POVESTEA LUI HARAP ALB

de Ion Creanga
(Basmul cult)
Basmul Povestea lui Harap Al! a fost publicata pentru prima data in revista
Convorbiri Literare in anul 1877, apoi in ziarul Timpul si a fost trades in limba
ermana, franceza, italiana si enleza capatand astfel circulatie eruopeana!
Basmul "ult este o specie narativa de intindere medie, cu persona"e purtatoare ale
unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul# supranaturalul si supusa unor
stereotipi# actiuni conventionale, care infatiseaza parcurerea drumului maturizarii de
catre erou! Conflictul dintre bine sir au se inc$eie prin %ictoria fortelor binelui! Basmul
cult se deosebeste de cel popular prin prezenta unui narrator, presupune imbinarea
naratiunii su dialoul si descrierea si prin faptul ca persona"ul principal, intruc$ipare a
Tema asmului este reprezentata de lupta dintre Bine si &au, urmata de triumful
Binelui! #otivele narrative specifice sunt' superioritatea mezinului, calatoria, supunerea
prin viclesu, muncile, demascarea raufacatorului (panului, pedeapsa, casatoria!
Titlul desemneaza specia narativa in care se incadreaza te)tul, dar si persona"ul
eponim ce intruc$ipeaza valorile morale si spirituale specifice eroului din basmul cult'
onoare, cinste, corectitudine, demnitate! Contine din punct de vedere stilistic un
o)imoron' *arap (neru, slua) este pus in antonimie cu +lb, este numele dat de
(pan in momentul in care il pacaleste pe fiul cel mic al Craiului! ,aiv, lipsit de
e)perienta si e)cesiv de credul, el isi sc$imba statutul, din nepot al -mparatului %erde el
devine slua (panului, acceptandu.si conditia si asumandu.si numele!
Caracterul de ildungsroman al basmului presupune parcurerea unui traseu al
devenirii spirituale (concretizat in trecerea probelor) si modificarea statutului social al
protaonistului!
A"tiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narrative este redata prin
inlantuire! Coordonatele actiunii sunt vai, prin antemporalitatea si aspatialitatea
conventiei' +mu cica era odata intr.o tara un crai care avea trei feciori!
&eperele spatiale suereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa a"una de
la un capat la celalalt al lumii!
-n basm, sunt prezente $ormulele tipi"e% /ormula initiala 0 +mu cica era odatasi
formula finala (i a tinut veselia ani intrei, si acum mai tine inca, cine se duce acolo be
si mananca! -ar pe la noi, cine are bani be si mananca, iara cine nu, se uita si rabda!
1roul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de
probe, potrivit avertismentului dat de tata sa te feresti de 2mul &os, iar mai ales de cel
(pan, ca ii putea, sa n.ai de.a face cu dansii ca sunt foarte suubeti! &aul nu este
intruc$ipat numai de fapturi $imerice, ci de omul insemnat, de o intelienta vicleana, in
doua ipostaze' (panul si 2mul &os (-mparatul &osu)! ,ici protaonistul nu este un /at.
/rumos cura"os, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii limita apartin
planului psi$o.moral! *arap.+lb este surprins in parcurerea drumului sau initiatic!
(ituatia initiala, prezentata ca fiind traiul linistit al craiului si al celor trei fii ai sai
este tulburata de o situatie ce distrue ec$ilibrul! -mparatul %erde, fratele craiului, trimite
o scrisoare prin care cere unui nepot sa preia imparatia, el neavand mostenitoti! Baiatul
cel mare al craiul se ofera sa plece in a"utorul unc$iului sau, insa acesta nu trece proba
pusa de tatal sau, intorcandu.se resemnat la curtea parinteasca! La fel pateste si cel
mi"lociu, fapt ce ii da foarte putina credibilitate fiului cel mic! &estabilirea ec$ilibrului
incepe odata cu plecarea de acasa spre imparatia unc$iului sau a mezinului! +cesta
reuseste sa plece datorita (fintei 3uminici dovedindu.i acesteia enerozitate, femeia ii da
un sfat valoros sa ia $ainele, armele si calul tatalui sau de cand a fost mire, semn de
transferului de traditii, e)periente de viata al eneratiei mature catre eneratia tanara!
+cesta trece de proba tatalui sau, primid sfaturi valoroase de la parinte! ,ecunoscator el
cade in plasa (panului si este transformat in slua acestuia, (panul luandu.i locul! 2data
a"uns la curtea unc$iului sau el este supus unei serii de probe pe care le indeplineste cu
bine datorita intelientei si cura"ului sau, dar si a persona"elor ad"uvante ((fanta
3uminica si calul)! 1l aduce cu a"utorul (fintei 3uminici, salate din 4radina 5rsului,
precum si pielea de nestemate a cerbului! Trimis de (pan sa.i aduca pe fata -mparatului
&os, *arap.+lb se intovaraseste cu persona"e cu puteri supranaturale intalnite pe drum'
4erila, /lamanzila, (etila, 2c$ila, 6asari.Lati.Lunila! -mpreuna cu acestia el reuseste sa
treaca cu bine probele periculoase la care il supune -mparatul &osu, astfel el reuseste sa o
duca pe fata la curtea unc$iului sau! /ata -mparatului &osu il refuza pe (pan si ii declara
draoste lui *arap.+lb! (panul se crede tradat si ii taie acestuia capul, est menit sa
anuleze identitatea provizorie a eroului! &eadus la viata de catre fata de imparat,
protaonistul isi dezvaluie adevarata identitate! &asplatirea eroului, etapa finala a
basmului, se face prin nunta sa cu fata -mparatului &os, el devenind imparat peste Tara
unc$iului sau!
Harap&Al este persona"ul principal, eponim, pozitiv al basmului! 1ste un erou
atipic intrunind atat calitati cat si defecte' calitati 0 intelienta, intelepciune, bunatate,
"ovialitate7 defecte 0 nesupunere, naivitate, slabiciune, superficialitate! -n raport cu
situatiain care acesta nesocoteste vorbele tatalui sau, lasandu.se pacalit de (pan, *arap.
+lb da dovada de naivivtate si nesupunere, nerespectand porunca tatalui, ceea ce
ec$ivaleaza cu pacatul oriinar! Trasaturile sale fabuloase sunt evidentiate in special in
secventa finala, cand acesta reinvie, dovedind capacitatea de a reveni din lumea
cealalta!
Ca te$nici narative apar' antiteza, pauza descripriva, inlantuirea si paralelismul!
Antite'a se observa la nivelul conturarii persona"elor' *arap.+lb si (panul fiind
prezentati in opozitie! +stfel, in timp ce *arap.+lb intruc$ipeaza bunatatea, intelepciune,
"ovialitatea, (panul este un persona" neative, simbol al raului!
Pu'a des"riptive apare la nivelul discursului in momentul in care naratorul
intrerupe sirul povestirii pentru a prezenta elemente din spatial fabulos!
Intalnutirea se remarca, la nivelul te)tului in discutie, prin succesiunea loica a
secventelor narrative!
Tot la nivelul te)tului analizat observam folosirea paralelismului in prezentarea
persona"elor! +stfel, naratorul foloseste paralelismul prin analoie atunci cand prezinta
persona"ele pozitive (*arap.+lb, -mparatul %erde, fata de imparat!!) si paralelismul prin
opozitie atunci cand pune in antiteza persona"ele pozitive cu cele neative!
6oveste lui *arap.+lb este un basm cult avand particularitati' reflectarea conceptiei
despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea persona"elor,
umorul si specificul limba"ului! -nsa, asemenea basmului popular, pune in evidenta
idealul de dreptatea, de adevar si de cinste, fiind o olindire a vietii8 in moduri
fabuloase (4! Calinescu)!

#OARA CU (OROC
)e Ioan Slavi"i
(,uvela psi$oloica)
Ioan Slavi"i, prozator ardelean, precursor al lui Liviu &ebreanu, este un autor
naralist, un fir psi$oloic, un creator de tipoloii! -ntreaa creatie a lui (lavici este o
pledoarie pentru ec$ilibrul moral, pentru c$ibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin
iubirea de oameni si pastrarea masurii in toate, iar orice abatere de la aceste principii este
rav sanctionata de autor!
(uvela este spe"ia genului epi" in pro'a, cu un sinur fir narativ, urmarind un
conflict unic, concentrat, persona"ele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succit, in
functie de contributia lor in desfasurarea actiunii! ,uvela prezinta fapte verosimile intr.un
sinur conflict, cu o intria riuros construita, accentual fiind pus mai mult pe definirea
persona"ului decat pe actiune!
,uvela 9oara cu ,oroc de -oan (lavici a aparut in volumul de debut' ,ovele
din popor 1881 si s.a bucurat de o lara apreciere critica! 9i$ai 1minescu aprecia faptul
ca persona"ele acestor nuvele nu numai ca seamana in e)terior cu taranul roman, in port
si vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, andesc si simt ca el! -oan (lavici
construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic
c$aracter moralizator, conceptia lui literara fiind un arument pentru iubirea de oameni!
Tema o constituie consecintele nefaste pe care setea de imboatire le are asupra
individului, $otarandu.i destinul pe masura abaterilor de la principiile etice fundamentale
ale sufletului omenesc! Toate acestea se constituie in decaderea morala a lui 4$ita, dintr.
un om obisnuit, liber, fericit, el devine omul lui Lica, complice la faradeleile acestuia
ceea ce duce la destramarea familiei!
Titlul numeste atat un loc de popas pentru calatorii in Campia +rdeleana, cat si un
mi"loc de imboatire rapida pentru 4$ita si familia lui! (ituate la o intretaiere de drumuri
pustii, unde oamenii ratacesc, carciuma lui 4$ita se afla pe locul unei mori vec$i! Titlul
are semnificatia linvistica a unui toponim si desemneaza, prin analoie cu functia morii,
un loc unde se macina vietile, transformandu.le in tarana!
2pera este alcatuita din saptesprezece capitole, cu un subiect concentrate si cu un
deznodamant traic in cadrul careia se manifesta un conflict interior (psi$oloic) si unul
e)terior (economic)!
A"tiunea se petrece intr.un spatiu bine cunoscut, in campia din prea"ma -neului si
se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare reliioasa' de
la (fantul 4$eor$e pana la 6aste! 6ersona"ele au meserii si nume din lumea
romaneasca a +rdealului, din a doua "umatate a secolului al :-:.lea' cizmar, porcar,
arendas, "andarm!
Expozitiunea fi)eaza locul desfasurarii actiunii, 9oara cu noroc din campia
+rdealului, timpul de la (fantul 4$eor$e pana la 6aste!
3escrierea drumului spre 9oara apare si in final asiurand astfel simetria nuvelei!
-mpotriva sfaturilor soacrei, 4$ita $otaraste sa ia in arenda 9oara cu ,oroc si se
muta acolo pentru a face avere, desi locul e rau si izolat! 6rin $arnicia sa acesta reuseste
sa transforme locul neprimitor intr.un popas placut pentru calatori, reusind astfel sa faca
profit! -nsa porcarii cu apucaturi primitive, banditii, stapanii de turme sau $otii si uciasii
platiti alcatuiesc lumea ce se perinda pe la moara, ceea ce era un dezavanta" pentru 4$ita!
Intriga o constituie aparitia la $an a lui Lica (amadaul, simbol al raului, dar despre
care 4$ita aflase ca este adevaratul stapan al locurilor! +utoritar, Lica ii cere spri"inul lui
4$ita! +cesta coplesit de anduri nere, stie ca nu este bine o apropiere de Lica, dar ii era
teama si de riscul pe care il poate avea daca.l refuza! +na presimte ca acesta era un om
rau si prime"dios!
Desfasurarea actiunii se concentreaza in "urul procesului instrainarii carciumarului
fata de familie! (periat de Lica si porcarii acestuia, 4$ita pleaca la +rad, cumpara doua
pistoale, isi ia inca o slua, pe 9arti si doi caini pe care.i pune in lant!
3e cand se apropiase de Lica si inrase in afacerile acestuia, 4$ita se fereste de
+na, nu.i mai spune nimic, se lupta cu sinea, ba mai mult acesta devine mo$orat, violent
cu sotia sa , pe care o ocrotise pana atunci, este brutal c$iar si cu cei mici! La un moment
dat 4$ita incepe sa rerete ca are familie si copii!
Treptat, carciumarul face tot mai multe compromisuri! 1l incepe un "oc al
disimularilor' pe fata il informeaza pe Lica, iar in ascuns i.a leatura cu "andarmul 6intea!
4$ita accepta sa ia banii murdari de la Lica si sa.i dea informatiile necesare, el
prinde ustul banului nemuncit si drept rezultat lacomia sa se amplifica tot mai mult!
4$ita se implica in procesul impotriva lui Lica si oamenii sai! 4$ita este nevinovat, dar
aparitia sa la process alaturi de porcarii banuiti de crima, il descalifica, iar acesta este
retinut de politie si eliberat mai apoi pe c$ezasie!
&eputatia sa de om cinstit de prabuseste, instrainat de propria familie, umilit de
repetate ori de (amadau, 4$ita incearca o apria sete de razbunare impotriva lui Lica!
Punctual culminant al nuvelei coincide cu momentul in care 4$ita, consolandu.se
ca un las asa mi.a fost randuit, accepta sa plece si se andeste ca se va intoarce pe
inserat cu 6intea si.l vor prinde pe (amadaul cu banii insemnati asupra lui! 4$ita isi
arunca sotia in bratele lui Lica, crezand ca femeia va rezista pana va veni el cu "andarmul,
insa aceasta dezustata de lasitatea sotului ei i se daruieste lui Lica! Cand se intoarce
carciumarul si isi aseste sotia cu Lica o ucide, iar acesta este ucis la randul sau de &aut
din ordinal (amadaului!
Deznodamantul este traic, moara arde din temelii, incendiul fiind provocat de
oamenii lui Lica! 6entru a nu cadea viu in mainile lui 6intea, Lica se sinucide izbindu.se
cu capul de un copac! /inalul este reprezentat ca si incipitul, de cuvintele batranei, care se
intorsese si statea cu copii pe o piatra, planand cu lacrimi amare soarta nemiloasa!
Persona*ele sunt putine, dar puternic conturate, trasaturile lor fiind indirect
conturate de fapte, vorbe si anduri care le determina comportamentul si destinul!
-oan (lavici isi pedepseste e)emplar toate persona"ele aflate in afaceri necinstite!
4$ita este persona"ul principal si cel mai comple) din nuvelistica lui (lavici! +cesta
este puternic individualizat prin trusturile contradictorii, prin calitati si defecte, prin
vointa si slabiciune! -nitial cinstit si modest, iubindu.si nevasta si copii aceste doreste sa
le asiure o viata mai buna, dar demna! +paritia malefica a lui Lica il sc$imba pe 4$ita
din omul $arnic si eneric intr.un om violent, mo$orat si cu sufletul plin de ura!
1l parcure un drum sinuos al dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari!
1zita intre cele doua cai simbolizate de +na (valorile feminine, iubirea, linistea) si de
Lica (boatia, atractia malefica a banilor)!
Lica este o personalitate puternica, ce e)ercita asupra celorlalte persona"e o
dominatie malefica! +cesta ramane eal cu sine, un om rau si prime"dios!
+na sufera transformari interioare, ce ii permite scriitorului posibilitatea unei fine
analize a psi$oloiei feminine!
;andarmul 6intea, persona" secundar, pe tot parcursul nuvelei, acesta urmareste
pedepsirea lui Lica (amadaul, motiv pentru care se asociaza cu 4$ita!
Batrana si copii, persona"e episodice, supravietuiesc incendiului de la 9oara cu
noroc pentru ca
sunt sinurele finite inocente si morale!
(aratorul este omniscient si omniprezent, relatarea se face la persoana a ---.a ,
dintr.o perspective obiectiva si auctoriala!
Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe, apartinand astfel prozei realiste!
6rincipalele moduri de e+punere sunt ' descrierea, naratiunea obiectiva si dialoul
care contribuie la caracterizarea indirecta a persona"elor!
Opera literara 9oara cu noroc de -oan (lavici este o nuvela realista, deoarece
are ca trasaturi olindirea vietii sociale si a vietii de familie in satul transilvanean de la
sfarsitul secolului al :-:.lea, efectele, in plan moral, ale patrunderii relatiilor capitaliste
in mediul rural, importanta acordata banului, crearea de persona"e tipice, representative
pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata, modalitatile de constructie si de
investiare psi$oloica a persona"elor, coordonatele conflictului, descrierile detaliate,
sobrietatea stilului, veridicitatea!
ALE,A()RU LAPUS(EA(UL
de Costa"-e (egru''i
.(uvela istori"a/
Cea mai valoroasa nuvela +le)andru Lapusneanul a fost publicata in anul 18<=
in primul numar al revistei 3acia Literara de catre Costac$e ,eruzzi, ulterior a fost
inclusa in volumul /ramente -storice! ,eruzzi, poet, prozator si dramatur a reusit sa
faca din opera sa o culme neintrecuta pana in prezent!
(uvela istori"a este o specie a enului epic, in proza, cu dimensiuni medii cuprinse
intre sc$ita si roman, in care persona"ul principal reprezinta punctual de atractie, este
inspirata din izvoarele istorice! +ctiunea este ampla, iar tema cu c$aracter istoric!
(ursa de inspiratie a lui C! ,eruzzi este istoria, el incearca sa reconstituie artistic o
serie de evenimente relatate in Letopisetul Tarii 9oldovei, cronica lui 4riore 5rec$e
si 9iron Costin! 6ersonalitatile istoriei prezente in aceste cronici devin persona"e ale
nuvelei istorice!
(pre deosebire de te)tul istoric a carei sinura menire este relatarea faptelor asa
cum au avut loc, nuvela istorica uneori prezinta adevarul prin intermediul talentului
artistic, al autorului, sacrificand astfel adevarul istoric pentru a.l salva pe cel artistic! 3in
Letopisetul Tarii 9oldovei sunt luate' scene, fapte, motto.urile capitolelor, precum si o
serie de evenimente cum ar fi' impre"urarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie,
solia boierilor trimisa de Tomsa, uciderea celor patruzeci si sapte de boieri, arderea cetatii
9oldovei, boala, caluarirea, uciderea prin otravire!
Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria 9oldovei,
reprezentata de lupta pentru putere in epoca medievala, la mi"locul secolului al :%.lea, in
timpul celei de.a doua domnii a lui +le)andru Lapsneanul (1>?<.1>?@)!
Titlul0 aduce in prim plan personalitatea impresionanta a persona"ului principal,
+le)andru Lapusneanul, ramas in istorie mai ales prin a doua sa domnie! 1l intruc$ipeaza
tiparul domnitorului tiran, a carui cruzime este determinate de setea de razbunare fata de
boierii tradatori!
-ncipitul si finalul se remarca prin ssobritatea auctoriala! +stfel, pararaful initial
rezuma evenimentele cate motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui
vindicativa!
Suie"tul operei este impartit in patru capitole, fiecare avand cate un motto
semnificativ, ce suereaza tensiunea! /iecare moment al suie"tului este cuprins intr.un
capitol, mai putin e)pozitiunea si intria aflandu.se amandoua in prima parte!
6rimul capitol cu motto.ul' 3aca voi nu ma vreti eu va vreuA reprezinta
intoarcerea domnitorului in tara cu scopul de a.si recapata tronul de pe care fusese
inlaturat de Tomsa si de boierii tradatori, aceasta parte reprezentand expozitiunea 7 ne
sunt prezentate indicii spatiale si temporale, dar si persona"ele ' intoarcerea lui +le)andru
Lapusneanul la tronul 9oldovei, in 1>?<, in fruntea unei armate turcesti, si intalnirea cu
solia formata din cei patru boieri trimisi de Tomsa' %everita, 9otoc, (pancioc si (troici!
Intriga o constituie revenirea la tron si inceperea razbunarii!
Cu motto.ul +i sa.mi dai sama 3oamna este introdus al doilea capitol ce
reprezinta desfasurarea actiunii! %oievodul arde cetatile si omoara boierii la cea mai
mica abatere! 3oamna &u)anda, inrozita fiind de faptele sotului sau il roaa pe acesta sa
inceteze si obtine promisiunea ca acest lucru se va intampla curand, Lapusneanul de
asemenea ii promite sotiei sale ca ii va oferi un leac de frica!
Punctual culminant este cuprins in capitolul trei ce are motto.ul' Capul lui 9otoc
vremA!!!! ,e este relatata slu"ba de la 9itropolie, slu"ba in care este prezentat domnitorul
si vestimentatia acestuia, dupa care la ospat, sunt ucisi cei <7 de boieri! 6oporul vine la
palat amenintand sa forteze portile! Toate nemultumirile multimii se indreapta impotriva
lui 9otoc, considerat a fi cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere pe 9otoc, astfel
acesta moare in mainile lor!
5ltimul capitol cu motto.ul' 3e ma voi scula pre multi am sa popesc si euA
cuprinde deznodamantul. 3omnitorul ne este infatisat in cetatea *otinului, dupa patru
ani, rav bolnav, el cere sa fie caluarit, insa trezindu.se din letarie ii ameninta pe toti
cei din "ur, astfel moare otravit, in mainile calailor sai!
+le)andru Lapusneanul este o scriere care se caracterizeaza prin obiectivitatea
relatarii, naratorul nu se implica in evenimente sin u le comenteaza, in cadrul acestei
opera este neutru si astfel nu se mai poate pune problema unei leaturi intre cititor si
acesta!
Ale+andru Lapusneanul0 este persona*ul prin"ipal al nuvelei, persona" eponin,
dand titlul operei! 1ste o personalitate de o cruzime infioratoare! 3esi opera are un numar
redus de persona"e (specific nuvelei) acestea constituie conflictul nuvelei! Lapusneanul ii
uraste pe boierii pe care initial ii ameninta si ulterior ii omoara si ii sc$iniueste facand o
piramida din capetele lor! +titudinea protaonistului in relatie cu boierii si faptele
acestuia scot la iveala o fiinta sadica, acesta delectandu.se cu suferinta altora, persona
tipic romantic!
(aratorul este omniscient si omnipresent, sobru, detasat, predominant obiectiv!
,aratiune la persoana a ---.a aminteste prin obiectivitate si concizie de relatarea
cronicarilor! ,aratiunea se desfasoara linear, c$ronoloic, prin inlantuirea secventelor
narrative si a episoadelor!
Caracteristicile acestei nuvele sunt' imbinarea ec$ilibrata a naratiunii cu dialoul!
,u numai modurile de e)punere sunt imbinate cu maiestrie ci si enurile literare, astfel
putem distine dramatismul ce se impaien"eneste cu epicul, opera putand fi pusa si in
scena!
Compozitia narativa reuneste mai multe curente literare' romantismul ce da tema de
factura istorica, motivele nuvelei (otrava, uciderea)! Tot de natura romantica sunt si
persona"ele7 persona"ul e)ceptional aflat in impre"urari e)ceptionale, folosirea antitezei
anelic.demonic! Clasicismul este remarcat in structura sintetica a nuvelei si in ec$ilibrul
dat de acesta! -nspiratia istorica a operei contureaza elementul realist!
/iind o nuvela istorica in conte)tul literaturii pasoptiste, +le)andru Lapusneanul
este si o nuvela de factura romantica, prin respecatrea principiului romantic enunat in
-ntroductie la 3acia Literara !