'mm' pentru acest
exercitiu. 2 In pagina Unitati , alegeti mm in Dimensiuni pentru lungimi.
3 Apasati OK pentru a confirma setarile.
Inainte de a incepe lucrul, trebuie sa setati scara de

referinta.
Cartusul va fi desenat la scara 1:1.
Pentru a seta scara de referinta
1 In meniul Vedere faceti click pe Scara de referinta.
2 Alegeti 1.00 in fereastra de dialog Scara.
Casete de dialog definite de utilizator

In aceste casete din Allplan 2004 puteti introduce orice
valoare in plus fata de cele prezentate in lista.
Aceasta optiune este fixa: introduceti o valoare de
la tastatura si apasati ENTER. Valoarea este setata
fara sa fie adaugata in lista.
Daca faceti click pe acest simbol si introduceti o
valoare (apasati ENTER pentru a confirma)
adaugati valoarea in lista.
Daca selectati o valoare din lista si apasati acest
simbol, valoarea va fi stearsa.
Puteti sterge doar valorile pe care le-ati definit.
Desenati conturul exterior al cartusului.

Pentru a desena conturul ca dreptunghi
1 Faceti click pe Dreptunghi (flyout Constructii).
2 Pozitionati punctul de plecare in spatiul de lucru.
3 Punctul diagonalei / lungime
Introduceti 170 ca valoare pentru lungime.
Apasati tasta TAB si introduceti 155 pentru latime.
Apasati ENTER pentru a confirma.
Dreptunghiul este desenat.
4 Apasati Regenerare tot ecranul (in partea de jos a ecranului).
Sugestie: Ati facut o

introducere gresita?
Creati liniile din interior ca paralele la liniile de contur.
Faceti click pe
Anulare. Puteti anula Pentru a trasa liniile interioare
toti pasii facuti de la
1 Faceti click pe Paralele la elemente (flyout Constructii).
ultima salvare.
2 Alegeti un element
Faceti click pe linia de jos.
3 Prin punct /distanta

Introduceti 20 pentru distanta si apasati ENTER pentru a confirma.
4 Indicati sensul de repartitie
Faceti click in interiorul dreptunghiului.
5 Numar: 1.
6 Prin punct / distanta: 10;
Numar: 4.
Numar: 1.
Numar: 1.
Numar: 3.
10 Apasati ESC pentru a iesi din functie.
11 Pentru a desena paralelele verticale, faceti click din nou pe
Paralele la elemente.
12 Faceti click pe linia din stanga si creati doua paralele – una la
distanta de 15 si cealalta la 120.
12
Apoi stergeti liniile de care nu aveti nevoie.

Pentru a sterge linii sau segmente de linie
1 Faceti click pe Stergere element intre 2 intersectii (flyout
Constructii) si stergeti segmentele verticale de care nu aveti nevoie.
2 Faceti click pe Stergere (flyout Prelucrare) si stergeti linia
verticala din stanga.
3 Faceti click pe Stergere element intre 2 intersectii si stergeti
segmentele orizontale de care nu aveti nevoie.
1 1
2 1
3
Marginile cartusului trebuie sa iasa in evidenta.

Pentru a modifica grosimea creionului
1 Faceti click pe Modificare proprietati format (flyout Prelucrare).
Sugestie: Alte functii de
prelucrare sunt
disponibile si in meniul
contextual (click dreapta
pe element).
Nici o alta functie nu
trebuie sa fie activa
cand alegeti in acest
mod functiile.
2 Bifati caseta Grosime, selectati creionul 3 - 0.50 si apasati OK

pentru a confirma.
3 Faceti click pe rand pe cele patru laturi ale dreptunghiului.
Pentru a vizualiza elementele cu grosimea reala a liniei, optiunea
Grosimea liniei trebuie sa fie activa in Reprezentare pe ecran (bara
de instrumente Standard)
Desenul ar trebui sa arate astfel:
Introducerea textului
Functii: Obiectiv:
Text orizontal
Punct de mijloc
Coordonata X Balustrada, detaliu
(Punct Delta)
Coordonata Y
(Punct Delta)
Copiere
Modificare text
Disociere bloc text
Modificare parametri
text
In urmatoarea parte a exercitiiului veti introduce text in
cartus folosind functiile din modulul Text.

Utilizati flyout-ul Text din Functiuni de baza.
Introduceti descrierea continutului planului.
Pentru a introduce un text centrat
Â In Navigator CAD treceti in modulul Text.
1 Alegeti Text orizontal (flyout Text).
Punctul initial al textului se va afla exact in centrul dreptunghiului
mic – cu alte cuvinte, punctul de mijloc al diagonalei imaginare.
2 Faceti click dreapta in spatiul de lucru, selectati
Punct de mijloc din meniul contextual (Asistent punct) si faceti
click pe punctele de capat ale diagonalei.
Balustrada, detaliu
3
3 Ca text introduceti Balustrada, detaliu

4 Introduceti parametrii:
Punct de plecare text – centru.
Inaltime text: 5.0
Latimea textului se modifica dinamic in conformitate cu raportul
inaltime/latime setat (in acest exemplu: 1.00).
Font: 8 (Isonorm DIN 6776).
5 Click OK sau apasati CTRL+ENTER.
Functia Text orizontal ramane activa.
Introduceti titlul proiectului in urmatorul camp. Va fi aliniat

la stanga si vom introduce text in bloc. Pentru a introduce
text in bloc, trebuie sa specificam o valoare pentru distanta

intre randuri.
Text in bloc:
Cand este activ Text in bloc liniile introduse vor
alcatui un paragraf de text. Liniile individuale de text
din paragraf isi vor pastra spatiul initial dintre ele
indiferent de scara de referinta. Liniile din paragraf pot
fi manipulate ca o singura entitate.
Pentru a sterge un rand din bloc, folositi Stergere
rand text.
Disociere bloc text disociaza blocul in randuri de text
individuale.
Avans la linia urmatoare:
Distanta dintre linii are la baza o valoare introdusa in
campul Modificarea inaltimii randului multiplicata cu
Inaltimea textului. La fiecare confirmare prin apasarea
tastei ENTER programul trece in mod automat la linia
urmatoare.
Cautare puncte si introducerea distantelor in Extindere
introducere punct:
Pentru a pozitiona corect textul, folositi Introducere
punct si introduceti valoarea pentru distanta. Aceasta
caracteristica a optiunii Extindere introducere punct
este foarte utila in cazul in care doriti sa pozitionati un
punct relativ la un punct existent.
Pentru a introduce text in bloc pe baza unei distante si

folosind “cautare puncte”
Sugestie: Puteti folosi Â Functia Text orizontal este inca activa.
pentru a salva Vom defini punctul de inceput al textului utilizand facilitatea
Cautare puncte si introducere distanta.
combinatii de setari
pentru text ca stiluri: 1 Indicati punctul in cartus ca in imaginea de mai jos.
Folositi pentru a Nu faceti click pe punct! (doar pozitionati cursorul deasupra
introduce o denumire in punctului)
lista si setati parametrii Acesta va servi drept punct de referinta pentru introducerea
corespunzatori. punctului initial al textului. Punctul este afisat sub forma unui mic
simbol.
Pentru a indica faptul ca introducerile pentru si sunt relative
la punctul selectat de program, casetele de introducere date pentru
Coordonata X si Coordonata Y sunt marcate cu culoarea
galben in linia de dialog.
Balustrada, detaliu
1
Constructia unui grup de

locuinte cu garaj la parter
2 In linia de dialog introduceti valoarea 30 pentru dX, apasati

tasta TAB, introduceti o valoarea de -5 pentru dY si apasati
ENTER pentru a confirma.
3 Alegeti Punct plecare text
stanga sus in fereastra de dialog.
4 Introduceti textul:
Constructia unui grup de locuinte[ENTER]
cu garaj la parter
5 Apasati CTRL+ENTER sau faceti click pe OK pentru a finaliza

introducerea textului.
Introduceti un rand de text in partea dreapta a titlului si

copiati randul in campurile de dedesubt.
Pentru a introduce si a copia text
1 Faceti click pe Text orizontal (flyout Text).
2 Stabiliti punctul initial al textului:
a) Asezati cursorul pe coltul din stanga sus al dreptunghiului
(ca in imaginea de mai jos)
b) dX = 2, tasta TAB
c) dY = -2
d) Apasati ENTER pentru a pozitiona punctul.
3 Punct de plecare text stanga sus iar

Inaltime text 2.5.
Introduceti textul: Data.
4 Apasati OK pentu a confirma.

6 Faceti click-dreapta pe text si selectati Copiere din meniul
contextual.
7 De la punctul
Faceti click pe coltul din stanga sus al campului.
8 Introduceti valoarea 4 pentru numarul de copii si apasati ENTER
pentru a confirma.
9 Catre punctul
Faceti click pe punctul din stanga sus al campului de dedesubt.
7
9

Modificati textul cu ajutorul functiei Modificare Text.

Modificarea textului:
Textul poate fi modificat oricand. Astfel utilizati un text
standard pe care puteti sa il actualizati.
Pentru a prelucra text si a adauga un rand

1 Faceti click dreapta pe primul text si selectati Modificare text
din meniul contextual.
Apare o fereastra de dialog in care puteti face modificarile.
2 Dupa Data apasati ENTER pentru a trece pe randul urmator si
introduceti data:
XX. XX. 200X
Nota: Verificati ca Text in bloc sa fie activ pentru ca mai tarziu
sa puteti modifica randurile impreuna.
3 Apasati OK pentru a confirma.
4 Modificati si urmatoarele texte urmand instructiunile de la punctele
2 si 3.
Modificati textul pentru numarul plansei. Atribuiti-i alti

parametri. Inaltimea textului va fi de 5 mm iar latimea de 6
mm. Mai intai trebuie sa disociati blocul de text.
Definirea parametrilor textului:
Sunt disponibile 20 de fonturi Allplan, dar puteti sa
utilizati si fonturi TrueType.
Parametrii pentru Inaltime text si Latime text sunt
valori absolute. Aceasta inseamna ca textul va fi tiparit
cu dimensiunile setate indiferent de scara de referinta.
Pentru a modifica setarile pentru text

1 Faceti click dreapta pe blocul de text Numar plansa... si selectati
Disociere bloc text din meniul contextual.
Astfel disociati blocul de text si puteti modifica fiecare rand separat.
2 Apasati ESC pentru a inchide functia Disociere bloc.
3 Faceti click dreapta pe randul XXX si selectati Modificare
parametri text din meniul contextual.
4 Modificati urmatorii parametri:
Inaltime text: 5
Latime text: 6
5 Faceti click stanga pe XXX.

6 Completati cartusul folosind informatiile oferite mai jos.
Balustrada, detaliu
Salvarea si citirea cartusului ca simbol

Functii
Introducere date in catalog
Citire date din catalog
In ultima parte a exercitiului veti salva cartusul ca simbol in

catalog. Apoi veti invata cum se acceseaza acest simbol si
cum se pozitioneaza in desen.
Simboluri
Simbolurile sunt entitati de desen pe care le puteti
utiliza de cate ori aveti nevoie. Simbolurile se adapteaza
automat la scara desenului si pot fi manevrate ca o
singura entitate utilizand butonul din mijloc si cel stang
al mouse-ului in combinatie. Puteti modifica simboluri
si le puteti salva sub alt nume.
Puteti salva ca simbol un cartus, obiecte de mobilier etc.
Cataloage de simboluri
Simbolurile sunt grupate in cataloage. Fiecare sub-
director dintr-un catalog poate contine un numar mare
de simboluri. Folosind ProiectPilot puteti sa le copiati, sa
le stergeti sau sa le redenumiti.
Birou: Acest director contine cataloagele si sub-
directoarele din standardul biroului. Datele din acest
director sunt disponibile pentru tot biroul:
- Pe posturile individuale de lucru: pentru toate
proiectele,
- In retea: pentru toti utilizatorii din retea si in toate
proiectele. Doar administratorul de sistem poate
introduce si administra simbolurile.
Proiect: Cataloagele salvate in Proiect apartin unui
proiect specific si sunt disponibile doar in acesta.
Privat: Aceste cataloage apartin unui singur utilizator;
nu pot fi accesate de alti utilizatori din retea.
Introduceti cartusul ca simbol in catalog.

Pentru a introduce simboluri intr-un catalog
1 Faceti click pe Introducere date in catalog (bara de instrumente
Standard).
2 Cartusul va fi disponibil pentru tot biroul. In Cale, faceti click pe
Birou.
3 In Tip de date alegeti Text.
Sugestie: Puteti 4 Apasati OK pentru a confirma.

modifica punctul initial 5 Ce text trebuie salvati ca simbol-text?
al simbolului si cand il Cu butonul stang al mouse-ului deschideti o fereastra de selectie in
cititi din catalog. jurul cartusului. Acesta va fi afisat in culoare de selectie.
6 Punctul initial al textului simbol
Faceti click pe coltul din dreapta jos al cartusului. Acesta va fi
punctul care va fi agatat de cursor in momentul in care cartusul va
fi citit si pozitionat in desen.
7 In fereastra de dialog care apare, alegeti optiunea Simboluri fara

functii Snoop si apasati OK pentru a confirma.
8 Faceti click pe un rand liber din Fisier si introduceti o denumire
pentru director: Cartus.
(Daca alegeti o denumire care a fost deja atribuita, doar denumirea
este suprascrisa.)
9 Faceti click pe un rand liber in Introducere si introduceti o
denumire pentru simbol: Original.
(Daca alegeti o denumire care a fost deja atribuita, simbolul este
suprascris.)
10 Apasati ENTER pentru a termina.

Acum cititi simbolul din catalog si pozitionati-l intr-un

desen liber.
Pe langa simbolurile pe care le creati, veti utiliza aceasta

metoda pentru a citi si simboluri din cataloagele
Nemetschek.
Pentru a citi un simbol din catalog
Standard), deschideti un desen gol si deselectati desenul Cartus.
2 In meniul Vedere, faceti click pe Scara de referinta si alegeti 1
(1.000).
Alternativ, faceti click pe Scara in bara statut.
3 Faceti click pe Citire date din catalog (bara de instrumente
Standard).
4 In fereastra de dialog care apare, selectati calea Birou si tip de date
Texte.

Este afisata fereastra de dialog Iesire simbol.
Sugestie: Activati
Preview pentru a
vizualiza simbolul
inainte de a-l introduce.
6 Selectati Original din fisierul Cartus.

Sugestie: Utilizand
functiile din bara de 7 Apasati OK pentru a confirma.
Instrumente dinamice, Acum sunteti iar in spatiul de lucru. Simbolul este atasat de curson.
puteti modifica punctul
8 Pentru a pozitiona simbolul, faceti click in spatiul de lucru.
initial al simbolului si
orientarea. 9 Apasati ESC pentru a iesi din functie.
Puteti utiliza Asistent 10 Daca cartusul apare foarte mic pe ecran, faceti click pe
punct pentru a defini Regenerare tot ecranul.
punctul corect de
introducere in desen.
Exercitiul 2: Detaliu balustrada
Scopul urmatorului exercitiu este desenarea unui detaliu de

balustrada. Exemplul a fost ales deoarece implica utilizarea
celor mai importante functii de constructie si de modificare
din modulul Constructii 2D.
Desenarea unui detaliu de balustrada
Functii: Obiectiv:
Dreptunghi
Intersectarea a 2
elemente
Paralele la elemente
Stergere element
intre 2 intersectii
Linie
Coordonata X
Coordonata Y
Copie simetrica
Punct mijloc
Modificare puncte
Indoire linie
In acest exercitiu veti desena un detaliu de balustrada in

plan si doua sectiuni folosind functiile din Constructii 2D.
Faceti setarile preliminare.

Pentru a selecta un desen si a seta optiunile
Standard), activati desenul liber 2 "Balustrada" si inchideti toate
celelalte desene.
2 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) –Optiuni
generale.
In pagina Unitati setati Dimensiuni pentru lungimi in cm.
(Alternativ: faceti click langa Lungime in bara de statut si selectati
cm.)
3 In meniul Vedere alegeti Scara de referinta - 10.
(Alternativ: faceti click langa Scara in bara de statut si selectati
1:10).
Vom desena mai intai conturul.

Sugestie: Daca in linia +y
de dialog vi se cere sa Tineti cont in +α
introduceti dX dar permanenta de sistemul +x
dvs doriti sa introduceti de coordonate si de -x

-α
valoarea pe dY (sau directia de rotatie!
-y
vice versa), puteti folosi
tasta TAB pentru a trece
in urmatoarea caseta de
introducere. Pentru a vizualiza desenul corect, folositi functiile din
partea de jos a spatiului de lucru:
Regenerare tot ecranul Marire ecran

Definire zona imagine Micsorare ecran
Mutare ecran Regenerare ecran
Vom desena capatul peretelui si baza.

Pentru a desena linii si paralele la linii
1 Faceti click pe Linie (flyout Constructii).
Sugestie: Ati executat 2 Faceti click in spatiul de lucru.

gresit o operatie? 3 Introduceti valorile pe dX si dY dupa cum este indicat in imaginea
Puteti sa va intoarceti de mai jos.
cu cativa pasi in urma
apasand tasta ESC e dX = 15
pentru a parasi functia
curenta si facand click e dY = 25 e dY = -25
pe Anulare. Ç
e dX = 0
d
4 Apasati ESC pentru a finaliza desenarea.

5 Cu functia Paralele la elemente (flyout Constructii) desenati trei
paralele:
a) Distanta : 4 Numar: 1
b) Distanta: 2.5 Numar: 1
c) Distanta : 0.5 Numar: 1
Pe aceasta parte
gc
gb
ga

In urmatorul exercitiu vom extinde paralelele spre stanga si

spre dreapta.
Pentru a extinde linii
1 Alegeti functia Modificare distanta intre 2 puncte (flyout
Prelucrare).
2 Faceti click pe capatul din stanga al paralelei de jos.
Acesta este punctul de referinta.
Sugestie: Observati e
d
ordinea punctelor.
Primul punct este cel de
referinta.
3 Faceti click pe capatul din dreapta.
Distanta intre cele doua puncte este afisata .
4 Introduceti valoarea: 21.
h g
5 Pentru a prelungi linia spre stanga, faceti click mai intai pe capatul
din dreapta (= punct referinta).
6 Faceti click pe capatul din stanga.
7 Introduceti ca valoare noua pentru lungime: 29.
8 Prin aceeasi metoda prelungiti si celelalte linii.
Distanta catre dreapta: 23
Distanta catre stanga: 33
Veti desena acum linii perpendiculare. In bara de

Instrumente dinamice este disponibila o functie pentru
aceasta operatie.
Sugestie: In meniul Pentru a desena perpendiculare
Vedere in Instrumente
1 Faceti click pe Linie (flyout Constructii).
puteti alege daca Bara
de instrumente 2 Faceti click pe punctul de inceput al primei paralele.
dinamice este variabila 3 Alegeti Introducere in unghi drept (bara Instrumente
sau fixa in linia de dinamice).
dialog sau bara statut.
4 Introduceti pe dX: 0.
5 Faceti click pe un punct pentru a defini lungimea liniei.
g g
d d
6 Apasati tasta ESC pentru a termina desenarea liniei.

Functia Linie ramane activa.
7 Repetati pasii 2 - 6 pentru celalalt capat si apasati ESC pentru a iesi
din functie.
Acum veti desena o linie verticala in constructie de ajutor.

Aceasta linie va avea originea in mijlocul peretelui. Pentru a
alege mijlocul veti folosi functia Punct mijloc.
Constructie de ajutor
Constructiile de ajutor sunt elemente care nu se vor
tipari (afisate pe ecran intr-o culoare diferita) si pe care
le puteti utiliza ca ajutor in desenarea altor elemente.
Puteti schimba culoarea constructiilor de ajutor in
Optiuni generale.
Activati/dezactivati aceasta optiune apasand pe
Constructie ajutor inc/des din bara de instrumente
Format.
Pentru a desena o linie pe baza unui punct de mijloc

Â Functia Linie trebuie sa fie activa.
1 Din bara de instrumente Format, faceti click pe Constructie de
ajutor inc/des.
2 Faceti click dreapta pe linia de sus a peretelui si selectati Punct
mijloc din meniul contextual (Asistent punct).
Astfel punctul initial al constructiei de ajutor se va afla in mijlocul
liniei.
e
3 Apasati ENTER pentru a confirma punctul de inceput.

4 Faceti click pe Introducere sub unghi oarecare (bara
Instrumente dinamice).
5 Faceti click pe butonul Unghi delta din Instrumente dinamice si
alegeti 90°.
6 Pozitionati cursorul deasupra punctul de inceput al liniei pentru a
specifica directia de extindere a liniei.
7 Introduceti lungimea liniei: 95
8 Faceti click pe Constructie ajutor (bara de instrumente Format)
pentru a dezactiva optiunea.
9 Apasati ESC pentru a finaliza desenarea liniei.
Puteti folosi functia Dreptunghi pentru a crea

dreptunghiuri.
In urmatorul exercitiu nu veti mai desena dreptunghiul prin
diagonala (introducand un colt, lungimea si latimea), ci pe
baza unei linii de mijloc.
Pentru a introduce dreptunghiul prin linia de mijloc
1 Folositi Dreptunghi pentru a desena 3 dreptunghiuri prin
diagonala.
Lungime = 0.5
Punct inceput TAB
Lungime = -0.5 Latime = -3
TAB ENTER
Latime = -3
ENTER Punct inceput
Lungime = -6 TAB
Latime = -12 ENTER
2 Faceti click dreapta pe segmentul pe care doriti sa-l stergeti si

alegeti din meniul contextual Stergere element intre doua
intersectii.
3 Activati functia Dreptunghi pentru a desena un dreptunghi

pornind de la linia verticala. Linia desenata in constructie de ajutor
va servi drept linie de mijloc pentru dreptunghi. Are 84 cm lungime.
4 Selectati optiunea Introducere prin linia de mijloc (Instrumente
dinamice).
5 Alegeti punctul de inceput al liniei de mijloc.
6 Apasati TAB pentru a trece pe dY in linia de dialog si introduceti

lungimea: 84.
Apasati ENTER.
7 Introduceti semi-latimea dreptunghiului: 2.5.
Vom muta acum dreptunghiul si vom desena altul pentru

piesa de legatura – introducere prin punct de mijloc de
aceasta data.
Pentru a desena un dreptunghi prin punctul de mijloc
1 Faceti click pe Mutare (flyout Prelucrare).
2 Selectati dreptunghiul facand click pe el cu butonul din mijloc al
mouse-ului si apoi cu cel stang.
Nota: Daca faceti click cu butonul din mijloc si apoi cu cel stang se
selecteaza toate elementele apartinand aceluiasi segment.
3 De la punctul / dx
Faceti click pe un colt al dreptunghiului.
4 Introduceti urmatoarele valori in linia de dialog:
dX: 0 TAB
dY: 2 ENTER
5 Faceti click pe Dreptunghi
6 Alegeti Introducere prin punct de mijloc (Instrumente
dinamice).
6 Faceti click pe punctul care reprezinta centrul dreptunghiului ce va

fi desenat.
7 Introduceti dimensiunile:
Lungime: 3
Latime: 34
Pentru a crea forma profilului de imparire veti folosi

Modificare puncte (pentru a modifica forma
dreptunghiului de sus).
Modificare puncte
1 Faceti click pe Modificare puncte (flyout Prelucrare).
2 Care puncte vor fi modificate?
Faceti click pe punctul din stanga sus al dreptunghiului.
d f
e
Sugestie: Puteti face 3 In linia de dialog introduceti:

modificarea intr-un De la punctul / dx: 0
Catre dY: -5
singur pas:
dX = -3.5 4 Care puncte vor fi modificate?
dY = -5 Faceti click pe punct din nou si introduceti:
De la punctul / dx: -3.5
Catre dY: 0
Trebuie modificata reprezentarea piesei de legatura. Pentru

a afisa laturile verticale ale dreptunghiului cu linie
punctata, trebuie sa "taiati" laturile in doua segmente care
pot fi apoi modificate separat.
Pentru a imparti si a modifica segmente
Â In Navigator CAD selectati modulul Constructii 2D
1 Faceti click pe Impartire element cu element (flyout

Modificare).
2 Faceti click pe linia de sus a piesei de baza.
Punctele unde elementele vor fi taiate apar in constructie de ajutor.

4 Faceti click pe Modificare proprietati format (flyout Prelucrare).
5 Bifati Tip linie, selectati Linie nr. 2 si apasati OK pentru a confirma.
6 Ce trebuie modificat?
Faceti click pe cele trei linii pe care doriti sa le modificati.
Sugestie: Alternativ, 7 Apasati ESC pentru a finaliza.

alegeti functia din 8 Faceti click dreapta pe unul din segmentele de linie care trebuie
flyout Constructii. sterse si alegeti din meniul contextual Stergere element intre 2
intersectii.
9 Faceti click stanga si pe celelalte segmente de care nu mai aveti
nevoie.
Daca doriti sa pozitionati elemente pe baza unor

coordonate precise, optiunile variaza in functie de modul de
introducere puncte pe care l-ati selectat:
Pozitionarea punctelor si elementelor folosind Cautare
puncte si introducere distanta
Daca ati activat Extindere introducere punct, puteti
pozitiona puncte si elemente folosind coordonate
relative la puncte existente. Tot ce trebuie sa faceti este
sa indicati cu cursorul punctul existent si sa introduceti
distanta fata de punctul respectiv in linia de dialog.
Urmati instructiunile:
• Indicati punctul de referinta (fara sa faceti click pe
el). Programul detecteaza acest punct si il marcheaza cu
un mic simbol.
• Introduceti coordonatele relative pe , si In

linia de dialog (folositi tasta TAB pentru a trece dintr-o
caseta de introducere valori in alta).
• Apasati ENTER pentru a pozitiona punctul.
Sugestie: Daca faceti Pozitionarea punctelor/elementelor folosind Functiuni

click cu butonul drept al suma
mouse-ului in spatiul de Daca nu ati activat Extindere introducere punct, puteti
lucru se activeaza folosi Functiuni suma pentru a introduce si a pozitiona
Functiuni suma. puncte.
• Deschideti paranteza cu Functiuni suma.
• Faceti click pe un punct de referinta.
• Introduceti coordonatele relative dX si dY.
• Faceti click pe Functiuni suma pentru a inchide
paranteza.
dX
Punct pozitionat
dY
Punct referinta
Puteti utiliza Functiuni suma pentru a selecta mai multe

elemente din zone diferite, indiferent de modul de
introducere puncte ales.
Functiuni suma pentru selectia mai multor elemente si
zone
• Activati Functiuni suma.
• Selectati regiuni sau faceti click pe elemente.
• Pentru a deselecta un element, doar faceti click pe el
din nou.
• Faceti click pe Functiuni suma pentru a 'inchide’
paranteza.
Text
In urmatorul exercitiu vom desena cercurile ce reprezinta

punctele de fixare si barele balustradei.
Sugestie: Puteti crea Pentru a desena un cerc
arce de cerc
1 Faceti click pe Cerc (flyout Constructii).
introducand valori
pentru unghi initial si 2 Faceti click pe varful profilului pentru a alege centrul.
unghi delta diferite de
cele din exemplu. d
Sugestie: Daca apasati 3 Introduceti urmatoarele valori:

ESC in loc sa introduceti Punct, element/raza: 1.7
Punct initial / Unghi initial: 0
un unghi initial si un
Punct final / Unghi delta: 360
unghi delta, este
desenat un cerc intreg. Apasati ENTER pentru a confirma fiecare introducere.
Veti desena mai multe cercuri pentru a indica locurile unde

sunt prinse barele.
Pentru a pozitiona centrele pe linia in constructie de ajutor,
folositi Punct referinta.
Pentru a desena cercuri pe baza unui punct de referinta
Â Functia Cerc trebuie sa fie activa.
1 Faceti click dreapta pe constructia de ajutor si selectati Punct
referinta din meniul contextual pentru a pozitiona centrul exact pe
linie.
Va aparea un patrat mic in punctul pe care ati facut click. Punctul
de referinta (reprezentat printr-o sageata) este afisat in cel mai
apropiat capat al elementului pe care ati facut click.
Puteti muta punctul de referinta unde doriti.
2 Indicati partea de sus a profilului orizontal (fara a face click) –

punctul de referinta se muta – si introduceti distanta
Punct nou de referinta: 4.
Este definit astfel centrul cercului.

3 Introduceti valoarea 1 pentru raza si confirmati valorile propuse de
sistem pentru unghi initial si unghi delta (0 / 360).
4 Faceti click dreapta din nou pe linia in constructie de ajutor si
alegeti Punct referinta din meniul contextual pentru a pozitiona
centrul urmatorului cerc la 19 cm deasupra partii de sus a peretelui.
Apare punctul de referinta.
5 Indicati partea de sus a peretelui– punctul de referinta se muta.
6 Introduceti 19 ca distanta (distanta intre punctul de referinta si

centrul noului cerc).
7 Introduceti 0.7 pentru raza si confirmati unghi initial si unghi delta
(0 / 360).
Primul punct (punctul de fixare in piesa de legatura) trebuie

desenat o singura data, al doilea cerc (barele din
balustrada) trebuie copiat de cinci ori si cercul de sus (mana
curenta) va fi mutat.
Pentru a copia si a muta cercuri
1 Faceti click dreapta pe primul cerc si alegeti functia Copiere din
meniul contextual.
2 De la punctul
Faceti click pe centru.
d c
De la
Ce copiati?
punctul
3 Catre punctul /De cate ori?

Introduceti numarul de copii: 1.
4 Catre punctul
In linia de dialog introduceti pe dY valoarea 4.
6 Faceti click dreapta pe cercul mic si selectati Copiere din meniul
contextual.
7 De la punctul
Faceti click pe centru.
8 Catre punctul / De cate ori?
Introduceti numarul de copii: 5.
9 Catre punctul
In linia de dialog introduceti pe dY valoarea 12.
h
11 Acum faceti click dreapta pe cercul din varf si selectati Mutare

din meniul contextual.
11
12 Introduceti valorile:
De la punctul / dx: -1
Catre dY: 0.5
14 Faceti click pe Stergere element intre 2 intersectii (flyout
Constructii) si stergeti segmentele de linie din cerc.
Aveti urmatoarele alternative cand apare mesajul De la

punctul / dX:
1. Definiti punctul dX ca valoare din tastatura urmat de
punctul catre dY sau
2. Faceti click (De la punctul) pe un punct de origine cu
mouse-ul si pozitionati elementul tot cu mouse-ul sau
3. Faceti click (De la punctul) pe un punct de origine cu
mouse-ul si introduceti o valoare relativa la punctul de
origine in Coordonata X, Coordonata Y si, daca
este necesar, Coordonata Z in linia de dialog sau
4. Indicati cu mouse-ul (fara sa faceti click) un punct de
referinta (sistemul detecteaza punctul si il marcheaza) si
introduceti valorile relative la punctul detectat (posibil
doar daca ati activat Extindere introducere punct).
Vom aplica o hasura pe o parte a bazei.

Pentru a aplica hasura
1 Faceti click pe Hasura (flyout Constructii 2D).
2 Faceti click pe Proprietati,
selectati hasura 1 si apasati OK pentru a confirma.
Sugestie: Puteti selecta

mai multe suprafete
pentru hasurare dintr-o
data. Golurile in hasura
vor aparea acolo unde
suprafetele se suprapun.
Asistent punct contine
3 Faceti click pe doua puncte diagonal opuse si apasati ESC pentru a
si functia Contur
defini suprafata dreptunghiulara ce va fi hasurata.
automat. Aceasta
functie va detecta
automat poligoane cu e
contur inchis.
Faceti click in interiorul e
poligonului.
In urmatorul exercitiu, functiile pe care le-ati utilizat deja

nu vor mai fi explicate in detaliu.
Pentru a desena vederea
1 Faceti click pe Dreptunghi (flyout Constructii 2D).
2 Pozitionati cursorul pe coltul din stanga jos (campurile de
introducere date isi schimba culoarea in galben), introduceti -12
pentru dX
si apasati ENTER.
12
3 Introduceti lungimea –104 pe dX,

apasati tasta TAB
si introduceti latimea 3 pe dY.
4 Faceti click dreapta pe latura din dreapta a dreptunghiului si
selectati Stergere din meniul contextual.
g f
5 Faceti click pe Paralele la elemente (flyout Constructii 2D)

pentru a desena linii orizontale paralele la laturile dreptunghiului
creat.
6 Prin punct / distanta
Faceti click dreapta in spatiul de lucru si alegeti
Punct intersectie din meniul contextual pentru a defini grafic
i pozitia paralelei.
i 7 Faceti click pe cercul de jos, apoi pe linia desenata in constructie de

ajutor si apasati ESC pentru a iesi din functie.
Linia paralela este desenata prin punctul de intersectie al celor doua
elemente.
8 Faceti click dreapta pe capatul din dreapta al paralelei create,

selectati Modificare distanta intre puncte din meniul
contextual, faceti click pe capatul din stanga si introduceti noua
distanta 92 cm.
Al doilea punct Primul punct
Sugestie: Faceti click pe 9 Faceti click pe Paralele la elemente din nou pentru a desena o
Regenerare ecran paralela la linia careia i-ati modificat lungimea.
Distanta: 1.4 (deasupra; numar: 1).
pentru a se afisa corect
elementele. 10 Conectati cele doua paralele cu Linie. Este creata astfel prima
bara.
11 Faceti click pe Copiere (flyout Prelucrare) pentru a copia

intreaga bara de mai multe ori.
Numar copii: 5 dY: 12
Apasati ESC pentru a iesi din functie.
12 Faceti click pe Copiere din nou pentru a copia bara de sus.
Numar: 1 dY: 14.5
13 Faceti click pe Copiere pentru a copia cercul din varful

profilului.
De la punctul: faceti click pe centrul cercului.
Catre punctul: aliniati cu centrul cercului original tinand apasata
tasta CTRL si faceti click cu butonul stang al mouse-ului.
Atentie! Verificati daca sistemul detecteaza centrul cercului si nu alt punct.

Alinierea folosind
De la punctul
mouse-ul nu este
recomandata in desenul Catre punctul
de precizie!
Pentru a pozitiona
punctul corect puteti
folosi functia 14 Modificati pozitia cercului cu Mutare (flyout Prelucrare); mutati
Punct mijloc. cercul pe ( )dX cu valoarea 7.5.
Pentru a selecta cercul, faceti click pe el ca de obicei sau

apasati butonul drept al mouse-ului de doua ori.
Elementul selectat ultima data este re-selectat.
15 Cu Paralele la elemente creati o linie paralela la latura din

stanga a unei bare.
Distanta: 7 (spre dreapta)
Numar: 1
Apasati ESC pentru a dezactiva functia.
16 Faceti click dreapta pe paralela si alegeti din meniul contextual
Intersectarea a 2 elemente.
Al 2-lea element
Primul element
Intersectati aceasta linie cu cercul, apoi cu baza.

17 Cu Paralele la elemente desenati o paralela la linia pe care ati
prelungit-o.
Distanta: 1
Desenul ar trebui sa arate astfel:
Bara de sus trebuie modificata.
18 Mutati linia verticala a barei de sus cu dX = 24.5 spre dreapta

facand click pe Mutare din meniul contextual (click dreapta).
17 dX = 24.5 18 Element de intersectie 19 dY = 1
19 dY = -1
Pentru a modifica diametrul pentru partea principala a barei, liniile

trebuie "separate". Astfel segmentele pot fi modificate independent.
19 Faceti click pe Impartire element cu element (flyout Modificare)
si faceti click pe linia pe care tocmai ati mutat-o.
Liniile orizontale sunt taiate in acest punct.
20 Folositi Mutare (flyout Prelucrare) pentru a muta linia de sus a
barei pe dY cu valoarea 1 (in sus) si pentru a muta linia de jos pe dY
cu -1 (in jos).
21 Faceti click dreapta pe linia verticala si selectati

Intersectarea a 2 elemente pentru a intersecta liniile orizontale
cu linia verticala.
22 Cu functia Stergere element intre doua intersectii (flyout
Modificare) stergeti segmentele de care nu aveti nevoie.

Cotarea balustradei
Pentru a cota, trebuie mai intai sa setati parametrii liniei de
cota. Cotarea implica trei pasi:
• Specificarea locul prin care va trece linia de cota
• Selectarea punctele ce trebuie cotate
• Continuarea sau abandonarea cotarii
Linia de cota creata este dinamica si poate fi permanent
modificata. Puteti adauga si sterge puncte de cota, putei
muta linia de cota sau modifica parametrii acesteia.
Iata ce linii de cota trebuie sa generati:

Cei mai importanti parametri sunt unitatea, locul cifrei,

inaltime/latime cifra.
Daca ati ales optiunea Cotare asociativa, linia de cota este
asociata dinamic cu elementele din desen. Orice modificari
veti face in desen se vor reflecta si in linia de cota.
Pentru a seta parametrii liniei de cota
Sugestie: In Optiuni
linie cota puteti seta Â In Navigator CAD selectati modulul Linie cota.
(printre altele) tipul
liniei si distanta intre 1 Faceti click pe Definitii parametri standard (flyout Creare).
liniile de cota. 2 Verificati daca in pagina Linie cota este activata optiunea Cotare cu
Distanta este specificata punct de referinta.
in functie de inaltimea
textului cotei. 3 Introduceti celelalte setari ale liniei de cota in conformitate cu cele
din imaginea alaturata.
Daca sunt dezactivate setarile din Definitii – Creion fix, linie fixa,
culoare fixa, sistemul va folosi serarile curente din bara de
instrumente Format.
4 In pagina Cifra faceti click pe butonul Unitate si selectati cm.
5 Faceti click pe butonul Loc cifra pentru a indica unde doriti sa apara
textul cotei relativ la linie.
6 Introduceti urmatoarele valori:
Inaltime cifra: 2.5
Latime cifra: 2.0
Sugestie: Puteti 7 Setati ceilalti parametri dupa cum urmeaza:
modifica stiluri deja
salvate. Faceti click pe
numele stilului si
modificati setarile.
8 Faceti click pe in coltul din stanga jos si salvati parametrii ca

fisier favorit cu numele "Tutorial".
9 Faceti click pe Save pentru a confirma setarile.
Acum veti cota detaliul.

Pentru a crea linii de cota orizontale
Â Sunteti in modulul Linii cota.
Pozitionati desenul astfel incat sa aveti spatiu suficient in partea de
sus pentru linia de cota.
1 Alegeti functia Cotare orizontala (flyout Linii cota sau Creare).
2 Prin ce punct/la care linie de cota?
Definiti pozitia liniei de cota facand click pe un punct prin care
aceasta va trece.
3 Faceti click pe punctele ce vor fi cotate.
e
e ee e
4 Cand terminati de introdus punctele apasati ESC.

Va fi generata linia de cota.
Functia ramane activa, deci puteti introduce urmatoarea linie de
cota.
5 Prin ce punct/la care linie de cota?
Faceti click pe linia de cota introdusa.
6 Indicati sensul de repartitie
Faceti click in spatiul de lucru sub linia de cota.
h
i i
7 Faceti click pe punctele ce vor fi cotate.

8 Apasati ESC pentru a termina cotarea.
In urmatorul exercitiu veti cota sectiunea balustradei

utilizand cotarea verticala.
Pentru a cota vertical
1 Alegeti Cotare verticala (flyout Linii cota sau Creare).
2 Alegeti un punct prin care va trece linia de cota.
3 Faceti click pe partea de sus a peretelui si pe punctele de centru ale
barelor.
4 Pentru a termina introducerea punctelor apasati ESC.
e
e
e
e
e
g
e d g
g
e
5 Cotati inaltimea piesei de legatura in partea dreapta.

6 Apasati ESC pentru a termina cotarea.
Modificarea liniilor de cota

Adesea modificarile din desen determina si modificarea
liniilor de cota, fiind nevoie sa adaugati sau sa stergeti
puncte din aceste linii.
In acest caz nu este nevoie sa cotati din nou – puteti sa
adaugati /stergeti anumite puncte in linia de cota.
Pentru a adauga puncte
Sugestie: Pentru a 1 Faceti click dreapta pe linia de cota in care vor fi adaugate puncte si
sterge un punct din linia din meniul contextual alegeti Introducere punct in linie .
de cota, faceti click pe
si apoi pe punctul din
linia de cota.
d
d
c
2 Faceti click pe centrele cercurilor din piesa.

3 Apasati ESC de doua ori pentru a iesi din functie.
Este posibila si modificarea parametrilor liniilor de cota (cu

exceptia spatiului intre linii).
• Faceti click pe Modificare linie.
• Setati noii parametri in Proprietati si faceti click pe
liniile de cota pe care doriti sa le modificati.
• Puteti modifica o linie de cota si alegand Proprietati din
meniul contextual (faceti click dreapta pe linia
respectiva). Apoi puteti modifica parametrii doriti.
Probleme
Urmatoarea lista va poate ajuta sa rezolvati cateva dintre
cele mai des intalnite situatii.
Ce fac daca…?
• Am selectat o functie necorespunzatoare
Apasati ESC si faceti click pe icon-ul corect.
• O functie nu executa actiunea dorita
Apasati ESC pentru anulare (de mai multe ori daca este
necesar).
Faceti click pe Anulare.
• Am sters alte elemente din greseala
Daca functia Stergere este inca activa: dati dublu-
click dreapta.
Daca nu este activa nici o functie: faceti click pe
Anulare.
• Am deschis accidental o fereastra de dialog sau vreau
sa anulez modificarile din aceasta fereastra
Apasati Anulare.
Daca..
• ..spatiul de lucru este gol dar sunteti sigur ca desenul
contine date.
- Faceti click pe Regenerare tot ecranul.
- Faceti click pe Vedere in plan.
• ...rezultatul unei operatii nu este afisat corect
Faceti click pe Regenerare in partea de jos a spatiului
de lucru.
Sugestie: Verificati daca • ...spatiul de lucru este impartit in mai multe ferestre
layer-ul corespunzator Alegeti 1 fereastra (meniu Ferestre).
este vizibil. • ...tipuri de elemente cum ar fi text sau hasura nu apar
in spatiul de lucru
Faceti click pe Reprezentare pe ecran (bara de
instrumente Standard) si verificati daca elementul in

cauza este selectat.
Manual Organizarea proiectului 159
Capitolul 3: Organizarea
proiectului
Structura proiectului, adica felul in care organizati datele,
este o parte esentiala a oricarui proiect. O structura logica
si eficienta va permite sa localizati datele de care aveti
nevoie fara sa efectuati cautari laborioase.
Este convenabil sa consumati ceva timp planificandu-va cu
grija structura proiectului chiar inainte de a incepe sa
desenati prima linie - considerati timpul si efortul depus o
buna investitie - constatand, pe termen lung, ca acest lucru
reprezinta o economie de timp si bani.
Acest capitol trateaza urmatoarele aspecte:
Administrarea datelor cu ProiectPilot
Utilizarea layere-lor
Sugestii privind organizarea proiectelor
Nota: Daca doriti sa treceti peste capitolele generale,

continuati cu sectiunea “Crearea unui proiect”.
160 Organizarea proiectului Allplan 2004
Administrarea datelor folosind ProiectPilot

Ce este ProiectPilot?
Puteti utiliza ProiectPilot pentru a crea si a structura
proiecte intr-un mod simplu si clar.
ProiectPilot este o aplicatie care va ajuta sa administrati
structura de date in Allplan 2004. ProiectPilot dispune de
functii pentru copiere, mutare, redenumire si stergere date
(ex., proiecte, desene, simboluri etc.).
Daca sunteti familiarizati cu Windows Explorer, atunci va va
fi usor sa lucrati cu ProiectPilot. Puteti accesa cele mai
multe functii prin meniul contextual si puteti muta si copia
fisiere cu drag & drop (tragere si pozitionare).
Interfata ProiectPilot
Proiectele si directoarele sunt afisate intr-o ierarhie Directoarele si documentele din

In partea stanga. Faceti click pe semnul director (stanga) sunt afisate in zona din dreapta
(+) pentru a afisa continutul directoarelor. Puteti sorta documentele afisate facand click pe
Faceti click pe numele unui director pentru a afisa titlul unei coloane. Daca faceti click dreapta
continutul in partea dreapta. in spatiul liber puteti alege un tip de reprezentare
Puteti afisa continutul directorului si il puteti deschide pentru documente.
in acelasi timp facand dublu-click pe el.
Un preview al documentului selectat este afisat in aceasta zona.

Pentru a muta imaginea din preview, tineti apasat butonul din mijloc al mouse-ului si trageti.
Pentru a face zoom, deschideti o fereastra de selectie cu butonul stang al mouse-
ului
Imaginea se regenereaza prin dublu-click pe butonul din mijloc al mouse-ului
Pentru a afisa o izometrie: folositi numerele din partea dreapta a tastaturii.
Verificati ca tasta Num Lock sa fie activa.
Abordari comune in ProiectPilot

Daca sunteti obisnuiti cu Windows Explorer, veti gasi lucrul
cu ProiectPilot simplu. Cei mai multi pasi pot fi facuti din
meniul contextual sau prin copiere si mutare.
Sortarea Documentelor Afisate

Puteti sorta documentele afisate prin click pe numele unei
coloane. Prima data cand se face click pe numele coloanei,
documentele sunt sortate in ordine ascendenta. Dupa un
nou click sortarea se face in ordine descendenta. O sageata
este afisata pentru a indica coloana sortata si modul de
sortare, ascendent sau descendent.
Sortare in ordine ascendenta (sageata Sortare in ordine descendenta

in sus) si dupa numele desenului (sageata in jos)
Copierea si Mutarea prin Tragere & Pozitionare

In locul utilizarii meniului contextual puteti utiliza functia
de tragere si pozitionare pentru documentele selectate
realizand astfel mutarea si copierea lor. Selectati
documentele, apoi faceti click pe selectie cu butonul din
stanga al mouse-ului, tineti butonul apasat si apoi trageti
pentru a realiza copierea. Se poate obserca daca operatia de
copiere este posibila in directorul destinatie dupa forma
cursorului in momentul in care este pozitionat deasupra
destinatiei.
Cursor Semnificatie
Documentul va fi copiat in directorul care se afla sub cursor.
Documentul va fi mutat in directorul care se afla sub cursor.

Nota: Pentru a muta documente, tineti apasata tasta SHIFT in timp ce trageti
documentele.
O trimitere (shortcut) la document va fi creata in directorul de sub cursor
(ex., cand atribuiti desene unei mape).
Documentul nu poate fi pozitionat aici.
Utilizarea meniului contextual

Aproape toate functiile disponibile in ProiectPilot pot fi
accesate prin meniul contextual. Cand faceti click dreapta
pe un element, apare un meniu contextual cu functiile de
prelucrare corespunzatoare elementului respectiv.
Meniu contextual pentru Meniu contextual pentru

proiect mapa
Utilizarea preview-ului
Un preview al documentului selectat este afisat in zona de
preview. In aceasta vedere puteti mari imaginea, puteti sa o
mutati si puteti vizualiza elementele in izometrii. In meniul
Vedere - Previzualizare alegeti pozitia preview-ului.
• Pentru a dezactiva preview-ul: in meniul Vedere,
Previzualizare alegeti Fara.
• Pentru a mari imaginea: utilizati butonul stang al
mouse-ului pentru a selecta zona pe care doriti sa o
mariti.
• Pentru a muta imaginea: tineti apasat butonul din
mijloc al mouse-ului si deplasati mouse-ul.
• Pentru a regenera imaginea in preview: faceti dublu-
click in preview cu butonul din mijloc al mouse-ului, sau
apasati tasta *.
• Pentru a afisa in izometrie: utilizati tastatura numerica.

NUMLOCK trebuie sa fie activat.
Nota: Preview-ul afiseaza doar anumite documente –
desene, planuri.
Generarea si tiparirea raportului
Puteti genera si tipari rapoarte daca faceti click dreapta pe
categoria dorita si alegeti Raport din meniul contextual.
Icon Utilizare
Trimite la prima pagina din lista.
Trimite inapoi cu o pagina.
Afiseaza pagina curenta si numarul total de pagini din lista.
Trimite inainte cu o pagina.
Trimite la ultima pagina din lista.
Tipareste pagina curenta sau toate paginile listei pe o

imprimanta Windows standard.
Deschide caseta de dialog Print Setup, unde puteti alege si
configura imprimanta.
Exporta lista in diferite formate.
Mareste sau micsoreaza vederea listei.
Antetul si subsolul raportului contin o sigla de companie si

adresa. Cand programul este livrat, sigla si adresa sunt ale
companiei Nemetschek AG dar se pot inlocui cu sigla si
adresa firmei dumneavoastra.
• Se poate inlocui sigla afisata in antet prin modificarea
fisierului rptlogo.bmp din directorul nem\allplan\etc
folder. In raport sigla este redimensionata pana la
marimea de 120x120 pixeli. Acest lucru trebuie facut pe
fiecare post de lucru.
Utilizarea layer-elor
Informatii Generale despre Layere
Layer-ele asigura un mijloc aditional de organizare a unei
structuri in cadrul desenelor. Metaforic vorbind, un layer
este o foita de calc pe care se deseneaza elementele unei
categorii specifice (pereti portanti, pereti neportanti).
Layer-ele pot fi setate vizibil / invizibil.
Folosirea layer-elor reduce nevoia de trecere frecventa de la
un desen la altul si asigura existenta in acelasi desen a
elementelor asociative – cotele peretilor, cotele de nivel etc.
– ele se gasesc in acelasi desen dar totusi se pot ascunde
din vedere.
Layer-ele sunt elemente de organizare importante. Layer-
ele nu inlocuiesc desenele, constituie un complement al
acestora.
Definirea Layer-ului in care se va Desena

Fiecare element este desenat intr-un layer specific. Layer-ul
elementului se bazeaza pe functia cu care se deseneaza. De
exemplu, o linie si un perete sunt desenate in layere
diferite.
Selectarea layer-ul in care se deseneaza depinde de
urmatoarele setari:
• Cand activati o functie (ex., Linie) pentru prima data, un
layer specific este selectat in mod automat drept layer-ul
actual. Selectarea layer-ului respectiv depinde de functia
pe care ati activat-o. Acest lucru este posibil numai daca
optiunea Selectie automata a layerelor la selectarea
modulelor este activata in fereastra de dialog Layer.
Daca aceasta optiune este deselectata, layer-ul Standard
este utilizat intotdeauna.
• Utilizati Definire.. din bara de instrumente Format
pentru a alege un alt layer ca layer curent. Acest layer va
fi automat folosit la urmatoarea activare a functiei.
• Daca salvati elemente ca stiluri, layer-ul actual este de

asemenea salvat. Cand cititi stilul salvat mai tarziu, acest
layer devine automat layer-ul actual.
• Reprezentarea glafului usilor si ferestrelor preia automat
layer-ul peretelui in care sunt inserate deschiderile,
indiferent de layer-ul care este actual.
Utilizarea Proprietatilor de Format ale Layer-elor

Fiecare layer are urmatoarele atribute: grosime creion, tip
de linie si culoare linie. In caseta de dialog Layer puteti
specifica daca elementul va prelua proprietatile layerului in
care va fi desenat.
Proprietatile de format ale unui layer pot fi definite ca tip
linie si pot fi salvate sub o denumire specifica. Puteti alege
atribuire fixa creion, linie, culoare din layer.
Cand definiti tipuri de linie puteti specifica daca acestea

depind de scara sau de tipul de reprezentare ales. Puteti
defini tipuri diferite de linie pentru scari diferite sau pentru
tipuri de reprezentare diferite astfel incat reprezentarea
elementelor sa varieze in functie de scara de referinta /
tipul de reprezentare ales. Tipurile de linie permit
utilizatorilor sa lucreze intr-un mod independent de scara.
Tipul de reprezentare influenteaza modul in care
elementele sunt afisate pe ecran si la tiparire.
Reprezentarea elementelor depinde de tipul de reprezentare
ales.
Cerinte: proprietatile de format sunt preluate din layer
(atribuire fixa) si Atribuire utilizare tip linie este activa.
Drepturi de acces la layere

Exista diferite drepturi de acces la layere. Aceste drepturi
controleaza posibilitatea de a vizualiza si a modifica layere
(incluzand elementele care se afla in aceste layere). Statutul
layer-ului este caracterizat de icon-urile din caseta de
dialog Layer, pagina Selectie Layer / Vizibile:
Icon Drept de acces Explicatie

Actual Cand desenati un element, acest layer este
atribuit.
Prelucrabil Elementele din acest layer sunt vizibile si
pot fi modificate.
Vizibil, blocat Elementele din acest layer sunt vizibile dar
nu pot fi modificate.
Invizibil, blocat Elementele din acest layer nu sunt vizibile
si nu pot fi modificate.
Culoarea partii inferioare a icon-ului de layer arata

drepturile de acces ale grupului de utilizatori curent (galben
= drepturi de editare, gri = doar vizibile -> nu pot fi
editate).
Culoarea folosita pentru partea superioara a icon-ului arata
statutul de vizibilitate curent.
In pagina Selectie Layer / Vizibile, puteti limita drepturile
de acces ale layer-elor si, de exemplu, puteti modifica
statutul Prelucrabil al layer-ului in Vizibil, blocat.
Dar drepturile de acces la layere depind si de grupa de
planuri din care face parte utilizatorul curent. Grupele de
planuri sunt necesare in cazul in care mai multi utilizatori
lucreaza pe diferite nivele in ierarhia de layere. Acest lucru
asigura integritatea layer-elor care servesc drept baza
pentru desene; ele nu pot fi modificate de utilizatori decat
daca apartin unui grup care are drepturi specifice asupra
acestora.
Astfel nu puteti atribui un statut mai inalt (ex., schimbare
din invizibil, blocat in prelucrabil) layer-elor asupra carora
nu aveti drepturi de acces (modificare statut) din cauza
grupului de utilizatori din care faceti parte.
Setarea Vizibilitatii Layer-elor

Puteti seta layer-ele astfel incat sunt vizibile sau invizibile,
in acest mod afisand / ascunzand elementele care se afla in
acele layere.
Astfel puteti sa ascundeti elementele de care nu aveti
nevoie in faza de proiectare curenta, sa modificati
elementele din layer-ele, sa verificati planul si sa observati
daca elementele sunt atribuite layer-elor dorite. De
exemplu, puteti alege sa ascundeti layer-ul planseului si
apoi sa observati aranjamentul spatial al cladirii cu ajutorul
functiei de calcul cu linii ascunse intr-o perspectiva.
Sugestie: Faceti click

dreapta pe un element si
alegeti din meniul
contextual Modificare Daca observati ca aveti nevoie frecvent de aceeasi
statut layere – Izolare combinatie de layere vizibile si invizibile (ex., pentru cotare
Element Layer pentru a sau etichetare la diferite scari), este util sa definiti ceea ce
ascunde toate layerele este numit un tip de plan. Puteti utiliza tipurile de plan si
cu exceptia layer-ului mai tarziu, la plotare.
elementului selectat. Nota: In fereastra de dialog Layer, activati Reprezentare pe
desen pentru a utiliza o culoare fixa la reprezentarea
elementelor din layere blocate.
Administrarea layere-lor si structurii de layere

Managementul layer-elor si al structurilor de layere este in
general responsabilitatea administratorului de sistem.
Acesta stabileste ce layere sunt utilizate, configureaza
grupele de planuri si da drepturi de acces. Utilizatorii
(arhitecti, ingineri, etc.) sunt repartizati pe grupe de planuri,

in acest mod atribuindu-li-se drepturi de acces pentru
layer-ele respective.
Avantajele Organizarii Datelor pe Layere

In cadrul proiectelor mari, organizarea datelor pe layere are
avantaje semnificative.
Abordarea Orientata pe Sarcini

Pentru disciplinele individuale sau fazele proiectarii, (ex.,
proiectarea aranjarii birourilor intr-o cladire
administrativa), aceleasi desene de referinta si desenul
curent sunt necesare pentru fiecare nivel. In timp ce lucrati
este nevoie sa treceti in mod frecvent de la un nivel la altul.
Daca lucrati cu layere, nu este nevoie sa grupati toate
desenele de fiecare data sau sa creati mape noi pentru
fiecare nivel. Definiti tipuri de plan de care aveti nevoie in
diferitele faze de proiectare si salvati aceste tipuri ca pe un
standard specific biroului. Puteti utiliza aceste tipuri de
plan de cate ori este nevoie, chiar si in proiectele noi
Avantaje in timpul fazelor de analiza

Pentru ca elementele de arhitectura (cum ar fi stalpii si
peretii) sa interactioneze, ele trebuie pozitionate in acelasi
desen. Pozitionarea in acelasi desen este necesara si in cazul
unor operatii de analiza. Cu ajutorul layer-elor aceste
cerinte sunt indeplinite.
Intocmirea planurilor de plotare mult simplificata

Puteti utiliza tipurile de plan si la prelucrarea planului de
plotare, astfel incat doar elementele din layere care apartin
unui anumit tip de plan sa fie tiparite.
Schimb de date simplificat

Exportul desenelor se face mult mai simplu – layer-ele din
Allplan pot fi asociate cu layere din aplicatia in care se
exporta. La importul fisierelor DXF/DWG, structura de layere

DXF/DWG poate fi automat integrata in ierarhia de layere.
Relatia intre desene si layere

Utilizarea layer-elor nu influenteaza cu nimic rolul
desenelor. In special in cazul proiectelor mari, o combinatie
intre layere si desene este esentiala. Numarul desenelor
dintr-un proiect este mult mai mic daca utilizati layere.
Numarul de desene nu depinde numai de marimea
proiectelor, ci si de performantele hardware. Daca lucrati cu
calculatoare cu cantitate mare de memorie puteti sa lucrati
cu un volum mare de date pe un desen, fara ca viteza de
lucru sa scada. Insa este de preferat sa pastrati un echilibru
intre dimensiunea desenului si capacitatea calculatorului
Relatia intre desene si layere depinde de urmatorii factori:
• Dimensiunea proiectului si numarul de colaboratori care
lucreaza in acelasi timp in cadrul acestuia.
Daca mai multi colaboratori lucreaza simultan la acelasi
element, de exemplu la un etaj, este necesara crearea
mai multor desene, in functie de aria de responsabilitate
(de ex.: aripa de est, partea centrala etc.)
• Implicarea simultana in proiectare a mai multor
specialisti.
Intotdeauna trebuie utilizate desene separate pentru a
facilita activitatile simultane asupra aceluiasi proiect.
Ierarhia de layere
Administrarea layere-lor si structurii de layere este in
general responsabilitatea administratorului de sistem.
Acesta stabileste ce layere sunt folosite, seteaza grupe de
planuri si da drepturi de acces. Angajatii (arhitecti, ingineri
etc.) sunt impartiti in grupe si primesc drepturi de acces la
diferite layere.
Layerele sunt aranjate ierarhic intr-o structura. Exceptie
face layer-ul Standard care nu este integrat in structura.
Structura consta in trei nivele ierarhice:
• Primul nivel indica disciplina (ex. ARHITECTURA,

INGINERIE).
• Al doilea nivel indica domeniul (ex. Constructii, Camere).
• Pe al treilea nivel se situeaza layere-le. Fiecare layer are
o denumire intreaga si una prescurtata (AR_PERET –
Pereti)
Layere
Desen
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Abrev.

ARHITECTURA Camere General CA_GEN
Camere CA_CAMER
Suprafete podea CA_PODEA
Suprafete planseu CA_PLANS
Suprafete laterale CA_LATER
Plinta CA_PLINT
Etaj CA_ETAJ
Numele scurt al layer-ului este afisat in bara de

instrumente Format. Numele intreg este afisat in ToolTip
(daca pozitionati cursorul pe Definire.. apare un mesaj cu
denumirea intreaga a layer-ului).
Cand creati proiectul, puteti hotari daca veti utiliza
structura de layere din standardul biroului sau o structura
specifica proiectului.
Puteti salva structuri de layere si le puteti denumi. Daca ati
atribuit tipuri de linii, acestea sunt salvate impreuna cu
structura de layere (cu acelasi nume de fisier plus extensia
.sty). Cand importati o structura salvata puteti importa si
acest fisier cu tipurile de linii.
Grupe de planuri
Drepturile de acces pot fi controlate la nivel de layer prin
utilizarea grupelor de planuri. Grupele de planuri sunt de
obicei definite atunci cand sunt mai multi colaboratori intr-
un proiect. La instalarea cu Workgroup Manager, utilizatorii
vor fi impartiti pe grupe si li se vor da anumite drepturi.
Toate layerele Grupe de planuri Utilizatori
Alte layere
Layere pentru grupa de

Inginer Ionescu
planuri instalatii electrice
Instalatii electrice
Popescu
Layere pentru grupa de
planuri Arhitectura Arhitect
Georgescu
Layere pentru grupa de Inginer

Instalatii sanitare Vasilescu
planuri instal. sanitare
Alte layere
Grupele de planuri nu au doar rolul de a controla accesul la

layere. Prin definirea grupelor de planuri cu anumite layere
disponibile in timpul desenarii, intregul proces poate fi
facilitat.
Grupa de planuri ALLPLAN este creata automat dupa
instalarea programului. Aceasta grupa are drept de acces la
toate layerele.
Utilizarea tipurilor de plan

Un tip de plan este o grupa de layere care pot fi selectate in
momentul in care prelucrati planul de plotare. Utilizati
tipurile de plan pentru a controla vizibilitatea elementelor
in plan. Doar elementele din tipul de plan selectat sunt
afisate in planul de plotare.
Crearea unui proiect

Vom incepe prin crearea unui proiect pentru exercitiile
urmatoare.
Pentru a crea un proiect
1 Din meniul Fisier, faceti click pe ProiectPilot / Gestiune....
ProiectPilot se deschide.
2 Din meniul Fisier din ProiectPilot, alegeti Proiect nou….
3 Introduceti numele proiectului Tutorial si faceti click pe Next.

4 Setati Structura layer si tip de linii pe Proiect si faceti click pe Next

pentru a confirma.
5 Confirmati si urmatoarele ferestre de dialog cu Next si in final cu
Finish.
6 Inchideti ProiectPilot facand click pe Inchidere din meniul Fisier.
Va intoarceti in Allplan in proiectul Tutorial.
Definire cale
Definitiile pentru grosimi de creion, tip linie, motive si
hasuri, fonturi si cataloage de materiale disponibile in
proiect sunt bazate pe standardul biroului sau pot fi
specifice proiectului. In practica, este utilizat de obicei
standardul biroului.
Birou: Alegeti aceasta optiune daca doriti ca diferite
proiecte din acelasi birou sa utilizeze aceleasi
setari (pentru hasuri, tip linie etc.). Daca lucrati
in retea, standardul biroului este acelasi pe
toate calculatoarele.
Proiect: Alegeti aceasta optiune daca doriti ca setarile sa
se aplice doar in cadrul proiectului curent (in
cazul in care setarile difera de cele din
standardul biroului).
Crearea mapei
Pentru exercitiile urmatoare veti crea propria structura a
proiectului. In cazul unui proiect “real” va recomandam sa
structurati datele pe etaje si pe tipuri de plan
Sugestie: Pentru a Pentru a crea o mapa

deschide o fereastra de
1 Faceti click pe Deschidere si activare.
detaliere intr-un desen
(afisarea unei sectiuni 2 Restrangeti structura mapei 0 facand click pe semnul minus din fata
din desen la o scara mai mapei denumite <Fara mapa> in fereastra de dialog Selectie mape
mare), desenul trebuie si desene.
sa apartina unei mape. 3 Faceti click pe Creare mapa, introduceti denumirea Model si
apasati ENTER.
4 Creati si mapele denumite Sectiuni si Fatade in acelasi mod.

5 Faceti click pe Afisare/ascundere desene.
6 Tineti apasata tasta CTRL si selectati desenele 1, 2, 101, 111, 112,

Sugestie: Selectia
121 and 123.
desenelor se face ca in
Windows® Explorer:
Apasati tasta CTRL
pentru a selecta desene
ne-consecutive
(ex., 10, 16 si 28).
Apasati tasta SHIFT
pentru a selecta desene
consecutive (ex., 10 –
20).
Sau deschideti o
fereastra de selectie in
jurul desenelor cu
mouse-ul.
7 Faceti click pe unul din desenele selectate si tinand butonul mouse-

ului apasat, trageti desenele in mapa Model.
Structura mapei se desfasoara. Desenele sunt astfel atribuite mapei.
Daca ati selectat prea multe desene neintentionat, puteti sa le
mutati inapoi in lista in acelasi mod.
8 Acum structurati si celalalte desene pe mape folosind informatiile
din tabel.
Mapa Numar desen Continut

Model 1 Axe
2 Linii de sectiune
101 Subsol
111 Parter
112 Garaj
121 Etaj
123 Acoperis
Sectiuni 200 Sectiune A-A
201 Detalii A-A
202 Facilitati externe A-A
210 Sectiune B-B
211 Detalii B-B
212 Facilitati externe B-B
Fatade 300 Est – Rezultat ascundere
301 Est – Detalii
302 Est – Facilitati externe
9 Denumiti desenele.
10 Selectati un desen si apasati Inchidere.
Alte desene vor fi deschise in urmatoarele exercitii.

Sugestii pentru organizarea proiectului

Allplan este un sistem foarte flexibil care permite
dezvoltarea solutiilor proprii in organizarea proiectelor.
Structura prezentata in acest manual este doar o sugestie.
Puteti utiliza intreaga structura sau doar anumite parti din
ea.
Probabil ca veti considera aceasta structura folositoare la
inceput. Pe masura ce progresati, veti fi in masura sa o
adaptati propriilor cerinte. Vrem sa subliniem inca o data ca
un proiect bine structurat va ajuta sa economisiti timp.
Structura propusa are urmatoarea forma:
• Desenele 1-99 contin date generale, ce nu tin de
suprafetele cladirii; de exemplu, date legate de teren,
axe, linii de sectiune.
• Proiectul propriu-zis al cladirii incepe de la desenul 100.
Prima cifra indica nivelul, iar ultimele doua ofera
informatii despre continut. Ordinea in care sunt
denumite desenele trebuie sa fie aceeasi pentru toate
etajele.
• Incepand cu desenul 1000 pot fi pozitionate vederile si
sectiunile.
• Folositi desenele incepand de la 2000 pentru detalii.
Configurarea layerelor
Cand ati creat proiectul, ati setat structura de layere pe
Proiect. Prin urmare toate setarile pe care le veti face se
aplica doar acestui proiect. Standardul biroului nu se
modifica. Probabil veti utiliza standardul biroului in munca
de zi cu zi. Setarile de birou vor fi definite de
administratorul de sistem si vor fi valabile pentru intreg
biroul.
Allplan 2004 va ofera o structura de layere care raspunde
unei game largi de cerinte.
Puteti de asemenea sa va definiti propriile layere/ierarhii de
layere. In cadrul acestui tutorial veti folosi layerele din
categoria principala de Arhitectura.
Puteti stabili daca proprietatile de format (linie, culoare,
creion) se bazeaza pe setarile proprii, daca aceste
proprietati vor fi propuse de program si afisate in bara de
instrumente Format (le puteti modifica oricand) sau daca
setarile sunt atribuite in mod fix.
In tutorial vom face aceste setari pe masura ce introducem
noile elemente.
Pentru a dezactiva preluarea proprietatilor de format
1 Faceti click pe Selectie layere, definire (bara de instrumente
Format) si selectati Definire....
2 Treceti in pagina Definitii format si bifati optiunea:
Neutilizat, ignorare proprietati format din layer.
Definirea tipurilor de plan

Un tip de plan este o combinatie salvata de layere vizibile si
invizibile.
Activarea unui tip de plan este un mod rapid de a
afisa/ascunde layere necesare in situatii specifice. Mai intati
creati tipuri de plan, apoi atribuiti layere acestor tipuri de
plan.
Pentru a defini un tip de plan
Â Fereastra de dialog Layer este inca deschisa.
1 Selectati pagina Tip plan si faceti click pe Definire si modificare
tipuri de plan....
2 In fereastra de dialog Gestiune-tip plan, faceti click pe Tip de plan

nou....
3 Denumiti primul tip de plan BS Introducere si faceti click pe OK
pentru a confirma.
4 Daca lucrati cu workgroup manager, atribuiti utilizatorul local

grupei de planuri.
5 Repetati pasii 2 si 3 (sau 4) si creati urmatoarele tipuri de plan:
- TP Constructie
- Model
- EC Camere
Puteti introduce orice denumire. Denumirile propuse aici au
urmatoarea semnificatie:
- TP: tipuri de plan folosite la plotare
- EC (Ecran)
- Model: contine elementele pentru vizualizarea 3D.
6 Confirmati cu OK introducerile facute.
Acum specificati care layere vor fi vizibile si care invizibile

in fiecare tip de plan.
Pentru a configura tipurile de plan
Â Fereastra de dialog Layer este inca deschisa.
Primul tip de plan BS Introducere este afisat.
1 Deoarece foarte putine layere vor fi vizibile, primul pas este sa setati
toate layerele Invizibil. Faceti click-dreapta pe ARHITECTURA si
selectati Invizibil din meniul contextual.
2 Tineti apasata tasta CTRL si selectati layerele ce vor fi vizibile in tipul

de plan BS Introducere (vezi tabelul de mai jos).
3 Faceti click dreapta pe selectie si alegeti din meniul contextual

Vizibil.
4 Faceti click pe Aplicare pentru a salva setarile.

5 Selectati urmatorul tip de plan din Tipuri de plan in lista si faceti
setarile corespunzatoare (utilizand indicatiile din tabel).
Sugestie: Puteti prelua

setarile unui tip de
planuri si le puteti
modifica.
Categorie Layer Abrev. BS TP Model EC

Introd. Constr. Camere
Constructii General 1 CO_GEN01 9 9 9
General 2 CO _GEN02 9 9
Axe CO _AXE 9
Mobilier CO _MOB 9
Sanitare CO _SANI 9
Text Text 1:100 TX_100 9
Linii cota Linii cota 1:100 LC_100 9 9
Arhitectura Pereti AR_PERET 9 9 9 9

Stalpi AR_STALP 9 9 9 9
Plansee AR_PLANS 9 9
Planuri AR_PLAN 9
Acoperis AR_ACOP 9 9 9
Scari AR_SCARI 9 9 9
Descriere AR_DESCR 9
Cote nivel AR_COTE 9
Cote parapet AR_PARAP 9 9
Camere Camere CA_CAMER 9 9
6 Dupa ce ati atribuit layere pe tipurile de plan, faceti click pe

Aplicare si OK.
Manual Proiectul cladirii 185
Capitolul 4: Proiectul cladirii

Â Exercitiile din acest capitol pot fi parcurse daca aveti
modulele Arhitectura generala si
Pereti, plansee, elemente constructie. Verificati in

Navigator CAD daca aveti aceste module.
Pe parcursul exercitiilor din acest manual veti desena o

cladire. Modelul tridimensional al cladirii este generat in
timp de desenati.
Veti crea pe rand parterul, etajul si subsolul cladirii.
Functiile de baza utilizate: Perete, Stalp, Usi, Ferestre si
Planseu.
Veti crea macro-uri si veti cota nivelurile cladirii.
186 Proiectul cladirii Allplan2004
Exercitiul 3: Parter
Setari
Cand lucrati cu modulele de arhitectura trebuie sa tineti
cont de anumite setari aditionale, cum ar fi grosimea de
creion pentru hasura si catalogul de materiale folosit.
Gasiti aceste setari in optiunile pentru modulele de
arhitectura.
Pentru a defini setarile de baza
Â Sunteti in proiectul Tutorial.
Standard).
2 Din mapa Model selectati desenul 111 Parter.
3 Apasati Inchidere pentru a confirma.
4 In Navigator CAD selectati modulul Arhitectura generala.
5 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard), selectati
Optiuni generale pagina Unitati.
Alegeti in Dimensiuni pentru lungimi - m.
Faceti click pe OK pentru a confirma.
6 Faceti click pe Optiuni din nou si alegti Arhitectura.
7 In Setari implicite pentru elemente specifice – pagina
Reprezentare, activati optiunea Creion fix la hasuri elemente
arhitectura si selectati un creion pentru hasuri: 1 - 0.13.
8 Activati optiunea Afisare toate elementele arhitectura in 3D cu

linie plina
Vom folosi cataloage ale caror continut este definit de utilizator.
9 In pagina Definitii, faceti click pe Catalog in zona Catalog, cale si
selectati katlg1 din Pulldown. (Puteti alege catalogul kukat3 care
contine materialele din normativul din ’81).
10 Confirmati alegerea catalogului si optiunile de arhitectura cu OK.

11 Setati Scara de referinta (in bara de statut) la 100.
Pentru a defini corect pozitia unui element 3D in spatiu,

este nevoie sa se stie cota inferioara si cota superioara a
elementului respectiv. Inaltimea poate fi definita in cote
absolute – totusi exista o metoda mai simpla:
Planurile standard de referinta

Fiecare desen in Allplan 2004 are o pereche de planuri de
lucru standard. Puteti seta inaltimea acestor planuri separat
pentru fiecare desen. Setarea implicita este: cota plan
inferior 0.00 m, cota plan superior 2.50 m. Aceste planuri de
referinta invizibile se aplica intregului desen.
Imaginati-va doua planuri paralele, orizontale, in spatiu, la

cote diferite. Puteti asocia inaltimea unui perete, de
exemplu, cu aceste planuri, astfel incat partea inferioara si
cea superioara a peretelui sa fie la acelasi nivel cu planurile
de lucru standard. Puteti de asemenea sa lasati un spatiu
intre partea inferioara sau superioara a peretelui si planuri.
Avantajul utilizarii acestei metode este ca inaltimea
elementelor setata relativ la planurile standard poate fi
modificata printr-o singura operatie – prin modificarea
cotelor planurilor de lucru.
Sugestie: Pentru a
modifica cotele
planurilor standard,
folositi Planuri de
lucru standard din
modulul Arhitectura
generala.
Pentru cotele parterului vom utiliza urmatoarele setari:

Suprafata finisata a pardoselii este la cota 0. Deoarece
lucram in dimensiuni fara finisaje, vom seta planul inferior
la cota pardoselii la rosu -0.11.
Marginea superioara a planseului deasupra parterului este
la 2.64.
Pentru a seta planurile de lucru standard
1 Faceti click pe Planuri de lucru standard (flyout Planuri si
acoperis).
2 Introduceti urmatoarele valori:
Cota plan inferior: -0.11
Cota plan superior: 2.64
Sugestie: Cu functia 3 Apasati OK pentru a confirma.

Planuri de lucru Aceste setari se aplica desenului curent (111).
standard puteti defini
planurile si pentru
desenele noi. Aceasta
setare este utila daca
doriti sa utilizati mai
multe desene pentru un
etaj.
Nu vom folosi aceasta
setare in manual.
Pereti
General
Functia Perete poate fi folosita pentru a desena mai
multe tipuri de pereti:
• Perete drept
Modul de introducere este acelasi cu cel de la liniile din
modulul Consructii 2D.
• Pereti in dreptunghi
Se pot crea patru pereti in unghi drept intr-o singura
operatie – modul de introducere este acelasi cu cel de la
dreptunghiurile din modulul Constructii 2D.
• Perete circular
O polilinie este folosita pentru a aproxima cercul. Acest
lucru are ca rezultat obtinerea de portiuni scurte de
perete drept care pot fi apelate ca un singur element.
• Perete circular
Se pot crea pereti in acelasi mod ca cercurile din
modulul Constructii 2D. Se pot desena cercuri intregi
sau arce de cerc.
• / Pereti poligonali
Asemenea peretilor circulari, puteti folosi aceasta
optiune pentru a desena pereti cu un numar arbitrar de
colturi, delimitati de un arc de cerc. Se va face o
diferentiere intre peretii “inscrisi” si cei “circumscrisi”
intr-un / unui cerc imaginar.
Inscris inseamna ca segmentul initial si cel final al
peretilor au jumatate din lungimea unui segment intreg.
Divizarea se face printr-o tangenta la cercul introdus de
dumneavoastra in momentul in care ati definit conturul
geometric
Circumscris inseamna ca segmentul initial si cel final
al peretilor au lungimea unei sectiuni normale. Divizarea
se face printr-o secanta la cercul introdus de
dumneavoastra in momentul in care ati definit conturul

geometric.
• Peretii-element
Aceasta functie deseneaza pereti pe baza elementelor 2D
(ex., linii, polilinii, spline) sau elemente compuse. Peretele
este desenat de-a lungul elementului suport. Acesta nu
este modificat de functie.
• Pereti-spline
Folositi aceasta functie de desenare a peretilor asa cum
folositi un spline in modulul Constructii 2D.
Daca faceti click pe Proprietati se afiseaza o fereastra
de dialog in care puteti defini mai precis peretii. Introduceti
aici valorile pentru inaltimea peretelui, grosime si distanta
fata de planurile de referinta. Puteti de asemenea defini
proprietati suplimentare cum ar fi tipul de lucrare,
materialul, prioritatea, proprietatile de format (creion, linie,
culoare) stilul de hasura (sau motiv/umplutura).
Preview-ul ofera informatii cu privire la straturile peretelui
si reprezentarea in izometrii si in animatie.
Nota: Pentru a economisi timp, definiti materialele si
celelalte atribute cand introduceti peretii. Aceste atribute
vor fi utilizate de program in liste. Bineinteles, puteti face
setarile si ulterior pozitionarii peretelui.
Peretii sunt desenati in acelasi mod ca si elementele 2D. De
exemplu, desenati un perete drept ca si cum ati desena o
linie – sunt disponibile aceleasi instrumente de ajutor ca si
in cazul introducerii liniei.
Ceea ce trebuie sa definiti este directia de pozitionare si
Proprietatile. In mod normal, inaltimea peretelui se
seteaza relativ la planurile standard
Alte tipuri de perete

In afara de tipurile de perete prezentate, mai puteti
introduce si pereti de forma libera. Aveti la dispozitie si
functii cu care puteti genera pereti pe baza unor linii sau pe
baza unor camere deja definite. In acest mod puteti

converti rapid un desen 2D intr-un model de cladire 3D.
Axa elementelor
Elementele sunt introduse de-a lungul axei. Directia de
extensie a peretelui depinde de pozitia axei peretelui, de
directia in care este introdus peretele si de pozitia primului
strat al peretelui.
Faceti click pe Directia de pozitionare din bara de
instrumente contextuale Perete pentru a modifica directia
de extensie a peretelui.
Puteti pozitiona axa dupa cum urmeaza:
• Centrat sau pe marginile intregului perete
• Centrat sau pe marginile oricarui strat al peretelui
• La o distanta liber definita de margine
In preview va sunt indicate pozitiile pe care le puteti alege.
A Axa
B Pozitii posibile ale axei
C Numar de straturi
Puteti pozitiona axa elementului:

• Intuitiv
Utilizati mouse-ul pentru a muta axa: cursorul devine
sageata dubla, iar axa va putea fi deplasata in pozitiile
marcate cu patrate mici. Valorile afisate in stanga
preview-ului arata distanta fata de margini.
• Centrat sau pe marginea unui strat sau a intregului
perete
In coloana Pozitie, faceti click pe icon-ul corespunzator
stratului sau intregului perete unde doriti sa pozitionati
axa si alegeti pozitia dorita. Valorile afisate in stanga
preview-ului arata distanta fata de margini.
Marginea din stanga a elementului sau stratului
Dreapta elementului sau stratului
Mijlocul elementului sau stratului
Liber definita (doar pentru Grosime totala)
• Pozitie liber definita prin introducerea unei valori
Faceti click pe una din casetele pentru introducere valori
din stanga preview-ului si introduceti orice valoare
pentru distanta de la axa la marginea peretelui. Cealalta
valoare este calculata automat; va fi selectat icon-ul
Pozitie libera in Grosime totala.
Directia de pozitionare a elementelor, pereti cu un singur

strat
Elementele sunt introduse de-a lungul axei. In functie de
pozitia axei elementelor, puteti utiliza directia de
pozitionare pentru a specifica de ce parte a axei (relativ la
directia de introducere) va fi desenat elementul. Cu
Directia de pozitionare puteti modifica directia de extensie
a peretelui sau puteti inversa pozitia straturilor.
Directia este indicata de o sageata si de pozitia primului

Sugestie: Folosind
strat al peretelui. Puteti activa/dezactiva afisarea extinderii
directia de pozitionare,
peretilor in Optiuni introducere puncte, pagina Cautare,
puteti trece rapid de la
dimensiunile interioare afisare.
la cele exterioare cand
introduceti peretii.
In functie de pozitia axei, urmatoarele optiuni sunt

disponibile:
• Perete cu un singur strat, axa pe margine:
1 Punct initial al elementului

2 Punct final al elementului
A Axa
B Extindere
C Directia de introducere
Dupa ce faceti click pe Directia de pozitionare:

A Axa
B Extindere
C Directia de introducere
• Perete cu un singur strat, axa centrata:

Cand faceti click pe Directia de pozitionare nu
se modifica nimic.
Desenarea peretilor
Un perete 3D este definit intotdeauna de:
• Punct initial
• Punct final
• Directia de extindere este definita de pozitia axei (= linia
intre punctul initial si cel final) in perete
• Inaltimea sau asocierea cu planurile standard
Pentru a va asigura ca peretele este afisat corect la scara, ii
definiti grosimea si alegeti o hasura sau umplutura pentru
reprezentarea suprafetei.
Puteti seta si parametrii aditionali - material si tip de
lucrare.
Peretii drepti exteriori

Peretii exteriori ai parterului vor fi din caramida si vor avea
grosimea de 0.365 m.
Pentru a seta proprietatile
Â In Navigator CAD selectati modulul Pereti, plansee, elem
constructie.
1 Faceti click pe Perete (flyout Elemente de arhitectura).
Sugestie: Pentru a
2 Faceti click pe Proprietati.
modifica proprietatile
elementelor de 3 Introduceti urmatoarele informatii:
arhitectura folositi
functia Preluare - In Structura, numar straturi, alegeti tipul 1: un singur
proprietati elemente strat.
arhitectura. - In preview, utilizati cursorul pentru a muta axa la
marginea peretelui.
Pozitia axei controleaza directia de extindere a
peretelui: axa poate fi pe o margine sau oriunde in
interiorul peretelui.
4 In pagina Parametri, Atribute:

- In primul rand faceti click pe coloana Material/Cod
text.
- In lista care apare, faceti click pe , scrieti
caramida si apasati OK.
(Introducerea 'caramida' va fi adaugata in lista.)
- In coloana Grosime introduceti valoarea 0.365.
- Lucrari – Lucrari de zidarie.
- In coloana Prioritate introduceti 365.
Prioritatea controleaza modul in care interactioneaza
elementele. Elementele cu o prioritate mai mica vor fi
‘taiate’ de elementele cu prioritate mai mare. Astfel
cantitatile de materiale pentru zonele in care
elementele interactioneaza nu vor fi dublate in liste.
- Pentru tip calcul selectati: mc.
- Setati Interactiune - dinamic.
- Bifati optiunea Legatura auto.
Fereastra de dialog Perete ar trebui sa arate astfel:
5 Faceti urmatoarele setari in Proprietati format:

- Creion (2) 0.35 si tip linie 1.
- Culoare 1 (negru) si layer AR_PERET.
- Deocamdata nu vom alege Suprafete.
Proprietati format trebuie sa arate astfel:
Nota: Setarile din bara de instrumente Format nu au efect asupra

setarilor pentru perete.
6 Faceti setarile in pagina Reprezentare suprafete:
- Bifati Hasura.
Selectati hasura 5.
Pagina Reprezentare suprafete arata astfel:
Sugestie: Parametrii 7 Faceti click pe butonul Inaltime si introduceti valorile pentru

setati in aceasta marginea superioara si cea inferioara a peretelui relativ la planurile
standard.
fereastra de dialog
raman aceiasi pana cand - Margine superioara:
ii modificati. Alegeti Margine superioara relativ la planul
superior si introduceti –0.2 in Distanta.
Marginea superioara a peretelui va fi la nivelul partii
inferioare a planseului dintre parter si etaj cu 20 cm
sub planul superior standard.
- Margine inferioara:
Alegeti Margine inferioara relativ la planul
inferior si introduceti valoarea 0 in Distanta.
Sugestie: In cazul
peretilor multi-strat,
setati separat inaltimea
fiecarui strat relativ la
planurile standard.
Astfel straturile pot fi la
diferite distante fata de
planurile standard!
8 Apasati OK pentru a confirma setarile din ferestrele de dialog

Inaltime si Perete.
Sugestie: Pentru mai

multe informatii apasati Introducerea datelor in ferestrele de proprietati
Pentru a introduce o valoare, faceti click in campurile
F1 de introducere date. Introduceti valoarea si apasati
ENTER.
Va fi afisata descrierea Pentru a introduce si a adauga valori in casetele cu liste
functiei in Ajutor. de valori, faceti click mai intai pe .
Pentru a aplica setarile, apasati OK.
Pentru a anula setarile, apasati Abandon sau ESC.
Dupa ce ati setat toate proprietatile puteti desena peretii.

In acest exercitiu, valorile date sunt cele exterioare. Prin
urmare directia de pozitionare a peretelui va fi spre interior.
Pentru a desena pereti drepti
1 Alegeti tipul de perete Perete drept.
2 Parametrii/ punct initial
Pozitionati punctul initial in spatiul de lucru.
Va aparea un preview al peretelui atasat de cursor.
3 Verificati directia de extindere a peretelui:
• In fereastra de dialog Perete ati pozitionat axa peretelui pe una
din laturile peretelui.
• Valorile date sunt pentru dimensiunile exterioare (vezi imaginea
de mai jos).
Desenati peretele orizontal din stanga.
Deoarece punctul initial este pe exterior, directia de extindere a
peretelui este in sus (= spre interior).
• Verificati directia de pozitionare in preview-ul atasat de cursor.
Sageata va fi orientata in sus
(= spre interior).
• Daca nu, faceti click pe Directia de pozitionare din
bara de instrumente contextuale Perete pentru a inversa directia
de extindere.
4 Introduceti lungimea pe dX: 1.25.
Acum continuati cu introducerea celorlalti pereti, introducand

Sugestie: Daca nu
valorile pentru lungimea peretilor de-a lungul axelor x si y:
vedeti pe ecran intregul
desen, faceti click pe
Regenerare tot ecranul.
Sugestie: Puteti iesi din

functie facand click 5 Introduceti urmatoarele valori:
dreapta pe o bara de dY : -4.5 dX : 1.375
instrumente in loc sa dY : -2.5 dX : 6.615
apasati tasta ESC. dY : 2.5 dX : 1.375
dY : 8.74 dX : -4.635
dY : 1.75
6 Apasati ESC pentru a finaliza introducerea peretilor si a iesi din

functie.
e Directie extindere
d
Perete circular
Planul va fi completat cu un perete circular. Un perete curb
poate fi format din maximum 40 de segmente.
In acest exemplu (un sfert de cerc), nu vom avea nevoie de
mai mult de 20 de segmente.
Pentru a defini numarul de segmente pentru peretii
circulari si peretii-element
1 Faceti click pe Optiuni (bara de instrumente Standard) si alegeti
Arhitectura.
2 In pagina Introduceri faceti click pe Impartire… in Impartire pereti
circulari, elem perete.
3 Setati Numar impartiri - 20.
4 Pentru Pozitia primei parti, selectati Intreg.

Pe langa punctele de capat si directia de pozitionare trebuie

sa specificati directia de extindere a arcului si raza.
Pentru a desena peretele circular
Â Utilizati pentru a mari zona in care va fi desenat peretele.
1 Faceti dublu-click dreapta pe un perete. Se va activa automat
functia Perete si vor fi preluate proprietatile peretelui pe care
ati facut click.
2 In Proprietati, modificati prioritatea la 300 in Parametri,

atribute si apasati OK pentru a confirma.
Cand peretii au aceeasi prioritate, ultimul introdus are prioritate in

fata celui introdus anterior. Capetele peretelui circular nu trebuie sa
‘taie’ capetele peretilor drepti in punctele in care se intersecteaza,
deci prioritatea peretelui circular trebuie sa fie mai mica.
3 Faceti click pe Perete circular.
4 Pentru a pozitiona punctul initial al peretelui, faceti click pe linia
peretelui drept (dar nu pe un colt).
Este afisat punctul de referinta.
5 In cazul in care punctul de referinta nu este pe coltul din stanga al
peretelui drept, mutati-l facand click cu butonul stang al mouse-
ului si introduceti apoi distanta 0.2.
hPunct final
f Punct initial
6 Acum faceti click pe punctul final al peretelui.

Este afisata o linie dreapta – aceasta este linia de referinta pentru
directia de extindere a peretelui si a arcului.
7 Faceti click pe un punct in spatiul de lucru astfel incat directia de
extindere a arcului sa fie spre exterior.
h Punct final
i Extindere arc
j Extindere perete
8 Directia de pozitionare a peretelui trebuie sa fie spre interior.

Observati sageata din preview si daca este necesar, modificati
directia facand click pe Directia de pozitionare.
9 Parametru /Raza / Centrul cercului

Introduceti raza: 5.745.
Apasati ENTER pentru a confirma.
Sugestie: In loc sa 10 Linia exterioara a peretelui este afisata din nou pentru verificarea
apasati ENTER, puteti razei. Apasati ENTER din nou.
face click dreapta de 11 Apasati ESC pentru a finaliza introducerea peretelui si a iesi din
doua ori in spatiul de functie.
lucru pentru a confirma.
Definirea razei / centrului cercului

- Raza:
Sistemul propune valoarea care a fost introdusa
ultima data sau o valoare care este egala cu cel
putin jumatate din distanta intre capetele peretelui.
- Centru:
Ca ajutor in orientare este afisata o mediatoare pe
secanta. Pe mediatoare este afisat centrul propus
Optiuni definire
- Acceptati raza propusa de sistem apasand ENTER.
- Introduceti o valoare din tastatura si apasati ENTER.
- Faceti click:
Pe un punct de pe mediatoare sau alt punct
semnificativ.
Valoarea pentru raza este afisata in linia de dialog;
apasati ENTER pentru a confirma.
Vom cota acum centrul peretelui circular.

Mai intai vom atribui un layer liniilor de cota pentru a
putea ascunde liniile de cota mai tarziu.
Atribuirea layer-ului
Layer-ele si celelalte proprietati de format cum ar fi
grosimea creionului, tipul de linie si culoarea sunt atribuite
peretilor si rebordului in fereastra de Proprietati.
In general, layer-ul pentru functia selectata este activat
automat!
Daca nu este, faceti urmatoarele.
Pentru a selecta layer-ul activ

Â O functie, de exemplu Cotare orizontala, este activa.
1 Faceti click in Selectie layere, definire (bara de instrumente
Format).
Sugestie: Pentru a
vedea ce layere au fost
utilizate in desen, faceti
click pe
Selectie layere,
definire din bara de
instrumente Format.
In pagina Selectie 2 Daca layerul LC_100 este disponibil in lista de selectie rapida,
Layer/Vizibile activati faceti click pe el.
optiunea Listare layere
3 Daca LC_100 nu exista in lista, faceti click pe Definire… si faceti
existente in desen.
dublu-click pe acest layer in fereastra de dialog Layer, pagina
Selectie layer/vizibile.
Pentru a cota punctul ce reprezinta centrul peretelui

circular
Â In Navigator CAD selectati modulul Linie cota.
1 Cu Cotare orizontala si Cotare verticala (flyout Creare)
cotati centrul peretelui.
Selectati layerul LC_100 (bara de instrumente Format).
2 In Proprietati alegeti unitatea m, cm.
3 Selectati functia Cotare curba pentru a cota peretele circular.

4 Faceti click pe linia exterioara a peretelui si din bara de Instrumente
dinamice selectati Raza.
Sugestie: pentru a In meniul Vedere Æ Instrumente puteti specifica daca

marca centrul in desen, Bara de instrumente dinamice se afla in bara de statut
faceti click pe Punct sau daca este variabila in spatiul de lucru cand activati o
simbol ( Constructii functie.
2D).
Selectati
Variabila
- layer CO_GEN01
Fixa in bara de statut
- Nr. 1 punct, cruce
- Marime simbol 5.00
- Dependent de scara
si pozitionati simbolul
f
pe centru.
g
5 Faceti click pe un punct prin care va trece linia de cota si apasati

ESC de doua ori pentru a iesi din functie (sau faceti click drepta pe
o bara de instrumente).
Activarea/dezactivarea layer-elor
Deoarece nu avem nevoie deocamdata de liniile de cota,
putem dezactiva layer-ul corespunzator liniilor.
Sugestie: Daca nu ati Pentru a bloca layere
activat nici o functie,
1 Activati Selectie layere, definire
puteti activa fereastra
de dialog Layer facand 2 Selectati Listare ierarhie totala layere.
dublu-click dreapta in 3 Faceti click dreapta pe layer-ul LC_100 Linii cote 1:100 si selectati
spatiul de lucru. Invizibil, blocat.
Layer-ele pot fi facute vizibile in acelasi mod.

Layer-ul curent (afisat in bara de instrumente Format)

nu poate fi blocat.
In acest caz, selectati un alt layer mai intai, de ex.
Standard.
Cum procedati daca elementele nu sunt vizibile

• Din meniul Format, alegeti Selectie layere, definire si
faceti toate layer-ele vizibile.
• Daca elementele nu apar totusi pe ecran, este posibil ca
grupa de planuri sa nu aiba drepturile necesare. In acest
caz, in fereastra de dialog Layer, Grupa de plan, selectati
o grupa de planuri cu toate drepturile sau contactati
administratorul de sistem.
Layer-ul pe care se afla un element

• Puteti afla pe ce layere se afla elementele activand pe
rand fiecare layer in Selectie layere, definire.
• Puteti afla layer-ul unui element daca faceti click
dreapta pe el si alegeti din meniul contextual Proprietati
format. Sunt afisate toate proprietatile de foormat ale
elementului, inclusiv layer-ul.
Puteti sa si modificati layer-ul elementului curent
selectat. Dar layer-ele elementelor asociate (ex.
deschiderile din pereti) nu sunt modificate. Va
recomandam sa utilizati functia Modificare
proprietati format.
• Modificati layer-ul unui element sau mai multor
elemente deodata cu functia Modificare proprietati
format (flyout Prelucrare). Aceasta functie modifica si
layer-ul elementelor asociate.
Peretii interiori
Pentru peretii interiori vom prelua setarile de la peretii
exteriori si vom modifica grosimea, tipul de calcul si
prioritatea.
Pentru a crea peretii interiori
Â Modulul Pereti, plansee, elem constructie este activ.
1 Faceti dublu-click dreapta pe un perete existent.
Se activeaza functia Perete. Asocierea cu planurile de referinta
(pentru setarea inaltimii) nu mai este necesara. Setarile raman
aceleasi.
2 Alegeti Perete drept.
3 In Proprietati - Parametri, atribute:
- Grosime (m):0.175
- Prioritate: 75
- Tip calcul: mp
apasati OK pentru a confirma.
4 Parametri / punctul initial
Desenati primul perete facand click pe colturile interioare. Verificati
directia de extindere a peretelui si daca este necesar faceti click pe
Directia de pozitionare.
f f
f Directie
pozitionare
Nota: Daca noul perete se deseneaza intre doua puncte deja definite
(in acest caz intre colturile peretilor existenti), nu mai este nevoie sa
apasati ESC pentru a finaliza introducerea peretelui.
5 Pentru a pozitiona punctul initial al urmatorului perete faceti click

pe linia superioara a ultimului perete introdus. Este afisat punctul
de referinta.
6 Mutati punctul de referinta in colt si introduceti distanta intre acest
punct si punctul initial al peretelui: 4.135.
i D irectie
extindere
h g
7 Parametrii / pana la punctul / dx

Introduceti lungimea peretelui:
dX: 0
TAB
dY: 2.76;
Directie extindere – spre dreapta.
8 Modificati Proprietatile (Parametri, atribute):
- Grosime (m):0.115
- Prioritate: 115
si apasati OK.
9 In bara de Instrumente dinamice, faceti click pe Introducere in
unghi drept.
Daca programul cere o valoare pentru directia y, introduceti 0
pentru dY in linia de dialog.
10 Faceti click pe coltul peretelui (vezi imaginea de mai sus) pentru a
defini punctul final al peretelui.
11 Desenati si ceilalti pereti interiori (ca in imagine).

Atentie la peretele de grosime 10 cm! Trebuie sa modificati
materialul - Rigips, tip de lucrare Lucrari finisaje uscate si tip de
calcul mp. Dezactivati hasura.

Utilizarea punctelor de referinta la introducerea elementelor

Cand inserati o deschidere intr-un perete, de exemplu, sau
desenati un perete interior cu unul exterior, trebuie sa
faceti click pe peretele exterior. Punctul pe care faceti click
ar trebui sa se afle aproximativ in punctul in care incepe
noul element. Distanta la cel mai apropiat punct de
referinta (ex., punctul de inceput al peretelui, coltul
peretelui, marginea unei deschideri) este afisata in linia de
dialog.
Punctul de referinta este afisat ca o sageata in culoare de
constructie de ajutor. Punctul pe care ati facut click (unde
va incepe noul element) este marcat printr-un mic patrat.
Varful sagetii este indreptat spre punctul pe care ati facut
click.
Sugestie: Pentru desen
de precizie nu este
nevoie sa faceti click
exact unde va incepe
noul element.
Introduceti valoarea
exacta in linia de dialog.
Fig.: Utilizarea punctului de referinta pentru introducerea elementelor de

arhitectura
A Punct referinta; sageata spre originea noului element
B Originea noului element; punct pozitionat prin click pe elementul
existent
d Distanta la punctul de referinta – afisat in linia de dialog
Puteti folosi distanta la punctul de referinta dupa cum

urmeaza:
• Acceptati valoarea propusa in linia de dialog apasand
tasta ENTER.
• Introduceti o alta valoare in linia de dialog si apasati
ENTER pentru a confirma.
• Pentru a modifica pozitia punctului de referinta (in cazul
in care cunoasteti o alta distanta) faceti click pe alt
punct. Noua distanta este afisata in linia de dialog.
Nota: Allplan 2004 afiseaza intotdeauna cel mai apropiat

punct de referinta.
Nota: Pereti cu mai multe straturi

Peretii cu mai multe straturi sunt definiti in acelasi mod ca
si peretii cu un singur strat.
Totusi, exista cateva diferente:
• Materialul, grosimea, tipul de lucrari, proprietatile de
format si reprezentarea suprafetelor (hasura, motiv si
umplutura) trebuie definite pentru fiecare strat separat.
Aceste setari se fac in Parametri, Atribute, Proprietati
format si Reprezentare suprafete.
• Inaltime si prioritatea sunt de asemenea setate pe
fiecare layer (in functie de optiunile bifate in identic la
toate straturile).
• Puteti pozitiona fiecare strat pe un layer separat
(pagina Proprietati format).
• Axa peretelui poate fi liber pozitionata.
De exemplu, poate fi pozitionata centrat pe oricare din
straturi (in Preview).
• Atentie la modul in care interactioneaza peretii
/straturile. Acesta este controlat de valoarea pentru
prioritate.
• Puteti atribui prioritati diferite pe straturi.
Directia de pozitionare, pereti multi-strat
In cazul peretilor multi-strat, pozitia axei este foarte

importanta – cand axa nu este pe una din laturile peretelui,
ci intr-o pozitie oarecare in interiorul peretelui.
Tineti cont de pozitia primului strat, care este de asemenea
afisat in preview.
In functie de pozitia axei si de numarul de straturi,

urmatoarele optiuni sunt posibile:
• Perete multi-strat, axa in interiorul elementului (intre
stratul 2 si stratul 3):

A Axa
B Extindere pe ambele parti ale axei
nu este centrata, primul strat in dreapta
C Directia de introducere a elementului
Dupa ce faceti click pe Directia pozitionare:

A Axa
nu este centrata, primul strat in stanga
• Perete multi-strat, axa centrata in element:

A Axa
primul strat in dreapta
Dupa ce faceti click pe Directia pozitionare:

A Axa
primul strat in stanga
Prioritatea in cazul peretilor multi-strat exteriori

Daca primul strat in peretele multi-strat reprezinta partea
exterioara, acesta trebuie sa aiba cea mai mare prioritate–
astfel modul in care se intersecteaza peretii este calculat
corect.
600
A 500
400
Explicatie:
1–4 Directia de introducere a peretelui
A Prioritati perete exterior:

Strat 1 = 600
Strat 2 = 500
Strat 3 = 400
B Latura exterioara
C Directie de extindere (spre dreapta in acest caz)
Fig.: Prioritati in peretele multi-strat exterior
Prioritate in cazul legaturilor in T

Pentru a obtine rezultate corecte in cazul legaturilor in T,
atribuiti aceeasi prioritate straturilor ce se vor intersecta.
Aceasta regula se aplica atat legaturilor obtinute pe masura
ce desenati, cat si intersectiilor obtinute in urma utilizarii
functiilor
Intersectie perete cu perete si

Intersectie perete cu o linie.
B
500
400
A
300
200
C
200 300 200
Explicatie:
A Prioritati perete exterior:
Strat 1 = 500
Strat 2 = 400
Strat 3 = 300
Strat 4 = 200
B Latura exterioara
C Prioritati perete interior:
Strat 1 = 200
Strat 2 = 300
Strat 3 = 200
Fig.: Prioritati in cazul legaturilor in T
Pereti multi-strat cu inaltimi diferite pe straturi

Inaltimea peretilor multi-strat se defineste in acelasi mod
ca si pentru pereti cu un singur strat. Daca unele straturi
vor avea inaltime mai mica (de exemplu, din cauza
planseului), optiunea Inaltime din Identic la toate straturile
(Parametrii, Atribute) trebuie sa fie dezactivata. Astfel
puteti sa setati inaltimi diferite pe straturi.
Asociati marginile fiecarui strat (margine inferioara si

superioara) cu planurile de lucru standard, iar pentru
straturile cu inaltime mai mica introduceti grosimea
planseului ca valoare negativa in Distanta.
Deschiderile de usa si fereastra in peretii multi-strat

Inserati deschiderile in peretii multi-strat in acelasi mod ca
si in peretii cu un singur strat. In fereastra de dialog
Proprietati trebuie sa treceti si in pagina Glaf.
Aici – in functie de numarul de straturi ale peretelui (cel

putin doua) – puteti sa alegeti una din optiunile prezentate
si sa introduceti valori pentru Umplutura.
Exemplu: perete multi-strat, inaltimi diferite pe straturi
Setari parametri perete:

Inaltime strat 1:
• Margine superioara relativ la planul superior,
Distanta: -0.2
• Margine inferioara relativ la planul inferior,
Distanta: 0
Inaltime pentru straturile 2 si 3:

• Margine superioara relativ la planul superior,
Distanta: 0
• BL Margine inferioara relativ la planul inferior,
Distanta: 0
Plan superior standard
Plan inferior standard
Vedere in plan Sectiune

Vederi si ferestre
Regenerare tot ecranul Cand lucrati cu elemente de arhitectura, puteti vizualiza
Definire zona imagine foarte simplu modelul 3D. Fiecare fereastra are propriile
functii de vizualizare in bara de instrumente Fereastra.
Mutare ecran
Regenerare ecran
Micsorare ecran
Marire ecran
Vedere in stanga, ...

In Error! Not a valid filename. puteti afisa mai multe vederi
Plan simultan pe ecran si puteti lucra in oricare din ele. Fiecare
Izometrie spate stanga fereastra poate se contina o sectiune, intregul desen sau o
izometrie.
Vedere spate
Puteti selecta una din vederile standard si o puteti
Izometrie spate dreapta
modifica.
Vedere stanga
Vedere dreapta
Selectati tipul de aranjare a ferestrelor in meniul
Izometrie fata stanga Fereastra.
Vedere fata
Izometrie fata dreapta
Proiectie libera
Mod navigare
Vedere precedenta
Vedere urmatoare
Salvare, incarcare vedere

Fereastra permanent in plan Fiecare fereastra are functii in bara de jos (vezi functiile din
apropiat (desc) dreapta). Aceste functii au fost prezentate in "Notiuni de
Fereastra permanent in plan baza".
apropiat (inc)
Calcul ascundere
Reprezentare sectiune
Copiere in Clipboard
Modul de utilizare a ferestrelor.

Cum se seteaza reprezentarea in ferestre
1 In meniul Ferestre, faceti click pe 3 Ferestre.
2 Alegeti Vedere in plan in fereastra din stanga sus.
3 Faceti click pe Definire zona imagine in fereastra din dreapta si

mariti o zona din desen cu ajutorul mouse-ului.
Astfel puteti lucra cu detalii in desen in timp ce vizualizati

si modelul intreg al cladirii/nivelului.
Axe
Vom crea o retea de axe. Aceasta va va ajuta sa pozitionati
stalpii.
Pentru a crea axele
Â Deschideti desenul 1 (Axe) si lasati desenul 111 activ in fundal.
In Navigator CAD selectati modulul Modul extins
constructii.
Sugestie: In Optiuni 1 Selectati functia Creare axe (flyout Creare).

generale, pagina 2 Setati urmatorii parametri in Directia X:
Reprezentare puteti - Creion 7 0.13
alege o culoare pentru - Linie 11 ⎯ ⎯ ⎯
desenele pasive. - Numar travei 5
- Depasire 0.3
- In Automat, activati Creion, linie, culoare identic pe
toate traveile.
Se creeaza cinci travei. Vom defini acum distanta intre axe pe

fiecare travee.
Daca ati setat "Depasire 0.3", fiecare axa depaseste reteaua cu
aceasta valoare (vezi imaginea de la sfarsitul exercitiului).
3 In Travee faceti click pe sageata spre dreapta. Astfel treceti de la o
travee la alta pentru a defini distanta intre axe:
Travee 1 2 3 4 5
Numar axe 1 1 1 1 2
Distanta 1.25 1.375 6.615 1.375 1.25
4 Pe Directia Y selectati Format descriere A B, setati creion, linie si

depasire astfel incat sa fie aceleasi ca si pe Directia X si creati 3
travei.
5 In Travee faceti click pe sageata spre dreapta pentru a trece de la o

travee la alta.
Travee 1 2 3
Numar axe 1 1 2
Distanta 9,4 2,5 2,755
6 Apasati OK pentru a confirma si alegeti din Selectie layere, definire

layerul CO_AXE.
7 Specificati in bara de instrumente dinamice daca liniile sistemului
de axe vor fi linii 2D sau 3D.
Faceti click pe Linie 2D.
8 Definire asezare punct
Pozitionati axele in spatiul de lucru.
9 Punctul initial, linia de referinta / unghiul de rotatie
Confirmati valoarea 0.00 propusa de sistem apasand tasta ENTER.
10 Faceti click pe Mutare (flyout Prelucrare) si selectati axele.
Pentru a pozitiona axele corect pe planul parterului, puteti utiliza
urmatoarele setari pentru cautare puncte:
11 Faceti click dreapta in spatiul de lucru (functia Mutare este activa) si
selectati Optiuni introducere punct din meniul contextual,
activati optiunea Punct intersectie din pagina Snap si dezactivati
toate celelalte optiuni.
In Cautare, Afisare, activati Afisare simbol puncte specifice.
Sugestie: Mariti zona cu

coltul cladirii utilizand
Definire zona
imagine.
12 De la punctul / dx…
Catre punctul
Faceti click pe un punct de intersectie din sistemul de axe si
pozitionati-l pe coltul corespunzator al cladirii.
Sugestie: Sistemul de
axe poate fi de
asemenea creat
utilizand linii si paralele.
13 Cotati axele ca in imagine.

Verificati ca liniile de cota sa fie in layer-ul LC_100.
14 Nu avem nevoie de liniile de cota pentru exercitiul urmator. Puteti
bloca layer-ul liniilor de cota.
Daca nu reusiti sa creati axele dupa cum arata imaginea,

puteti sa le modificati cu ajutorul functiei
Modificare axe. Metoda este aceeasi ca si la crearea
axelor. Singura diferenta este ca nu mai trebuie sa le
pozitionati.
Lipsesc axele pentru pozitionarea stalpului din interior.

Puteti defini pozitia grafic.
Pentru a desena axele suplimentare
Â Layer-ul curent este CO_AXE.
1 Activati Constructii ajutor (bara de instrumente Format) si
folositi Linie pentru a crea doua diagonale.
c c
2 Dezactivati constructii ajutor.

3 Faceti click pe Preluare (bara de instrumente Format), faceti
click pe Tot in caseta de dialog Ce preluati? si faceti click pe o
axa.
Astfel vor fi preluate layer-ul, culoarea, grosimea creionului si tipul
de linie cu care au fost create axele in bara de instrumente Format.
Desenati o linie orizontala si una vericala prin punctul de intersectie

al diagonalelor:
4 Faceti click pe Paralele la elemente (flyout Constructii), selectati
o axa si faceti click pe punctul de intersectie pentru a pozitiona
paralela.
Puteti sterge cele doua diagonale.
Stalpii
Acum puteti desena stalpii: stalpii cu sectiune
dreptunghiulara si stalpul din interior in desenul 111, stalpii
pentru garaj in desenul 112.
Metoda este aceeasi ca si in cazul peretilor:
Definiti parametrii, apoi pozitionati elementul in desen.
Sugestie: Puteti folosi Pentru a pozitiona stalpii
functia
Â Desenele 1 Axe si 111 Parter pasive in fundal si desenul 112 Garaj
Stalp si pentru activ.
desenarea altor
elemente cu forma Â Setati Planurile standard pentru desenul 112:
similara – de exemplu, Cota plan inferior: -0.11
gard, picior scaun, Cota plan superior: 2.64 (ca in desenul 111).
suport lampa 1 Selectati functia Stalp (flyout Elemente arhitectura).
Layer-ul AR_STALP este cel activ. Daca nu este, activati-l din bara
de instrumente Format.
2 Faceti click pe Preluare (bara de instrumente Format),
deselectati din lista optiunea Layer si faceti click pe OK pentru a
confirma.
Apoi faceti click pe linia unui perete.
Se preiau astfel proprietatile de format (creion (2) 0.35 si tip linie
1).
3 Faceti click pe Proprietati si introduceti parametrii dupa

cum urmeaza.
4 Verificati setarile pentru inaltime (trebuie sa fie aceleasi setari ca si

la perete):
- Margine superioara relativ la planul superior la
distanta –0.200
- Margine inferioara relativ la planul inferior la
distanta 0
apasati apoi OK pentru a confirma.
5 In bara de instrumente contextuale Stalp, setati punct de transport

preview centrat - .
Optiunea de cautare Punct de intersectie din Optiuni introducere
punct a ramas selectata de la ultimul exercitiu.
6 Pozitionati sase (6) stalpi pentru garaj pe punctele de intersectie ale
axelor si apasati apoi ESC pentru a deselecta functia.
7 Faceti click pe Deschidere si activare,
faceti desenul 111 activ si lasati desenele 1 si 112 pasive in fundal.
8 Activati functia Stalp.
9 Faceti click pe Proprietati si modificati raza: 0.125.

10 Pozitionati stalpul din centrul parterului.
15 13
10
h h
h h h h
11 Faceti click pe Proprietati si modificati parametrii dupa

cum urmeaza:
12 Mutati punct transport preview in dreapta sus.

13 Pozitionati stalpul la intersectia axelor (dreapta sus).
Puteti roti profilul stalpului.
14 Modificati unghiul in Proprietati: 90.
15 Pozitionati stalpul din stanga sus.

17 Faceti click pe Deschidere si activare si dezactivati desenele 1 si
112.
Doar desenul 111 Parter va fi vizibil pe ecran.
Stalpii garajelor nu mai sunt vizibili deoarece desenul in

care au fost pozitionati este acum inchis.
Deschideri
Procedura de creare a unei deschideri este intotdeauna
aceeasi. Diferente sunt doar in proprietatile elementelor.
Ca si in realitate, in Allplan deschiderile sunt asociate cu
peretii in care sunt introduse. Cand mutati un perete,
deschiderile din perete vor fi si ele mutate.
In deschideri se pot insera macro-urile.
Macro-ul este un simbol “inteligent” care se adapteaza
dinamic deschiderii in care este inserat.
In urmatorul exercitiu vom utiliza macro-uri pentru ferestre
si simboluri de deschidere pentru usi.
Usi
In proiectul de fata, toate usile din parter sunt usi simple.
Usa de la intrare are inaltimea 2.135 m. Usile din interior
au inaltimea 2.01 m.
Nu vom insera inca macro-uri – va fi afisat doar simbolul
de deschidere. Metoda de creare a deschiderilor de usa este
aceeasi si in cazul altor tipuri de deschidere.
Introducerea deschiderilor
• Pozitionati primul punct al deschiderii
• Introduceti proprietatile si setati inaltimea
• Introduceti latimea deschiderii.
Daca inserati o serie de deschideri identice, trebuie doar sa
definiti punctul initial si sa confirmati latimea. Proprietatile
si setarile pentru inaltime sunt retinute de sistem pana le
redefiniti.
Pentru a introduce deschideri de usa

1 Faceti click pe Usi (flyout Deschideri).
2 Activati layer-ul AR_PERET.
3 Paceti click pe linia exterioara a peretelui de jos pentru a pozitiona
punctul initial al usii.
Apare punctul de referinta (reprezentat prin sageata) si in linia de
dialog este afisata distanta la punctul de referinta.
4 Daca punctul de referinta nu este pozitionat in coltul din stanga,
faceti click pe acest colt pentru a muta punctul de referinta.
f
e
5 Introduceti distanta: 3.18 (daca punctul de referinta e in stanga)

sau 3.435 (punct de referinta in coltul din dreapta).
7 In Vedere selectati prima optiune (dreptunghi).

8 Faceti click pe Simbol si selectati un simbol de deschidere.
9 Faceti click pe Inaltime.

Aici setati marginea superioara si inferioara pentru deschidere.
Nota: Marginea superioara a usii este asociata cu planul inferior
standard. Astfel inaltimea deschiderii nu se va modifica, chiar daca
modificati inaltimea nivelului.
10 In Margine superioara, alegeti optiunea Relativ la planul

Sugestie: Valoarea inferior si introduceti valoarea:
pentru latimea Inaltime usa+ pardoseala: 2.135 m + 0.11 m = 2.245 m.
deschiderii afisata in 11 In Margine inferioara alegeti Relativ la planul inferior
linia de dialog este doar (distanta: 0.00) si apasati OK pentru a confirma.
o valoare propusa, poate
12 Dezactivati optiunile Creare element glaf si Gol (macro).
fi modificata. Astfel
puteti crea mai multe Fereastra de dialog Usi ar trebui sa arate astfel:
deschideri cu latimi
diferite folosind aceleasi
proprietati.

14 Parametrii / punct final / distanta la pct. final al deschiderii
Introduceti latimea deschiderii: 1.135.
15 Specificati directia de deschidere.

Preview-ul simbolului de deschidere este afisat atasat de cursor.
Sugestie: Pentru a Pozitionati apoi usile interioare. Acestea au alta inaltime!

verifica modelul 3D, 16 Faceti click pe Usi, pozitionati punctul initial al deschiderii,
treceti intr-o vedere
standard , apoi faceti
click pe urmat de faceti click pe Proprietati si selectati Inalt.
in bara de instrumente
17 Selectati Margine superioara relativ la planul inferior,
Fereastra.
introduceti valoarea 2.12 si apasati OK pentru a inchide cele doua
ferestre de dialog.
18 Acum inserati usile interioare.
Asigurati-va ca distantele la punctele de referinta si valorile pentru
latime sunt corecte.

Ferestre
Vom insera deschiderile de fereastra impreuna cu macro-
urile corespunzatoare.
Glaful defineste pozitia macro-ului in deschidere. Utilizarea
Sugestie: Puteti
dimensiunilor precise este importanta pentru reprezentarea
modifica glaful ulterior
corecta pe ecran si afecteaza corectitudinea analizei
introducerii ferestrei
ulterioare.
folosind functia
Sistemul verifica daca suma valorilor introduse pentru glaf
Definire / Modificare
este aceeasi cu grosimea peretelui.
glaf.
Glaf
Ge: Glaf exterior
Gi: Glaf interior
L: Latimea
deschiderii
Macro
Macro-urile sunt simboluri ‘inteligente’ care se adapteaza
automat deschiderii in care sunt inserate. Modul de
reprezentare a macro-urilor este dependent de scara.
La scara 1:100, de exemplu, macro-ul poate fi reprezentat
ca o simpla linie, la scara 1:10, elementul este reprezentat
in detaliu.
In urmatorul exercitiu vom utiliza macro-uri din biblioteca

Nemetschek din directorul Standard.
Nota: puteti parcurge exercitiul numai daca ati instalat
simbolurile de baza.
Cu functia Macro ferestre, usi puteti crea propriile
simboluri pentru usi si ferestre. Informatii detaliate gasiti in
capitolul 7 “Macro”.
Directia de introducere a deschiderilor (usi si ferestre)

Daca definiti glaful exterior si glaful interior cu valori
diferite sau daca inserati deschideri in pereti multi-strat,
este foarte important sa tineti cont de directia de
introducere:
• Punctul (de pe linia peretelui) pe care faceti click
defineste intotdeauna partea exterioara a deschiderii.
• Preview-ul deschiderii atasat de cursor este inchis pe
partea exterioara si deschis pe interior.
• Daca este nevoie, puteti modifica Punct transport
inainte de a insera deschiderea in perete: va fi mai usor
sa utilizati colturile sau intersectiile existente cand
folositi punctul de referinta.
A Linia de perete pe care faceti click = partea exterioara a deschiderii

Pentru ca reprezentarea macro-ului sa fie mai detaliata,

vom modifica temporar scara de referinta.
Pentru a crea ferestre
1 Faceti click pe Scara (bara statut) si setati scara de referinta 1:50.
2 Faceti click pe Ferestre (flyout Deschideri) si, daca este necesar,
activati layer-ul AR_PERET.
3 Punct de referinta / Parametrii / linie perete exterior
Pozitionati un punct pentru deschidere in peretele exterior si
introduceti distanta la punctul de referinta (coltul din stanga jos):
0.615.
Este foarte important sa faceti click pe linia exterioara a deschiderii.
Linie
perete
5 Selectati fereastra dreptunghiulara in Vedere si activati Creare glaf.

6 In Reprezentare parapet, selectati optiunea ambele si in Parapet:
creion/ linie /culoare, selectati creion 2 (0.35) si linie 1.
Setati inaltimea deschiderii.
7 Faceti click pe Inalt.
8 Alegeti optiunile
- Inaltime element in Margine superioara si
introduceti 0.51 (inaltimea deschiderii).
- Margine inferioara relativ la planul inferior si
distanta de 1.75.

10 Activati Macro.
Sugestie: Selectati una

din vederile standard
pentru a vedea macro-ul
3D.
11 In directorul Standard, faceti click pe Macro, Ferestre si selectati o

fereastra. Faceti click pe OK pentru a confirma alegerea.
Fereastra de dialog Fereastra va arata astfel:
Sugestie: Valoarea
pentru H parapet este
afisata in fereastra de
dialog Fereastra.
Aceasta este inaltimea
relativa la planul
inferior de referinta.
12 Treceti in pagina Glaf.

13 Setati glaful:
- Glaf exterior : 0.09; Adancime fereastra: 0.10
14 Apasati OK.
15 Introduceti latimea deschiderii in linia de dialog: 1.26.
Sugestie: Macro-ul de Este creata deschiderea cu tamplaria inclusa.

fereastra include si Daca ati inserat deschiderea pe exteriorul peretelui, macro-ul a fost
pozitionat corect.
simbolul pentru ochiul
Pentru a modifica pozitia macro-ului faceti click pe un colt al
de geam. Verificati
deschiderii de fereastra.
pozitia macro-ului intr-
o vedere. 16 Dupa pozitionarea macro-ului, faceti click dreapta in spatiul de
lucru pentru a confirma setarile.
17
17 Desenati o fereastra cu aceleasi setari pe peretele opus.
18 Pentru deschiderile din peretele exterior din dreapta in

Proprietati, Inaltime modificati parametrii pentru margine
inferioara si superioara dupa cum urmeaza:
19 Acum desenati si deschiderile din peretele exterior din stanga.

Modificati din nou parametrii:
Inserati doua deschideri, una deasupra celeilalte, in peretele de la

intrare.
20 Pentru aceasta, inserati doua deschideri in acelasi loc, dar cu setari
diferite pentru Margine inferioara relativ la planul inferior:
Pentru prima deschidere: 1.125

A doua deschidere: 1.875.
Inaltimea deschiderii este in ambele cazuri 0.635.
(Vezi imaginea de mai jos.)
18
19
20
Acum introduceti deschiderile in peretele curb.
In cazul peretilor circulari, linia ce reprezinta glaful este

intotdeauna centrata din cauza curbei.
Deschiderile in pereti circulari pot fi create astfel incat
marginile glafului sa fie repartizate radial sau paralel
(aceasta setare se face in Optiuni arhitectura -
Introduceri). Pentru aceasta cladire vom folosi setarea
implicita - Radial.
Vom crea deschiderile fara macro –acestea vor fi introduse
Sugestie: Daca sageata
in exercitiul urmator.
care indica cel mai
apropiat punct de
referinta nu este afisata, Pentru a introduce deschiderile in peretele circular
inseamna ca ati dat click
Â Functia Fereastra trebuie sa fie activa.
pe capatul unui segment
din peretele circular. In 1 Cu Definire zona imagine mariti partea din stanga jos a
acest caz, apasati ESC, peretelui circular.
mariti imaginea si 2 Faceti click pe linia exterioara a peretelui.
incercati din nou.
• Verificati ca sistemul sa nu detecteze un punct de capat (vezi
Activati optiunile din Sugestie)!
Snap – Optiuni • Atentie la directia de introducere a deschiderii: partea inchisa a
introducere puncte. preview-ului trebuie sa fie in afara. Daca este nevoie selectati alt
Simbolul "{" trebuie sa punct transport.
fie afisat (punct
oarecare).
d
e
3 Faceti click pe coltul interior al peretelui.

Veti observa ca punctul de referinta s-a mutat.
4 Introduceti distanta: 0
5 In Proprietati dezactivati Macro si alegeti Reprezentare

parapet - exterior.
6 Faceti click pe Inalt si introduceti urmatoarele valori:

- Inaltime absoluta: 2.26
- Marg inf relativ la planul inferior: 0
7 Apasati OK.
9 Parametrii / punct final / dist la punctul final al deschiderii
Introduceti latimea deschiderii: 1.105
10 Glaful interior/ exterior la pereti circulari nu este luat in considerare.
Doriti ca acest mesaj sa nu se mai afiseze?
Daca faceti click pe Yes, mesajul nu va mai aparea pana inchideti
programul.
11 Punct de referinta /Parametrii / linie perete exterior
Indicati punctul de capat al primei deschideri si confirmati
Distanta la punctul de referinta = 0.000 afisata in linia de dialog
apasand tasta ENTER. Confirmati valoarea pentru latimea deschiderii
(1.105) afisata in linia de dialog.
12 Repetati pasii pentru a crea inca cinci deschideri.
13 Introduceti alta deschidere in peretele drept care se intersecteaza cu
cel circular.
14 Punct nou de referinta / Distanta la punct de referinta
Introduceti latimea deschiderii: 0.885
Definirea punctului de referinta

Pentru a modifica pozitia sagetii care reprezinta cel mai
apropiat punct de referinta, puteti
- sa alegeti alt punct de pe linia peretelui sau
- sa faceti click pe un punct din afara peretelui –
punctul de referinta se va muta in baza
perpendicularei trasate din punctul selectat pe linia
peretelui.
Sageata indica directia in care este masurata distanta
intre punctul de referinta si patratul afisat in punctul pe
care ati facut click. Aceasta valoare este intotdeauna
pozitiva, indiferent de directia axei. Daca introduceti o
valoare negativa, este posibil ca distanta sa fie introdusa
in directia opusa.
Acum vom insera macro-uri in deschideri.

Pentru a insera macro
Â Desenul 111 Parter este activ.
Scara de referinta este 1:50.
1 Faceti click pe Asezare macro in deschideri (flyout Deschideri).
2 Faceti click pe CatalogMac din Instrumente dinamice si selectati
macro-ul dorit (OK).
Alternativ, puteti face click pe un macro deja introdus in desen
pentru a-l prelua.
3 Faceti click pe deschiderea din peretele drept. Este bine sa faceti
click intre cele doua linii care reprezinta glaful.
Macro-ul este inserat.
4 Mariti imaginea pentru a verifica pozitia macro-ului. Pentru a defini
directia de deschidere, faceti click pe partea exterioara a deschiderii.
5 Dupa pozitionarea corecta a macro-ului, faceti click dreapta in
spatiul de lucru pentru confirmare.
Macro-ul va fi pozitionat in acelasi layer cu deschiderea
(AR_PERET).
g g
6 Faceti click pe prima deschidere in peretele circular si inserati

macro-ul. Nu uitati sa confirmati apoi cu click dreapta.
7 Inserati macro-ul si in celelalte deschideri.

Veti observa niste goluri intre macro-uri in peretele circular. Aceasta
se intampla pentru ca macro-ul a fost definit astfel incat sa existe o
distanta intre detaliile afisate si marginea glafului. Marginile
glafului in peretele circular sunt dispuse radial. Puteti totusi sa va
definiti propriile macro-uri cu functia Macro ferestre, usi.
9 Reveniti la scara de referinta 1:100.
Izometrie spate/stanga:
Horn
Acum veti introduce un cos de evacuare pentru sistemul de
incalzire din subsol. Veti utiliza functia Horn.
Pentru a pozitiona hornul
Â Desenul 111, Parter este activ.
1 Faceti click pe Horn (flyout Elemente arhitectura).
2 Din Selectie layere, definire selectati layer-ul AR_HORN.
3 Faceti click pe Proprietati si selectati tipul 10.

4 Introduceti valorile:
5 Setati tipul de lucrari, materialul si tipul de calcul si dezactivati

Hasura.
6 Definiti inaltimea.
Cosul va trece prin planseu. Marginea superioara va fi la acelasi
nivel cu pardoseala etajului.
7 Apasati OK pentru a confirma si alegeti punctul de transport

dreapta jos.
8 Pozitionati hornul si apasati ESC pentru a iesi din functie.
Verificarea desenului
Pentru a verifica modelul in animatie

Â Desenul 111 este cel activ si desenul 112 activ in fundal.
1 Faceti click pe Selectie layere, definire sau faceti dublu-click
dreapta in spatiul de lucru (nu pe un element).
2 In pagina Tip plan, selectati tipul de plan Model din lista si apasati
OK pentru a confirma.
3 Faceti click drepta in spatiul de lucru si selectati din meniul
contextual Animatie cu tot modelul (sau apasati tasta F4).
Puteti acum sa navigati cu ajutorul mouse-ului prin cladire.
Ina animatie, deplasarea cu mouse-ul se face pe

suprafata unei sfere imaginare.
- Butonul stang al mouse-ului:

Camera se deplaseaza pe suprafata sferei in jurul
obiectului
- Butonul din mijloc al mouse-ului:

Deplasare liniara a camerei stanga /dreapta sau
sus/jos
- Butonul drept al mouse-ului:

Permite apropierea/departarea obiectului
4 Pentru a iesi din Animatie, inchideti fereastra.

Completarea desenului
Pentru a completa planul parterului, vom adauga conturul
planseului peste stalpi, vom desena garajele si vom
introduce mobilierul. Vor fi utilizate functii 2D.
Este recomandat sa pastrati informatiile 2D si elementele de
arhitectura 3D in locuri separate. Prin urmare, vom folosi
layer-ul ‘CO_GEN01' pentru toate elementele 2D.
Pentru conturul planseului vom folosi un creion si un tip de
linie diferite de cele utilizate pentru celelalte elemente.
Conturul planseului va fi repartizat in layer-ul CO_GEN01.
Pentru a desena conturul
Sugestie: Pentru a Â In Navigator CAD treceti in modulul Constructii 2D.
selecta layere, puteti 1 Faceti click pe Selectie layere, definire si ramaneti in pagina
folosi si combinatia de Selectie Layer/vizibile.
taste CTRL+4 (nu din 2 Faceti click dreapta in Statut actual (partea dreapta a ferestrei de
tastele numerice). dialog) si selectati Preluare drepturi din tip de plan….
sau
Daca nu ati selectat nici 3 Selectati tipul de plan TP_Constructie si apasati OK pentru a
o functie, faceti dublu confirma setarile din fereastra de dialog Layer.
click dreapta in spatiul Astfel layerele din tipul de plan TP_Constructie sunt vizibile.
de lucru. 4 Faceti click pe Linie (flyout Constructii 2D).
5 Activati layer-ul CO_GEN01 si selectati Creion (7) 0.13 si Tip
linie11.
6 In Instrumente dinamice alegeti Introducere in unghi drept si
desenati conturul folosind ca elemente de referinta stalpii.
Pentru a introduce mai usor conturul, utilizati (cand este cazul)
functia Punct de intersectie din meniul contextual.
Garaj
Vom desena acum conturul garajelor. Datele vor fi
introduse in desenul 112 pe layer-ul CO_GEN01 ca desen
2D.
Pentru a desena polilinii paralele
Â Sunteti in modulul Constructii 2D.
Deschideti desenul 112 si lasati-l pe 111 pasiv in fundal.
1 Selectati functia Polilinii paralele (flyout Constructii) si activati
layer-ul CO_GEN01.
2 Numar paralele: 1
Distanta: 0.575 (ENTER!)
3 Selectati creion (8) 0.18 si tip linie 8 pentru conturul garajelor.
4 Faceti click pe coltul cladirii si apoi pe centrul stalpului.
Este afisata paralela la distanta specificata.
5 Modificati distanta la 0.6 si faceti click pe centrul stalpului urmator.
f f
g h
In acest exercitiu veti invata cum se utilizeaza functiile din

Asistent filtru.
Pentru a copia conturul
1 Selectati functia Copie simetrica (flyout Prelucrare).
Selectati poliliniile pe care le-ati desenat dupa cum urmeaza:
2 In bara Asistent filtru, faceti click pe Filtru dupa element si
selectati Linie. Deschideti o fereastra de selectie (cu butonul stang al
mouse-ului) in jurul garajului. Astfel selectati doar liniile, nu si
stalpii.
Poliliniile vor fi afisate in culoare de selectie.
Centrul peretelui din fata cladirii va servi drept prim punct pentru
axa de simetrie.
3 Faceti click dreapta in spatiul de lucru si alegeti Punct mijloc.
Faceti click pe cele doua capete ale peretelui (pe colturi). Un
preview al axei apare atasat de cursor.
e e
Axa trebuie sa fie paralela cu axa OY.

4 2. punct al axei de simetrie:
Apasati TAB pentru a trece la Coordonata y si introduceti o
valoare care sa nu fie egala cu 0 (ENTER).
Al doilea garaj este desenat.
Mobilier
Puteti sa desenati mobilierul pentru parter utilizand
functiile din modulul Constructii 2D. Pozitionati
elementele in layer-ul CO_MOB. Obiectele sanitare sunt
desenate separat pe layer-ul CO_SANI. In acest mod, layer-
ele pot fi transferate separat inginerului de instalatii.
Puteti totusi sa folositi simbolurile de mobilier din
cataloage.
Dupa mobilare, parterul va arata astfel:
Simbolurile care au fost pozitionate pe un layer gresit pot fi

mutate pe alt layer.
Cand doriti sa utilizati o functie de modificare (in cazul
unui simbol), dupa selectarea functiei, faceti click pe simbol
cu butonul din mijloc al mouse-ului si apoi cu cel stang

pentru a selecta intregul simbol.
Aceasta combinatie va ajuta sa selectati grupe de entitati.
Un simbol este intotdeauna un grup de entitati.
Sugestie: Puteti Pentru a modifica layer-ul
modifica layer-ul unui
1 Faceti click pe Modificare proprietati format.
element utilizand
Proprietati format din 2 Faceti click pe butonul de langa Layer, faceti dublu click pe layer-ul
meniul contextual. CO_MOB pentru a-l activa si confirmati.
Elementele asociate (ex.
deschiderile in pereti) nu
sunt modificate.
3 Selectati simbolurile ce vor fi pozitionate in layer-ul CO_MOB.

Pentru a selecta toate simbolurile, deschideti Functiuni suma si
selectati fiecare simbol folosind butonul din mijloc al mouse-ului
urmat de butonul din stanga.
Apoi inchideti Functiuni suma.
Cotare si etichetare
Functiile pentru cotare si etichetare au fost deja prezentate
in
capitolul 2, “Primii pasi“.
Cotare pereti, o functie mai complexa de cotare, poate fi
gasita in modulul Pereti, plansee, elem de constructie.
Aceasta functie va fi utilizata pentru crearea blocurilor de
linii de cota. Cotarea este asociativa, ceea ce inseamna ca
liniile de cota sunt automat actualizate in cazul in care
faceti modificari in desen (de ex. mutarea sau stergerea
elementelor cotate).
Liniile de cota, cotarea parapetului si cotele de nivel sunt
pozitionate pe layere diferite. Pozitionarea tuturor
elementelor in acelasi desen asigura pastrarea
asociativitatii.
Liniile de cota pentru cladire vor fi pozitionate in desenul
111. Cotele pentru garaje vor fi in desenul 112.
La sfarsitul acestui capitol veti gasi si o imagine a planului
cotat.
Cotarea peretilor
In urmatorul exercitiu veti crea linii de cota asociative in
bloc.
Sugestie: Pentru a Pentru cotarea peretilor
simplifica desenul,
Â Desenul 111 este cel activ si desenul 112 activ in fundal.
puteti bloca layerele
pentru mobilier si 1 Faceti click pe Cotare pereti (flyout Elemente de arhitectura).
obiecte sanitare.
3 In paginile Linie si Cifra pastrati setarile facute la ultima cotare.
4 In pagina Cotare in bloc selectati urmatoarele tipuri de linie:
- Cote exterioare
- Cote camere
- Cote deschideri cu inaltime
5 Fiecare linie de cota poate fi pozitionata pe un layer separat.

Atribuiti layer-ul LC_100 fiecarei linii de cota.
6 Apasati OK.
7 Faceti click pe peretii exteriori verticali din dreapta. Pe masura ce ii
selectati, peretii vor fi afisati in culoare de selectie. Daca doriti sa
deselectati un perete, mai faceti o data click pe el.
8 Faceti click dreapta in spatiul de lucru pentru a confirma. (Peretii
interiori adiacenti vor fi inclusi in linia de cota.)
9 Linia activa de perete ca element de directie
Faceti click pe o linie verticala a unui perete selectat pentru a indica
pe ce directie se face cotarea.
10 Pozitionati blocul de linii de cota in spatiul de lucru.
11 Cotati si ceilalti pereti.
12 Faceti desenul 112 activ si modificabil, lasati desenul 111 in fundal

si cotati si garajele (de aceasta data cu functiile din modulul Linii
cota).
Inainte de a pozitiona blocul de linii de cota, puteti

utiliza Ordonare linii din Instrumente dinamice.
Cu Distanta la punctul de asezare puteti introduce o
valoare pentru distanta intre blocul de linii si cursor.
Puteti modifica liniile de cota fara sa se piarda

asociativitatea. Folositi functiile din modulul Linie cota.
• Introducere punct in linie (flyout Modificare sau
Linii cota)
• Stergere punct din linie (flyout Modificare sau Linii
cota)
• Pentru a modifica inaltimea afisata in liniile de cota,
utilizati Modificare inaltime element (flyout
Modificare).
• Pentru cotarea deschiderilor in peretele circular, folositi
functia Cotare curba (flyout Creare). Atentie la
punctele pe care le selectati.
Inaltimea parapetului
Cu functiile Inaltime parapet si Cota de nivel vom
completa desenul si vom verifica daca elementele introduse
au fost corect create.
Descrierile pozitionate cu aceste functii se actualizeaza
automat in cazul in care faceti modificari.
Deschiderile nu pot fi selectate decat in vederea in plan.
Pentru a afisa inaltimea parapetului
Â Deschideti desenul 111.
1 Faceti click dreapta pe o deschidere de fereastra si selectati din
meniul contextual Inaltime parapet.
(Alternativa: selectati functia din flyout Deschideri si apoi faceti
click pe deschidere).
2 Activati layer-ul AR_PARAP.
3 Selectati Vert din Instrumente dinamice pentru directia de scriere.
Sugestie: Pentru ca 4 In T-Ina din bara de instrumente contextuale introduceti: hp=.

inaltimea parapetului sa (Acest text apare in fata valorii).
fie bazata pe
dimensiunile la finit,
introduceti inaltimea
finisajului in Delta CI.
5 Treceti in Parametri text si introduceti valorile.
6 Pozitionati descrierea.
Este masurata inaltimea parapetului relativ la planul inferior
standard.
7 Creati descrierea si pentru celelalte deschideri. Verificati orientarea

textului.
Pe peretele curb, setati directia textului la Unghi si faceti click pe o
linie a macro-ului pentru a prelua unghiul.
Sugestie: In cazul
deschiderilor care se afla
una deasupra celeilalte,
doar cea de sus este
identificata.
Pozitionati cealalta
descriere cu functiile din
flyout Text.
Cu functia Aliniere texte (flyout Text) aliniati descrierile.

Alegeti modul de aliniere din Instrumente dinamice si
incadrati intr-o fereastra de selectie textele.
In mod similar cotarii parapetului puteti pozitiona cotele de

nivel folosind functia Cote nivel. Puteti alege si
simbolurile dorite pentru cota inferioara si cea superioara.
In imaginea de mai jos a fost introdusa cota de nivel pentru
un perete.
Dupa cotare si etichetare, planul parterului ar trebui sa

arate astfel.
Descrierea camerelor este pozitionata in layer-ul TX_100.
Conturul scarii
In urmatorul exercitiu vom folosi din nou functiile descrise
in "Primii pasi".
Pentru a desena conturul scarii
Â Desenul 111 este activ.
1 Activati layer-ul CO_GEN02 si folositi
functiile Linie, Dreptunghi si Paralele la elemente pentru
a desena conturul si treptele.
2 Utilizati Mediatoare si Linie pentru a desena linia pasului.
3 Cu Linie, Cerc si Stergere element intre 2 intersectii
desenati simbolurile de la capetele scarii.
4 Cu Linie desenati liniile de sectiune.
5 Modificati tipul de linie cu Modificare proprietati format cu
ajutorul functiei Functiuni suma.
Verificati distanta intre scara si pereti (1cm fata de peretii

orizontali si 4cm fata de cel vertical).
Planseul
Pentru introducerea planseului trebuie sa setati mai intai
parametrii si apoi sa desenati conturul.
Proprietatile planseului
Sugestie: Functia Â Desenul 111 este activ si desenul 1 activ in fundal.
Planseu poate fi Selectati tipul de plan BS Introducere. (Astfel axele vor fi vizibile.)
utilizata in mai multe 1 Faceti click pe Planseu (flyout Elemente arhitectura) si activati
situatii – pentru layer-ul AR_PLANS.
introducerea planseelor 2 Selectati creion (2) 0.35 si tip linie 1.
intre etaje si pentru
fundatii.
4 Setati inaltimea:
Marginea superioara va fi la acelasi nivel cu planul superior

standard. Grosimea planseului poate fi introdusa si ca inaltime
absoluta (ultima optiune din Marg inf).
5 Apasati OK si introduceti si ceilalti parametri.
Puteti salva combinatii de setari ca fisier favorit.

Pentru a salva favorite
Â Functia Planseu este activa si fereastra de dialog este afisata.
1 In partea stanga jos, faceti click pe .
2 Faceti click pe directorul Proiect, introduceti o denumire si apasati

Save pentru a salva fisierul.
La urmatoarea utilizare a planseului cu aceste proprietati,

faceti click pe si apoi pe numele fisierului. Valorile din
fereastra de dialog vor fi automat modificate.
Acum vom pozitiona planseul.

Pentru a trasa conturul de-a lungul peretelui circular vom
folosi functiile de ajutor disponibile in bara Instrumente
dinamice. (Aceste instrumente dinamice vor fi disponibile
dupa ce selectati functia si incepeti introducerea
conturului, in momentul in care faceti click pe peretele
circular)
Instrumente aditionale pentru introducerea poliliniilor

Folositi aceste functii pentru a desena un contur de orice forma.
Creare poligon din tot elementul: Se genereaza o polilinie avand la baza
elementul pe care ati facut click. Punctul de inceput este folosit si pentru a
specifica directia. In cazul cercurilor si arcelor de cerc, trebuie sa introduceti si
valoarea pentru numarul de segmente ale cercului sau arcului/curbei.
Domeniu definire elemente: genereaza o polilinie pe o portiune din element.
Portiunea este definita folosind punctele ‘de la punctul’ si ‘pana la punct’.
Introducere punct de plecare: identifica un punct pe element ca punct de
inceput pentru noul element. Acest punct de inceput este determinat prin click pe
un punct de pe element si introducerea unei valori pentru distanta intre acesta si
cel mai apropiat punct de referinta (reprezentat prin sageata).
Introducere punct ajutator pentru poligon automat: faceti click pe un punct al
unei polilinii si sistemul detecteaza intregul contur inchis.
Conturul planseului
Â Functia Planseu trebuie sa fie activa.
Faceti click dreapta in spatiul de lucru si selectati Optiuni
introducere punct din meniul contextual, activati Afisare simbol
puncte specifice in pagina Cautare, afisare si Punct intersectie in
pagina Snap.
1 Faceti click pe Opt in Instrumente dinamice, verificati setarile si
apasati OK.
Setarile sunt urmatoarele:
2 Faceti click pe Multi in Instrumente dinamice pentru a introduce

conturul in mai multi pasi.
3 Utilizati Definire zona imagine pentru a mari zona cu peretele

circular si faceti click pe primul colt.
4 Faceti click pe arc.

Sugestie: Daca
introduceti un punct 5 In Instrumente dinamice, alegeti Domeniu de definire elemente.
gresit, puteti sa
corectati imediat facand 6 De la punctul
click pe Anulare in Faceti click pe capatul de sus al peretelui circular.
Instrumente dinamice.
7 Pana la punct
Faceti click pe punctul de intersectie al peretelui circular cu cel
drept (jos).
From point
h e
iTo point
8 Adaugati apoi si celelalte puncte de contur dupa cum este indicat in

imaginea de mai jos.
9 Faceti click pe coltul stalpului si pe punctul de intersectie intre axa
si perete. Cand ajungeti in punctul din care ati pornit conturul, pe
ecran va aparea o bara de instrumente dinamice cu optiunile Plus,
Minus si Opt.
k k
j
j j
j j
10 Faceti click pe Plus pentru a adauga o zona la conturul introdus:

sectiunea din zona stalpului din fata peretelui circular.
11 Utilizati Definire zona imagine pentru a mari zona cu peretele
circular.
12 Faceti click pe coltul din stanga sus al stalpului, apoi faceti click pe
un punct diagonal opus si apasati ESC.
Este adaugata astfel si aceasta sectiune in planseu.
12
12
13 Apasati ESC pentru a inchide conturul si iesiti din functie.

Planseele pentru garaje vor fi desenate in desenul 112.

Acestea sub pozitionate sub planseul de deasupra
parterului; au o grosime mai mica si alt material.
Pentru a desena planseele deasupra garajelor
Â Activati desenul 112 si lasati 111 activ in fundal.
1 Selectati functia Planseu.
2 Modificati Proprietatile, inclusiv inaltimea.

3 Mariti zona cu garajele.

4 Introduceti conturul prin puncte dupa cum este indicat mai jos.
5 Desenati planseul pentru cel de-al doilea garaj in acelasi mod.

Mai jos aveti imaginea rezultata dupa Calcul ascundere a
parterului:
Gol in planseu
Vom insera goluri in planseu pentru horn si pentru acces la
etaj.
Pentru a insera un gol dreptunghiular in planseu
1 Faceti click pe Degajare planseu, gol (flyout Elemente
arhitectura).
2 Faceti click pe planseul de deasupra parterului.

4 Selectati forma dreptunghiulara si introduceti 0.35 pentru latimea
si lungimea golului.
5 Alegeti punct transport in dreapta jos si faceti click pe coltul din

dreapta jos al hornului.
Vom folosi un gol de forma oarecare pentru scari.

Gol de forma oarecare
Â Functia este inca activa.
Asigurati-va ca layer-ul CO_GEN02 este activ (conturul scarii).

2 Selectati icon-ul forma oarecare.
3 Mariti zona cu scara.

4 Faceti click pe punctele din conturul scarii. Selectati pentru aceasta
Introducere in unghi drept din Instrumente dinamice. Ultimul
punct introdus trebuie sa coincida cu primul.
5 Apasati ESC.
Sugestie: Degajarile in Alegeti Izometrie fata dreapta si faceti click pe Calcul

planseu si golurile sunt ascundere. Parterul va arata astfel:
create in acelasi mod.
Diferenta: degajarile au
propriile setari de
inaltime deoarece nu
decupeaza in intregime
planseul.
Exercitiul 4: Etaj
Vom crea etajul prin copierea parterului si mutarea acestuia
mai sus cu o inaltime de etaj.
Obiectiv
Cand desenati etajele unei cladiri, puteti
• Sa desenati elementele din nou (cu desenul parterului in
fundal ca element de referinta) sau
• Sa copiati si sa modificati: copiati elemente din parter in
alt desen si le modificati.
In acest manual vom folosi a doua metoda.
Plan etaj
Izometrie etaj (fara acoperis)
Scara intre parter si etaj

Vom copia desenul 111 in desenul 121 (etaj).

Pentru a copia un desen
Â Sunteti inca in modulul Pereti, plansee, elemente constructie.
1 Faceti click pe Deschidere si activare si activati desenul 111
Parter. Inchideti toate celelalte desene.
2 Din meniul Format, Selectie layere, definire, faceti urmatoarele
layere vizibile:
AR_PERET, AR_STALP si AR_HORN
si dezactivati celelalte layere.
3 In meniul Fisier, faceti click pe Copiere desene sau mutare....
Sugestie: Puteti copia 4 Alegeti Copiere in alt desen.

doar anumite elemente
dintr-un desen in altul.
Folositi Asistent filtru
pentru a selecta
elementele.
5 In Selectie desen tinta, selectati desenul 121, Etaj si apasati OK.
Sugestie: Puteti muta si 6 Ce elemente se copiaza in desenul 121?

copia desene prin Faceti click pe Tot in bara de instrumente dinamice sau faceti click
dreapta de doua ori in spatiul de lucru (nu faceti dublu-click!!).
drag&drop (tragere si
Astfel se copiaza toate elementele vizibile.
copiere) in ProjectPilot.
Elementele si planurile din acest desen pot fi ridicate la

inaltimea etajului cu functia Etaj.
Plan superior
standard + z
Plan inferior
standard + z
Plan superior
standard
Plan inferior
standard
Pentru a ridica nivelul pe axa z

Â In Navigator CAD activati modulul Arhitectura generala si
din Deschidere si activare deschideti desenul 121, Etaj.
1 In meniul Fereastra alegeti 3 Ferestre pentru a observa mai bine
modificarile pe care le veti face.
2 Faceti click pe Etaj (flyout Modificare).
3 Mutati in directia Z
Introduceti: 2.75 (diferenta de inaltime dintre pardoseala parterului
la rosu si pardoseala etajului la etaj.
Puteti observa mutarea etajului intr-o vedere sau izometrie.
4 In meniul Fereastra alegeti din nou 1 fereastra.
Modificari in etaj
Cand faceti modificari este important sa faceti distinctie

intre urmatoarele:
y Modificarile facute in cazul elementelor de acelasi tip
(ex. doar pereti) utilizand Preluare proprietati
elemente de arhitectura.
Puteti modifica proprietatile elementelor si setarile de
inaltime.
y Modificarile facute in cazul elementelor de tipuri diferite
utilizand Modificare proprietati elemente de
arhitectura.
Puteti modifica proprietatile elementelor (ex. inaltime
si/sau material pentru pereti si stalpi) intr-un singur pas.
y Elementele individuale pot fi modificate si cu functia
Proprietati din meniul contextual.
y Modificari efectuate cu functiile din flyout-urile
Prelucrare si Modificare pentru modificarea formei
elementelor in planul xoy.
Pentru a modifica elementele de-a lungul axei oz,

folositi intotdeauna una din urmatoarele functii:
Modificare proprietati elemente arhitectura,
Preluare proprietati elemente arhitectura sau
Vom sterge elementele de care nu avem nevoie. Vom utiliza

filtrele de arhitectura.
Pentru a sterge elemente selectiv
Â Sunteti inca in modulul Arhitectura generala.
1 Faceti click pe Stergere.

2 In Asistent filtru, faceti click pe Filtru dupa elemente de
arhitectura.
3 Selectati Perete si grosimea 0.100.
Daca aceasta valoare nu este afisata in lista o puteti introduce in
linia de dialog din Grosime perete.
4 Incadrati tot desenul intr-o fereastra de selectie.

Elementele selectate in filtru sunt sterse.
5 Folositi filtrul Deschidere fereastra pentru a sterge toate ferestrele.

6 Stergeti apoi stalpul circular, peretele circular, peretele vertical de
sus, segmentele de perete de jos si unele dintre usi, dupa cum este
afisat in imaginea de mai jos.
7 Apasati ESC pentru a iesi din functia Stergere.

Peretii pot fi intersectati cu functia Intersectie perete cu

perete.
Sugestie: Nu se pot Intersectarea peretilor
intersecta pereti curbi
1 Faceti click dreapta pe peretele orizontal din partea de sus si alegeti
cu alte tipuri de perete. din meniul contextual Intersectie perete cu perete.
2 Faceti click apoi pe peretele vertical din stanga.
Sugestie: Puteti 3 Faceti click pe peretele exterior de jos si si intersectati-l cu peretele

introduce si o valoare in exterior din stanga; intersectati-l apoi si cu peretele din dreapta.
linia de dialog pentru a
specifica distanta intre
peretii pe care ii
e
intersectati. e
e e
4 Acum intersectati peretii interiori de jos cu peretii exteriori.

Planul va arata astfel:

6 Este bine sa actualizati elementele de arhitectura dupa aceste
modificari:
• Faceti click pe Actualizare 3D. Veti gasi aceasta functie in
aproape toate modulele de arhitectura.
• In Instrumente dinamice faceti click pe Tot.
Unii dintre peretii exteriori sunt acum pereti interiori.

Modificati grosimea acestora cu functia Modificare
proprietati elemente de arhitectura.
La creare ati introdus acesti pereti cu directie de
pozitionare spre interior. Axa este pe partea exterioara.
Deoarece latura cu axa nu se modifica, noua grosime ar
trebui aplicata spre interior. Vom muta axa peretilor pe
latura opusa (partea interioara).
Pentru a vizualiza axele peretilor puteti sa activati optiunea
din Optiuni arhitectura, pagina Reprezentare: faceti
click pe butonul Axe ... si activati Reprezentare axe
element.
Acum peretii sunt afisati astfel:

Modificarea grosimii peretilor

1 Faceti click dreapta pe fostul perete exterior din stanga si selectati
2 Activati optiunea Repozitionare axe in pereti si trageti cu mouse-ul
axa pe latura opusa a peretelui in preview. Apasati OK pentru
confirmare.
3 Repetati pasii 1 si 2 pentru fostul perete exterior din dreapta.

4 Faceti click pe Preluare proprietati elemente de arhitectura.
Sugestie: Si cu functia 5 Peretii carora le-a fost modificata axa vor avea grosimea 0.175.
Modificare distanta
Indicati elementul pentru preluare
intre paralele puteti
Pentru a prelua parametrii, faceti click pe unul din peretii ce vor fi
modifica grosimea unui
modificati.
perete.
Se deschide fereastra de dialog Perete in care sunt afisate
proprietatile peretelui selectat. Modificati grosimea - 0.175.
Nota: verificati ca optiunea Creare pereti din axe este activa in
zona Mod modificare.
7 Faceti click pe cei doi pereti verticali ce vor fi modificati si
confirmati prin click pe Aplicare (sau click-dreapta in spatiul de
lucru).
g
i i
Acesta va fi rezultatul:
Pentru a muta peretii, puteti folosi Modificare puncte.

Astfel veti muta peretii impreuna cu deschiderile fara a
afecta intersectiile intre pereti.
Pentru a muta peretii
Sugestie: Cand lucrati 1 Selectati Modificare puncte (flyout Prelucrare).
cu functia 2 Incadrati peretele interior din stanga intr-o fereastra de selectie.
Modificare puncte
3 De la punctul:
pentru a muta pereti, va
recomandam sa nu Introduceti in linia de dialog valorile:
mutati elementele cu dX = 0 (ENTER) dY = 1.0 (ENTER) dZ = 0 (ENTER)
cursorul. Intotdeauna 4 Selectati peretele interior din dreapta.
introduceti valorile in
5 Folositi urmatoarea metoda pentru a defini pozitia noua a peretelui:
linia de dialog.
a) De la punctul: faceti click pe intersectia dintre pereti
b) Catre punctul: Mutati cursorul pe coltul interior al peretelui de
jos, (nu faceti click pe punct); casetele de introducere date sunt
evidentiate cu culoarea galben
c) Introduceti Coordonata Y = 1.76 in linia de dialog
d) Apasati ENTER pentru a confirma. Peretele este mutat la
distanta 1.76 pe Y fata de punctul indicat.
d f
f ga
d
gb
6 Mutati si peretele interior din dreapta sus.
Cu functia Stergere parti perete puteti sterge segmente din

perete. Dupa aceasta operatie rezulta doi pereti distincti.
Stergere parti perete
1 Faceti click dreapta pe peretele din care doriti sa stergeti un
segment. Din meniul contextual alegeti functia
Stergere parti perete.
Sugestie: Daca punctul 2 Faceti click pe punctul de intersectie dintre pereti.

de pe perete pe care 3 Faceti click pe al doilea colt interior (ca in imaginea de mai jos).
faceti click nu este un
punct fix, (capat sau
intersectie) in acest c
punct va aparea un d e
patrat mic, iar cel mai
apropiat punct de
referinta va fi marcat
printr-o sageata.
Introduceti in linia de
dialog distanta intre
punctul de referinta si
patrat.
Peretii pot fi intersectati cu linii in acelasi mod ca si in

cazul functiei Intersectie perete cu perete. Diferenta
esentiala apare in cazul peretilor multi-strat. Daca doriti ca
un singur strat din perete sa fie intersectat cu alt perete,
utilizati Intersectie perete cu perete – aceasta functie va va
permite sa selectati stratul dorit. Cu Intersectie perete cu o
linie, puteti selecta doar intregul perete.
Peretii exteriori din stanga si din dreapta trebuie prelungiti
pentru a construi ultetior balconul.
Va recomandam sa pozitionati in fundal desenul cu axele.
Intersectie perete cu o linie
1 Deschideti desenul 1 in fundal si activati layer-ul CO_AXE.
2 Cu Stergere stergeti stalpii dreptunghiulari.
3 Activati Intersectie perete cu o linie.
4 Faceti click pe peretele exterior din stanga.
5 Faceti click pe axa pana la care se extinde peretele.
6 Prelungiti si peretele din dreapta.
7 Inchideti desenul 1.
Modificarile de pana acum au fost facute in planul xoy. In

exercitiul urmator vom modifica inaltimea unei parti din
peretele din stanga, la capatul balconului. Trebuie sa aiba
inaltimea 1.27 m.
Modificarea inaltimii peretelui
1 Alegeti 3 ferestre (meniul Ferestre) pentru a observa
modificarile.
Sugestie: Daca faceti 2 Faceti click dreapta pe peretele exterior din stanga si din meniul
dublu-click stanga pe un contextual faceti click pe Proprietati.
element se deschide 3 Faceti click pe Inalt si modificati setarile. Lasati marginea inferioara
fereastra de dialog cu nemodificata.
proprietatile peretelui.
Observati intr-o vedere sau izometrie cum a fost modificata

inaltimea peretelui.
Functii de modificare
Sugestie: Pentru Utilizati Metoda

Modificare distanta Modificare parametri
intre linii paralele, Modificarea parametrilor
Modificare puncte si (inaltime, grosime etc.)
Indoire linie- se elementelor de arhitectura
utilizeaza in acelasi mod de acelasi tip,
ca si in desenele 2D. Repozitionarea axei in
element,
Preluare proprietati
elemente arhitectura
Modificarea parametrilor
unui singur element
Meniu contextualÆ
Proprietati
Modificarea parametrilor
(chiar si inaltimea)
elementelor de tipuri
diferite Modificare
proprietati elemente
arhitectura
Modificarea formei
Modificarea grosimii
Modificare distanta intre
linii paralele
Prelungire, scurtare, mutare
pereti;
modificarea latimii
deschiderii
Modificare puncte
Indoire margine perete

Indoire linie
Pentru Utilizati Metoda
Racordarea peretilor
Intersectie perete cu perete
Intersectie perete cu o linie.

Intersectie perete cu o linie
Stergere segmente perete

Stergere parti perete
Afisarea ascunderea liniilor

de legatura. Aceasta functie
afecteaza doar
reprezentarea pe ecran a
peretilor.
Linie legatura inc/des
Daca ati activati optiunea de afisare a axei elementelor,

urmatoarele functii pot duce la rezultate diferite:
Modificare distanta intre linii paralele,
Modificare puncte si
Indoire linie.
Adaugati si ferestrele si usile care lipsesc.

Rezultatul ar trebui sa fie acesta:
In acest exercitiu vom desena parapetul cu inaltimea 1.17

m si rebord de 25 cm inaltime la 8 cm de la marginea
planseului.
Pentru a desena parapetul balconului
1 In Optiuni (bara Standard) alegeti Arhitectura.
2 In Reprezentare, faceti click pe butonul Linii... si selectati in
Reprezentare legatura intre: Materiale diferite
4 Faceti dublu-click dreapta pe un perete.

Se activeaza functia Perete.
5 Modificati Proprietati,
In Reprezentare suprafete:
Hasura: inchis
in Parametrii, Atribute:
Material: MZ
Grosime: 0.15
Prioritate: 150
Inaltime: ca in imagine:
6 Desenati parapetul.
Atentie la directia de extindere a peretelui si, daca este necesar,
faceti click pe Directia de pozitionare.

Ramaneti in functia Perete!
7 Modificati Proprietatile,
in Parametrii, atribute:
Material: B15
Prioritate: 100
Inaltime: Inaltime absoluta: 0.25
Margine inf relativ la planul inferior: 0.00
8 Desenati un perete drept. Datorita prioritatii mai mici, acesta va fi
decupat acolo unde se intersecteaza cu parapetul.
9 Apasati ESC pentru a finaliza trasarea peretelui drept. Acum

desenati un perete circular care sa fie suprapus peste peretele
circular de la parter.
Catre punctul
AE
28
De la
punctul
10 Cu Stergere parti perete stergeti segmentele de care nu aveti

nevoie.
Catre punctul
Catre punctul
De la punctul
De la
punctul

Folositi layer-ele corespunzatoare cand cotati, pozitionati

descrierile si introduceti mobilierul.
Planul etajului va arata astfel:
Exercitiul 5: Subsol
Selectati desenul 101, Subsol si deschideti desenul 111,
Parter pasiv in fundal.
Setati inaltimea subsolului modificand planurile de lucru
standard in desenul 101 dupa cum urmeaza:
Cota plan inferior: -2.61 (= cota inferioara a subsolului la
rosu)
Cota plan superior: -0.11 (= cota inferioara a parterului).
Va recomandam sa desenati peretii din nou. Dureaza mai
putin decat daca ii copiati de la parter si ii modificati.
Folositi Copiere desene sau mutare pentru a copia paretele
curb, stalpi, horn, contur scara si cativa dintre peretii
interiori din desenul 111, Parter in desenul 101, Subsol.
Puteti utiliza Actualizare 3D pentru a adapta elementele
copiate la cotele setate. Apoi faceti modificarile necesare.
312 Planuri de referinta Allplan 2004
Capitolul 5: Planuri de
referinta
Â In urmatoarele exercitii veti utiliza functiile din modulele
Arhitectura generala si
Modelare acoperisuri.
Planurile de referinta sunt utilizate pentru a facilita lucrul

in 3D. In fiecare desen exista o pereche de planuri de
referinta – un plan superior si unul inferior. Modul de lucru
este urmatorul:
Definiti pozitia planurilor in spatiu;
Definiti inaltimea elementelor de arhitectura (pereti,
stalpi, deschideri de fereastra, nise....) relativ la planuri –
cu alte cuvinte, asociati marginile (inferioara si
superioara) elementelor cu planurile de referinta la o
anumita distanta.
Exista doua tipuri de planuri de referinta:

Planuri standard – orizontale si paralele, se extind la
infinit si sunt invizibile. Acestea se aplica intregului
desen;
Planuri libere – pot fi si inclinate, acestea se aplica doar
zonei definite la introducerea conturului planurilor.
Manual Planuri de referinta 313
Lucrul cu planurile
Planuri standard
Ati utilizat deja planurile standard in cateva din exercitiile
anterioare. In capitolul de fata veti gasi informatii detaliate
legate de conceptul de planuri standard.
Imaginati-va doua planuri orizontale, in spatiu, paralele
intre ele si la cote diferite. Cand pozitionati un element (un
perete, de exemplu) intre cele doua planuri, programul
"extinde" peretele astfel incat marginile acestuia (marginea
inferioara si cea superioara) sa fie la aceleasi cote cu cotele
planurilor standard. Fiecare desen contine o pereche de
planuri. Planurile standard de referinta sunt invizibile si se
extind la infinit.
y
x
Planurile standard pot fi setate la cote diferite in desene

diferite. Datorita asocierii cu planurile standard,
modificarile pe care le aduceti cotelor planurilor se aplica si
elementelor. Distanta intre marginile elementelor si
planurile de referinta este definita de utilizator.
Exemplu: Plan superior standard setat la 3.50 si plan

inferior standard la 1.00.
Margine superioara Margine superioara relativa Margine superioara

relativa la plan superior, la plan inferior, relativa la plan superior,
distanta –1.275 m distanta 3.00 m distanta 0.5 m
Margine inferioara Margine inferioara relativa la Margine inferioara relativa
relativa la plan inferior, plan inferior la plan inferior,
distanta 0.00 m distanta 0.50 m distanta –0.75 m
Modificarea cotelor planurilor standard intr-un desen

afecteaza toate elementele asociate cu acestea.
Nu exista o regula pentru pozitionarea planurilor standard.
Totusi, puteti lua in considerare urmatoarea sugestie:
y Planurile standard asociate cu marginea superioara a

planseelor (la rosu)
(aceasta este setarea utilizata in acest manual)
La rosu FirstEtaj
Floor
La rosu
Plan inf. standard (etaj) = +2.64
=Plan sup. standard (parter)
Parter
Ground Floor
La rosu
Cota 0 a cladirii La rosu
Plan inf. standard (parter) = -0.11
= Plan sup. standard (subsol)
La rosu Subsol
La rosu
Plan inf. standard (subsol) = -2.61
y Plan inferior standard = marginea superioara a

planseului (la rosu)
Plan superior standard = marginea inferioara a
planseului (la rosu)
Etaj
Plan inferior standard (etaj) = +2.64
Plan superior standard (parter) = +2.44
Parter
Plan inferior standard (parter) = -0.11
Plan superior standard (subsol) = -0.31
Subsol
Plan inferior standard (subsol) = -2.61
Planuri libere
Planurile standard nu permit introducerea elementelor cu
diferenta de inaltime – pereti cu partea superioara
inclinata, de exemplu. In acest caz sunt utilizate planurile
libere.
Si acestea sunt introduse tot cate doua. Diferenta este ca
nu se extind la infinit, au limite. Puteti defini conturul
planurilor in plan – orice forma doriti. Aceste planuri pot fi
inclinate sub orice unghi si pot fi introduse la orice cote.
Puteti defini oricate perechi de planuri libere intr-un desen;
Sugestie: Nu este
acestea au prioritate in fata planurilor standard. Toate
neaparat necesar ca
elementele aflate partial sau in intregime in interiorul
elementele sa fie
planurilor libere isi adapteaza inaltimea la acestea. Daca nu
incadrate in intregime in
ati definit nici o pereche de planuri libere, elementele sunt
planurile de referinta.
asociate implicit la planurile standard.
Plan liber superior

Marginea superioara a
elementului, asociata la
planul superior de referinta Plan superior standard

Marginea inferioara a
elementului, asociata la
planul inferior de referinta Plan liber inferior
Cand introduceti planuri de acoperis, de fapt creati o serie

de planuri libere intr-un mod simplu si rapid – veti crea
planuri de acoperis in exercitiul urmator.
Functiile Planuri libere si Modificare planuri ofera o
mai mare flexibilitate in desenare. Prezentarea acestor
functii nu face parte neaparat din scopul acestui manual –
totusi veti constata ca va pot fi utile.
Exercitiul 6: Acoperis
Modulul Modelare acoperisuri contine functii pe care
le puteti utiliza la crearea planurilor de acoperis de orice
tip.
Un plan de acoperis este format din mai multe perechi de
planuri de referinta: fiecare panta din acoperis reprezinta o
pereche de planuri. Planul superior da forma acoperisului
iar planul inferior ramane orizontal. Daca peretii au fost
asociati cu planul superior standard (ca in acest exemplu),
atunci se vor adapta automat planurilor de acoperis.
Acoperisul poate consta in mai multe planuri. In plan,
trebuie doar sa desenati conturul planului de acoperis pe
care doriti sa-l adaugati. Conturul poate sa se suprapuna cu
acoperisul existent. Programul va calcula automat
excentricitatea acoperisului si punctele de intersectie intre
planuri.
Desenarea acoperisului
1. Introduceti conturul si valorile pentru cota
inferioara si cea superioara a acoperisului. Va fi
creata o structura in forma de cub.
2. Aplicati inclinari pe laturile acestei structuri si faceti
setarile de inaltime. Pentru a seta inaltimea:
– introduceti cota absoluta a streasinii sau
– faceti click pe un punct prin care va trece panta.
Astfel definiti forma acoperisului.
3. Cu una din functiile Invelitoare sau Planseu
desenati invelitoarea.
Planuri de acoperis
Pe cladirea din acest tutorial trebuie sa pozitionati un
acoperis cu o lucarna. Acoperisul si lucarna vor avea
inclinare de 35°. Pantele acoperisului se extind pana la
marginea interioara a peretilor exteriori.
Etaj cu acoperis, izometrie spate stanga.

Pentru a crea acoperisul
Â Desenul 123 Acoperis este activ si 121 activ in fundal.
Â Lasati layer-ele AR_PERET, AR_ACOP and AR_INVEL prelucrabile.
Â In Navigator CAD selectati modulul Modelare acoperisuri.
1 Faceti click pe Planuri acoperis (flyout Planuri) si activati layer-
ul AR_ACOP.
2 Faceti click pe Acoperis drept.
3 Faceti click pe Inclin si introduceti: 35.
Marginea inferioara a planului de acoperis trebuie sa fie la acelasi
nivel cu planul inferior standard al nivelului (= pardoseala etajului la
rosu - in acest exemplu, aceeasi cota cu planul superior standard al
parterului).
4 Facti click pe CotInf si introduceti: 2.64.
5 Faceti click in CotSup si introduceti 10 (aceasta valoare poate sa fie

mai mare decat cota la care se va afla coama).
6 Faceti click pe H-Str si introduceti inaltimea streasinii: 3.44.
Sugestie: Cand Introduceti conturul acoperisului in plan:

introduceti conturul 7 Faceti click dreapta in spatiul de lucru (nu pe un element!), selectati
acoperisului puteti Punct de intersectie din meniul contextual si definiti primul
introduce in linia de colt.
dialog distanta cu care 8 Faceti click pe punctul diagonal opus si apoi apasati ESC.
streasina depaseste Astfel definiti conturul de forma dreptunghiulara.
conturul peretilor. Coltul diagonal
opus
Punctul de intersectie – primul colt al conturului
9 Alegeti din meniul Ferestre 3 ferestre.

Observati ca acoperisul este inca un simplu paralelipiped.
10 In vederea in plan faceti click pe laturile acoperisul pentru a indica

unde se aplica inclinarea.
Observati modificarile in izometrie.
Si pe aceasta
parte
Aplicati inclinarea pe
aceasta parte
11 Apasati ESC pentru a finaliza desenarea acoperisului.
Acum puteti crea lucarna. Cota la streasina va fi 4.48 m.

Pentru a crea lucarna
1 Faceti click pe Lucarna.
2 Faceti click pe acoperis intr-un punct oarecare.
3 Verificati parametrii acoperisului si modificati H-Str: 4.48
4 Definiti conturul lucarnei in plan facand click pe doua puncte

diagonal opuse.
Folositi Punct de intersectie (din Asistent punct, meniul
contextual) ca ajutor la definirea conturului.
Punctul diagonal
opus defineste al
2-lea colt
Punctul de
intersectie
defineste
primul colt
5 Apasati ESC pentru a finaliza introducerea conturului.
6 Faceti click pe laturile lucarnei pentru a defini pantele.

Modificarea planurilor de acoperis

Planurile de acoperis pot fi modificate. Parametrii
corespunzatori pot fi gasiti in bara de instrumente
contextuale.
In acest exercitiu vom de sena o linie de nivel. Veti avea
nevoie de aceasta linie de nivel mai tarziu.
Pentru a desena o linie de nivel

Â Va aflati inca in modulul Planuri de acoperis.
1 Faceti click pe Modificare planuri acoperis.
2 Faceti click pe planurile de acoperis.
3 Setati linia de nivel in Lin nivel la 3.75
Linia de nivel este afisata ca si constructie de ajutor.
Invelitoare
Pentru a introduce invelitoarea, folositi functia Invelitoare.
Crearea invelitorii
Â Deschideti desenul 121 pasiv in fundal.
1 Faceti click pe Invelitoare si activati layer-ul AR_INVEL.

3 In Inaltime margine inf la acoperis, introduceti 0,0.
4 In Grosime introduceti 0.3.

6 In bara de Instrumente dinamice, faceti click pe Multi.
7 Faceti click pe colturile conturului acoperisului (ultimul punct pe

care faceti click trebuie sa coincida cu primul punct introdus).
8 In Instrumente dinamice, faceti click pe Minus.
9 Taiati o bucata din invelitoare pe conturul hornului.

11 Inchideti desenul 121.
Butonul Multi din Instrumente dinamice permite

adaugarea sau stergerea unei suprafete (Plus) sau
(Minus) din suprafata totala introdusa.
Faceti click pe butonul Optiuni din Instrumente
dinamice pentru a alege una din metodele de
introducere polilinii.
Planseu sau invelitoare?

Puteti utiliza una din aceste functii pentru a crea o
invelitoare. Diferenta intre cele doua functii:
• Cand Invelitoarea depaseste conturul planurilor de
acoperis, aceasta pastreaza inclinarea acoperisului.
• Zonele unui Planseu care depasesc planurile de
acoperis se adapteaza automat la planurile standard.
• Functia Invelitoare permite utilizarea de forme
diferite pentru coama si streasini.
• Daca utilizati functia Invelitoare, reprezentarea va fi
corecta cand folositi Filtru vizibilitate planuri.
• Cu functia Planseu, filtrul de vizibilitate are acelasi
efect ca si atunci cand este aplicat peretilor si stalpilor.
• Deschiderile in Invelitoare sunt create cu
Fereastra in acoperis. Puteti insera si macro-uri in aceste
deschideri.
• Cand utilizati Planseu, deschiderile sunt create cu
Degajare, gol in planseu. Macro-urile inserate in aceste
deschideri nu se adapteaza planurilor libere sau
planurilor de acoperis.
Unirea peretilor cu acoperisul

Inainte de a uni peretii cu acoperisul trebuie sa copiati
planurile de acoperis in desenul corespunzator. Planurile de
acoperis au prioritate in fata planurilor standard. Prin
urmare elementele din desen care au fost asociate cu
planurile standard se vor adapta la planurile de acoperis.
Pentru a copia planurile folosind un filtru
Â Doar desenul 123 este deschis.
1 Din meniul Fisier, alegeti Copiere desene sau mutare si selectati
Copiere in alt desen.
2 Introduceti numarul desenului tinta: 121.
Desenul tinta contine deja date.
3 Desen deja ocupat – doriti intr-adevar sa copiati sau sa mutati?
Faceti click pe Yes.
4 Din bara Asistent filtru, alegeti Filtru elemente arhitectura.
5 Selectati Planuri si apasati OK.
6 Incadrati tot desenul intr-o fereastra de selectie. Planurile de
acoperis vor fi copiate in desenul cu peretii.
7 Apasati ESC pentru a finaliza operatia de copiere.
8 Deschideti desenul 121 si inchideti-l pe 123.
9 Alegeti reprezentare in 3 ferestre.
10 Selectati functia Actualizare 3D si faceti click pe Tot in bara de
Instrumente dinamice.
Reprezentarea va fi actualizata iar peretii vor fi uniti cu planurile de
acoperis.
Peretii exteriori laterali nu se afla sub planurile de acoperis, deci
acestia vor ramane neschimbati.
Intr-o vedere veti observa ca intre pereti si planul de

acoperis ramane o distanta. Peretii din parter au fost
introdusi cu o distanta de 0.20m fata de planul superior.
Din moment ce am copiat peretii din parter in etaj, setarile
de inaltime au ramas aceleasi. Vom modifica acum setarile
de inaltime pentru toti peretii din etaj.
Peretii care se unesc cu planurile de acoperis
Â Doar desenul 121 este activ.
1 Faceti click pe Modificare proprietati elemente arhitectura.
2 In Inalt selectati Modificare cota superioara si in
Marg. superioara relativ la planul superior 0.00 apoi apasati
OK pentru a confirma.
Nu modificati si marginea inferioara.
3 In Asistent filtru selectati in tip de element Perete si grosime 0.115

/ 0.175 / 0.365.
4 Incadrati tot desenul etajului intr-o fereastra de selectie in afara de

peretele din stanga.
Elementele selectate sunt afisate in culoare de selectie.
Faceti click pe Aplicare pentru a confirma.
Observati urmatoarele:
Peretii interiori si exteriori aflati sub planurile de acoperis sunt uniti
cu planurile de acoperis.
Peretele exterior din dreapta nu se afla sub planurile de acoperis,
deci se adapteaza planului superior standard.
Peretele exterior din stanga se afla partial sub planul lucarnei si
parial sub planul superior standard. Prin urmare vom imparti acest
perete in trei segmente care vor fi tratate individual.
Perete exclus din

selectie
Impartiti
l i i
5 Faceti click pe Stergere parti perete si stergeti o portiune din

perete dupa cum arata imaginea de mai jos.
Intersectie
perete cu
linie
Stergere
parti
perete
Intersectie perete
cu linie
6 Cu functia Intersectie perete cu o linie prelungiti segmentele

peretelui. Vor fi in continuare trei segmente distincte, chiar daca
acest lucru nu mai este vizibil.
7 Selectati functia Modificare proprietati elemente arhitectura si
modificati setarile pentru inaltime ale segmentelor de perete care
nu se afla sub planurile lucarnei (lasati marginea inferioara
neschimbata):
Margine superioara relativ la planul inferior, distanta: 1.17.
8 Parametrii / ce se modifica?
Faceti click pe horn si modificati-i inaltimea.
Hornul trebuie sa depaseasca cu 1 m planul de acoperis. Activati
optiunea Margine superioara orizontala, ca in imaginea
urmatoare.
9 Deschideti desenul 123 in fundal.

In Izometrie spate stanga etajul ar trebui sa arate astfel dupa ce
ati facut click pe Calcul ascundere si Regenerare:
Utilizarea FiltruVizib Planuri

Puteti utiliza un filtru de vizibilitate pentru a modifica
modul de reprezentare a elementelor in anumite zone sau
pentru a le ascunde complet.
Pentru a introduce filtru de vizibilitate
Â Activati desenul 124 (faceti click pe Deschidere si activare si
introduceti si desenul 124 in mapa Model).
Desenul 121 ramane activ in fundal.
1 Faceti click pe FiltruVizib Planuri (flyout Planuri) si in fereastra
de dialog specificati cum vor fi reprezentate elementele sub filtru:
Creion 1 0.25 si Tip linie 2.
Activati Ascundere hasura elemente si Ascundere macro
deschideri.
2 Apasati OK.
3 Activati layer-ul AR_FILTR.
Reprezentarea elementelor va fi modificata sub linia de nivel.
Sugestie: Verificati 4 Desenati zonele ca dreptunghiuri (prin puncte diagonal opuse).

Instrumente dinamice: Linia de nivel serveste drept limita in interiorul cladirii. In exterior,
zona de filtru se extinde in afara peretilor.
Pentru a crea mai multe
zone dintr-o data, faceti
click pe Multi si apoi pe
Plus.
5 Dezactivati functia si deschideti desenul 123 Acoperis activ in

fundal.
6 Faceti click pe Actualizare 3D si faceti de doua ori click dreapta.
Elementele sunt recalculate luand in considerare filtrul.
Reprezentarea invelitorii nu este afectata.
7 Inchideti desenele 123 si 124 si deschideti doar desenul 121. Faceti
click pe Actualizare 3D din nou. Elementele sunt afisate din nou
fara filtrul de vizibilitate.
Observati ca atunci cand utilizati Actualizare 3D

pentru a actualiza reprezentarea elementelor, filtrul de
vizibilitate se aplica desenului activ si tuturor desenelor
deschise activ in fundal.
Filtrul de vizibilitate este activ chiar daca layer-ul in
care a fost desenat este invizibil.
Vom desena acum o bordura de 11.5 cm latime si 10 cm
inaltime. Vom desena aceasta bordura intr-un desen
separat, dar inainte de aceasta planurile de acoperis trebuie
copiate in acest desen.
Denumiti intotdeauna desenele sugestiv!
Pentru a desena bordura

Â Deschideti desenul 123 si inchideti toate celelalte desene.
1 Cu functia Copiere desene sau mutare (meniul Fisier)
copiati doar planul de acoperis in desenul 126.
2 In Deschidere si activare ( ) trageti desenul 126 in mapa Model,
activati-l si lasati desenul 121 activ in fundal.
3 Faceti click pe Planuri standard si faceti urmatoarele setari
pentru desenul 126:
Plan inferior standard 2.64 m si
Plan superior standard 5.39 m.
4 Faceti click pe functia Perete.
5 Setati Proprietatile:
Grosime: 0.115
Material: B25
Inaltime: Asociati marginile peretelui la planul inferior standard si
apasati OK pentru a confirma.
Sugestie: Pentru a
desena aceast bordura,
puteti utiliza functia
Rebord.
Marginea superioara a
peretelui de dedesubt
este utilizata automat
va valoare pentru
inaltimea rebordului.
6 Desenati bordura pe peretii laterali dar nu si in zona lucarnei.
h
j
j
7 Acum modificati inaltimea pentru bordura peretilor laterali de sub

acoperis si lucarna. Bordura trebuie sa fie la acelasi nivel cu
invelitoarea.
Nota:
Pentru a va asigura ca distanta intre bordura si planul de acoperis
ramane de 10cm, selectati Distanta perpendiculara pe plan.
8 Desenati bordura pe peretii exteriori si deasupra lucarnei.

Puteti desena rapid o alta fatada pentru balcon.

Pentru desenarea fatadei
Â Deschideti desenele 121 si 126. Copiati-le intr-un desen liber - 127,
de exemplu.
Â Deschideti doar desenul 127.
1 Cu functia Intersectie perete cu o linie modificati legaturile
intre pereti ca in imaginea de mai jos.
2 Folositi Modificare proprietati elemente de arhitectura pentru a

modifica inaltimea parapetului; noua inaltime va fi 1.27 m.
Dupa Calcul ascundere desenul 123 ar trebui sa arate ca

in imaginea de la inceputul capitolului "Acoperis".
Exercitiul 7: Planuri libere

Vom desena acoperisul pentru garaje utilizand planuri
libere. Inclinarea acoperisului este de 8º.
Copiati mai intai desenul 112, Garaj, intr-un desen liber.
Veti invata cum sa copiati utilizand aplicatia ProiectPilot.
Copiere/mutare desene
Copiere desene sau ProiectPilot → Desene
mutare
y Doar in interiorul y In interiorul proiectului
proiectului si in alte proiecte
y Elemente individuale din y Intregul continut al
desene pot fi desenului este
copiate/mutate in alte copiat/mutat
desene y Mai multe desene pot fi
y Desenul tinta poate copiate/mutate dintr-o
contine deja elemente. data
Cele noi sunt adaugate y Continutul desenelor
y Elementele pot fi este suprascris (dupa
pozitionate liber confirmare)
Pentru a copia desene prin ProiectPilot

1 In meniul Fisier faceti click pe ProiectPilot / Admin.
2 Deschideti directorul cu tutorialul, selectati desenul 112 si din
meniul contextual, alegeti Copiere in… .
3 Alegeti desenul tinta 116 si apasati OK pentru a confirma.

4 Redenumiti desenul 116: "Garaj – alternativa".

5 Inchideti ProiectPilot.
Planurile libere vor fi create in desenul cu garajul pe care

tocmai l-ati copiat. Vom introduce doua perechi de planuri
libere, cate una pentru fiecare garaj. Planul inferior in
fiecare pereche va ramane orizontal, iar planul superior va
fi inclinat, definit prin doua puncte si un unghi de inclinare.
Plan liber superior

Planseu intre parter si Acoperis garaj

etaj
Sugestie: Un plan poate
fi definit prin trei
puncte sau prin doua Detaliu, sectiune
puncte si un unghi.
Puncte care definesc

planul
Izometrie, acoperis garaj

Pentru a defini planurile libere

Â In Navigator CAD selectati modulul Arhitectura.
Â Activati desenul cu garajele (116) si lasati desenul 111 pasiv in
fundal (trageti desenul in mapa Model).
1 Faceti vizibil layer-ul AR_PLAN.
2 Selectati functia Planuri libere (flyout Creare).
4 In Plan superior alegeti plan liber.
5 In Plan inferior selectati cota absoluta –0.11.
Definiti inclinarea planului superior. In cazul in care cunoasteti

pozitia a trei puncte care definesc planul, puteti introduce
coordonatele in casetele corespunzatoare.
In acest exemplu vom prelua pozitia primelor doua puncte din desen
si vom specifica unghiul de inclinare.
6 Faceti click pe langa Puncte.
7 Punct 1
Faceti click pe coltul din dreapta jos si specificati inaltimea: 2.59.
8 Punct 2
Faceti click pe punctul din dreapta sus si specificati inaltimea: 2.59.
Sugestie: Puteti face

click pe puncte intr-o j
izometrie.
Astfel definiti toate cele
trei coordonate cu
ajutorul mouse-ului!
l
i
9 Punct 3 / Inclinarea planului superior

Introduceti inclinarea: 8.
10 Zona de inclinare ascendenta
Faceti click pe un punct din stanga punctelor definite.
11 Dupa definirea inclinarii, fereastra de dialog Planuri libere este
afisata din nou.
Apasati OK pentru a confirma.
Acum introduceti conturul planurilor libere.
12 Activati Contur automat, faceti click in interiorul conturului

garajului si apoi apasati ESC.
12
13 Faceti click pe 3 ferestre. Veti vedea acoperisul garajului intr-o

vedere sau izometrie.
14 Repetati pasii 2 - 12 pentru a crea a doua pereche de planuri libere
pentru al doilea garaj.
15 Apasati ESC pentru a dezactiva functia.
Modificari ulterioare
Daca verificati desenul intr-o vedere, veti observa ca
acoperisul garajelor nu este asociat corespunzator cu
planurile de referinta.
Motivul este urmatorul: in momentul crearii acoperisului
(cu functia Planseu), ati introdus o distanta de -0.05 fata de
planul superior.
Modificati proprietatile planseului: in Margine
superioara relativ la plan superior introduceti valoarea 0
pentru distanta.
Faceti vizibil si layer-ul AR_STALP. Si proprietatile stalpilor
trebuie modificate.
Cu Modificare proprietati elemente arhitectura
modificati distanta intre marginea superioara a stalpilor si
planul superior de referinta: –0.15.
Capitolul 6: Scari
Â In acest capitol veti utiliza functii din modulul Scari.
Veti desena scara intre parter si etaj. Pentru scara creata

puteti defini elementele componente: treapta,
contratreapta, rampa, vang, montanti, mana curenta etc..
In acest manual nu vom prezenta decat o parte din functiile
si optiunile de care dispuneti la crearea scarilor. Fiecare
exercitiu incepe cu explicatii care sunt valabile si pentru
celelalte tipuri de scari.
Inainte de desenarea scarii propriu-zise, desenati conturul

folosind constructii de ajutor..
Pentru a desena conturul
Â Deschideti doar desenul 111 Parter.
Faceti layer-ul CO_GEN02 (conturul scarii) vizibil si dezactivati toate
celelalte layere.
1 Faceti click pe Linie, activati Constructie ajutor si activati
layer-ul CO_AJUT.
2 Trasati conturul scarii.
3 Dezactivati Constructie ajutor.

4 Pastrati vizibil doar layer-ul CO_AJUT.
Procedura de creare a scarii este aceeasi indiferent de tipul

de scara. Dupa crearea scarii, aceasta poate fi modificata cu
Modificare scari.
Desenarea scarii
- Selectati tipul de scara.
- Introduceti conturul scarii.
- Setati inaltimea scarii si pozitia liniei pasului. Va fi
creata o scara care va putea fi modificata conform
cerintelor dvs..
- Modificati parametrii, de ex. numar de trepte,
pozitia ultimei trepte, unghiul la treapta etc. Dupa
efectuarea acestor setari vor fi afisate doar treptele.
- Selectati si elementele componente ale scarii: mana
curenta, rampa etc.
- Pozitionati descrierea scarii.
Exercitiul 8: Scara cu podest la jumatate

Conturul scarii depinde de tipul de scara selectat. De
exemplu, daca selectati scara dreapta, sistemul va inchide
conturul dupa ce ati introdus patru puncte. Conturul scarii
cu podest la jumatate este definit de 8 puncte. O scara in
spirala este definita de doua raze.
Pentru a desena scara
1 Alegeti Scara cu podest la jumatate (flyout Scari) si activati
layer-ul AR_SCARI.
2 Primul punct introdus va defini punctul de intersectie intre baza
scarii si vangul interior. Faceti click pe primul punct.
3 Faceti click pe celelalte colturi folosind conturul trasat anterior. In
total trebuie sa pozitionati 8 puncte.
Primul punct pentru

vangul interior
(treapta de plecare)
4 Faceti click in Inalt.

5 Activati Optimizare si introduceti urmatoarele valori:

- H superior: 2.75 (plan inferior etaj + 11 cm)
- H inferior: 0.00 (plan inferior parter +
11 cm; pardoseala la finit)
si apasati OK pentru a confirma.
Inaltimea scarii – 2.75 m – este afisata in bara de instrumente

contextuale Contur trepte / linie pas / inaltime.
Este creata scara si este afisata fereastra de dialog Geometrie trepte.
7 Apasati Inchidere, confirmati cu Yes mesajul care este afisat si
pozitionati descrierea.
Daca nu doriti sa pozitionati descrierea, apasati ESC.
8 Activati si layer-ele AR_PERET si AR_PLANS.
9 Selectati 3 ferestre.
Verificati inaltimea si orientarea scarii.
Puteti modifica parametrii propusi de sistem in Geometrie

trepte. In acest exercitiu vom face urmatoarele modificari:
y Pozitionarea ultimei trepte
y Pozitia treptei la podest.

Latimea si inaltimea treptei sunt calculate automat de
sistem. In cazul scarii cu podest la jumatate, podestul nu
poate fi modificat, pozitia acestuia este fixa. Totusi puteti
modifica numarul de trepte.
Simboluri
- Sagetile mari pe trepte arata ca elementele sunt la
inaltimi diferite.
- Sagetile mici pe o linie scurta arata ca doua
elemente sunt la aceeasi cota.
Modificarea geometriei treptelor

1 Faceti click pe Modificare scari si apoi pe linia pasului scarii.
2 In Tip podest, selectati Tip I si confirmati cu OK.
3 Faceti click in Ultima treapta. Va fi selectata optiunea H-1.

Ultima treapta va fi deplasata cu o inaltime de treapta mai jos.
Rampa superioara va avea 7 trepte si 8 contratrepte.
In plan veti observa ca rampa superioara nu se suprapune peste

conturul scarii. Trebuie sa deplasati rampa de-a lungul liniei pasului.
4 Verificati mai intai distanta intre ultima contratreapta si contur cu
Functiuni masurare.
5 In Dsup introduceti valoarea pentru distanta masurata anterior:
0.085.
Podestul se prelungeste astfel cu valoarea introdusa.
In Geometrie trepte veti avea urmatoarele setari:
Scara este reprezentata doar prin trepte. Puteti adauga si

alte elemente. In exercitiul urmator vom defini treapta,
mana curenta si montantii.
Pentru a defini elementele scarii
Â Bara de instrumente Geometrie trepte este inca deschisa.
1 Faceti click pe pentru a deschide fereastra de dialog Elemente

scara.
2 In aceasta fereastra de dialog ramaneti in pagina Format, 2D.
3 Bifati Treapta scara, Mana interior si Montanti interior.
In Layer faceti click pe butonul ... si atribuiti layer-ul AR_SCARI
tuturor elementelor pe care le-ati selectat.
Tot aici puteti modifica proprietatile de format utilizate la

reprezentarea elementelor in plan.
4 Treceti apoi in pagina Geometrie, 3D.
Pe langa definirea geometriei elementelor, in aceasta fereastra

puteti face urmatoarele setari:
• In Linie 3D alegeti tipul de linie pentru reprezentarea
elementelor in vederi si izometrii.
• In Hasura specificati cu ce hasura vor fi reprezentate elementele
in sectiuni.
• In Suprafata puteti atribui suprafete libere elementelor.
• In Material atribuiti elementelor materialele. Aceste materiale
vor fi utilizate ulterior la generarea listelor.
5 In Geometrie, 3D, faceti click pe butonul Treapta scara si
introduceti grosimea treptei in partea frontala si in cea din spate si
distanta intre treapta si conturul scarii. Apasati OK pentru a

confirma.
6 Faceti click apoi pe Mana interior.

7 Introduceti distanta intre marginea exterioara a mainii curente si
conturul scarii si definiti pozitia mainii curente fata de marginea
frontala a treptelor. Astfel definiti de unde incepe mana curenta.
Confirmati setarile cu OK.
8 Faceti click pe Montanti interior.

9 Introduceti distanta intre partea exterioara a montantilor si
conturul scarii si definiti pozitia montantilor pe trepte.
Sugestie: Daca
modificati dimensiunile
treptei, mainii curente
sau montantului, trebuie
sa faceti click din nou
pe Preluare pentru a
recalcula inaltimea.
10 Faceti click pe butonul Preluare intre treapta si mana curenta.

Inaltimea montantului este calculata automat. Confirmati cu OK.
11 Apasati OK pentru a confirma si a iesi din fereastra de dialog

Elemente scara.
Este afisata din nou bara de instrumente Geometrie trepte.
12 Faceti click pe Inchidere si confirmati mesajul care apare cu Yes.
Pozitionati acum descrierea – un preview al descrierii este atasat
cursorului.
13 Alegeti elementele care vor aparea in descriere (Numar trepte,
unitate, inaltime, latime).
14 Selectati numarul de zecimale pentru valorile latime si inaltime
treapta.
Vom face acum o sectiune a scarii in plan.

Pentru crearea sectiunii
1 Selectati functia Sectiune scara (flyout Scari) si activati layer-ul
AR_SCARI.
2 Faceti click pe linia pasului pentru a identifica scara.
3 In fereastra de dialog alegeti tipul de linie pentru LinSup si LinInf
(linia cu care este reprezentata scara inainte si dupa linia de
sectiune).
Sugestie: Pentru a
exclude o sectiune a
scarii din reprezentare,
faceti click pe .
Sugestie: Daca faceti 4 Introduceti distanta intre liniile de sectiune. Aceasta distanta nu
ulterior modificari in este dependenta de scara de referinta.
scara va trebui sa re-
5 Alegeti primul si al doilea punct pentru pozitionarea liniei de
creati sectiunea in plan sectiune. In plan, reprezentarea se va modifica automat; in vederi si
cu aceeasi functie – izometrii reprezentarea ramane neschimbata.
Sectiune scara.
Capitolul 7: Macro
Â In exercitiile urmatoare vom utiliza functii din modulul
Pereti, plansee, elem de constructie.
Daca macro-urile existente in cataloagele programului nu

sunt suficiente sau nu indeplinesc cerintele dvs, puteti
utiliza functia Macro ferestre, usi pentru a crea propriile
macro-uri.
Aceste macro-uri pot fi salvate in catalog si utilizate de
cate ori este nevoie.
Crearea macro-urilor
Cerinte: o deschidere existenta.
- Selectati Macro ferestre, usi din modulul Pereti,
plansee, elem constructie si apoi faceti click pe o
deschidere.
- Setati dimensiunile ramei si faceti click pe
pentru a transfera setarea in vederea 3D.
- Definiti elementele orizontale si verticale dorite si
transferati setarile cu .
- Alternativ, selectati unul din elementele predefinite
in catalog si setati dimensiunile elementelor
componente.
- Selectati culoarea si creionul pentru elemente si
pentru geam.
- Salvati macro-ul.
In urmatorul exercitiu vom insera macro in singurul perete

care nu are nici o deschidere (in parter).
Vom repeta procedura de introducere a deschiderii.
Crearea deschiderii de fereastra
Â Activati desenul 111.
Faceti layer-ul AR_PERET vizibil.
1 Faceti dublu-click dreapta pe deschiderea din peretele drept
alaturat (nu pe macro!).
2 Creati trei deschideri – ca in imaginea de mai jos.
Proprietatile deschiderii pe care ati facut dublu click au fost

preluate si ar trebui sa fie urmatoarele:
Inaltime: Marg superioara– Inaltime element,

2.26
Marg inferioara relativ la plan inferior,
distanta: 0.00
Glaf: Glaf exterior: 0.09
Adancime fereastra: 0.10
Prag: exterior
Macro: neselectat
Dimensiuni:

Exercitiul 9: Crearea macro-urilor

Macro-ul creat in acest exercitiu poate fi inserat ulterior in
orice alta deschidere de fereastra.
Vom selecta aceiasi parametrii ca si cei utilizati pentru
macro-urile existente in catalog.
Crearea macro-ului
1 Faceti click pe Macro ferestre, usi.
2 Faceti click pe una din deschiderile nou create.
Este afisata fereastra de dialog in care puteti introduce setarile.
Incepeti cu rama.
3 Dimensiunile ramei:
Latime: 56 / Adancime: 56
Sugestie: Apasati 4 Apasati pentru a transfera setarile in Vedere 3D din dreapta.

pentru a anula setarile
facute.
Vom introduce si elemente orizontale (o traversa).
5 In Elem profil faceti click pe traverse si introduceti

urmatoarele dimensiuni:
Traversa va fi liber pozitionata.

6 In Impartire, faceti click pe si introduceti valoarea pentru
inaltimea sectiunii superioare a ferestrei: 625 (ca in imagine).
7 Faceti click pe pentru transferul elementului in Vedere 3D.

8 In Vedere 3D, faceti click in sectiunea de jos a ferestrei. Aceasta va
fi impartita printr-un element vertical.
9 In Elem profil selectati montant si introduceti dimensiunile:

10 In Impartire faceti click pe .

Montantul va fi centrat.
11 Transferati cu setarile in Vedere 3D.

12 Faceti urmatoarele setari pentru Creion, culoare, suprafata:
Pentru Rame, montanti, traverse selectati creion 1 si culoare 13,
pentru Geam selectati creion 7 si culoare 7 iar pentru Elemente 2D
in plan, creion 1 si culoare 13.
Puteti atribui si suprafete elementelor pentru reprezentarea in

animatie.
13 Faceti click pe Def (sub reprezentarea in plan) si alegeti scara de

referinta pentru diferite reprezentari ale macro-ului.

15 Confirmare
Faceti click dreapta pentru a confirma.
Se deschide o fereastra de dialog - Macro.
16 Creati un director nou in Privat (click dreapta pe Privat, selectati
Creare director). Confirmati cu OK
17 Sub ce nume salvati in catalog?
Introduceti o denumire pentru noul macro.
Cu functia Asezare macro in deschideri puteti insera

macro-ul si in celelalte doua deschideri.
Macro-urile ar trebui sa fie in acelasi layer cu deschiderile
in care au fost inserate.
Daca nu sunt in acelasi layer, folositi functia Modificare
proprietati format → Layer pentru a atribui layer-ul
corespunzator.
Exista doua metode pentru inlocuirea macro-urilor:

y Inlocuirea tuturor macro-urilor de acelasi fel cu alt
macro - optiunea Macro.
y Inlocuirea unui singur macro – optiunea Repartitii.
In urmatorul exercitiu vom inlocui toate macro-urile din
peretele circular cu alt macro.
Pentru a inlocui macro
1 Selectati functia Schimbare macro (flyout Deschideri).
2 Selectati optiunea Repartitii (faceti click in caseta de langa Ce
schimbati pentru a modifica optiunea).
3 Ce inlantuire macro schimbati?

Selectati toate macro-urile din peretele circular (incadrati-le intr-o
fereastra de selectie).
4 Cu ce repartitie macro inlocuiti?
Faceti click pe un macro introdus anterior (din cele trei deschideri).
Parter: macro-urile din peretele circular au fost inlocuite.

Administrarea macro-urilor
Lista macro-urilor disponibile poate fi accesata din
fereastra de dialog pentru Ferestre si Usi. Sau faceti click pe
Citire date din catalog (bara de instrumente Standard)
si selectati Macro:
Puteti copia, muta, redenumi si sterge macro-uri in aceasta

fereastra de dialog.
Nota: Macro-urile din Standard pot fi doar copiate; nu pot
fi modificate.
366 Vederi si sectiuni Allplan 2004
Capitolul 8: Sectiuni si
vederi
Desi modelul cladirii este acum terminat, mai exista inca un
numar de operatiuni importante pe care le puteti executa
pentru a obtine un desen finisat al constructiei. Exercitiile
din acest capitol va arata cum se creeaza sectiunile si
fatadele si cum se definesc camerele ininte de a se genera
listele de cantitati.
Sectiune A - A cu cote de nivel

Manual Vederi si sectiuni 367
Exercitiul 10: Sectiuni

Sectiunile constructiei arata modul in care se vede cladirea
dintr-o anumita directie. Linia de sectiune defineste
vederea si vederea poate fi salvata ca o imagine cu linii
ascunse intr-un alt desen. Modul in care in elementele
sectionate sunt afisate – de exemplu, hasurate - poate fi de
asemenea definit pentru vederea in sectiune.
Daca doriti puteti sa alegeti ca elementele sectionate sa fie
afisate cu o linie groasa.
Sectiune B - B
Pentru a crea o sectiune trebuie ca toate desenele sa fie

active in fundal si toate layer-ele elementelor ce vor fi
incluse in sectiune sa fie vizibile. Linia de sectiune va fi
definita intr-un desen separat (acest desen va fi cel activ).
Pentru a defini linia de sectiune

Â In Navigator CAD selectati modulul Arhitectura generala.
Activati desenul 2 Linie sectiune si pozitionati desenele 101, 111,
112, 121, 123 si 126 active in fundal.
1 Activati tipul de plan Model (toate layer-ele cu elementele 3D).
2 In meniul Ferestre, faceti click pe 1 fereastra.
3 Selectati functia Pozitia sectiunii (flyout Planuri).
4 Activati layer-ul CO_GEN01.
5 Faceti click pe Proprietati si faceti setarile ca in

Apasati OK pentru a confirma.
Pentru a crea o sectiune in care sa fie vizibila intreaga

cladire, trebuie sa setam marginea superioara a sectiunii
cu cel putin 20 cm deasupra coamei si sub partea de jos
a cladirii.
6 Faceti click pe primul punct si al doilea punct pentru linia de

sectiune (ambele puncte vor fi situate in afara cladirii) si apasati
ESC. Verificati ca linia de sectiune sa intersecteze peretii sub unghi
drept.
7 Adancime/Directie
Faceti click pe un punct situat deasupra cladirii.
Adancimea sectiunii este zona din spatele liniei de sectiune care
include toate elementele cladirii ce vor fi vizibile in sectiune. Cu cat
este mai mare valoarea introdusa pentru adancime cu atat este mai
mare cantitatea de date generate. Denumiti sectiunea: A
8 Repetati etapele de la punctele 3 la 7 si introduceti pentru
descrierea sectiunii : B
Activarea sectiunii
Prezentarea sectiunii este initial un model filar
tridimensional. Pe baza acestui model vom crea o imagine
cu linii ascunse si o vom salva in alt desen. Se va crea astfel
o imagine 2D Care poate fi prelucrata, daca este nevoie, cu
functii din modulele Constructii 2D, Text si Linii cota.
Activarea sectiunii
1 Faceti click pe Reprezentare sectiune. (in partea dreapta jos a
spatiului de lucru
2 Faceti click pe linia de sectiune A-A.
Cladirea va fi prezentata in sectiune in functie de setarile efectuate
anterior de dumneavoastra in Pozitia Sectiunii.
3 Faceti click in bara de instrumente Standard pe Calcul
Ascundere, 2D.
4 Selectati Ascundere elemente de pe ecran si introduceti numarul
desenului tinta: 200. Apasati OK pentru a confirma.
5 Stabiliti setarile pentru urmatoarea caseta dialog in conformitate cu

imaginea alaturata.
Pentru a reprezenta curbele ca suprafete fine in loc de fete in
imginea cu linii ascunse setati Unghi maxim contact la 5 grade, de
exemplu.
6 In Definitii speciale, faceti click pe Arhit… si faceti setarile ca in

7 Inchideti toate ferestrele dialog cu OK.

Sugestie: Daca folositi
Va fi realizat calculul cu linii ascunse.
Camere pentru a
defini finisaje, puteti sa 8 Faceti click pe Deschidere si activare, treceti in mapa Sectiuni si
le includeti in vederea in deschideti desenul 200.
sectiune. 9 Treceti la vederea in Plan.
Section A -A
Vederea in sectiune nu va fi in mod automat

actualizata pentru a reflecta modificarile facute
desenului. Pentru actualizare faceti click pe Calcul
Ascundere, 2D si alegeti optiunea Actualizare rezultat
ascundere.
Prelucrarea sectiunii
Acum puteti edita sectiunea. Desenati completarile pe un
desen separat deoarece in procesul de actualizare a imaginii
cu linii ascunse acestea vor fi sterse.
Crearea cotelor de nivel
Â Faceti desenul 201 activ si lasati desenul 200 activ in fundal.
Desenati finisajele pentru planseu.
In Navigator CAD selectati modulul Linii cota.
1 Faceti click pe Cotare Verticala (flyout Creare) si activati layerul
LC_100.

3 In pagina Linie activati Cote de nivel si selectati Simbol margine
(vezi imaginea de mai jos).
4 Faceti click pe un punct prin care va trece linia de cota.

5 Punct de plecare
Acestui punct ii veti atribui o valoare cunoscuta.
Faceti click pe un punct pe marginea superioara a planseului finisat
al parterului.
6 Valoarea de baza: 0.00
7 Faceti click apoi pe punctele care trebuie cotate si apasati apoi ESC.
i g
8 Modificati simbolul in Proprietati:

si cotati plnseele fara finisaj.
Exercitiul 11: Fatade

Afisarea cladirii in diferite vederi nu mai prezinta probleme
pentru ca sunteti deja familiarizati cu instrumentele
folosite.
Procedura
• Activati toate desenele care contin elemente pe care doriti sa le
afisati in vedere.
• Selectati o vedere din bara de instrumente Ferestre (in partea de
jos a spatiului de lucru) sau din meniul Vedere, Proiectie.
• Cu Calcul ascundere salvati vederea aleasa intr-un desen liber.
Fatada Sud
Fatada Vest
Capitolul 9: Calcul
cantitati
Camerele vor fi create intr-un layer separat in desenul cu
peretii. Astfel toate elementele din desen vor fi incluse in
calcul.
Exista doua metode pentru crearea camerelor:
manual - introduceti poligoane pentru a defini marginile
fiecarei camere separat. Camerele vor fi etichetate
imediat si le vor fi atribuite finisajele.
automat - sistemul detecteaza in desen poligoane
inchise delimitate de pereti si creeaza camere pe baza
acestora. Camerele vor fi etichetate ulterior.
Exercitiul 12: Camere, finisaje si suprafete

locuibile
Definirea camerelor
• Trebuie sa introduceti mai intai inaltimea camerei.
Inaltimea se defineste in acelasi fel ca si pentru oricare
alt element de arhitectura – asociati inaltimea cu
planurile standard.
• Pentru a putea diferentia vizual camerele de celelalte
elemente din desen, ar trebui sa utilizati o alta culoare la
desenarea camerelor.
Crearea camerelor
In exercitiile urmatoare vom atribui finisaje suprafetelor si
vom calcula suprafata locuibila. Vom prezenta ambele
metode de introducere a camerelor; astfel veti putea decide
care dintre ele este mai eficienta.
Crearea unei camere

Â Din Deschidere si activare deschideti desenul 121 din mapa
Model.
Â In Selectie layere, definire activati tipul de plan EC_Camere.
Â In Navigator CAD, treceti in modulul Calcul cantitati.
1 Activati functia Camere si activati layer-ul CA_CAMER.
2 Selectati creion (3) 0.50.

Introduceti proprietatile camerei.
4 In Descriere scurta etaj, introduceti 'Acoperis'. In Descriere
introdueti numarul camerei: 201.
5 In Functia faceti click pe pentru a adauga o
introducere: Dormitor.
Sugestie: Introduceti un
factor in cazul in care
suprafata va fi calculata
doar partial.
6 In Inalt asociati marginea superioara si inferioara a camerei ca si in

cazul peretilor din etaj.
7 Faceti click pe Catalog si alegeti catalogul definit de utilizator

pentru suprafete.
8 Faceti click in pagina Finisaje si introduceti setarile pentru

suprafetele laterale, plafon si pardoseala.
Sugestie: Cu salvati
combinatii de setari ca
stiluri. Pot fi salvate
setarile facute pentru
toate finisajele sau doar
pentru anumite tipuri de
suprafete.

10 In plan, faceti click pe puncte diagonal opuse ale camerei de sub
lucarna si apasati apoi ESC.
11 Faceti setarile pentru descriere. Descrierea in acest exercitiu va

cuprinde denumirea, functia, volumul si suprafata camerei.
Faceti click pe restul casetelor pentru a le exclude din descriere.
Sugestie: Faceti click pe
pentru a seta
parametrii pentru text.
13 Activati layer-ul AR_DESCR penru descriere.
14 Faceti click in interiorul camerei pentru a pozitiona descrierea.

Crearea automata a camerelor

Celelalte camere vor fi create automat.
• Definiti toate camerele cu functia Camere automat

• Pozitionati descrierea cu Modificare camere,
suprafete, etaj.
Finisajele vor fi definite imediat dupa etichetare sau
ulterior, utilizand functiile de modificare camere.
Pentru a crea automat camere

1 Selectati functia Camere automat (flyout Creare).
2 Faceti click pe Inalt in bara de instrumente Camere automat si
verificati inaltimea.
3 Incadrati intr-o fereastra de selectie desenul excluzand zona cu
balconul. Se creeaza camerele.
Nota: Camere automat nu va modifica nici o camera pe care ati
definit-o deja.
Finisaje
Ati definit finisaje pentru suprafetele unei singure camere.
Acestor suprafete le-ati atribuit proprietati (material,
lucrari, grosime). Aceste informatii sunt folosite ulterior la
calculul suprafetei si cantitatilor de materiale folosite.
Camerele definite automat nu au inca finisaje.
Suprafetele de finisaje pot fi definite in doua moduri:
Sugestie: Aceasta • Prin definirea lor ca o singura entitate pentru intreaga
metoda poate fi camera.
utilizata si pentru - Finisajele sunt create la introducerea unei camere
modificarea suprafetelor folosind functia Camere, pagina Finisaje, sau
create cu Camere. ulterior introducerii camerei folosind Suprafete
finite.
Cand modificati camere definiti sau modificati
finisajele pentru intreaga camera cu functia
Modificare camere, suprafete, etaj.
• Prin definirea lor individuala (una dupa alta).
- Suprafetele sunt introduse cu Suprafete laterale,
Suprafete plafon, Suprafete pardoseala si
Plinta.
In exercitiile urmatoare veti utiliza ambele metode.
Finisajele pentru intreaga camera (ca modificare)

Vom eticheta camerele create automat. Setarile pentru
finisaje vor fi preluate de la camera denumita Dormitor si
vor fi atribuite celorlalte camere.
Atribuirea finisajelor si etichetarea
1 Faceti click pe Modificare camere, suprafete, etaj.
2 Verificati ca filtrul selectat sa fie Camere in bara de instrumente.
3 Faceti click pe Preluare si apoi in interiorul camerei “Dormitor”.

Toate atributele sunt preluate (descriere, finisaje) in fereastra de
dialog.

Introduceti o denumire in pagina Camere:
C 202 si Copil 1 ca functie.
5 Treceti in pagina Finisaje.
Sunt afisate finisajele folosite pentru “Dormitor”; nu este necesara
nici o modificare deocamdata.
6 Faceti click pe camera din stanga sus din desen si faceti click
dreapta pentru a confirma.
8 Repetati pasii 4, 6 si 7 pentru celelalte camere.

Introduceti functia camerei; camerele sunt numerotate automat.
Setarile definite pentru finisaje sunt pastrate pana cand le
modificati, si sunt automat atribuite camerelor.
Balconul va fi definit separat.

Introduceti Functia si Descrierea, introduceti factor 0.5 si
stergeti finisajele apasand butonul Stergere finisaje (in
partea de jos a ferestrei de dialog).
Pentru plafonul si suprafetele laterale ale baii vom utiliza

aceleasi finisaje ca si pentru celelalte camere, iar pentru
pardoseala finisaje diferite de cele introduse pana acum.
Suprafete de finisaj pentru intreaga camera
Pentru a defini finisajele

1 Faceti click pe Suprafete finite (flyout Prelucrare).
2 Introduceti finisajele in fereastra de dialog.
Placile de faianta nu sunt pozitionate pana la marginea superioara a

camerei, dar se aplica tuturor laturilor camerei; vom include si
faianta in finisaje.
Nota: Suprafetele care nu sunt pozitionate pe toate laturile camerei
pot fi definite separat ca suprafete speciale.
Puteti atribui suprafete libere pe plafon, pardoseala si suprafete

laterale si in plus hasura, motiv sau umplutura in plafon si
pardoseala. Puteti defini inaltimea suprafetelor laterale relativ la
inaltimea camerei.
Nota: Suprafetele deja definite sunt suprascrise daca activati
optiunea corespunzatoare in fereastra de dialog (Atribuire/Stergere
suprafete laterale/pardoseala/plafon), indiferent daca ati introdus
sau nu finisaje in aceasta fereastra.
3 Suprafetele laterale cu faianta sunt introduse dupa cum urmeaza:

• Tencuiala se aplica pe intreaga inaltime a camerei.
• Mortarul si faianta sunt pozitionate doar pe o anumita zona.

Pentru a introduce inaltimea faceti click in coloana Inaltime.
• Setati inaltimea dupa cum urmeaza:

Fereastra de dialog:
Sugestie: Puteti aplica

setarile pentru finisaje
mai multor camere
deodata.
Incadrati toate camerele
intr-o fereastra de
selectie sau utilizati 4 Apasati OK.
Functiuni suma.
5 Faceti click pe baie.
6 Faceti click dreapta pentru a confirma.
Finisajele sunt aplicate tuturor suprafetelor din baie.
Alternativa - Finisaje pentru anumite suprafete (suprafete

speciale)
Faianta introdusa pe o inaltime de 2 m nu va fi atribuita
tuturor peretilor din baie
Suprafetele speciale au prioritate mai mare decat
suprafetele de finisaje introduse cu Camere.
Definirea suprafetelor laterale

Sugestie: Selectati alt 1 Selectati functia Suprafete laterale si activati layer-ul
creion (ex. creion 8, CA_LATER.
verde) pentru a vedea
suprafata in plan. 2 Faceti click pe Proprietati.
3 Introduceti material, lucrari si grosime pentru fiecare strat.
Sistemul va aplica finisajele laterale pe intreaga suprafata fara a lua
in considerare stratul de tencuiala introdus anterior. Deci va trebui
sa definiti si un strat de tencuiala in fereastra de dialog (primul
strat). Pe zonele unde sunt introduse suprafete speciale, finisajele
introduse anterior cu alte functii sunt inlocuite.
4 In Inalt faceti urmatoarele setari:

- Margine superioara relativ la plan superior, dar
doar pana la 2 m de la pardoseala cu finisaje (= 2.11
m de la planseul fara finisaje). Deci,
- faceti click pe H maxim la cota inferioara si
introduceti 2.11.

6 In plan, faceti click pe colturile conturului care delimiteaza camera.
h h
h h
h h
7 Pozitionati descrierea si apasati ESC.

Calculul suprafetei locuibile

Â Activati desenul 124 si pozitionati-l pe 121 activ in fundal.
1 Faceti click pe Suprafata locuibila.
2 Selectati directorul Standard. In fisierul Suprafete locuibile selectati
lista Functiuni.
3 Activati optiunea Finit.
4 In Metoda calcul suprafete definiti modul de calcul al suprafetelor.


6 Incadrati toate camerele intr-o fereastra de selectie.
Lista va fi afisata pe ecran.
7 Faceti click pe pentru a copia lista in desen.
8 Pozitionati lista in desen.
9 Apasati ESC.
SFAT: Faceti click pe
liniile subliniate din
antetul listei pentru a
introduce numele
autorului si alte
informatii
Exercitiul 13: Calculul cantitatilor

Liste
Cu functia Iesire lista (din oricare modul din familia
Arhitectura) generati liste pe baza elementelor cladirii
conform diferitelor criterii.
Allplan 2004 contine un numar mare de liste standard deja
definite, ordonate pe categorii. Puteti totusi sa creati
propriile liste si sa le salvati in directorul Birou.
Pentru a genera o lista
• Activati desenele ce contin elemente ce vor fi incluse in
calcule.
• Activati Iesire lista si selectati unul din tipurile de
extras din lista. Prin aceasta vor fi definite criteriile
conform carora se face scanarea desenelor pentru
identificarea elementelor.
• Optional: puteti utiliza Cautare elemente pentru
introducerea criteriilor de cautare suplimentare.
• Definiti zona de desen in care se va face cautarea
(intregul desen sau doar anumite zone).
• Tipariti extrasul, afisati-l intr-un desen sau salvati-l ca
fisier ASCII.
In urmatorul exercitiu va vom prezenta cateva din listele

standard ale programului.
Generarea unui extras
Â Activati desenul 121Etaj si dezactivati restul desenelor.
Â Faceti vizibile layer-ele AR_PERET, AR_STALP si AR_HORN.
1 Faceti click pe Iesire lista.
2 Din directorul Standard, fisier Cantitati la rosu, alegeti lista Pereti si

confirmati cu OK.
3 Faceti click pe Tot in Instrumente dinamice sau faceti click dreapta

de doua ori in spatiul de lucru.
Lista este generata si o puteti tipari sau aseza in desen sau o puteti
salva ca fisier ASCII.
4 Apasati ESC pentru a finaliza.

Prin intermediul criteriilor de cautare se poate evalua

cladirea in diferite moduri. Pentru intreaga cladire este
necesara activarea tuturor desenelor.
Pe baza extrasului generat anterior, veti defini un criteriu
de cautare astfel ca numai peretii care au grosimea de 11,5
cm sa fie inclusi in lista.
Introducerea criteriului de cautare
1 Faceti click pe Iesire lista (Flyout Creare II), alegeti din nou lista
Pereti din Cantitati la rosu.
Apasati OK.
2 In Instrumente dinamice faceti click pe Cautare.
3 Faceti click pe Obiect si din lista care apare, selectati obiectul
cautat: Perete.
Apasati OK.
Puteti utiliza operatori Booleeni pentru a lega criteriile de cautare.

4 Faceti click pe & "si" .
Al doilea criteriu in acest caz este o proprietate/un atribut al
Sugestie: Cu anulati
obiectului perete - grosimea.
introducerile din Criteriu
5 Faceti click pe Atribut si din categoria Cantitati arhitectura
selectati Grosime. Apasati OK.
6 Faceti click pe .
7 Din zona Rand (tastatura numerica din dreapta) introduceti
valoarea pentru grosime: 0.115.
Criteriul de selectie va arata astfel:
8 Apasati OK pentru confirmare.

9 Faceti click pe Tot in bara de Instrumente dinamice. Lista va
cuprinde doar elementele care corespund criteriului definit.
10 Cu ESC iesiti din functie.
Daca ati definit finisaje, puteti genera liste de finisaje. De

exemplu, generati lista de finisaje pentru baie. In acest caz
nu mai este nevoie sa selectati tot desenul, ci doar baia
(faceti click pe camera Baie). Utilizati lista ‘Standard Æ 3

Finisaje Æ 4 Finisaje'.
Sugestie: Valorile
introduse pentru glaf in
deschiderile de ferestre
sunt de asemenea luate
in considerare in aceste
liste si extrase.
Folosind aceeasi metoda, puteti genera extrase pe tipuri de

lucrari avand la baza informatiile de acest tip definite
pentru diferitele elemente din cladire. Evident, aceasta se
poate realiza numai daca elementelor le-au fost asociate
tipuri de lucrari.
Liste ale cladirilor

Listele cladirilor faciliteaza evaluarea datelor in listele de
cantitati cu care sunteti deja familiarizati. Nu trebuie sa
activati desenele pentru aceasta operatie. Lista cladirii este
aranjata intr-o structura ramificata folosind tehnica
drag&drop (tragere si pozitionare). Apoi vor fi definite
elementele ce vor fi evaluate pentru a putea initia aceasta
operatie.
Cu Liste ale Cladirii, intreg continutul desenelor va fi

selectat. Numai layerele vizibile vor fi totusi analizate.
Este deci necesar sa selectati in prealabil layerele pe care
doriti sa le analizati.
Puteti realiza si aici selectii dupa criteriile dorite.
Crearea unei liste a cladirii

1 Faceti click in meniul Fisier pe Selectie lista cladiri….
2 Faceti click pe Structura cladire si selectie desene.
3 Tineti apasat butonul stang al mouse-ului pe Etaj din lista Ierarhie

planuri si trageti-l in Tutorial.
4 Suprascrieti denumirea introducand Parter.
5 Cu aceeasi metoda, trageti desenele 111 si 112 in nivelul Parter din
structura proiectului.
6 Extindeti structura proiectului astfel incat sa includa si etaj si

desenele 121, 123 si 126.
7 Bifati casuta din fata denumirii proiectului (Tutorial).

Astfel se activeaza toate elementele din ierarhie.
9 In Selectie liste selectati optiunea Lista cantitati generale si faceti
click pe butonul Finisaje.
10 Selectati directorul Standard, fisier Cantitati la rosu, lista Pereti si
apasati OK.
11 In Iesire, selectati Ecran/imprimanta si faceti click pe Start.
404 Plotare Allplan 2004
Capitolul 10: Plotare

Verificati ca imprimanta sau ploterul sa fie instalate corect
inainte de a incepe tiparirea / plotarea.
Puteti tipari rapid continutul desenului, dar puteti de
asemenea sa definiti planuri complexe pentru plotter.
Manual Plotare 405
Cerinte pentru plotare

Inainte de a tipari sau de a plota, verificati daca perifericul
de iesire este corect configurat. Daca lucrati in retea puteti
folosi orice periferic conectat la un anumit post de lucru
(presupunand ca este configurat corect).
Pentru a realiza acest lucru trebuie sa conectati perifericul
de iesire (imprimanta / plotter).
Pentru mai multe detalii consultati manualul de utilizare al
ploterului / imprimantei sau documentatia sistemului de
operare instalat.
Tiparirea continutului unui desen

Deseori este util sa aveti pe hartie stadiul actual al
proiectului fara sa fie necesara crearea unei pagini de
plotare.
Puteti realiza acest lucru tiparind continutul ecranului la
imprimanta sau la plotter.
Tiparire continut ecran
Â Desenul 121 este activ.
Faceti layer-ele AR_PERET, AR_HORN si LC_100 vizibile.
1 Faceti click pe Preview tiparire (bara de instrumente Standard).
2 Faceti click pe Optiuni preview tiparire, pagina Reprezentare si
activati Grosime linie. Elementele vor fi tiparite cu grosimea de linie
cu care au fost create.
3 Faceti click pe Definire imprimanta si selectati imprimanta.

4 Faceti click pe Afisare toata imaginea.
5 Faceti click pe Imprimare.
6 Apasati ESC pentru a inchide preview tiparire.
Manual Plotare 407
Exercitiul 14: Cartus

Allplan 2004 ofera o gama larga de texte pentru cartus pe
baza textelor variabile. Textele variabile contin elemente de
desen, text si atribute.
Avantajul cartusului cu atribute este ca textul se
actualizeaza de cate ori este deschis planul.
Puteti sa va definiti propriile cartuse.
Alocarea atributelor
1 Din Fisier, alegeti Deschidere proiect…. .
2 Faceti click pe Selectie atribute…. .
3 Selectati urmatoarele atribute:
Client, Pozitie / Lot, Arhitect, Rezistenta, Nume proiect, Adresa
client, Adresa arhitect.
4 Selectati proiectul Tutorial si faceti click pe Definitii….

5 Faceti click pe Ocupare atribute… si completati atributele facand
click in coloana din dreapta.
6 Apasati OK pentru confirmare si inchideti ferestrele de dialog

Atribute proiect si Definitii proiect.
7 Inchideti si fereastra de dialog Selectie proiect.
Manual Plotare 409
Atributele pe care le-ati alocat vor fi folosite in eticheta

pentru cartus.
Nu este nevoie sa desenati din nou cartusul. Il puteti utiliza
pe cel definit la inceputul acestui manual.
Pentru a crea cartusul ca text variabil
Sugestie: Cu format Â Deschideti un desen liber.
constructie ajutor Â Selectati modulul Calcul cantitati.
pozitionati puncte
Â Setati scara la 1:1.
simbol la inceputul
textelor ce vor fi sterse 1 Faceti click pe Citire date din catalog.
pentru a pozitiona mai 2 Selectati directorul Birou si tip de date Text.
usor textele variabile. Aici ati salvat cartusul.
3 Selectati Cartus.
4 Pozitionati cartusul in desen si apasati ESC.
5 Stergeti textul ce va fi inlocuit de atribute.
6 Faceti click pe Text variabil (flyout Creare II).

7 In bara de instrumente care apare, faceti click pe Atribut.
8 In Manager plan selectati atributul Proiect constructie si apasati

OK.
9 Setati parametrii textului conform imaginii de mai jos si schimbati

formatul: A35.
Astfel definiti atributul ca text cu maximum 35 de caractere.
10 Pozitionati atributul in cartus (in casuta cu detalii Proiect).

Manual Plotare 411
11 Repetati pasii 7 - 10 si pozitionati si urmatoarele atribute:
Domeniu Atribut Format

Plan manager Proiect constructie A35
Loc constructie A35
Client A35
Adresa client A35
Arhitect A35
Adresa arhitect A35
Rezistenta A35
Gestiune Nume plan (1-50 char)
12 Faceti click pe DefFol.

13 Selectati intregul cartus cu o fereastra de selectie folosind butonul
stang al mouse-ului.
14 Punct plecare: dreapta jos.

15 Salvati cartusul Birou fisier Cartuse.
16 Introducere 1 – denumire Structura.

Cartusul este salvat ca text variabil si poate fi introdus in pagina de
plotare utilizand functia Descriere .
Manual Plotare 413
Prelucrare plan
In Allplan 2004, planul de plotare este rezultatul proiectului
pe hartie. Nu trebuie sa definiti planul anterior desenarii.
Acesta va fi definit dupa terminarea proiectului. Definirea
planului implica alegerea formatului hartiei, scara,
chenarul, unghiul de pozitionare etc.
Orice proiect poate contine maximum 3000 de planuri de
plotare.
Crearea planului
In urmatorul exercitiu vom defini planul de plotare pentru
parter si etaj.
Etapele sunt urmatoarele:
• Definirea dimensiunii planului si a chenarului.
• Selectarea elementelor pentru plan: desenele si cartusul.
Definirea planului
Â Treceti in Prelucrare plan:
Faceti click pe Prelucrare plan din bara de instrumente
Standard. Butonul va ramane selectat pana cand iesiti din planul de
plotare si va intoarceti in Mod desenare.
Se va selecta astfel automat modulul Paginare desene,

plotare.
1 Faceti click pe Deschidere si activare.
Sugestie: Denumirea
introdusa aici va aparea
ca atribut Nume plan in
cartus!
Manual Plotare 415
2 Faceti click pe 1, introduceti denumirea Plan niveluri si apasati OK.

3 Faceti click pe Definitie plan.
4 Selectati DIN A1 pentru Marime chenar.
5 Alegeti Punct plecare chenar si selectati Tip chenar Margine dubla
(DIN 824 B).
6 Apasati OK.
7 Pozitionati chenarul folosind prima optiune din Instrumente
dinamice – Introducere prin diagonala.
Elementele planului sunt desenele pe care le pozitionati in

planul de plotare. Puteti specifica ce layere vor fi incluse in
plan selectand un tip de plan.
Pentru a selecta elementele planului
1 Faceti click pe Asezare elemente plan (flyout Creare).
2 In bara de instrumente contextuale faceti click in casuta Mapa si

selectati mapa Model. Selectati desenele 111 Parter si 112 Garaj.
3 Faceti click pe butonul Layer, activati optiunea Preluare din tip de
plan si selectati TP Constructie.
Manual Plotare 417
4 Pozitionati desenele in plan.

5 Faceti click pe Desen, selectati numarul 121 si tipul de plan TP
Constructie.
6 Pozitionati si acest desen in plan.
7 Apasati ESC pentru a finaliza asezarea elementelor in plan.
8 Faceti click pe Descriere.
9 Faceti click pe marginea planului.
10 Faceti click in casuta Text variabil.
11 Din Birou selectati textul variabil denumit Structura si apasati OK.

12 Pozitionati cartusul in coltul din dreapta jos.
In loc de numele atributelor sunt afisate acum valorile alocate
pentru atribute.
Planurile de plotare sunt salvate si pot tiparite imediat sau

mai tarziu.
Plotarea planurilor
Inainte de a efectua urmatorul exercitiu, verificati daca
ploterul este corect instalat si configurat.
Pentru a plota
1 Faceti click pe Plotare planuri.
2 Selectati imprimanta sau ploterul in Iesire.
Sugestie: Daca ati

configurat drivere
Nemetschek in aplicatia
Services, acestea vor
aparea si in lista de
periferice.
Manual Plotare 419
3 Selectati planul 1 in pagina Selectie.
4 Trebuie inceputa plotarea?

Faceti click pe Yes.
Planul va fi tiparit.
Fereastra plan
Puteti utiliza ferestrele plan pentru a pozitiona doar
portiuni din desene in plan. In urmatorul exercitiu vom crea
ferestre plan si vom afisa doar sectiuni din desene.
Pentru a crea o fereastra plan
Â Din Deschidere si activare selectati un plan gol.
1 Faceti click pe Fereastra plan (flyout Creare).
Vom alege o fereastra plan astfel incat desenul din care selectam
elemente sa fie disponibil imediat pentru selectie.
2 Faceti click pe ...si elementele apartenente.
3 Selectati desenul 111 si pozitionati-l in plan.

4 Apasati ESC deoarece deocamdata nu vom selecta si alt desen.
5 Definiti marimea ferestrei facand click cu butonul stang al mouse-
ului pe doua puncte diagonal opuse.
6 Repetati pasii 3 - 5 pentru a crea o fereastra plan pentru desenul
121.
Puteti folosi si desenele Fatada Vest si Fatada Sud.
Manual Plotare 421
7 Faceti click pe Modificare fereastra plan (flyout Modificare) si

selectati Deformare fereastra plan.
Astfel modificati dimensiunile ferestrei.
8 Pentru a schimba ordinea ferestrelor puteti folosi functia

Mutare elemente.
Rezultatul ar putea arata astfel:

Manual Prezentare 423
Capitolul 11: Prezentare

Â Pentru exercitiile urmatoare aveti nevoie de modulul
Vizualizare. Verificati in Navigator CAD daca ati
achizitionat acest modul.
Abilitatea de a face prezentari reusite desenelor pentru

clienti sau pentru licitatii devine tot mai importanta.
Allplan ofera o mare gama de instrumente pentru realizarea
prezentarilor, de la simple imagini cu linii ascunse pana la
inregistrarea filmelor cu trasee prin interiorul cladirii.
424 Prezentare Allplan 2004
Modulul Vizualizare
In acest manual vom lucra cu modulul Animatie; celelalte
module din Vizualizare sunt prezentate doar pe scurt.
Modulul Colorare
Cu functiile din modulul Colorare creati si editati culori,
suprafete de umpluturi si linii libere colorate. Toate
elementele create cu acest modul vor fi salvate sub format
vectorial ceea ce inseamna ca elementele pot fi mutate,
oglindite, defomate, marite etc. fara pierderi de calitate a
imaginii. Puteti de asemenea aplica un unghi culoare
specific imaginilor colorate printr-o singura operatie.
Lucrati cu 256 de culori predefinite. Alternativ, puteti
amesteca culori pentru a obtine propriile culori introducand
valori pentru rosu/verde/albastru sau culoare
/saturatie/luminozitate.
In afara paletei Standard Allplan de culori, puteti
achizitiona palete aditionale de culori (RAL 840 HR, RAL
Design System, de exemplu) sau sa va creati propria paleta
RGB.
Modulul Calcul Umbre

Modulul Calcul Umbre va pune la dispozitie functii pentru
generarea reprezentarilor color ale modelelor 3D incluzand
umbrele generate de doua surse de lumina. Lumina
naturala poate fi de asemenea luata in calcul setand o
anumita latitudine, data si ora. In acest mod, puteti studia
efectele de umbra si lumina pe o constructie pe parcursul
unei zile.
Mai mult de atat, puteti realiza imagini foto-realiste ale
modelului cladirii create folosind modulele din Arhitectura
sau cu functii din Modelare 3D. Programul calculeaza
imagini bazate pe perspectivele pe care le alegeti. Puteti
realiza un studiu de insorire pe o perioada de timp.
Spre deosebire de modulul Animatie unde imaginile sunt

bitmap (avand la baza pixeli), elementele create in modulul
Calcul Umbre sunt salvate ca date vectoriale ceea ce
inseamna ca pot fi mutate, simetrizate, deformate, marite
etc. fara a se pierde din calitatea imaginii.
Modulul Imagini Scanate

Puteti folosi instrumentele din acest modul pentru a
importa si a modifica imagini scanate in Allplan. Imaginile
scanate (de ex. o casa ce trebuie renovata) pot servi drept
fundal pentru desenul dumneavoastra. Fisierele cu imagini
scanate sunt salvate in proiectul corespunzator.
Fisierele pixel (imaginile scanate) si datele vectoriale
(desenele Allplan) pot fi combinate. Puteti de asemenea sa
afisati mai multe imagini scanate si sa le tipariti la ploter.
Allplan ofera o gama larga de instrumente pentru editarea
desenelor scanate. Puteti sterge, muta, copia, roti,
redimensiona si oglindi suprafete. Puteti imbina sau diviza
imagini.
Folositi imaginile scanate ca baza pentru lucrul in 2D si 3D.
De exemplu, afisati imaginea pe ecran, definiti camerele si
folositi aceasta ca baza pentru calculul structurii. Sau
desenati elemente noi ce vor fi integrate in structura.
Modulul Animatie
In modulul Animatie puteti genera si edita fisiere bitmap.
Puteti folosi instrumentele din acest modul pentru a atribui
culori (dintr-o paleta de pana la 16 milioane culori)
peretilor, ferestrelor, liniilor 3D etc. create in Modelare 3D
si in modulele de arhitectura.
Folosind Definire lumini puteti defini un numar de surse
de lumina de intensitati diferite, care va vor permite
crearea unor scene foarte realiste.
Folosind Definire suprafete puteti atribui suprafete
elementelor 3D si de arhitectura.
Cu functia Render imagine randati imagini prin diferite
metode de calcul (flat, Gouraud, Phong si Ray tracing)

pentru a realiza imagini fotorealiste pentru prezentari.
Si puteti chiar sa integrati noua constructie in viitorul
mediu plasand o imagine bitmap in background in timp ce
randati.
Texturile cum ar fi lemn, marmura, piatra, nisip etc. care
sunt oferite din program pot fi folosite pentru a simula
materiale.
Cu Animatie cu tot modelul din meniul Ferestre puteti
deschide pana la 16 ferestre de animatie simultan cu alte
ferestre. Puteti astfel sa verificati fiecare etapa de
proiectare si sa urmariti crearea elementelor.
Camerele pot fi pozitionate intuitiv in fereastra de
Sfat: Daca doriti sa
animatie, introduse in vederea in plan sau introduse prin
vedeti doar un element
coordonate.
in Animatie, alegeti
Scenele create in acest mod pot fi inregistrate cu
Animatie element
Inregistrare film si salvate si ca fisiere AVI.
Animatiile pot fi convertite in filme AVI folosind
Deschidere, conversie animatie pixel. Puteti folosi acest
instrument pentru a crea un film AVI din mai multe
animatii.
Pana acum ati folosit modulele din Modul general si

Arhitectura pentru a crea modelul. In aceste module, datele
tip bitmap sunt create si procesate iar in modulul Animatie
se lucreaza cu date in format vectorial.
Date vectoriale
Sistemele CAD in care se creeaza desene de precizie
lucreaza cu date geometrice. Elementele din desene CAD
sunt salvate vectorial. Vectorii servesc la definirea
elementelor si la identificarea lor.
O linie dreapta, de exemplu, este definita de punctul de
inceput, punctul de sfarsit si directie; un cerc consta in
punct de centru, raza si unghi. Entitati geometrice
complexe cum ar fi spline-urile sunt calculate cu formule
matematice.
Un desen CAD consta intr-o serie de valori geometrice
introduse cu ajutorul tastaturii sau mouse-ului. Aceste
valori sunt exacte si sunt bazate pe sistemul de coordonate
definit.
Datele vectoriale sunt "inteligente": Cand redimensionati
vectori sau definiti o zona de detalii, vectorii sunt inca
exacti din punct de vedere matematic. Reprezentarea se
adapteaza diferitelor scari de referinta. Nu se pierde din
calitatea reprezentarii nici cand desenul este tiparit la
dimensiuni mari.
Date bitmap
Bitmap-urile constau intr-o serie de elemente de desen.
Informatii despre pozitia si culoarea fiecarui pixel sunt
pastrate. Impreuna, pixelii formeaza o imagine
asemanatoare unei poze din ziar (se pot observa serii de
puncte). Cu cat va apropiati mai mult de imagine, cu atat
veti observa mai bine punctele. Cu cat este mai fina reteaua
de puncte, cu atat mai buna este rezolutia.
Cand randati o imagine in modulul de animatie, nu puteti

sa ii mariti dimensiunea fara sa pierdeti din calitate. Si
pixelii sunt mariti si astfel calitatea imaginii scade.
In modulul de animatie puteti randa imagini folosind
rezolutii diferite. Cu cat este mai inalta rezolutia imaginii,
cu atat este si calitatea mai buna. Totusi, cantitatea de date
generate creste semnificativ si prin urmare si durata
operatiunii creste. Cand randati o imagine, stabiliti dinainte
formatul si setati rezolutia potrivita.
Date vectoriale si bitmap-uri

Elementele pe care le creati in Allplan 2004 sunt salvate in
general ca date vectoriale; exceptie fac imaginile generate
in modulul de Animatie.
Urmatoarele module genereaza urmatoarele tipuri de
date:
• Modulele Colorare si Calcul umbre: date vectoriale – nu
se pierde din calitate +imaginile pot fi manipulate usor.
• Modulul Animatie: date pixel.
• Modul Imagini scanate: ambele tipuri de date. Puteti
redimensiona, muta date bitmap intr-o imagine scanata
ca si cum ar fi date vectoriale. Datele bitmap ale imaginii
scanate se comporta ca si datele vectoriale. Totusi, la
deformari cu factor mare conturul obiectelor va pierde
din claritate.
Pregatiri preliminare
Animatia in timp real este in “timp real” doar daca aveti un
calculator destul de performant pentru a face calcule
complexe.
Â Atentie: Daca utilizati Windows NT/XP/2000, setati
afisarea pentru monitor la minimum 32,768 culori.
Pentru a demonstra mai clar ce efecte pot fi obtinute in
acest modul si pentru a micsora timpul de procesare, vom
folosi pentru urmatoarele exercitii doar peretii parterului.
Puteti urma aceeasi procedura pentru intreaga cladire.
Pardoseala
Pentru a observa umbrele si efectele de iluminare mai clar
va recomandam realizarea unui planseu subtire pozitionat
sub cladire (pentru a simula un teren fara denivelari).
Desenarea planseului
Â In Navigator CAD selectati modulul Pereti, plansee,
elemente constructie.
Â Deschideti un desen liber si pozitionati desenele 111 si 112 activ in
fundal.
Â Activati layer-ele AR_PERET, AR_HORN si AR_STALP.
1 Faceti click pe Regenerare tot ecranul si Micsorare ecran
pentru a centra imaginea.
2 Selectati creion (8) 0.18 si culoarea (4) verde. .
3 Cu functia Planseu desenati un planseu sub cladire.
Faceti urmatoarele setari de inaltime in Proprietati:

Modulul Animatie
In continuare va vom prezenta modul de creare a unui film
in numai cinci pasi. In acest proces veti invata sa lucrati cu
instrumentele de baza ale modulului de Animatie. Retineti
insa ca efectuarea animatiilor complexe folosind efecte
speciale necesita practica si experimentari multiple.
Metoda:
• Setati parametrii pentru animatie si prima perspectiva
• Setati iluminarea
• Definiti materialele si proprietatile suprafetelor
• Alegeti tip render si realizati render imagine
• Pozitionati camerele pentru realizarea filmului
Exercitiul 15: Animatie cu tot modelul

In Fereastra de Animatie – Animatie cu Tot modelul (pot
fi deschise pana la 16 ferestre de animatie), puteti folosi
mouse-ul pentru a stabili directia din care se vede obiectul.
Utilizati Optiuni fereastra animatie pentru a defini
miscarea mouse-ului. Setarea de lumini curenta si definitiile
pentru suprafate sunt de asemenea vizibile in ferestrele de
animatie.
Deschiderea ferestrei de animatie si setarea parametrilor
Â In Navigator CAD selectati modulul Animatie (Vizualizare).
1 Apasati tasta F4 sau faceti click pe Animatie cu tot modelul
meniu Ferestre.
Fereastra de animatie se deschide si cladirea este pozitionata in
centru, vazuta din fata si de sus.
2 Faceti click-dreapta in spatiul de lucru si selectati din meniul
contextual Optiuni fereastra animatie.
3 In Miscare camera selectati Oarecare.
Aceasta setare controleaza miscarea mouse-ului.
De exemplu, daca vreti sa miscati camera prin cladire pastrand
acelasi nivel al ochiului, puteti alege optiunea Orizontal.
Dupa setarea proprietatilor ferestrei de animatie puteti sa

navigati in interiorul si in jurul cladirii folosind mouse-ul.
Functiile mouse-ului in animatie
1 Navigati apasand unul din butoanele mouse-ului si miscand usor
mouse-ul:
butonul stang: camera se deplaseaza pe suprafata sferei imaginare
din jurul obiectulu
mijloc: camera se deplaseaza stanga/dreapta, sus/jos.
Sugestie: Daca tineti butonul drept: apropie/departeaza obiectul
apasata tasta SHIFT se
2 Inchideti fereastra de animatie.
accelereaza miscarea
mouse-ului.
Setarea implicita este mod Sfera. In acest mod, punctul in

care se afla ochiul se deplaseaza in jurul tintei si miscarea
este constransa de o sfera imaginara.
Navigarea cu mouse-ul in mod Sfera
Buton stang mouse:

Camera pe suprafata sferei din jurul obiectului
Buton mijloc mouse:

Camera se deplaseaza sus/jos, stanga/dreapta
Buton drept mouse:

Mareste/micsoreaza obiectul
Daca tineti apasata tasta CTRL in timp ce navigati cu

mouse-ul, treceti din mod Sfera in Camera.
Navigarea cu mouse-ul in mod Camera
Buton stang mouse:

"Miscare camera", rotatie in jurul observatorului.
Buton mijloc mouse:

“Miscare camera” – stanga/dreapta, sus/jos
Buton drept mouse:

Apropie sau departeaza obiectul
Exercitiul 16: Lumini si suprafete

Iluminare
Alegerea si setarea surselor de lumina este un factor
important pentru ca prezentarea sa aiba succes. Aveti la
dispozitie urmatoarele optiuni:
• Lumina soarelui: simuleaza lumina solara naturala.
Lumina solara este definita prin specificarea latitudinii,
timpului si a unghiului directiei nord in planul
constructiei.
• Lumina ambientala: o lumina ne-directionala, difuza,
careia ii poate fi de asemenea asociata o culoare si un
grad de stralucire (recomandare: nuante de gri). Lumina
ambientala da obiectelor o culoare constanta.
• Patru lumini de colt (iluminare paralela): fiecare lumina
de colt poate avea alocata o culoare si poate arunca
umbre.
• Lumini individuale (in special importante pentru
iluminarea de interior): pentru fiecare lumina puteti
defini o culoare, tipul sursei de lumina si pozitia exacta a
sursei de lumina si a tintei ei.
- Punctiforma: lumina este difuzata egal in toate
directiile dintr-o singura sursa de lumina. Numai pozitia
sursei de lumina trebuie sa fie specificata. Intensitatea
luminii
scade pe masura ce creste distanta fata de sursa
- Spot : este o sursa de lumina directionala care formeaza
o
suprafata luminoasa in jurul tintei. Si sursa de lumina
ca si tinta trebuie sa fie definite pentru acest tip de
iluminare.
- Con : este similara iluminarii tip spot cu exceptia
faptului ca suprafeta iluminata este uniforma (spre
deosebire de spot unde intensitatea luminii descreste
spre marginile suprafetei iluminate).
Studiul de insorire poate fi realizat cu functia Studiu

insorire.In urmatorul exercitiu vom seta lumina solara.
Setarea luminii solare

1 Faceti click pe Setari lumini (flyout Modificare) sau faceti click
Sugestie: Cu dreapta in fereastra de animatie si selectati din meniul contextual
reveniti la setarile Alte functiuni - Definire lumini.
standard.
2 Faceti click pe Soare.
3 Selectati un oras.
Puteti adauga orase in lista: introduceti latitudinea si longitudinea
si specificati denumirea in Nume nou.
4 Activati Timp de vara si introduceti data si ora: 1. Iulie, 3 p.m..
5 Introduceti Directie nord: 0 (pe partea cu bucataria).
6 Apasati OK pentru confirmare.

7 Puteti observa in fereastra de animatie efectul acestor setari asupra
imaginii.
Suprafete
Fiecarei culori de linie ii este atribuita o culoare de
suprafata cat si o valoare pentru transparenta, lucire,
refractie si o textura.
Definirea culorilor
In caseta de dialog Selectie culoare puteti defini si
amesteca culori folosind una dintre urmatoarele
metode.
Aceste metode pot fi combinate.
- Puteti combina culori dupa model RGB (rosu, verde,
albastru).
- Puteti folosi model CSL (culoare, saturatie,
luminozitate). Se alege initial un ton de culoare
(saturatie si luminozitate = 255) si se ameste cu alb
(saturatie) si negru (luminozitate).
- Alegeti un sistem de culori, un fisier de culori iar din
aceasta paleta un nume de culoare. Puteti constitui si
propriile dumneavoastra palete de culori.
Nota: Optiunea Culoare dupa creion din Reprezentare

pe ecran nu are efect asupra culorilor in animatie.
In exercitiul urmator veti defini proprietatile suprafetei

pentru ferestre si veti asocia peretilor o alta culoare.
Definirea suprafetelor
Sugestie: Puteti utiliza Â Sunteti in fereastra de animatie.
Definire suprafete Geamurile din macro-urile de fereastra au fost create folosind
pentru a defini culoarea 7..
suprafetele elementelor. 1 In fereastra de animatie faceti click dreapta pe unul din geamuri si
selectati din meniul contextual Proprietati suprafata.
Este afisata caseta de dialog Definitie suprafata pentru culoarea 7.
2 Setati transparenta la 70 (%).
3 Faceti click pe Culoare corp.
Sugestie: Puteti salva 4 Modificati saturatia de albastru la 40.

propriile culori sub un Veti obtine o nuanta mai deschisa.
In Culoare introduceti 180.
nume ales de
dumneavoastra. Puteti
salva palete intregi de
culori in fisiere de culori.
5 Apasati OK pentru a inchide ferestrele de dialog Selectie culoare

RGB si Definitie suprafata pentru culoarea 7.
Geamurile devin transparente.
Peretii au fost desenati folosind culoarea 1.
6 In fereastra de animatie faceti click dreapta pe unul din pereti si
Sugestie: Puteti inca selectati Proprietati suprafata din meniul contextual. Caseta de
observa liniile de la dialog Definitie suprafata pentru culoarea 1 este afisata.
simbolurile de
7 Faceti click pe butonul Culoare corp.
deschidere pe geamul
ferestrei. Pentru a le
ascunde, deselectati
Folie macro A in
Reprezentare pe ecran.
8 Definiti o culoare folosind modelul RGB cu urmatoarele setari:

Rosu: 240
Verde: 240
Albastru: 180
9 Confirmati cu OK.
10 Daca doriti, puteti folosi aceeasi metoda pentru a asocia culoarea
verde inchis planseului
Modificarea proprietatilor suprafetei afecteaza toate

elementele vizibile care au fost desenate cu aceeasi
culoare!
Ca alternativa la Proprietati suprafata, puteti folosi
Atribuire suprafete libere pe elemente
3D/Arhitectura sau Suprafete libere din meniul
contextual al ferestrei de animatie pentru a atribui
suprafete pentru animatie elementelor 3D indiferent de
culoarea elementului.
Exercitiul 17: Render

Instrumentul Render Imagine va face render-ul modelului
luand in considerare toate setarile pe care le-ati facut
pentru vedere, iluminare si suprafete. Diferite metode de
realizare a render-ului sunt disponibile: FLAT, GOURAUD,
PHONG, QUICKRAY SI RAY TRACING
Instrumentul Render imagine foloseste intotdeauna
imaginea curenta din fereastra de animatie. Nu randati
direct intr-o vedere. Alegeti-va o vedere potrivita in
fereastra de animatie inainte de a incepe procesul de
render.
Metoda de render aleasa si dimensiunile ferestrei de render
influenteaza timpul de procesare.
In urmatorul exercitiu veti folosi metoda ray tracing.
Render model
Â In fereastra de animatie selectati vederea dorita.
1 Apasati tasta F2.
sau:
Faceti click pe Render imagine (flyout Creare).
sau:
Faceti click dreapta in fereastra de animatie si alegeti din Alte
functiuni Render imagine.
2 Alegeti metoda Ray Tracing.
3 Definiti marimea imaginii ce va fi generata.
Sugestie: Utilizati
meniul afisat in partea
de sus a ferestrei
Rezultat render pentru
a prelucra si salva
imaginea.
4 Confiramti cu OK.
Incepe procesul de render.
5 Inchideti fereastra Rezultat render.
Daca doriti, puteti salva rezultatul render-ului ca fisier.
Exercitiul 18: Traseu camera, Model film,

Film AVI
In continuare veti realiza o deplasare circulara in jurul
parterului.
Pentru aceasta este necesara definirea anumitor pozitii ale
camerei care apoi vor fi salvate ca ‚model film '.
In exercitiul urmator veti crea un film plasand mai multe
camere pe planul parterului.
Crearea unui film
Deschideti doua ferestre – una cu vederea in plan si una de animatie.
1 Faceti click pe Setare traseu camera.
2 Faceti click pe Pozitionare.

Se inchide fereastra de dialog si pe ecran puteti vedea planul
parterului.
3 Pozitionati camera.
Sugestie: Dupa ce ati 4 Puteti roti camera – faceti click pentru a specifica directia (punctul
pozitionat o camera, tinta).
fereastra de animatie
afiseaza imediat vederea
prin aceasta camera.
5 Pozitionati urmatoarea camera in acelasi mod.

6 Numar de interpolari intre pozitii
Introduceti numarul de pasi intre cele doua camere: 5.
8 Introduceti mai multe camere (ca in imagine) si apasati ESC pentru
a finaliza.
9 Fereastra de dialog Traseu apare din nou iar camerele pe care le-ati
pozitionat apar in Camere.
10 Apasati OK pentru a inchide fereastra de dialog.
11 Fereastra de animatie este inca deschisa (daca nu, apasati F4).

12 Faceti click-dreapta in fereastra de animatie si selectati Rulare
film pe traseul camerei.
Sugestie: Prima si
ultima camera sunt
intotdeauna alese
implicit.
Puteti selecta alte
camere pentru start si
tinta.
13 Apasati OK.
Filmul va fi rulat o data. Daca ati bifat si optiunea Repetare el va fi
rulat pana apasati ESC.
In Instrumente dinamice gasiti functii pentru modificarea

traseului camerei : introducere, mutare, rotire sau stergere
camera.
In Proprietati puteti modifica coordonatele pentru ochi si

tinta.
Un film Allplan se bazeaza pe modelul 3D, proprietati

suprafata, definitii lumini si traseul camerei.
Pentru a salva filmul
1 Faceti click dreapta in fereastra de animatie si selectati Salvare
model film... .
2 In Salvare fisier introduceti un nume pentru fisier si calea pentru
salvare.
Modelul de film FIL este salvat implicit in proiect. Puteti schimba
calea.
3 Faceti click pe Save.
Acest „ model film“ are scopul de a realiza salvarea setarilor

pentru suprafete, lumini si pozitii ale camerei.
Inregistrarea unui film AVI

Modelul film realizat si salvat anterior poate fi inregistrat si
sub format AVI. Atentie: realizarea unui astfel de film
necesita o perioada de timp destul de mare.
Pentru a inregistra un film AVI
1 Faceti click pe Inregistrare film (flyout Creare).
2 Selectati Creare film AVI.
3 Definiti marimea (=dimensiunile ferestrei), introducand inaltimea si
latimea in pixeli sau folosind marimea ferestrei de animatie.
4 Selectati metoda de render Quick Ray pentru a observa si umbrele.
5 Apasati OK pentru a confirma si porniti inregistrarea.
Filmul va fi salvat in directorul proiectului (sau in alt

director, daca ati ales alta cale in Film AVI - Nume. Pentru
a vedea filmul, faceti dublu-click pe fisier.
Pentru un film cu o rezolutie mai mare si o calitate
superioara (fara pauze) utilizati urmatoarele setari :
- Tip Render : Ray Tracing
- Marime : preluare din fereastra de animatie
- Imagini/sec.: 16
. . . si porniti inregistrarea cand plecati de la birou.
448 Anexa Allplan 2004
Anexa
Functii – vedere generala
In manual se face referire in mod repetat la flyout-uri si la
functiile pe care acestea le contin.
Va recomandam sa tipariti aceste pagini pentru a urmari
mai usor exercitiile prezentate in manual.
Meniul Fereastra
Regenerare tot ecranul Proiectie libera
Definire zona imagine Mod navigare
Mutare ecran Vedere precedenta

Regenerare ecran Vedere urmatoare
Micsorare ecran Salvare, incarcare vedere
Fereastra permanent in plan
Marire ecran
apropiat
Fereastra permanent in plan
Vedere in stanga ...
apropiat (inchis)
Plan Calcul ascundere

Izometrie spate/stanga Reprezentare sectiune
Copiere continut fereastra in
Vedere spate
Clipboard
Izometrie spate dreapta
Vedere stanga
Vedere dreapta
Izometrie fata stanga
Vedere fata
Izometrie fata dreapta
Manual Anexa 449
Fereastra de dialog "Inaltime"

Aceste icon-uri definesc modul in care elementele desenate
sunt asociate cu planurile de referinta.
Margine superioara relativ la

Setati distanta intre marginea sup a
plan inferior
elementului si plan inferior/superior de
Margine superioara relativ la
referinta.
plan superior
Margine inferioara relativ la
Setati distanta intre marginea inf a
plan inferior
elementului si plan inferior/superior de
Margine inferioara relativ la
referinta.
plan superior
Margine superioara in cota
absoluta Marginea inf/sup a elementului in cote
Margine inferioara in cota absolute.
absoluta
Relativ la margine superioara Asociati marginea inferioara sau

(element sau plan) superioara a elementului cu cota inf sau
Relativ la margine inferioara sup a altui element sau plan..
(element sau plan)
Inaltime absoluta Introduceti inaltimea elementului
Distanta introdusa este interpretata ca

Distanta verticala distanta verticala sau perpendiculara pe
Distanta perpendiculara pe plan.
plan
Marginea superioara se adapteaza planului
Margine superioara element
superior de referinta.
Margine superioara orizontala, Marginea exterioara de sus se adapteaza
pana la plan planului superior.
Marginea superioara a elementului
Margine superioara orizontala,
depaseste planul superior cu valoarea
deasupra planului
specificata.
Marginea superioara a elementului se
adapteaza unui plan de referinta superior,
H maxim element
dar doar pana la inaltimea maxima
specificata.
Barele principale de flyout-uri
Functiuni de baza
flyout Constructii 2D
Functii disponibile in
flyout Text
flyout Linii cota
permanenta
flyout Prelucrare plan
flyout Prelucrare
Navigator CAD
modulului selectat
flyout Creare
Functii specifice
flyout Creare II
flyout Modificare
Arhitectura
flyout Planuri si acoperis
flyout Elemente arhitectura

flyout Deschideri
flyout Camere
flyout Scari
flyout Structuri acoperis
flyout Modificare 3D
Manual Anexa 451
Asistent filtru
Preluare
flyout Filtru format
flyout Filtru Element
flyout Filtru elemente arhitectura
flyout Filtru inginerie
flyout Ajutor selectie
flyout Fereastra selectie
Functiuni suma

Tutorial Arh 2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tutorial Arh 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Allplan 2004

Document No. 04eng01m02-2-PSHG0204

Capitolul 1: Notiuni de baza....................................................15

Utilizarea obiectelor OLE .............................................................................. 45

Capitolul 2: Primii pasi ............................................................. 90

Capitolul 3: Organizarea proiectului...................................157

Unit 4: Proiectul cladirii ........................................................ 185

Capitolul 5: Planuri de referinta ......................................... 312

Capitolul 6: Scari ..................................................................... 343

Capitolul 7: Macro .................................................................. 358

Capitolul 8: Vederi si sectiuni...............................................367

Capitolul 9: Calcul cantitati ..................................................377

Capitolul 10: Plotarea planurilor .........................................407

Capitolul 11: Prezentare.........................................................426

Informatii despre manual

• Ajutorul direct este principala sursa de informatii la care

Sugestii pentru utilizare eficienta

Sugestii cu privire la Ajutor

Scolarizare si suport in elaborarea

Pentru informatii mai detaliate despre programul de

Important: Verificati intreaga retea: pe toate statiile de lucru

testate de noi, prin urmare nu va recomandam sa

Fisiere de date la instalarea in retea

local. Si in acest caz, directorul cu fisiere de date va trebui

Directorul Allplan este setat pentru accesul in retea

Directorul Proiecte este setat pentru accesul in retea

Nota: Informatii detaliate despre modul in care se

Instalarea pe un Post de Lucru Independent

9 Termenii licentei software sunt afisati in caseta de dialog Software

18 Daca nu este deja instalat pe calculatorul dumneavoastra,

Prima Instalare in Retea

Functii in bara Fereastra Bara de statut

Barele de instrumente pot fi pozitionate pe marginea

Navigator CAD Specifice modulului

Jumatatea de sus a acestei bare de instrumente cuprinde

Jumatatea de jos cuprinde functia pentru accesarea

flyout Pereti, plansee, elem. constructie

flyout Constructii scari

flyout Armare bare

flyout Armare plase

Allplan 2004 ofera diverse configuratii standard. Accesul la

Nota: Bara de instrumente Asistent punct este disponibila

Bara Asistent filtru

Filtru dupa elemente de arhitectura

Diverse functii de selectie

Bara de Instrumente dinamice

Pentru a desfasura un flyout, faceti click pe un icon cu

Meniul Contextual care apare facand click dreapta pe

Daca optiunea Extindere introducere punct este activa,

Nota: Daca ati activat optiunea Instrumente dinamice in

Orientarea in program – Modulele

Nota: Nu puteti utiliza Navigatorul CAD

Lucrul cu proiecte, desene si layere

Layer-ele ofera un mod aditional de structurare – in

• Nici o functie nu este activa.

Nota: In Optiuni generale – Definitii, puteti modifica

Daca in urmatoarele tabele functiunile mouse-ului depind

1: Daca ati activat optiunea Clasic – tasta din mijloc

2: Daca ati activat optiunea Conform Windows – tasta

Tabel 1: nici o functie nu este activa

Tabel 2: o functie de desenare este activa (ex. pentru desenarea unei

Tabel 3: o functie de modificare este activa (de ex. pentru stergere)

Mijloc 1. Click + apoi click Selecteaza elementele intr-o zona dreptunghiulara.

Mijloc-stang Click pe element cu Selecteaza un segment.