Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Training AutoCAD
Civil3D
Iulian Popa
SPLENDID DEVELOPMENT
TABLE OF CONTENTS
1|Page
7.1 Catalog de tevi si camine de vizitare ......................................................................................................................... 5
7.2 Definirea si modalitati de a crea o retea de tevi ...................................................................................................... 5
7.3 Desenarea retelei in plan si profilul longitudinal ........................................................................................................ 5
7.4 Labels – pentru plan si pentru profilul longitudinal .................................................................................................... 5
7.5 Exercitiu ........................................................................................................................................................................... 5
Modul 8 – Sectiuni transversale .................................................................................................................................................... 5
8.1 Sample line – definire, parametrii si stiluri .............................................................................................................................. 5
8.2 Desenarea sectiunilor transversale ........................................................................................................................................ 5
8.3 Band set – mod de completare ............................................................................................................................................ 5
8.4 Stiluri pentru sectiunile transversale ....................................................................................................................................... 5
8.5 Exercitiu ..................................................................................................................................................................................... 5
Modul 9 – Lista de cantitati .......................................................................................................................................................... 6
9.1 Definirea materialelor – stiluri........................................................................................................................................ 6
9.2 Lista de materiale – lucrari de terasamente, volume de cantitati .......................................................................... 6
9.3 Exercitiu ........................................................................................................................................................................... 6
2|Page
Prezentul constituie un document intern al SPLENDID DEVELOPMENT S.R.L. ce nu are caracter public și
conține informații cu caracter CONFIDENȚIAL. Copierea, multiplicarea, distribuirea, arhivarea sau
păstrarea, neautorizate, prin orice mijloace, a materialelor și informațiilor existente sunt interzise.
3|Page
1.1 SCURTA DESCRIERE A MENIULUI SI COMENZILOR
1.2 INTERFATA CIVIL3D: TOOLSPACE, PANORAMA
1.3 TOOLPALETTES
Timp alocat:3ore
4|Page
MODUL 5 – ASSEMBLY SI SUBASSEMBLY COMPOSER
MODUL 6 – CORIDOR
5|Page
MODUL 9 – LISTA DE CANTITATI
6|Page
MOD DE LUCRU
7|Page
8|Page
MODUL 1 – NEW FILE
celor mai recente documente, salvarea documentelor, export al fisierului civil in alte
formate, recover.
9|Page
- Workspace – spatiul de lucru poate fi schimbat folosind una din cele 2 metode prezentate in
imaginile de mai jos. Sunt 4 tipuri de spatiu de lucru: Civil 3d, Drafting and annotation,
planning and Analysis si 3d modelling.
- Ribbon – reprezinta un bloc compact de comenzi care sunt relevante pentru fiecare spatiu de lucru.
10 | P a g e
- Status Bar: cu ajutorul acesteia putem schimba multe setari cum ar fi: Snap, Grid sau putem
vizualiza layout-urile si scara desenului.
a) Prospector-ul este o lista a obiectelor prezente in desenul deschis. Obiectele care vor fi
create sau sterse acestea vor fi adaugate sau sterse din lista de obiecte. De asemenea
avem optiunea de a afisa obiectele active in fisierul deschis prin intermediul tab-ului
Active Drawing View sau putem vizualiza toate setarile si informatiile proiectului prin
intermediul Mater View. Numele obiectelor active sunt evidentiate.
11 | P a g e
b) Settings Tab: controleaza toate stilurile obiectelor Civil, putem stabili unitatile si
sistemul de coordonate, scara dar si layerele pe care sa le folosim.
c) Survey Tab: este folosit pentru a creea o noua data de baza, puncte sau figuri.
d) Toolbox Tab:este folosit pentru a creea rapoarte diferitelor obiecte civil: aliniamente,coridoare,retele
12 | P a g e
TOOL paletes:
Aceast tab se deschide apasand CTRL+3. In aceasta fereastra putem accesa subansablurile
predefinite din Civil3d sau putem importa subansamblurile construite in Subassembly Composer
pentru a creea coridoarele drumurilor.
13 | P a g e
MODUL 2 – CREARE SUPRAFATA TEREN EXISTENT
Putem de asemenea creea un stil propriu de a insera punctele in functie de tipul fisierului topo.
- Breaklines: acestea pot fi linii 3d si 2d. Aceste breaklines pot fi de 4 tipuri: standard,
proximity, wall, from file si non-destructive.
14 | P a g e
Tipul de breaklines standard este definit de linii 3d si curbe, cel proximity de linii 2d iar coordonatele X,Y,Z
sunt determinate cu ajutorul punctelor care sunt in proximitatea liniilor, stilul wall se foloseste pentru a defini
un zid de sprijin sau o bordura.
Dupa ce au fost adaugate toate aceste elemente in definitia suprafetei, trebuie sa desenam un contur inchis
in jurul suprafetei numit si boundaries. Acest contur ofera o limita a triangulatiei. Conturul este de obicei
creat din polilinii 2d inchise si sunt de 4 tipuri:
15 | P a g e
STILURI DE SUPRAFETE:
In functie de ce dorim sa vizualizam, putem avea stiluri diferite pentru suprafata terenului existent:
- Triangulatie si puncte:
16 | P a g e
- In functie de elevatie:
17 | P a g e
a) modificari cu ajutorul liniilor:
- cu ajutorul comenzilor add/delete line putem adauga sau sterge linii din triangulatie.
- swap edge – folosim aceasta comanda atunci cand vrem sa schimbam o linie din triangulatie
De asemenea mai putem modifica toata suprafata, prin a urca sau cobora cu aceeasi elevatie.
LABELS SUPRAFATA:
Aceste etichete pot fi folosite pentru a determina panta intre 2 puncte de pe suprafata, pentru a interoga
elevatia dintr-un anumit punct de pe suprafata.
18 | P a g e
MODUL 3 – CREARE ALINIAMENT
TIPURI DE ALINIAMENT:
19 | P a g e
STILURI PENTRU ALINIAMENT, LABELS:
20 | P a g e
Labels (etichetele) pentru aliniament:
Etichetele pot afisa informatii utile despre aliniament, picheti, notificari ale incalcarii normelor de proiectare.
In functie de informatia pe care o afiseaza, se pot defini stiluri pentru fiecare tip de eticheta si frecventa cu
care se aplica de-a lungul aliniamentului.
EDITAREA ALINIAMENTULUI
21 | P a g e
MODUL 4 – PROFIL LONGITUDINAL
1)Pe baza suprafetei terenului existent si a aliniamentului se poate crea profilul longitudinal al terenului
existent.
linia terenului
22 | P a g e
STILURI PENTRU SECTIUNEA LONGITUDINALA:
23 | P a g e
- sau prin modificarea PVI-urilor
Tot cu ajutorul acestui meniu putem schimba cota de referinta a profilului dar si stilurile de reprezentare a
terenului existent dar si al profilului proiectat.
LABELS:
Accesand meniul Annotate Add labels se pot pune 2 tipuri de etichete pentru profilul longitudinal:
24 | P a g e
- station elevation
- depth
Un alt tip de etichete care se aplica automat in cadrul profilului longitudinal il reprezinta etichetele
corespunzatoare elementelor geometrice verticale si orizontale:
Projection data: proiecteaza obiecte autocad sau civil din planul de situatie pe profilul longitudinal. In general
se foloseste la retelele de canalizare pentru a desena caminele de vizitare si tevile. De asemenea se pot
folosi pentru a desena eventuale obstacole.
25 | P a g e
Superimposed profile: aceasta optiune se foloseste de regula atunci cand vrem sa proiectam pe profilul
longitudinal linia rosie a altui drum cu care drumul nostru se intersecteaza sau cu care trebuie la un moment
dat sa ne conectam. Aceasta comanda se poate aplica si in cazul unei suprafete sau a unui feature line.
Ansamblul este reprezentarea in sectiune transversala a aliniamentului din plan orizontal. De asemenea este
26 | P a g e
punctul in care se conecteaza diferitele subansamburi ce intra in alcatuirea ansamblului.
Subansamblurile reprezinta componentele profilului tip propus.(structura rutiera, borduri, rigole, santuri)
Subansamblurile pot fi create folosind libraria Autodesk prin intermediul toolpalets, se pot crea
subansambluri statice din polilinii sau prin intermediul Subassebly Composer.
Cele din libraria Autodesk sunt mai greu de folosit in cadrul unui proiect, neavand posibilitatea de a le
modifica sau schimba codurile.
27 | P a g e
De aceea in continuare vom prezenta modalitatea de a construi subansambluri in Composer.
28 | P a g e
1.1 Interfața
Penru a reseta poziția interfaței accesați din meniul View – Restore Default Layout.
1.3 FLOWCHART:
Flowchart-ul este zona de lucru (workspace) folosită pentru a construi si organiza subansamblurile inr-un
mod logic. Dacă există probleme în subansamblu atunci va apărea semnul în partea de sus dreapta a
acestui panou.
1.4 PREVIEW
Panoul preview permite vizualizarea geometriei curente a subansamblului. Dacă doriți să fie afișate și
codurile elemenelor bifați Codes (partea de jos stânga a panoului).
1.5 PROPERTIES
Prin intermediul acestui panou se introduc/modifică parametrii care definesc geomeria elemenelor.
29 | P a g e
1.6.1 PACKET SETTINGS:
Subassembly Name – Numele subansamblului, acest nume va aparea in Civil 3D; pentru o bună organizare
este indicat de schimbat numele pentru fiecare versiune.
Description – Se poate atașa aici o scurtă descriere a subansamblului ce va apărea în Civil 3D utilizatorului.
Help File – Se poate atașa subansamblului un fișier Help cu extensiile: htm, html, pdf, doc, docx, txt.
Image – Se poate atașa subansamblului o imagine ce va apărea utilizaorului din Civil 3D în Tool Palettes
(unde s-a importat subansamblul)
Parametrii apar si pot fi modificate valorile lor în Civil 3D din meniul properties a subansamblului.
Parametrii au forma:
String: Valoarea parametrului este un șir de caractere (ex. Margine_gard, poate să conțină spații)
Grade: Valoarea parametrului este o pantă în procente
Slope: Valoarea parametrului este o pantă exprimată n:1 (ex. 2:1, dacă introducem 50% automat
valoarea va fi converită în forma n:1 și obținem 2:1)
Yes\No: Parametrul este de tip bolean valoarea lui fiind Yes sau No
Side: Se referă pe ce parte a ansamblului este situat subansamblul
Superelevation: Tipul paramerului este de superelevație și indică unde este situat punctul
Tip Enumerație: Pentru a creea un astfel de parametru trebuie creeată o listă din meniul View –
define enumeration
Default Value - Valoarea de default a parametrului (această valoare poate fi modificată din Civil 3D)
DisplayName - Numele care va aparea în Civil 3D și poate să conțină spații (dacă este lăsat gol acest
câmp atunci în Civil 3D va apărea numele parametrului)
Target-ul la un parametru se atașează din Civil 3D din meniul Corridor Propreties tabul Parameters butonul
Set all Targets.
30 | P a g e
Targetul stabilește valoarea reală a acestor parametri.
Acești parametri au forma:
Elevation: parametrul este de tip elevație, targetul fiind un profil, polylinie 3d sau un feature line.
Valoarea reală a parametrului este Cota (Z-absolut) unde intersectează targetul secțiunea.
Offset: parametru este de tip offset, targetul fiind o polylinie, linie, aliniament sau feature line. Valoarea parametrului reală
este distanța pe orizontală de la target la originea subansamblului în acea secțiune.
Preview Value - Stabilește valoarea din Preview a parametrului (această valoare nu are nici un efect sau rol
în Civil 3D, ea fiind doar pentru vizualizarea în Composer a parametrului).
31 | P a g e
2 DESCRIERE ELEMENTE DIN TOOL BOX
Există cinci categorii de elemente; Geometry, Advanced Geometry, Auxiliary, Workflow și Miscellaneous.
2.1 GEOMETRY
2.1.1 Point
Punctul este cea mai folosită geometrie și are următoarea formă:
Point Number: Punctele se numerotează întotdeauna cu P în față urmat de un număr. Numărul punctului
este pus automat și crește incremențial pentru fiecare punct nou.
Point Codes: Codul punctului trebuie scris între “”, fără ghilimele se referă la valoarea variabilei/parametrului.
Type: Determină modul de creere a noului punct. Există mai multe moduri de a crea un punct, în general se
pleacă de la un punct de “origine” (From point) funcție de niște parametri.
Add Link to From Point: Dacă această căsuță este bifată, atunci va creea un link nou între punctul de plecare
(From Point) și noul punct creat, căsuta nu este disponibilă în cazul în care punctul de plecare este originea
(Origin).
Name: Numele link-ului, este activ doar dacă s-a bifat căsuța Add Link to From Point.
Codes: Codul link-ului, este activ doar dacă s-a bifat căsuța Add Link to From Point.
2.1.2 LINK
Creează un link (linie) între două puncte (Start Point și End Point).
Link Number: Link-urile se numerotează întotdeauna cu L în față urmat de un număr. Numărul link-ului este
pus automat și crește incremențial pentru fiecare link nou creeat.
Link Codes: Codul link-ului trebuie scris între “”, fără ghilimele se referă la valoarea variabilei/parametrului.
2.1.3 SHAPE
Numele shape-urilor trebuie să înceapă cu litera S urmată de un număr. Codul shape-ului se adaugă
asemănător punctelor și link-urilor.
1. Dați click pe Add link, link-urile adăugate automat pot fi modificate ulterior manual.
32 | P a g e
2. Dați click pe butonul , din Preview selectați interiorul conturului inchis, linkurile ce
definesc conturul se vor adăuga automat.
2.2.2 CURVE
Arc Tessellation: Deoarece Civil 3D nu acceptă linii curbe în ansambluri, Arc Tessellation determină
numărul de segmente drepte din care este creeat arcul/parabola (coarde).
Cu ajutorul acestui element se creează un arc de cerc tangent la două link-uri. În mod automat se vor
introduce două puncte noi (Start Point Name și End Point Name) cărora li se pot adăuga coduri.
Tessellation: Determină numărul de segmente drepte din care este creeat arcul (coarde).
Round By: Determină tipul parametrului Round Parameter. Dacă alegem Length o să obținem un arc de cerc
cu o lungime egală cu valoarea lui Round Parameter, dacă alegem Radius o să obținem un arc de cerc
având mărimea razei egală cu valoarea lui Round Parameter.
2.3 AUXILIARY
Elementele din această categorie se construiesc identic cu celelalte elemente, ele au un caracter ajutător
(pentru constucția finală a subansamblului) și nu li se pot adăuga coduri. Aceste elemente nu vor apărea în
Civil 3D.
2.4 WORKFLOW
2.4.1 Flowchart
Flowchart-ul ajută la organizarea subansamblului, în interiorul lui putându-se creea un alt subansamblu.
Conținutul Flowchart-urilor (puncte, linkuri, etc.) se transmite mai departe.
33 | P a g e
2.4.2 SEQUENCE
Este asemănător Flowchart-ului, numai că este limitat, pașii de creere a ansamblului din interiorul lui fiind
într-o secvență.
2.4.3 DECISION
Acest element decide ruta care o va urma subansamblul după testarea unei condiții.
2.4.4 SWITCH
Determină ruta pe care o va urma subansamblul funcție de valoarea unui parametru de tip listă.
Dacă cream o lista (Define Enumeration) cu numele Lista și adăugăm două elemente (Item0 și Item1) și
cream un parametru tip Listă, atunci putem creea un Switch ca în exemplul următor.
Testează expresia parameter1.value (valoarea lui parameter1, în cazul nostru este Item0) și decide calea pe
care o va urma (în cazul nostru va fi Case1 deoarece Item 0 este primul element din lista).
34 | P a g e
MODUL 6 – CORIDOR
In cadrul acestui meniu putem defini numele, stilul aliniamentul de-a lungul caruia se va crea coridorul,
profilul longitudinal, ansamblul si suprafata existenta de referinta.
35 | P a g e
PROPRIETATILE UNUI CORIDOR:
36 | P a g e
1) Suprafata unui coridor: elementele componente, stiluri si “boundaries”:
Tab-ul Surfaces din meniul Corridor Proprities ne ajuta la crearea suprafetei proiectate pe baza geometriei
coridorului. Aceasta poate fi construita din feature lines sau links. Daca asupra coridorului intervine o
modificare, suprafata se va modifica in mod automat. Se poate crea o suprafata pentru „top”- nivelul
proiectat sau pentru fiecare material in parte ce vine in componenta drumului.
La fel ca si la suprafata terenului existent, si la suprafata coridorului se pot defini limite in care sa se
incadreze triangulatia (boundries). Acestea pot fi adaugate in 3 moduri diferite:
37 | P a g e
MODUL 7 – RETELE DE TEVI
In cadrul acestui program se pot crea retele de tevi pentru sistemul de canalizare, pentru colectarea apelor
pluviale dar tevi sub presiune. De asemenea se pot crea retele si pentru cabluri electrice, tv sau internet.
Catalogul de tevi si de camine de vizitare se seteaza folosind tab-ul Create design Set pipe network
catalog.
Acest catalog are predefinite diferite diametre de tevi si tipuri de camine dar se pot crea unele noi in functie
de necesitatile proiectului.
38 | P a g e
DEFINIREA SI MODALITATI DE A CREA O RETEA DE TEVI
Se numeste retea de tevi un ansamblu de tevi care comunica intre ele prin intermediul caminelor de vizitare
si/sau care fac parte din acelasi sistem tehnic. Retelele sunt impartite in doua categorii: gravitationale si sub
presiune.
- Denumirea retelei
- Tipul retelei
- Suprafata terenului existent
- Numele aliniamentului
- Tipul etichetelor pentru tevi si camine
Dupa stabilirea acestor parametrii putem trece la desenarea tevilor si caminelor prin intermediul meniului:
39 | P a g e
1- proprietatile retelei
2- putem alege/schimba suprafata de referinta, pentru care se calculeaza cotele pentru
caminele de vizitare 3 – se alege aliniamentul de-a lungul caruia facem reteaua de tevi
4 – se poate alege/schimba tipul de teava
5 – avem posibilitatea de a alege ce vrem sa reprezentam: tevi si camine, doar tevi sau doar
caminele 6 – setam directia de curgere a apei
7 – putem sterge o teava din cadrul retelei
8 – lista cu toate tevile si caminele din cadrul retelei impreuna cu proprietatile acestora
Creaza o retea dupa o polilinie data. Se preteaza pentru retelele de tevi sub presiune.
40 | P a g e
a) selectam obiectul (teava sau caminul) pe care vrem sa il reprezentam in profilul longitudinal,
apoi dam click dreapta si:
Apoi selectam din tab-ul Bands stiulul de afisare potrivit pentru profilul longitudinal:
41 | P a g e
- Labels pentru teava
- Lungimea tevii
- Diametrul si materialul
- Panta
Componentele sunt:
- Lungimea tevii
- Diametrul si materialul
- Denumirea caminului de vizitare
- Cotele de intrare/iesire a tevilor
42 | P a g e
Acestea se seteaza din data band set.
Sample line – sunt sectiunile transversale generate de-a lungul unui aliniament, la o distanta impusa de
utilizator. Pe acestea se poate reprezenta situatia existenta, situatia proiectata dar si diferite retele de tevi
sau utilitati.
Apoi se selecteaza aliniamentul pe care dorim sa generam sectiunile si vom vedea urmatorul meniu:
43 | P a g e
Aici definim urmatorii parametrii:
- numele sectiunilor
Cu ajutorul acestui meniu putem personaliza sectiunile cu ajutorul stiulurilor dar putem schimba si setarile
printre care: latimea si elevatia sectiunilor. Dupa care indicam locatia in model a sectiunilor transversale.
44 | P a g e