Sunteți pe pagina 1din 12

N=10 ROSU DELIA VERONICA

1

CALCULUL REZERVORULUI LA ACTIUNEA SEISMICA UTILIZAND UN
MODEL DINAMIC SIMPLIFICAT (METODA MASELOR ECHIVALENTE )

In timpul unui seism major, structura de rezistenta a rezervorului (peretele cilindric,
acoperisul si radierul) trece din starea de repaus in starea de miscare, prin vibratii fortate ale
ansamblului. Miscarea lichidului conduce la modificarea presiunilor interne, presiunile
hidrostatice permanente fiind insotite de presiuni hidrodinamice, suplimentare.
Pentru analiza miscarii lichidului si efectelor acesteia se accepta urmatoarele ipoteze
simplificatoare:
a) lichidul se considera perfect, omogen si incompresibil;
b) miscarea lichidului este continua, irotationala si cu suprafata libera;
c) se admite ca structura de rezistenta a rezervoarelor cu inaltimi mici si medii este
rigida.
In mod curent, rezervoarele din beton armat sau precomprimat, caracterizate prin H/r
< 2 (H - inaltimea rezervorului; r - raza rezervorului) satisfac conditiile enumerate mai sus.
Analiza seismica detaliata implica considerarea urmatoarelor tipuri de raspuns
structural:
1) in acceleratii in cazul perioadelor scurte ale terenului;
2) in deplasari pentru perioadele lungi ale terenului;
3) raspuns mixt, in general, in acceleratii in prima parte a seismului si in deplasari in
continuare.
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
2

In proiectare se admite ca raspunsurile in acceleratii si in deplasari sunt simultane
,
iar
efectele acestora pot fi insumate.

Proiectarea rezervoarelor paraseismice implica parcurgerea umatoarelor etape:
- verificarea structurii de rezistenta (perete, radier, acoperis, stalp central sau stalpi
intermediari) cu considerarea presiunilor hidrodinamice si a fortelor de inertie
induse in structura, corespunzatoare raspunsului seismic al ansamblului
,
in
acceleratii si in deplasari;
- verificarea lunecarii rezervorului (perete si radier) pe suprafata de contact radier -
teren de fundare sub actiunea fortei seismice totale; in cazul in care aceasta
exigenta nu este satisfacuta, se trece la dimensionarea sistemului de ancorare a
ansamblului;
- verificarea presiunilor normale pe teren luand in considerare si efectul
momentului incovoietor produs de forta seismica totala;
- verificarea stabilitatii la rasturnare a rezervorului, mai ales la rezervoarele inalte,
respectiv verificarea ancorajelor cu terenul daca este cazul.
Presiunea hidrodinamica se determina atat pentru raspunsul in accoleratii cat si pentru
raspunsul in deplasari.
Raspunsul mixt presupune miscarea lichidului insotita de doua efecte semnificative:
- de impuls (este dat de partea de lichid care se misca in faza cu structura de
rezistenta a rezervorului si genereaza presiuni hidrodinamice de impuls p, ce
actioneaza pe peretele si radierul rezervorului);
- de oscilatie sau convectie (este dat de acea parte a lichidului a carei miscare se
face cu o perioada proprie de vibratie, diferita de cea a structurii de rezistenta,
producand presiunea de convectie p
c
).
Presiunea hidrodinamica totala p(x,,t) se obtine prin sumare scalara, conform relatiei:
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
3

( )

( )

( )
Distributia circumferentiala (in plan orizontal) a presiunilor se descrie in
raport cu unghiul , fiind aproximata satisfacator prin forma cosinusoidala, cu amplitudinea
maxima pe directia actiunii seismice:
( ) [

( )

( )] ( )
Presiunile hidrodinamice de impuls si convective pe peretele cilindric circular al unui
rezervor rigid se determina cu relatiile:

( )

[ (

()

( )


In aceste relatii:
p - masa specifica a lichidului;
x - cota la care se determina presiunea hidrodinamica a lichidului din rezervor;
y
t
- acceleratia maxima a terenului corespunzatoare cutremurului de calcul/verificare;

k -
parametri
i
modurilor de oscilatie a apei din rezervor;
s
ak
-

acceleratiile spectrale ale sistemului cu un grad de libertate dinamica avand
frecventele proprii egale, in mod succesiv, cu frecventele de oscilatie ale masei
convective de fluid din rezervor.
In cele ce urmeaza se propune analiza seismica simplificata a interactiunii structura -
lichid inmagazinat, considerand elementele geometrice ale rezervorului cilindric din beton
precomprimat.
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
4

-inaltimea rezervorului H=8+0.3N=11m
-raza rezervorului r=13+0.3N=16m
-gradul de umplere h=7.6+0.2N=9.6m


Figura 19.Rezervor cilindric cu lichid in miscare alternantasub actiunea cutremurului
Elemente geometrice utile pentru modelul dinamic

Se determina parametrul proprietatilor geometrico - elastice 's':



In relatia precedenta, reprezinta coeficientul lui Poisson si are valoarea 0,25
pentru beton precomprimat.
Deoarece raportul

, se apreciaza ca avem in studiu un rezervor


inalt din punct de vedere al incovoierii.
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
5

Gradul maxim de umplere, in valoare relative, devine



Se apreciaza ca avem de-a face cu un rezervor rigid.
Etape de calcul

Stabilirea maselor echivalente de lichid si pozitiile punctelor de aplicare a fortelor
orizontale
In vederea efectuarii analizei seismice, se adopta modelul dinamic simplificat din
figura 20 pentru considerarea interactiunii structura - lichid.
a) Masa lichidului m se determina cu relatia:


b) Masa de impuls mi:

)
c) Masa de oscilatie sau convectiva m
c
:


d) Inaltimile la care se concentreaza masele fata de fundul
rezervorului:
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
6

+
e) Inaltimile la care se aplica masele fata de suprafata de contact dintre radier si
teren considerand si efectul presiunilor hidrodinamice pe radier:

(
(

)]

(
(

)+

N=10 ROSU DELIA-VERONICA
7

* (
(

)+
Modelul dinamic pentru interactiunea structura-lichid:
a - elementele valului de lichid; b - modelul dinamic echivalent cu doua mase concentrate
Parametrii dinamici ai masei convective de fluid
Pentru gradul (relativ) de umplere

, se determina cu ajutorul datelor din


tabelul, factorul


Pulsatia
,
respectiv perioada de oscilatie a masei convective de apa din
rezervor se stabilesc cu relatiile:

Pentru coeficientul de amortizare v = 0
:
015 (beton precomprimat), S
a
= 1,808 m/s
2
,
corespunzator unui amplasament in municipiul Constanta (P. 100 -92: pentru zona E, k
s
=
0,12), rezulta:
rad
rad/s;
s
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
8

Acceleratia maxima a terenului in amplasament:

II.7.2.3. Efectele oscilatiei lichidului
Amplitudinea (inaltimea) maxima a valurilor devine:

II.7.2.4. Stabilirea actiunilor dinamice laterale ale lichidului
Rezultanta (orizontala) presiunilor de impuls si de convectie ce actioneaza peretii
rezervorului in sectiunea de la baza acestuia devine:

Momentul incovoietor maxim produs de presiunile hidrodinamice care se exercita
asupra peretilor in sectiunea de la baza, imediat deasupra radierului, se determina cu
relatia:

Momentul transmis terenului, respectiv de rasturnare a ansamblului structural:
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
9


II.7.2.5. Fortele orizontale de inertie induse de cutremur in elementele structurale ale
rezervorului
Pentru determinarea fortelor orizontale induse de un cutremur se
stabilesc masele pentru acoperis, perete cilindric si radier.
1)

Acoperis:
Masa elementelor de acoperis si a subansamblului de acoperire:

Masa inelului de rezemare pe metru liniar:

Masa totala a inelului de rezemare devine:
kg
Masa acoperisului:
kg
Distanta fata de linia mediana a inelului de rezemare, unde se aplica masa
acoperisului, are valoarea:
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
10

m
Pozitiile masei m
a
fata de baza peretelui, respectiv fata de suprafata de contact
radier - teren se definesc prin:


m

m
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
11 of 12
In relatia precedenta cm reprezinta grosimea radierului. 2) Masa
peretelui cilindric pe unitatea de lungime
Se considera un inel cu inaltimea unitara:
kg/m
3)Masa radierului:
kg
Forta seismica in sectiunea de la baza peretelui
:
corespunzatoare structurii de
rezistenta:

La nivelul suprafetei de contact fundatie - teren:

Momentul de incovoiere in sectiunea de la baza peretelui datorita fortelor de inertie ale
elementelor structurale are forma:

unde
N=10 ROSU DELIA-VERONICA
12 of 12
Momentul de
rotire al fundatiei:
Page
Page