Mediul padurilor de foioase (si de amestec)

Acest mediu se dezvolta intr-un climat cu precipitatii tot timpul anului, dar
cu veri calde si cu ierni cu atat mai friguroase cu cat ne departam de vestul
continentului euro-asiatic si american catre est. Este specific emisferei nordice.
LOCALIZARE
Daca in Europa si vestul Asiei, acest mediu se intalneste aproximativ intre
paralele de 43
o
si 60
o
(in Asia numai intre !
o
si
o
", in Estul Asiei el co#oara
intre !4 si 0 $. %n America, mediul padurilor temperate se dezvolta ca o fasie
larga pe fatada atlantica a continentului. &atre 'acific, mediul respectiv este
situat ceva mai la $ord.
%n emisfera sudica, tipul acesta de mediu aproape nu exista. Este intalnit
pe coasta 'acifica din (udul statului &)ile, in sud-estul Africii, in sud-estul
Australiei, in *asmania si $oua +eelanda.
CLIMA
,a modul general, este deose#it de favora#ila dezvoltarii padurilor cu
frunze cazatoare, c)iar si a unor tipuri de conifere. &onditia este insa sa existe
si suficienta apa, iar vegetatia sa prezinte o mare adapti#ilitate la alternanta
anilor ploiosi cu cei secetosi , precum si la anumite conditii locale (de roca,
expunere, panta etc.". %n mare, clima se afla su# influenta latitudinii si a
vanturilor de vest, respectiv su# influenta deplasarii ciclonilor tropicali si
su#polari. Exista 4 anotimpuri, dintre care ! extreme- veri calde si ierni
friguroase, dar cu zapada multa, ceea ce face ca solul, in general, sa nu
ing)ete.
De aceea, in afara caracterului temperat, care reprezinta o medie mai mult
teoretica, aceasta clima se remarca prin sc)im#ari frecvente si uneori #ruste de
vreme, prin alternante neperiodice, de zile si luni ploioase cu altele secetoase,
prin ani foarte ploiosi si altii saraci in precipitatii. %n .omania, dar si in alte tari,
agricultorii parafrazeaza astfel de intamplari prin expresii de genul /anul
strugurilor0, /anul prunelor0 etc.
Este vor#a de ani in care conditiile meteo au fost favora#ile unei culturi
anume. %arna aici stagneaza aer polar. Anotimpul acesta se caracterizeaza prin
zile scurte si reci, vreme relativ uscata si frumoasa cu ing)et frecvent. 1ara,
insa, zilele sunt foarte lungi si calde.
'recipitatiile cad tot timpul anului, cu precadere vara, avand o medie
anuala de 0-2!00 mm. in cazul climatului oceanic, frecventa ploilor este mai
mare iarna. *otusi, pe parcursul anului, a3ung aici fronturi calde si reci, fapt ce
implica precipitatii cu o repartitie foarte neregulata.
%n anii secetosi, multe culturi sunt salvate prin apa inmagazinata in
preala#il in solul profund.
SOLURILE
(unt #rune de padure si mult mai fertile decat podzolurile, deoarece au un
grad mai redus de levigare. 4runzele cazute toamna influenteaza fertilitatea prin
descompunerea lor si,totodata, pastreaza umezeala, astfel formandu-se un
)umus finisat #ine amestecat cu minerale. De asemenea, solurile sunt profunde
si #ogate in elemente intersc)im#a#ile, fiind formate pe paturi de dezagregari
periglaciare pe nisip, pietrisuri sau loess, care contin astfel de elemente. Exist
si ! varietati extreme de sol-
5n sol mai levigat (in climatul oceanic, de o#icei su# ste3ar" cu un orizont A,
avand o nuanta de #e3-malos.
5n sol podzolic intalnit in sectoarele cu un continentalism mai pronuntat si su#
paduri de amestec fag-conifer.
6rizontul A este cenusiu, iar cel 7 mai ruginiu (datorita prezentei oxizilor
de fier".
Diferentieri locale, importante in orizontul de sol, sunt impuse de roci,
expozitia versantilor, panta si drena3.
VEGETATIA
(pecifica este cea de frunze cazatoare in anotimpul rece, dominata de
ste3ar si fag. 7ogatia speciilor este cu mult mai mare decat in mediul #oreal,
cauza fiind amestecul impus de oscilatiile climatice cuaternare. 4ormatiunile
vegetale prezinta o stratificare complexa in care se pot deose#i ar#ori inalti,
ar#ustii si stratul inferior.
Acesta din urma infloreste primavara cand razele solare patrund pana la
sol. Ar#orii care domina sunt diferitele tipuri de ste3ar, castan, fag, carpen, artar,
frasin, ulm, plop, salcie, anina, iar dintre ar#usti alunul, cornul s.a. Apar si
conifere precum pinul, #radul, tisa, in special in partile mai reci. Adesea se
formeaza asociatii de catre !-3 specii dominante care pot fi impuse de roca, de
expunere a versantului, de sol, de gradul de drena3. Asa sunt de exemplu,
asociatiile de cer si garnita, de salcie si anin, care urmeaza cel mai adesea
raurile. %n partile mai reci si in eta3ul montan de tranzitie. Acest mediu vegetal a
suferit defrisari masive si astazi apare puternic transformat datorita interventiei
antropice.
AU!A
Este destul de #ogata datorita resurselor mari de )rana, dar mult mai
redusa in prezent din cauza antropizarii puternice. (pecifice sunt o serie de
er#ivore, carnivorele gasindu-se aici in numar tot mai redus, ca si omnivorele
(ursul #run". (e mai intalnesc- rozatoare, multe insecte fitofage, animale
insectivore, precum si o #ogasta pedofauna.
Dintre er#ivore, cele mai cunoscute sunt cer#ul si caprioara8 dintre
carnivore, lupul, vulpea, nevastuica, rasul, #ufnita, eretele, iar dintre insectivore
numeroase specii de pasari, lilieci, arici s.a.
9ai pot fi amintite ca reprezentative mistretul sau c)iar iepurele.
*emperaturile influenteaza intensitatea vietii. 1ara, toate eta3ele padurii sunt #ine
populate, pe cand iarna ma3oritatea animalelor se refugiaza in sol sau la nivelul
solului.
&lima com#inata cu factorii locali (relieful" conduce la o adaptare a
vietuitoarelor de unde rezulta o diversificare regionala a faunei.
RELIEUL
.elieful acestui mediu este de altitudine 3oasa, predominand campiile,
podisurile, iar muntii fiind dezvoltati su# 2000 m altitudine.
(pecificul reliefului, din punct de vedere al mediului, consta intr-o du#la
mostenire. Este vor#a, pe de o parte, de suprafete si niveluri de eroziune, de
o#icei tropicale, iar pe de alta de reliefuri cuaternare modelate alternativ in faze
periglaciare si temperate. De la relieful cuaternar s-au mostenit atat depozite
superficiale variate, cat si reliefuri intre care o densitate mare de vai #ine
adancite, versanti relativ sta#ili, reliefuri colinare si de acumulare.
Depozitele superficiale sunt reprezentate prin straturi groase, de
dezagregari periglaciare, depuneri de tip ,oess, dar si prin morene glaciare cu
toata gama lor de forme (morene de fund, frontale, intre fund si frontale depozite
fluvio-glaciare, precum si prin relief fluvio-glaciar".
Asa se prezinta arealele (candinaviei sudice, :ermania nordica si
'olonia. Aceeasi situatie se intalneste in America de $ord, unde sedimente
glaciare si depozite periglaciare apar pana mult in sudul 9arilor ,acuri.
9orfogeneza cea mai activa a existat aici in conditiile de tundra din timpul
glaciatiunii cuaternare cand raurile carau multe pietrisuri si creau vai largi pe
care le pardoseau cu aluviuni. Atunci s-au nivelat multe dintre podurile foarte
largi de terase, iar versantii sufereau o intensa modelare pana la atingerea unor
profile care puteau mentine o patura de dezagregari. 'e acestea s-au format
ulterior solurile.1ersantii actuali sunt, in consecinta, mosteniti.
%n momentul de fata,desi densitatea fragmentarii prin vai este puternica,
eroziunea este mult incetinita, precipitatiile infiltrandu-se cu usurinta in sol, in
stratul de frunze sau in dezagregarile vec)i(periglaciare".
%n urma defrisarilor,sau in anumite conditii locale provocate de om,
procesele de eroziune devin active.%n rest, padurile tampon impun o evolutie in
ec)ili#ru a peisa3ului. 5miditatea este permanenta datorita precipitatiilor care se
infiltreaza in aceste straturi si, inevita#il, duce la dizolvare. (pecific acestui
mediu este faptul ca domina dizolvarea si foarte putin descompunerea c)imica.
;idrografia este constanta,datorita apelor acumulate in su#teran ce
alimenteaza numeroase izvoare limpezi.
,uncile largi ale vailor raurilor fac distinctia intre acest mediu si alte
medii,inundatiile ce pot aparea #rusc, ramanand in limitele al#iilor minore.%n
regimul climei continentale, cu alimentatie pluvio-nivala, nivelurile raurilor
atingand nivelul maxim in martie < aprilie, pe cand in cel oceanic,in fe#ruarie.
Antropizarea a avut un efect puternic asupra acestui mediu, Diferentele
vazandu-se in functie de roca, panta, expunere, mod de utilizare al terenurilor
etc.
VARIETATILE ME"IULUI TEM#ERAT A!TRO#IZAT
(pre deose#ire de padurea #oreala, cea temperata a fost puternic
umanizata inca din Antic)itate,astfel luand nastere /civilizatia lemnului0.
Datorita popularii dense mediul initial a fost transformat radical, exceptand
mediul montan,unde modificarile sunt mai putin intense.
6mul a intervenit prin defrisari si prin geosisteme natural-antropice sau
antropizate.&ele mai timpurii defrisari au avut loc in &)ina si apoi in Europa,
insa in &)ina au fost aproape totale.%n Europa s-au mai pastrat unele areale
impaduritepentru vanatori.9ai recent,despaduririle iau amplare si in America de
$ord, unde inca au mai ramas areale intinse de padure,precum cele din Apalasi.
$ecesitate de agricultura a atras dupa sine despaduririle si,odata cu
acestea, araturile, locurile respective devenind niste /openfields0 (campuri
desc)ise". %n aceste locuri omul a creat si diverse ecosisteme antropizate
(orase, sate".
%n unele situatii, in urma despaduririi, locul padurii a fost luat de alta
vegetatie naturala,numita /vegetatie secundara08astfel gorunul sau ste3arul au
luat locul fagului. 6mul a mai introdus in multe locuri si canstanul
comesti#il,castanele avand mare cautare in lipsa cartofului.
*erenurile degradate,un alt efect al antropizarii, sunt acele terenuri
rezultate in urma despaduririlor )aotice. %n locul padurilor s-a instalat stepa
secundara,suprapasunata, afectata de ravene si torenti.%n acesta situatie se
gasesc delurile si muntii 3osi din Anglia,iar in climatul continental (cu ploi mai
neregulate", putem da ca exemplu (u#carpatii, 'od%sul *ransivaniei s.a. 9ediul
de deal si de munte 3os este in ec)ili#ru doar daca este impadurit, odata devenit
teren agricol fiind afectat si acest ec)ili#ru. (tarea de su#ec)ili#ru si degradare
apare odata cu lipsa intretinerii pantelor si teraselor special amena3ate.