Sunteți pe pagina 1din 4

Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a

fost urina. Inca de acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze
urina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange,
cheaguri, spuma, sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognosticul bolilor.
In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care puneau
diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii. Uroscopistii
aveau si ajutoare, curieri de urina! care transportau urina de la bolnavi in
laboratorul! uroscopistilor. Urina este produsa de rinichi atat prin filtrarea
sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina primara numai
a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa, zahar, minerale, etc.).
"eea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala,
reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constituie urina
finala care se elimina prin caile urinare. In urina se elimina astfel peste #$0 de
substante chimice, minerale si organice, dar in mod curent pentru diagnosticul
bolilor se analizeaza numai cateva componete principale.
%Urocultura & cerceteaza prezenta bacteriilor,agentilor patogeni care produc
infectii ale tractusului urinar'de aceea se impune ca recoltarea urinei sa se realizeze
in conditii de asepsie, intr&o eprubeta sterila cu dop de vata.
(cop' & explorare, pentru depistarea bacilului )och, tific, colibacil, etc.
*ecoltarea urinei pentru urocultura se poate executa' direct din mijlocul jetului
urinar, #0 & +0 ml. de urina, intr&o eprubeta sterila cu dop de vata sau prin sondaj
vezical, dupa care se arunca primele picaturi de urina, se introduc #0 & +0 ml urina
in eprubeta sterila prin sonda.
-ura eprubetei se flambeaza inainte si dupa introducerea urinei si se astupa cu
dopul de vataInsamantarea urinei se face imediat dupa recoltare.
.entru urocultura recoltarea se face tot dimineata dar trebuie respectate cu
stictete anumite reguli pt. ca laboratorul nostru sa poata garanta calitatea analizei'
& /u se administreaza antibiotice #0 zile inainte de recoltare, deoarece
antibioticele distrug flora microbiana iar rezultatul analizei va fi negativ chiar daca
infectia urinara exista.,
& 0olnava nu va consuma lichide cu #+ ore inainte de recoltare ,
& 0olnava nu va urina 1 ore inainte de recoltare,
*ecoltarea se efectueaza de preferinta dimineata, la sculare.
Metoda se practica ori de cate ori medicul clinician suspecteaza infectii ale
cailor
urinare, de la rinichi si pana la uretra. 2cest gen de infectii sunt foarte frecvente si
evolueaza deseori asimptomatic, iar la copiii sub + ani cu o simptomatologie
nespecifica.
.relevarea probei de urina
3 (e poate efectua la nivelul oricarei unitati sanitare sau chiar la domiciliul
pacientului, cu respectarea instructiunilor de recoltare. In acest scop, se face In
prealabil o toaleta a organelor genitale exterioare cu apa si sapun si stergerea cu un
tampon de vata imbibat cu apa sterilizata prin fierbere.
Prelevarea se efectueaza din jetul mijlociu direct Intr-un recipient steril
(pahare din plastic sterilizate, cu capac, de unica folosinta). 4olumul necesar unei
examinari uzuale este de #0 #$ ml.
3 In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie
suprapubiana.
3 .relucrarea probei trebuie facuta inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotice si in cazul in care este necesara urmarirea eficientei lui, recoltarea se
repeta dupa 56&71 ore. (caderea numarului de germeni sau disparitia lor constitue
un indiciu mai pretios decIt simptomatologia subiectiva. 2spectul urinii, apreciat
in momentul recoltarii sau imediat dupa aceasta, nu poate oferi indicatii certe
asupra continutului in germeni. 2stfel o urina clara poate contine un numar
semnificativ de germeni, in timp ce constatarea unei turbiditati nu inseamna
intotdeauna infectie. 8urbiditatea poate fi cauzata si de precipitarea elementelor in
solutie ( fosfati, urati, carbonati), fenomen care apare mai ales la rece.
8ransportul trebuie sa fie asigurat in curs de o ora de la prelevare. Urina fiind un
excelent mediu de cultura sunt suficienti cativa germeni, spre exemplu din flora
prezenta in uretra anterioara, pentru a se obtine in scurt timp o contaminare
masiva. In situatia In care aceasta conditie nu poate fi respectata, urina poate fi
pastrata la +&6 grade cateva ore.
9odul de lucru
Urocultura in sensul uzual al termenului inseamna determinarea cantitativa a
numarului de germeni pe mililitru din proba de examinat,cu precizarea taxonomiei
lor. .entru realizarea uroculturii cantitative sunt disponibile trei metode'
3 metoda dilutiilor in placi,
3 metoda ansei calibrate,
3 metoda uricult.
Urocultura cantitativa prin metoda ansei calibrate este procedeul care asigura
obtinerea de rezultate fidele si poate fi utilizata la nivelul oricarui laborator clinic.
"alculul si interpretarea rezultatelor
3 /umarul U:";ml este dat de numarul U:" de pe placa de geloza&sange x
#00.
3 (emnificatia clinico&patogenica a numarului de germeni (U:")se stabileste
dupa urmatoarele criterii valabile in afara oricarui tratament cu antibiotice sau cu
dezinfectante urinare'
o peste #00.000 U:";ml < bacteriurie semnificativa pentru o infectie urinara.
#0.000 & #00.000 U:";ml < bacteriurie cu suspiciune de infectie urinara.
Urocultura trebuie repetata.
o #.000 & #0.000 U:";ml < bacteriurie fiziologica, clinic nesemnificativa
o sub #.000 U:";ml < contaminare, in special atunci cand sunt prezenti
germeni variati, provenind frecvent din uretra anterioara.
=rice numar de germeni observati intr&o proba de urina recoltata prin punctie
vezicala este clinic semnificativa.
-ermenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia
>nterobacteriaceae (>scherichia, .roteus, )lebsiella, >nterobacter, "itrobacter,
.rovidencia). ?ar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe'
(taph@lococcus, >nterococcus, .seudomonas, 2cinetobacter, 2lcaligenes,
2cromobacter, Aaemophilus.
In situatii speciale se face numai urocultura calitativa, pentru identificarea
urmatorilor germeni' /eisseria, (almonella, Beptospira 9@cobacterium.
In prezent in practica clinicC se intrebuinDeazC metode cantitative ce
determinC leucocitoria, eritrocituria, cilindroria. .rima din ele este metoda lui
Cacovschi Addis cu ajutorul careia se calculeazC numarul elementelor figurate
in urina din +5 h. In ea se conDine +.#0 +5 h de leucocite, #.#0 +5 h de eritrocite,
#00000 cilindri hialini. ?upa aceastC metodC urina se recolteazC intr&un vas in
decurs de #+ ore(++.00& #0.00) si se expediazC la laborator. .entru calcularea
exactC a cantitCDii de urinC eliminaDia in decurs de #+ ore la orele ++.00 vezica se
eliberezC . ?acC in decursul nopDii bolnavul eliminC urina in citeva portii, pentru a
preveni descopunerea elementelor figurate urina stCtutC se adaugC 5,$ picCturi de
alidehidC formicC.
?upC metoda Hamburger dupC eliberarea vezicii urinare se colecteazC
porDia de urinC de 3 ore, se foloseEte de asemenea,!leucocituria minutarC!, adicC
calclularea numCrului de leucocite eliminate in urina in decurs de un minut, in
acest scop la laborator se trmite portia de urina care sa eliminat intr&un anumit
numar de minute .
In prezent cea mai rCspinditC metodC de analizC a urinei este metoda
Almeida-Niciporenco prin care se calculeaza eritrocitele si leucocitele care se
conDin intr&un ml de urinC(norma respectivC este de #000 si +000). .entru analiza
dupa metoda aceasta poate fi luatC orice porDie d urinC in orice timp al zilei Ei in
orice volum incepind cu +, 3 ml. ?e obicei pentru analizC se trimite porDia matinalC
de urinC. In laborator urina se supune centrifugarii, sedimentul urinar se cerceteaza
in camera de numarat Goreaev se determina numarul de leucocite eritrocite si
cilindri de un mm de sediment, numarul obtinut se recalculeazC dupa volumul total
de sediment Ei se imparte la numarul de ml din porDia de urinC luatC pentru analizC.
Unele metode de examinare a urinei au drept scop sC determine posibilitCDile
funcDionale ale rinichilor. "ea mai simplC metodC este determinarea diurezei
nictemerale (din +5 h).
>xplorarea mecanismelor de dilutie si concentratie se realizeaza in mod
obisnuit cu ajutorul probei de dilutie si concentratie, imaginata de olhard.
:unctia de concentrare (economisirea apei) si de dilutie (economisirea
electrolitilor) se desfasoara la nivelul tubilor si a canalelor colectoare. (e
exploreaza deci functia tubulara. .roba de dilutie se incepe dimineata pe
nemancate. Ba ora % bolnavul isi goleste vezica, apoi pana la ora %,30 ingera #,$ #
ceai. ?e la 6 la #+ din jumatate in jumatate de ora, bolnavul sta in repaus la pat si
urineaza in borcane diferite. Ba fiecare emisie se masoara cantitatea si densitatea
urinii. /ormal, in primele + ore se elimina jumatate din lichidul ingerat (%$0 ml),
iar restul in urmatoarele + ore. ?ensitatea urinei trebuie sa scada la # 00# &# 003.
.roba de concentratie se practica in continuare. Ba dejun si seara se prescrie
bolnavului un regim uscat' carne, oua, branza, paine prajita, sunca. Urina se
recolteaza la fiecare 5 ore (la orele #1&+0&+5 & 5 & 6), in borcane separate. in mod
normal, densitatea depaseste # 0+6, putand urca pana la #03$. ?ensitatea sub #0+$
indica semne de insuficienta renala moderata (hipostenurie). "and densitatea nu
depaseste #0#0&#0## (izostenurie), insuficienta renala este grava.
.roba de concentratie este mult mai utila decat proba de dilutie, deoarece
este mai putin influentata de factori extrarenali, iar functia de concentratie este mai
precoce alterata in cursul leziunilor renale. in insuficienta renala compensata,
capacitatea de concentrare este mult mai scazuta, in timp ce capacitatea de dilutie
ramane normala. in insuficienta renala grava decompensata, si dilutia si
concentratia sunt pierdute. .roba de dilutie este contraindicata in caz de
insuficienta cardiaca, hipertensiune severa etc.
.roba de concentratie trebuie evitata in insuficientele renale avansate, cu
hiperazotemie
sau edeme.
.roba -urevici este o varianta a probei olhard, interpretarea fiind identica. (e
incepe cu proba de concentratie si se continua cu cea de dilutie, administrandu&se
insa numai 100 ml apa. .roba !imnit"i se recomanda bolnavilor ambulatori si
consta in masurarea densitatii si a volumului urinei din 6 prize separate de urina,
recoltate timp de +5 de ore, la fiecare 3 ore, bolnavul primind in ziua recoltarii o
cantitate de apa si o alimentatie obisnuita. in conditii normale apar mari variatii de
densitate, depasind in unele esantioane # 0+$ &# 030. in afectiunile renale, valorile
sunt foarte apropiate si nu depasesc # 0#6 & # 0+$. >xplorarea globala a functiilor
renale se face cercetand substantele azotate, functia de osmoreglare, echilibrul
acido&bazic, functia de eliminare a colorantilor. 2ceste probe devin de obicei
patologice cand apare o insuficienta a mai multor functii renale sau chiar globala,
prin progresarea leziunilor.
& *etentia substantelor azotate in sange apare in majoritatea bolilor renale. 4alorile
normale de acid uric sunt de 0,03 & 0,0$ g Fc. ?eci, hiperuricemia
precoce este un semn de alarma. ?ar acidul uric creste si in unele afectiuni
extrarenale'
guta, leucemie, pneumonie etc.
Ureea are ca valori normale cifrele de 0,+0 & 0,50 gFo. intre 0,50 si 0,$0 g
Fe se considera ca este o azotemie de alarma, iar valorile peste 0,$0 gFe
(hiperazotemie) reprezinta un semn de insuficienta renala. 2pare in
glomerulonefrite acute si cronice, scleroza renala, pielonefrite. Aiperazotemia
poate fi datorata si unor cauze extrarenale' regimuri bogate in proteine, regimuri
lipsite de sare sau eliminari mari de sare (varsaturi, diaree, transpiratii),
insuficienta cardiaca cu oligurie, hemoragii etc.
"resterea creatininei peste valoarea normala de # mgF, caracterizeaza insuficienta
renala, retentia fiind cu atat mai mare, cu cat gradul de afectare al functiei renale
este mai important.