31

LUCRAREA NR. 5
DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE LA
ALUNECARE A PARTICULELOR PE DIFERITE
MATERIALE
I. Importana i obiectivele lucrrii
Cunoasterea mrimii coeficientului de frecare a unor particule pe diferite
materiale este important deoarece acesta intervine n procesul miscrii particulelor pe
diverse suprafete, att n cazul transportului lor ct si n procesul de separare (pe site,
planuri nclinate) sau pentru a caracteriza propriettile de curgere si depozitare n vrac a
particulelor.
Lucrarea de fat are ca obiectiv determinarea coeficientului de frecare la
alunecarea particulelor solide pe suprafetele nclinate acoperite cu diferite materiale
(otel, lemn, cauciuc, pnz textil etc).
II. Consideraii teoretice
Frecarea particulelor pe diferite suprafete poate fi considerat ca o frecare uscat
caracterizat prin contactul dintre suprafete. Intre suprafetele aflate n contact nu se
interpune nici un film de lubrefiant, cu exceptia moleculelor gazoase care ader la
suprafetele respective.
Se disting coeficientii de frecare static si dinamic (cinetic).
Coeficientul de frecare static se defineste ca raportul ntre forta tangential
necesar pentru a initia deplasarea relativ a dou corpuri aflate n contact si forta
normal la suprafetele de contact ale celor dou corpuri. Valoarea acestui coeficient
depinde, n general, de natura materialelor celor dou corpuri, de starea suprafetelor si
de presiunea de contact a corpurilor.
Coeficientul de frecare static se determin pentru momentul n care unul din
corpuri este scos din starea de repaus fat de cellalt; valoarea raportului dintre forta
tangential si forta normal n acest moment reprezint coeficientul de frecare static.
Coeficientul de frecare dinamic se defineste ca raportul ntre forta tangential
necesar pentru a mentine miscarea uniform, la o anumit vitez, a unei suprafete pe o
alt suprafat si forta perpendicular de apsare a celor dou suprafete, una pe cealalt.
Valoarea acestuia depinde de natura materialelor celor dou suprafete, de starea
suprafetelor n frecare, de presiunea de contact si de viteza de deplasare relativ a
acestora.
Coeficientul de frecare static la alunecare se poate determina cu ajutorul planului
nclinat, mrind unghiul de nclinare al planului fat de orizontal (fig. 5.1) pn cnd
corpul aflat pe acesta ncepe s se deplaseze n josul planului. Valoarea unghiului de
nclinare a planului corespunztoare acestui moment reprezint unghiul de frecare static,
iar valoarea tangentei acestuia va reprezenta valoarea coeficientului de frecare static
dintre corp si planul nclinat.
32
Pe planul nclinat se pot fixa diferite materiale (lemn, otel, cauciuc, pnz etc),
determinnd astfel coeficientul de frecare static a particulelor pe diferite materiale.
Fig. 5.1. Schema planului nclinat pentru determinarea coeficientului de frecare static.
Dar, n toate procesele de lucru n care are loc miscarea particulelor pe diferite
suprafete, intervine coeficientul de frecare dinamic.
Deoarece, att vitezele de deplasare a particulelor, n cadrai proceselor de
separare pe site sau pe suprafata transportoarelor, ct si presiunea de contact
(determinat n general de greutatea proprie) au valori relativ reduse, se va neglija
influenta acestor factori si se va proceda la determinarea coeficientului de frecare
dinamic numai functie de natura materialelor si starea acestora (caracterizat de obicei
prin umiditatea particulelor).
Pentru determinarea coeficientului de frecare se va utiliza metoda cunoscut n
literatura de specialitate sub numele de "rigla lui Jeligovski".
ntr-un plan orizontal se consider o bar a-a care are o miscare de translatie
rectilinie uniform cu viteza v, care face cu directia barei unghiul si o particul de
mas m n contact cu bara (fig. 5.2).
Fig. 5.2. Schema la metoda "rigla lui Jeligovski".
a

a
v
N
m

N
m g

)
y
N
G
G cos
G sin

F
f
x
33
Coeficientul de frecare al particulei cu planul orizontal este
1
iar cu bara . Ca
urmare a dispunerii nclinate a barei fat de directia de naintare, la valori determinate
ale unghiului , particula capt o miscare relativ fat de bar. Traiectoria absolut ()
a acesteia (descris de planul orizontal) este rezultanta compunerii miscrilor: relativ a
particulei fat de bar si de transport a acesteia cu bara (o miscare de translatie rectilinie
uniform cu viteza v cunoscut). Ecuatiile miscrii relative a particulei fat de bara a - a
pe directia - (normal la bar) sunt:
2
1 2
1
sin
sin 0
a
m m g N
t
N m g

=
(5.1)
n care:
N este reactiunea normal a barei asupra particulei;
0 - unghiul tangentei la traiectoria absolut (I) a particulei cu normala N.
Pe directia - se mentine contactul permanent al particulei cu bara si deci
lipseste miscarea relativ fat de directia normala la bar, asa nct:
2
2
0
t

=

(5.2)
Din cele dou relatii rezult:
( )
2
2
sin cos
a
g
t

(5.3)
ntruct n membru drept al relatiei 5.3 intr numai forte de legtur
pasive, ce apar ca urmare a existentei miscrii barei, ele nu pot produce
miscarea si atunci acestea si fac echilibru, adic:
sin cos 0
tg tg


=
= = =
(5.4)
S-a dedus astfel c forta
1
m g , care este tangent la traiectoria () n orice
punct al su, face unghiul cu normala la directia fix a barei, ceea ce determin,
pentru cazurile n care unghiul este constant, ca traiectoria () s nu poat fi dect o
dreapt, care face unghiul (unghiul de frecare al particulei cu bara) cu normala la
directia barei. nclinarea traiectoriei particulei fat de normala la bar nu depinde de
coeficientul de fiecare al acesteia cu planul orizontal si depinde numai de coeficientul
de frecare al particulei cu bara. Rezult c se poate utiliza aceast metod pentru
determinarea experimental a coeficientului de frecare n functie de miscarea
particulelor pe diferite materiale fixate pe bara a - a.
Particulele din produsele agricole cercetate se fixeaz pe un dispozitiv prevzut
cu posibilitatea nregistrrii traiectoriei particulei pe planul orizontal (deoarece
traiectoria depinde numai de coeficientul de frecare cu materialul barei, nu si de frecarea
34
dispozitivului de nregistrare cu planul orizontal). Prin msurarea unghiului ntre
traiectoria nregistrat si normala la directia barei se determin unghiul de frecare al
particulei cu materialul fixat de bar.
Trebuie avut n vedere c pentru unghiul de nclinare a al barei fat de directia
de deplasare se alege o astfel de valoare nct s rezulte deplasarea relativ a particulei
fat de bar (care se face prin observare). Aceast cerint este ndeplinit dac este
satisfcut conditia:
u < 90 - (5.5)
III. Aparatura folosit
Schema aparatului utilizat pentru determinarea coeficientului dinamic de frecare
de alunecare este prezentat n figura 5.3.
Aparatul se compune din masa plan 1, rigla 2 solidar cu piulita 3 deplasat n
miscare de translatie rectilinie prin mecanismul cu surub actionat de la motorul electric
4 si dispozitivul de nregistrare 12. Rigla este fixat pe culisa 5, care se deplaseaz pe
ghidajul prismatic 6 sub actiunea piulitei 3. Unghiul a se poate regla si fixa cu ajutorul
surubului 7, citirea valorii unghiului a fcndu-se pe cadranul gradat 8. Pentru o
deplasare usoar rigla se sprijin la captul opus culisei pe o rol 9. Pe rigl prin
intermediul suruburilor de fixare 10 se pot monta rigletele 11 din diverse materiale
(lemn, cauciuc, tabl, pnz etc.) pe care urineaz s se determine coeficientii de frecare
a diferitelor particule. Dispozitivul de nregistrare 12 este sub forma unei cutii, la care,
pe una din fetele laterale se fixeaz trei particule din produsul cercetat, iar pe fata n
contact cu masa de baz se fixeaz o min de creion pentru trasarea traiectoriei. Acest
dispozitiv traseaz traiectoria descris de el (identic cu acea a particulei) pe o hrtie
milimetric fixat pe masa de baz 1, avnd unul din caroiaje (axe) paralel cu rigla,
caroiajul perpendicular pe rigl se marcheaz printr-o sgeat pe hrtia milimetric.
Fig. 5.3. Schema aparatului pentru determinarea coeficientului dinamic de frecare la
lunecare.
7 5 3 8 6
4
10
11

C G
A
B
)
9 1
2
12
35
IV. Modul de lucru. Efectuarea msurtorilor. Prelucrarea datelor. Pregtirea
aparatului pentru determinri.
se monteaz pe rigla 2 rigleta 11 din materialul la care dorim s
determinm coeficientul de frecare cu particula;
se fixeaz rigla la o nclinare a fat de directia de deplasare care s
ndeplineasc conditia 5.5, apreciat prin existenta alunecrii ntre particule si riglet n
timpul efecturii experimentelor;
se fixeaz coala de hrtie milimetric pe placa de baz cu una din liniile
caroiajului paralel cu rigla, se duc axele de coordonate (II si pe rigl);
se verific orizontalitatea mesei de baz 1 a aparatului;
se verific mina de creion a dispozitivului de nregistrare 12, se fixeaz
trei particule din produsul pentru care se fac determinrile, pe una din fetele laterale ale
dispozitivului;
se aduce rigla la captul C (fig. 5.3) al ghidonului prismatic n asa fel
nct rola de sprijin 9 s rmn pe masa de baz 1;
se aseaz dispozitivul de nregistrare 12 n fata riglei, la captul din
apropierea culisei cu particulele n contact cu rigla;
Trasarea traiectoriilor.
se porneste motorul 4 care realizeaz deplasarea rectilinie a riglei si prin
intermediul dispozitivului de nregistrare 12 se traseaz traiectoriile pe hrtia
milimetric. Pentru deplasarea de la un capt la altul al culisei pe ghidaj se traseaz o
singur traiectorie pe care se delimiteaz 2 - 3 segmente;
se readuce rigla la pozitia initial si se traseaz o nou traiectorie.
Operatia se repet pn se obtin 5 - 7 traiectorii pe aceeasi coal milimetric fixat pe
aparat. Se observ c ceste traiectorii sunt drepte si sunt relativ paralele ntre ele.
Determinarea coeficientului de frecare.
Pentru fiecare traiectorie trasat () se msoar proiectiile segmentului AB
(delimitate pe aceasta) pe o directie paralel la rigla BC si una normal la rigl AC (date
de caroiajele marcate ale hrtiei milimetrice. Valoarea corespunztoare a coeficientului
de frecare
i
este:
i
BC
tg
AC
= = (5.6)
Se va calcula valoarea medie a coeficientului de frecare si apoi a unghiului de
frecare cu relatia:
1
n
i
m
n

(5.7)
m m
arctg = (5.8)
Se determin eroarea medie a mrimii medii a coeficientului de frecare cu
relatia:
36
( )
2
1
1
m
n
i
i
n n

=
=

(5.9)
si pentru mrimea medie a unghiului de frecare cu relatia:
2
1
1
m m
m

=
+
(5.10)
unde:

i
=
i
-
m
este abaterea medic curent a coeficientului de frecare fat de medie.
Valoarea coeficientului de frecare se poate considera =
m

m
, iar a unghiului de
frecare =
m

m
.
Eroarea fiecrei determinri se calculeaz cu relatia:
( )
2
1
n
i
n n i

(5.11)
Fiecare mrime msurat
1
trebuie s se gseasc n intervalul
m
- <
1
<
m
+ (se verific astfel corectitudinea determinrilor).
Se vor efectua minimum 10 msurtori (repetitii) si valorile obtinute vor fi
trecute ntr-un tabel de forma tabelului 5.1 pentru fiecare material.
Se vor calcula valorile medii si abaterile medii ptratice (cu relatiile 5.7-5.11).
Determinrile se vor efectua pentru seminte de gru, porumb si floarea-soarelui.
V. Sinteza activitii la lucrare.
se va ntocmi si completa cu datele finale un tabel de tipul 5.1;
se vor identifica sursele de erori la folosirea metodei si aparaturii
respective;
se vor compara valorile obtinute n cadrul lucrrii cu valorile indicate n
literatura de specialitate.
Tabelul 5.1
Date de laborator.
Nr.
crt.
Denumirea indicelui,
Unitatea de msur,
relaia de calcul.
Cultura
1 Nr. repetitiei determ. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2 Dimensiunile seg.
msurate
AC
BC
3 Coef. de frecare
1
(relatia 5.6)
37
4 Val.med. a coef. de
frecare
m
(5.7)
5 Val.med. a unghiului de
frecare
m
(5.8)
6 Eroarea medie a coef.
de frecare o
m
(5.9)
7 Er. med. a unghiului de
frecare e
m
(5.10)
8 Val. coef. de frecare
determ. =
m
+e
m
9 Val. unghiului de frec.
determ. =
m
e
m