Sunteți pe pagina 1din 34

EPILEPSIA

Definiie
Afeciune cronic, caracterizat prin
recurena crizelor
Este a doua afeciune cronic
neurologic care aduce pacientul la
neurolog (dup cefalee)
Crizele epileptice sunt fenomene
clinice rezultate din hiperexcitabilitatea
neuronilor corticali
Definiia crizelor
dpdv electric:
Descrcare brusc, paroxistic, excesiv i rapid a
neuronior (Jackson 1983)
clinic
Criza epileptic este o modificare stereotip a strii de
contien, comportamentului, funciilor motorii,
percepiilor i senzaiilor, rezultate din descrcrile
paroxistice ale neuronilor corticali

Epilepsia presupune recurena crizelor. O singur criz
epileptic nu constituie epilepsie
Crize acute simptomatice: crizele care apar n primele 1 2
spt. De la o perturbare metabolic cerebral.
Istoric
Epilepticii erau considerati posedai
de ctre diavol
Frecvent - desconsiderare proprie si
izolare sociala
Personalitati celebre cu epilepsie:
Cezar, Petru cel Mare, Napoleon, Sf.
Pavel, Jeanne dArc, Martin Luther,
Alfred Nobel, Dostoievski, Van Gogh.
Epidemiologie
Incidenta epilepsiei (rata anuala a noilor
cazuri aprute) / 100.000 locuitori este de
40-70/100.000 locuitori in tarile dezvoltate
ajungand la 100-190/100.000 locuitori in
tarile aflate in curs de dezvoltare;
Prevalenta bolii ~ 1% (50 milioane epileptici
in lume)
Vrsta incidentei maxime este in primii 10
ani de viata si peste 70 ani
Etiologie

Dpdv etiologic, epilepsia se poate clasifica astfel:
Simptomatica - produsa de o leziune cerebrala
cunoscuta, identificabila;
Criptogenica - produsa de leziuni ale creierului
dobandite (incluzand anomalii de dezvoltare a
creierului din perioada prenatala) care nu au fost
identificate sau a caror cauza este necunoscuta;
majoritatea epilepsiilor partiale apartin acestei
categorii;
Idiopatica etiologie necunoscuta, se presupune
ca au determinism genetic; in aceasta categorie
sunt incluse majoritatea epilepsiilor primar
generalizate

Etiologie
60% din epilepsii sunt idiopatice si
criptogenice
40% simptomatice, care pot fi:
vasculare(15%): avc ischemic, neurogic, HSA,
cavernoame
Etilice (7%)
post-traumatice (3%)
Tumorale (6%)
alte cazuri - degenerative Alzheimer, metabolice,
infectioase (8%)

Diagnostic
Presupune 3 etape:

1) Diferenierea crizei epileptice de
afeciuni care mimeaz criza;
2) Clasificarea tipului de criza sau sindrom
epileptic
3) Determinarea etiologiei crizelor
Diagnosticul diferential al crizelor
sincope
atacul ischemic tranzitor
afeciuni metabolice (hipoglicemia)
narcolepsia
afeciuni care produc obstrucia intermitenta in circulaia LCR
(chiste coloide a ventriculului III)
droguri
migrene
afeciuni psihiatrice (pseudocrize, atacuri de panica, afeciuni
disociative)
ticuri, distonii din coreoatetoz, hemispasm facial, crizele
tonice din SM, sindromul picoarelor nelinistite, etc


Clasificarea crizelor
epileptice
(ILAE-International League Against Epilepsy)

I. Crize pariale
A) simple (fara alterarea strii de contient)
B) complexe (cu alterarea strii de
contienta)
C) cu generalizare secundara
II. Crize generalizate
A) convulsive
B) neconvulsive

A) Crizele pariale simple
Cu simptome motorii
jacksoniene motorii
Adversive (capul+globii oculari sunt deviai de
partea opusa focarului epileptic)
Cu simptome senzitive-senzoriale
senzitive jacksoniene, vizuale (fosfene,
scotoame, halucinatii), auditive, olfactive,
gustative.
autonome
cu simptome psihice
B) Crize pariale complexe
crize pariale simple urmate de
alterarea strii de contienta

crize cu alterarea contientei de la
debut
C) Crize pariale cu evoluie
spre generalizare secundara

Crize autonome
(vegetative)
cu manifestri paroxistice vegetative
greaa
vrsturi precedate de dureri abdominale
tahicardie
tahipnee
Midriaza
sialoree
Aparine epilepsiei diencefalice, hipotalamice,
insular, paraventricular.

B) Crize pariale complexe (de lob
temporal) sau crize psihomotorii
Cele mai frecvente crize ale adultului si
cele mai rezistente la tratament
Pot fi precedate de aura
Dureaz mai puin de 3 minute

B) Crize partiale complexe (de lob
temporal) sau crize psihomotorii
B1) Crizele psihomotorii
Pot prezenta automatisme
gestuale (frecarea minilor, masticaie,
deglutiie, imbricare, etc)
verbale (repeta stereotip aceleai cuvinte)
Pot prezenta automatisme ambulatorii de lunga
durata (ore, zile)- fuga epileptica
La revenire pacienii au amnezia episodului
Dup criz sunt obnubilai, confuzi i adeseori au
cefalee postcritica (durata episodului postcritic
poate dura minute pn la ore)


B) Crize partiale complexe (de lob
temporal) sau crize psihomotorii
B2) Crize cu simpomatologie
cognitiva
Crize dismnezice
Stri de vis Dreamy states- fenomene
paroxistice cu contienta pstrata dar
obnubilata, dup criza, pacientul putnd-o
descrie detaliat
Pacienii au deseori un sentiment de straniu,
ireal, de familiaritate(dj vu) la trecerea prin
locuri straine, sau invers, sentimentul de
nstrinare fata de locuri si persoane cunoscute
II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Absene ( tipice & atipice )
Crize mioclonice
Crize tonice
Crize tonico-clonice
Crize atonice
Crize neclasificate
II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Absenele
criza minora (petit mal)
Copii 3-15 ani
Clinic: suspendarea brusc a funciilor
psihice, fr convulsii, cu debut i sfrit
brutal
EEG: descrcri paroxistice generalizate
de CVU de 3 cicli/sec
II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Crizele mioclonice
Scurte contracii musculare, brute, singulare sau grupate
Pot afecta orice grup muscular
Crizele clonice
Contracii ritmice, deplaseaz segmentul de membru,
afecteaz extremitile superioare, gtul faa
Crizele tonice
Contracii pe gurpele musculare extensoare, cu pierderea
constienei
Crizele atone
Prbuirea brusc a tonusului muscular
II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Crizele tonico-clonice (grand mal)
Pierderea brusc a contienei cu cdere
La debut salv de mioclonii grupate
Strigt sacadat
1. Faza tonic 10-20 sec. Are 2 subfaze:
Etapa tonic n flexie musculatura axial
deplaseaz corpul nainte, deschiderea ochilor cu
devierea in sus a GO
Etapa tonic n extensie deschiderea i nchiderea
gurii cu mucarea limbii, extensia i adducia MI;
atitudine n opistotonus cu apnee
Crizele tonico-clonice (grand mal)
2. Faza clonic 30-60 sec (max 90)
Convulsii violente cu mucarea limbii

NB
n faza tonic apar numeroase modificri
vegetative care se reduc i dispar total la
nceputul fazei clonice (crete TA, tahicardie,
midriaz, cianoz, hipersudoraie, hipersecreie
bronic)
Postcritic faza stertoroas (comatoas) cu o
durat de 2-15 min.
II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Factori care pot precipita apariia
crizelor epileptice
Deprivarea de somn
Sevrajul la alcoolici
Flashul TV
Unele droguri (care scad pragul convulsionant), pot produce
crize: penicilina, isoniazida, aminofilina, theofilina,
antidepresivele tricliclice, fenotiazine, insulina,
antihistaminicele
Infecii sistemice
Traumatisme craniene
Menstruaia (epilepsia catameniala)
Deshidratarea
Stresul
hiperventilatia

Investigaii in epilepsie
Ex. EEG-util, ajuta in diagnosticarea
epilepsiilor pariale/generalizate
50% din pacienii epileptici au un EEG
standard normal
Tehnici de activare a focarelor
(hiperventilatie, deprivarea de somn
de somn)
Imagistica cerebrala
Eseniala in diagnosticarea epilepsiei,
pentru a evidenia eventualele leziuni
structurale ale creierului care
declaneaz crize CT, MRI
CT se repeta cnd exista suspiciunea
de TU cerebrala, cnd crizele se
intensifica sau devin mai
severe(grave)
Tratament
DAE ideal
mod de aciune identificat
farmacocinetica simpla
efecte adverse minime, sa nu
interacioneze cu alte droguri luate
concomitent sau cu alte DAE
folosire uoara de ctre pacient
Ideala este monoterapia cnd nu
corespund se asociaz cu alt drog AE



Tratament
Alegerea DAE se face in functie de tipul
de criza
In crizele partiale-dintre DAE calsice:
fenitoin 300-400mg/zi (RA: hiperplezie
gingival, anemie macrocitar, tulburri
cognitive i de comportament)
PB: 90-250mg/zi (RA: tulburri cognitive
i de comportament, anemii
megaloblastice

Tratament
CBZ 600-1200 mg/zi (RA: leucopenie,
Tulburari cardiace, exacerbeaza
absentele, miocloniile)
DAE noi:
Neurontin - 1200-4200 mg/zi (nu influeneaz
funcia cognitiva)
Tiagabim
Vigabatrin
Tratament
Crize generalizate (primar sau secundar
generalizate)
Valproatul si sarurile sale 10-30 mg/kg/zi
(1000-3000 mg/zi)
RA:
Tremor
Hepatotoxic
Ovar polichistic
Teratogen: spina bifida 1-2%
Tratament
LTG (monoterapie sau asociat chiar cu
VAL):
25 mg 1-2 sapt.
2x25 mg 3-4 sapt.
Intretinere 50-100 mg in 2 prize
In asociere cu VAL se reduce doza de
LTG la .
RA: rash 5-10%
Tratament
Topiramat (Topamax): terapie
adjuvanta in crizelor partiale cu
generalizare secundara
200-400 mg/zi adulti se creste progresiv doza
cu 25 mg/sapt
RA: tulburari cognitive, de memorie la
escaladarea rapida a dozei
Alte terapii
SNV (stimularea nervoasa vagala) SUA 1997:
implantarea unui stimulator la nivelul n.X stg
in crizele pariale (adjuvant la terapia
medicamentoasa)
e o metoda scumpa
necesita schimbarea bateriei (reimplant dupa 3-5
ani)
dieta ketogenica (la copii)
chirurgia epilepsiei (numai crize pariale,
refractare la medicaie)
Statusul epileptic
Crize succesive, dureaz mai mult de 30 de minute, pacientul
nu ajunge sa-si recapete contiena intre crize
Tratament
spitalizare
eliberarea CR
stabilirea semnelor vitale
perfuzie glucoza 30% (25-50 ml)/100 mg Tiamina
benzodiazepine (Diazepam 20-40 mg, Lorazepam,
Midazolam)
Fenitoin (Fenyridon 20-30 mg/kg C)
- Mai mult de 30 de minute anestezie generala cu
Thiopentol, Pentobarbital, Propofol
- Acid valproic iv,
Rata mortalitii:
- 7% vechii epileptici
- pana la 47% de novo