Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face

diferena.
nu radem de afirmatiile/intrebarile altora
nu criticam opiniile/ideile altora
orice ntrebare e permisa
nu dam nume
nu susotim
suntem respectuosi si intelegatori
ne imaginam ce gandeste, simte, traieste
celalalt =empatizam
etc...
6 nevoi afective fundamentale:

Femeie Brbat
Grij 1. ncredere
nelegere 2. Acceptare
Respect 3. Apreciere
Devotament 4. Admiraie
Recunoatere 5. Aprobare
Asigurri 6. ncurajare

Grija versus incredere
Cand barbatul dovedeste interes fata de
sentimentele femeii si preocupare sincera pentru
bunastarea ei, ea simte grija si iubirea lui. Avand
incredere, ea devine mai deschisa si mai
receptiva. Cand atitudinea femeii este deschisa si
receptiva fata de barbat, acesta simte increderea
ei. A avea incredere intr-un barbat inseamna a
crede ca el face tot ce poate si vrea numai binele
partenerei sale. Cand reactiile femeii dezvaluie o
incredere categorica in capacitatea si intentiile
barbatului, prima lui necessitate fundamentala de
iubire este satisfacuta.

Intelegere versus acceptare
Daca barbatul o asculta pe femeie cand isi
exprima sentimentele fara sa o condamne, ci cu
compasiune si participare, ea se simte ascultata
si inteleasa. Cu cat nevoia unei femei de a fi
ascultata si inteleasa este satisfacuta, cu atat ii
este mai usor sa-I ofere barbatului acceptarea de
care are nevoie. Cand o femeie il ia asa cum este,
fara a incerca sa-l schimbe, barbatul se simte
acceptat si ii vine mult mai usor sa-si asculte
partenera si sa-i ofere intelegerea de care ea are
nevoie.

Respect versus apreciere
Daca barbatul reactioneaza intr-un mod prin
care recunoaste si acorda prioritate
drepturilor, dorintelor si nevoilor ei, femeia
simte ca este respectata. Cand se simte
respectata, ei ii este mult mai usor sa acorde
barbatului aprecierea pe care acesta o merita.
Aprecierea este reactia ei naturala la sprijinul
pe care l-a primit. Aprecierea ii ofera automat
barbatului motivatia de a-si respecta si mai
mult partenera.
Devotament versus admiratie
Femeia prospera cand se simte adorata si
unica. Barbatul ii satisface aceasta nevoie de
dragoste daca pune sentimentele si nevoile ei
mai presus de alte interese. Daca femeia
simte ca detine primul loc in viata lui, atunci
ii vine usor sa-l admire. A admira un barbat
inseamna a-l privi cu uimire, incantare si
aprobare satisfacuta. Daca barbatul simte ca
este admirat, se considera destul de sigur pe
sine pentru a se dedica femeii si a o adora.

Recunoastere versus aprobare
Daca barbatul nu obiecteaza si nu contrazice
sentimentele si dorintele femeii, ci le accepta si le
confirma, femeia se simte iubita cu adevarat,
fiindca necesitatea de recunoastereii este
satisfacuta. Daca barbatul invata sa-i dovedeasca
femeii aceasta atitudine de recunoastere, poate fi
sigur ca va avea parte de aprobarea care ii este
necesara. Atitudinea aprobatoare a femeii atesta
calitatile barbatului si satisfactia generala fata de
el.

Devotament versus admiratie
Femeia prospera cand se simte adorata si
unica. Barbatul ii satisface aceasta nevoie de
dragoste daca pune sentimentele si nevoile ei
mai presus de alte interese. Daca femeia
simte ca detine primul loc in viata lui, atunci
ii vine usor sa-l admire. A admira un barbat
inseamna a-l privi cu uimire, incantare si
aprobare satisfacuta. Daca barbatul simte ca
este admirat, se considera destul de sigur pe
sine pentru a se dedica femeii si a o adora.

Asigurari versus incurajari
O atitudine protectoare ii indica femeii ca este
iubita mereu. Femeia are nevoie permanenta
de asigurari, in timp ce barbatul are nevoie sa
fie incurajat de femeie. Simtindu-se incurajat,
are motivatia pentru a-i da partenerei
asigurarile de afectiune de care are ea nevoie.


Cnd comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoan. Atunci cnd un cuplu se
formeaza, se mpletesc dou lumi i dou
limbaje. Dei te-ar putea surprinde, totui te
indrgosteti de un strin! i asta se vede
prin faptul c dei foloseti aceleai cuvinte,
totui sensurile sunt diferite n multe cazuri.

1. Concepte: comunicare verbal, nonverbal i
paraverbal
2. Obiectivele comunicrii
3. Factorii determinani n comunicare
4. Relevana nonverbalului n planul comunicrii
verbale
5. Gestica n comunicarea nonverbal
6. Reguli n cadrul comunicarii
7. Exerciii aplicative

schimb verbal de gnduri sau idei;

proces prin care noi i nelegem pe alii i, alternativ,
ne strduim s fim nelei de ei;

interaciune (chiar la nivel biologic);

proces care ia natere din nevoia de a reduce
incertitudinea, de a aciona efectiv i de a apra sau
ntri eul;

proces de transmitere a informaiilor, ideilor,
emoiilor sau priceperilor, prin folosirea simbolurilor
(cuvinte, imagini, figuri, diagrame etc.);

s fim recepionai;

s fim nelei;

s fim acceptai;

s provocm o reacie, constnd ntr-o schimbare de
comportament sau de atitudine.

Comunicarea verbal, se realizeaz prin intermediul
limbajului.

Comunicarea nonverbal, se realizeaz prin
intermediul gesturilor, mimicii, pantomimei.
Vorbim despre o comunicare ce poate avea loc
prin gesticulaie, prin ui trntite, prin priviri
ncruntate. Aceste forme de comunicare sunt
nonverbale i, nu de puine ori, intr n
contradicie cu cele verbale!

Comunicarea paraverbal, se evideniaz prin
expresivitate: intonaie, accent, timbrul vocii etc.

Cnd vorbim despre comunicare n cadrul
relatiei, nu ne gndim numai la trasmiterea de
idei i informaii, ci la trasmiterea de sentimente
i triri complexe pe care le are o fiin.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit n buctrie!
-Rspuns agresiv: i-a luat cam mult timp
pentru asta!
-Rspuns rece sau indiferent: Mi-ai vzut
ochelarii?
-Rspuns cald: Ce treab minunat ai fcut!


Cele trei componente ale comunicrii sunt:
a) coninutul 7%,
b) poziia corpului i gesturile 38%,
c) tonul i inflexiunea vocii 55%.

Aceeai propoziie i schimb sensul prin
simpla schimbare a tonului i infexiunii vocii,
a gesturilor sau a aciunilor
Cnd un patener i spune partenerei: Draga mea,
eti o dulce, dar este scufundat n citirea unui
ziar, ce va crede ea?
Cnd o partenera i ntreab partenerul: Cum a
fost la serviciu? pe un ton monoton i neutru, n
timp ce trece prin camer fr s se opreasc s
primeasc rspunsul, crui mesaj i va rspunde
soul, celui verbal sau celui nonverbal?
Asculttorul aude ceva i vede altceva. Rezultatul
este confuzia.
n cele mai multe cazuri, asculttorul ignor
mesajele verbale i reacioneaz la cele
nonverbale.

Te rog sa alegi din anturajul tau o persoana despre care ai putea spune
ca te intelegi cu ea fara cuvinte. Ia-i un interviu detaliat, precedat de
reflectii pe aceasta tema. Intrebarea esentiala a interviului, in jurul careia
trebuie sa se concentreze atentia ta si a interlocutorului, este: Ce anume
face posibila intelegerea dintre noi? Intreaba, de asemenea: Ce canale de
comunicare nonverbala folositi cel mai des?

Observati! Intelegerea fara cuvinte a fost posibila de la bun inceput sau
este consecinta unei experiente comune indelungate? Ce canal folosesti
in calitate de receptor? Acesta este mijlocul de expresie preferat de tine,
in general? Cum discutati, de fapt: prin expresii faciale, prin gesturi sau
priviri? Ce legatura exista intre acest fapt si perceptia preliminara, in
cazul tau? si al partenerului?

Ce continuturi puteti transmite pe cale nonverbala si ce continuturi nu
puteti transmite astfel? Toate raspunsurile voastre la intrebarile de mai
sus sunt concordante sau mai exista zone in care percepeti lucrurile
altfel?



Intensitatea- trsturi precum: hotrrea, fermitatea,
autoritatea, calmul i ncrederea n sine. o voce
puternic i sonor denot energie, siguran de
sine, iar o voce de intensitate sczut indic lipsa
de energie, eventual oboseal, nesiguran,
emotivitate sau nehotrrea.

Fluena- Vorbirea fluent, continuu, curgtoare
denot uurina de a gsi cuvntul potrivit i termenii
adecvai ideii dorite, indic rapiditate i precizie n
activitatea cognitiv precum i un tonus neuropshic
ridicat. Vorbirea lipsit de fluen, discontinu i
ntrerupt de pauze frecvente denot dificulti de
conceptualizare


Viteza exprimrii constituie, o caracteristic
temperamental, dar depinde de gradul de
cunoatere a subiectului a discuiei i de relaia
afectiv n care vorbitorul se afl cu interlocutorul su.

Intonaia- Intonaia bogat n inflexiuni este
caracteristic vorbitorilor cu un fond afectiv bogat,
care tind, contient sau nu, s-i impresioneze afectiv
interlocutorii. Intonaia plat i monoton poate
traduce fie un fond afectiv srac, fie inhibiii n
comportamentul social timiditate i incapacitate de
exteriorizare a propriilor sentimente.

Pronunia- desluirea sensurilor i nelegerea
informaiilor transmise. Frecvent, formele defectuoase
de pronunie se regsesc la temperamentele extreme,
la colerici i melancolici.


Problemele de comunicare pot proveni din
comunicarea nonverbal ineficient sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbal si cea paraverbal cu cea verbal.
Asculttorul nelege mai repede semnalele
nonverbale dect coninutul mesajului. Noi
interpretm sunetul unei voci, fie c ne dm
seama, fie c nu. De regul, ne dm seama de
emoiile vorbitorului dup nlimea, ritmul i
volumul sunetului. Putem deslui sinceritatea sau
ipocrizia, convingerea sau ndoiala, adevrul sau
falsitatea celor mai multe

A asculta nseamn a dovedi dragoste i empatie
fa de persoana care vorbete. Atunci cnd
asculi nu te gndeti la rspunsul pe care s-l
dai; accepi fr a judeca ceea ce spune,
nsemnnd a nelege c partenerul i-a
comunicat prerea lui, chiar dac nu eti de
acord cu coninutul mesajului; trebuie s poi
repeta mesajul comunicat i s spui care au fost
emoiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul n care a fost comunicat mesajul, nelegnd
lucrurile din perspectiva lui.


Din totalul timpului n care comunicm, 33%
este dedicat vorbirii i 42% este dedicat
ascultrii, ceea ce arat importana celei din
urm.
Pentru o ascultare atent, trebuie s fim
contieni de obstacolele frecvente, care
mpiedic o comunicare eficient.

Spiritul defensiv. n timp ce asculi, te gndeti cum s te scuzi, s te aperi,
pierznd sensul mesajului celui care vorbete i transform tot ceea ce spune
ntr-un atac la propria persoan.
Prerile preconcepute. Concepiile pe care i le-ai fcut despre un om te fac
s respingi persoana fr a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu s ascultm atunci cnd participarea
emoional devine nesntos de intens.
ntreruperile. Pentru c partenerul tu nu trece suficient de repede la
esenialul mesajului su, ntrerupi sau anticipezi ce o s spun. O, asta nu-i
nimic! S vezi ce-am pit eu!
Evitarea privirilor. Atunci cnd evii privirile, transmii celuilalt nencredere,
dezinteres i lips de atenie.
Selectarea mesajului. Asculttorul selecteaz mesajul potrivit atitudinii pe
care o are. Dac are o atitudine negativ, va ignora mesajele pozitive, iar
dac are o atitudine pozitiv va prelua doar pe cele care i fac bine,
respingndu-le pe cele care ar duce la dispute.
Insensibilitatea. Asculttorul insensibil este incapabil s recepioneze
simmintele sau emoiile din spatele cuvintelor.
Suprancrcarea minii. n anumite momente din zi n care oboseala fizic i
psihic este maxim, ascultarea este diminuat.

Ce prere avei de tcere?
Este i ea o form de comunicare. Cel mai
adesea ns comunic nemulumire, mnie,
suprare, proast dispoziie sau dispre.
Mesajele tcerii pot fi: Nu-mi pas de tine!,
Nu m intereseaz!, Nu merii s-i
rspuns!, i-o coc eu!, i art eu ie!.
Uneori, tcerea poate comunica i fericire,
satisfacie, mulumire.


Dup un timp de separare (chiar dac este vorba de numai
cteva ore), ntmpinai-v partenerul cu un zmbet, o vorb
bun, o atingere, un srut, un compliment, o glum.
Stabilii o perioad de tranziie ntre timpul petrecut la serviciu
i restul zilei. Perioada aceasta este necesar pentru ca
presiunile, frustrrile, oboseala, suprarea s nu afecteze
comunicarea.
Nu discutai despre subiecte importante, care pot duce la
nenelegeri, cnd unul din parteneri este suprat, bolnav sau
suferind.
Stabilii un timp zilnic, n care s abordai problemele
importante ale familiei i s rezolvai problemele care au aprut.
n aceast perioad a hotrrilor, nu permitei s fii ntrerupi
i nu facei altceva, cum ar fi servitul mesei, mersul cu maina,
urmrirea televizorului.
Nu v nvinovii partenerul. Pstrai-v nemulumirile pentru
perioada hotrrilor.

Nu schimbai subiectul nainte ca amndoi s-i fi spus
prerea.
Fii specifici n discuii. Definii cu grij cuvintele i evitai
generalizrile sau exagerrile.
Confirmai spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: neleg, mi dau seama, da, desigur etc.
ncercai s fii consecveni n comunicarea verbal i cea
nonverbal, pentru a transmite un mesaj clar. Nu facei
complimente pe ton indiferent.
Fii ct se poate de precii n descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbii. Nu uitai c vorbii din
perspectiva voastr.
Apreciai-l pe partener pentru lucrurile plcute pe care vi
le spune. Folosii cuvinte i expresii despre care suntei
sigur c l vor convinge de aprecierea voastr.


Discutai cu partenerul despre subiecte care tii c-i fac
plcere. Dac nu este dispus s discutai despre subiecte plcute
vou, nu ezitai s-i aducei la cunotin despre ceea ce v
place s discutai.
Nu exagerai niciodat pentru a v dovedi dreptatea.
Nu citii gndurile partenerului i nu facei presupuneri despre
afirmaiile lui.
Nu insistai asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Rspundei complet, dar nu excesiv de lung, cnd v vine
rndul.
Repetai ce a spus partenerul, dac credei c nu ai neles bine
afirmaiile lui.
Nu ocupai prea mult timp cu relatrile ce privesc persoana
dumneavoastr, ci lsai loc pentru desfurarea informaiilor i
tririlor din zi ale celuilalt partener.


Exist dou perioade eseniale de comunicare
dintre cei doi parteneri. Ambele dureaz 4
minute. Primele patru minute imediat dup
trezire i primele patru minute dup
ntlnirea de sear. Dup unele studii, cele 8
minute sunt socotite cruciale pentru
atmosfera din cadrul unui cuplu pentru c
dezlnuie o influen pozitiv asupra
celorlali.
Atunci cnd v ntlnii la sfritul zilei, s v acordai
toat atenia unul celuilalt, ascultndu-v cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
Nu ncepei discuia cu lista de ndatoriri: Ai fcut ce i-
am cerut?, altfel partenerul se va simi ca un angajat.
Atingei-v, srutai-v, mbriati-v, ineti-v de
mn.
Primele cuvinte spuse s nu fie o plngere.
Acordai-v un timp de relaxare. Nu v nvluii imediat
partenerul cu treburi gospodreti. Nu v repezii la
telefon i nu v apucai imediat de ocupaia favorit.
Atenia principal e ndreptat spre partenerul
dumneavoastr de via, care e mai important dect orice.
Pregtii-v mintal pentru ntlnirea cu partenerul.
Gndii-v la ceea ce i vei spune sau la ceea ce vei face.
Pregtii o surpriz cel puin ntr-o sear pe sptmn.


Jucatorii: imediat dupa extragere, persoanele care extrag joc de rol se pot
decide daca au nevoie de ajutor din partea unui partener la joc - de exemplu,
pentru rolul cuiva de care se poate ingriji sau pe care il poate ataca etc.
Observatorii spectatori: straduiti-va sa observati mesajul nonverbal al
persoanei care prezinta ,,rezolvarea'' temei sale.
Jucatorul are dreptul sa foloseasca vocea, miscarea, gestul, mimica, contactul
vizual, dar, ca de obicei, nu va comunica verbal, Sarcina lui este sa joace atat
de bine si de inteligibil, incat spectatorii, sa poata deslusi continutul temei.
Daca modul de prezentare este clar si lizibil, jocul se poate incheia. In
schimb, daca sunt dificultati cu descifrarea si intelegerea jocului, jucatorul
poate consulta un participant, care sa-l ajute in doua moduri: fie sa-i dea un
sfat, fie sa joace impreuna cu el.
Durata joc rol intre 3-5minute
Va rog sa va straduiti sa exprimati emotii de baza: temeri, rusine, furie,
bucurie, tristete, neputinta etc. Observati daca exista propuneri de
reprezentare alternativa. Cand devin ele mai usor de inteles pentru receptori?
Nu formulati reciproc aprecieri pentru arta interpretarii. Concentrati-va mai
curand asupra capacitatii de receptare corecta a mesajelor nonverbale.
Spectatorii observatori: observati daca reusiti sa percepeti starile emotionale.
Observati totodata ca asemenea exercitii constituie un prilej de extindere a
propriilor mijloace expresive.

Componena avut n vedere Formele luate Interpretri posibile
Privirea Fixitate, mobilitate, circularitate, instabilitate Punerea n eviden a trsturilor de
caracter ( nervozitate, arogan,
modestie)
Expresiile feei Mimic, grimase, zmbet, ticuri Indicii despre starea de spirit i
personalitatea interlocutorului
Micrile capului Cltinri ale capului, rigiditate, ntinderea
gtului, verticalitate, balansri
Punctarea frazei, acentuarea cuvintelor
Minile Crispare, rsuciri Sentimente de fric sau anxietate, de
aprare sau satisfacie
Relaiile cu obiectele Jocul cu stiloul, cu pachetul de igri Conduita care exprim nerbdarea,
agitaia sau confuzia
Micrile corpului Tropieli, preumblri Informaii despre gradul de siguran, de
timiditate, de dezinvoltur sau de
convingere
Poziia corpului Bustul nclinat nainte sau napoi, picioarele
strnse sau picior peste picior
Manifestri trdnd implicarea sau
detaarea sau oboseala, plictiseala
Zgomotele Tusea, potrivirea vocii, suspinele Timiditatea, plictiseala, enervarea
Spontan - natural, fr efecte teatrale;

Supl a se evita crisparea i rigiditatea, micrile
stereotipe sau stngace;

Adaptat trebuie sincronizat atitudinea cu ideea
sau cu opinia emis;

Limitat- a se evita exagerarea i optarea pentru
sobrietate;

Gura Privirea Sprncenele Interpretarea
Surztoare direct n poziie normal Entuziasm, mulumire
nchis cobort Uor ncruntate Absen, tristee
nchis cu colurile
coborte
direct ncruntate Nemulumire. Enervare
nchis, cu buzele
uguiate
ndreptat n alt parte Uor ncruntate Deceptie, dezgust


Oamenii supari au colul
buzelor puin lsat i cteva
cute in col pentru c strang
buzele. Este exact ca atunci
cnd simi c te bufnete
plnsul, dar te stpneti.

Colul buzelor ridicat i pleoapele increite sunt
semne ca persoana este fericit. Mare atentie la
ochi. Acetia ii spun dac zambetul este
autentic sau nu. Atunci cnd exist "piciorue
de cioar" inseamn ca persoana este sincer.
Te uii la o persoan i observi c a
ridicat puin o parte a gurii? E semn
de dispre sau dezgust.
Expresia unei fee surprinse
se aseaman puin cu team,
doar ca gura este larg
deschis, ochii larg deschii
i sprancene ridicate.

Furia nu este greu de recunoscut.
Sprancenele incruntate, gura la
fel, barbia in afara si ochii
ingustati sunt semne clare ca
trebuie sa te dai la o parte.
ncercai Evitai
- S observai reaciile interlocutorului;
- S reluai ceea ce trebuie spus sub alt form;
- S v cerei scuze i s tcei ateptnd
continuarea;
- S v acordai timp de reflecie, reformulnd
ceea ce trebuie spus;
- S nelegei tema i cerinele;
- S v transformai grimasa n zmbet;
- S recunoatei eventuala punere n dificultate,
dar s o depii;
- S privii interlocutorul i s cutai schimbul,
comunicarea;
- S fii convins c ceea ce spunei este important;
- S vorbii prea repede sau prea ncet;
- S nu mai vorbii ( vid care permite ntrebri
suplimentare din partea interlocutorului);
- S ntrerupei interlocutorul;
- S ntrebai n loc s rspundei ( procedeu util n
cazul n care solicitai precizarea unui aspect legat
de rspunsul pe care trebuie s l dai);
- S v folosii de timpul de vorbire fr control;
- S facei grimase la auzul unor ntrebri;
- S garantai ceea ce nu este absolut sigur;
- S ascultai fr s priviti interlocutorului;
- S urmrii o idee fr s controlai reaciile
interlocutorului;
- S suprimai unele pri din ceea ce trebuie s
tratai n cursul expunerii;
1. Ascultati-va unul pe celalalt
A-ti face timp sa discuti cu partenerul nu inseamna doar sa il asculti atunci cand vorbeste si sa
dai din cap afirmativ la tot ce spune el. Comunicarea presupune atentia totala a amandurora.
Prin urmare, opreste-te din orice ai face atunci cand discutati, acorda-i partenerului atentia ta
fara niciun fel de distractie exterioara si priveste-l in ochi. Nu te vei putea concentra cu
adevarat daca in tot acest timp stai la computer, raspunzi la mesaje sau speli vasele.
2. Planifica timp suficient pentru comunicare
E usor sa te lasi prinsa de activitatile de zi cu zi si in fiecare seara sa cazi in pat sfarsita de
puteri uitand ca alaturi de tine mai traieste o persoana. Nu lasa prea mult timp sa treaca intre
discutiile serioase pe care le aveti in doi. Si oricat de ocupata ai fi, planifica si timp suficient
pentru a te conecta cu partenerul de viata. Daca nu altfel, incercati sa iesiti in oras doar in doi
la un bar sau o cafenea, locuri care incita la discutii.
3. Pune-i intrebari
Comunicare eficienta in doi inseamna dialog. Niciodata nu poti spune ca ai parte de
comunicare in relatie daca discutiile sunt formate din monologuri. Angajeaza-te de aceea activ
in toate discutiile, pue intrebari partenerului, fa-l sa simta ca esti alaturi de el si ii acorzi toata
atentia ta.
4. Nu te comporta ca si cum le-ai sti pe toate
E cat se poate de frustrant sa incepi sau sa porti o discutie cu o persoana care isi inchipuie ca
le stie pe toate si orice i-ai spune tu, daca nu e aidoma convingerilor sale va fi catalogat din
start ca fiind neadevar, prostie, ineptie. Cei care stiu sa comunice stiu in acelasi timp sa
asculte, sa se angajeze activ in discutie si sa puna intrebarile de rigoare astfel incat sa nu traga
concluzii inainte de a fi necesar acest lucru si nici sa nu isi impuna propriile convingeri pana ce
nu asculta cu atentie argumentele.


1. Va rugam sa va exprimati asupra urmatoarelor aspecte in note de la 1 la 5
Informatiile primite

Aplicabilitatea cursului
Utilitatea cursului
Pregatirea trainerului
Coordonarea grupului
Exemplele/exercitiile practice
Dinamica
Interactiunea

2. Considerati ca parcurgerea acestui curs v-a adus plus valoare? *

3. Ce nu v-a placut la acest curs?

4. Cum ar putea fi imbunatatit acest curs?

5. Ce alt subiect considerati ca merita aprofundat pe viitor?

6. Nu m-ati intrebat dar as vrea sa va spun ca..
Trebuie sa.
E necesar sa
E imposibil sa se intample altfel
Nu poti sa
Cine stabileste ce este mai important pentru tine? Tu, parintii, prietenii,
iubit/a,,?
Vocea si nevoile cui le exprimi?
Tot ce ne inconjoara functioneaza, pentru mintea noastra, ca etichete al unor
masuri de genul: succes, implinire, iubire, sanatate. Ne stabilim obiective, dar ne
lipseste un ingredient esential pentru atingerea lor: increderea in sine si siguranta
personala.
Ne invinovatim periodic pentru ceea ce nu realizam si inmagazinam, dincolo de
reusitele zilnice, nemultumiri si critica interioara pentru ceea ce nu reusim sa
facem.
Purtam in interioriul nostru sabotori, care initiaza cu noi insine o serie de jocuri
psihologice, din care interiorul nostru are numai de pierdut.
Daca doresti sa constientizezi ce anume din tine saboteaza increderea in fortele
proprii.
Daca doresti sa constientizezi resurse interiore importante ce le ai la dispozitie
pentru a-ti creste increderea in fortele proprii
Daca doresti sa te cunosti, dincolo de etichete si prejudecati

Asumarea prea multor responsabiliti
Ateptrile nerealiste
Interpretarea problemelor drept atacuri personale din partea celorlali
Graba exagerat i pierderea rbdrii n orice
Amnarea nceperii unui lucru sau nefinalizarea unuia nceput
Aciunile impusive fr a lua n considerare consecinele
Pierderea concentrrii
Ignorarea/minimalizarea problemelor de sntate, relaii sau loc de
munc
Criticarea exagerat a celorlali i a ta
Ignorarea propriilor emoii, dar i pe ale altora

Vestea bun este c avem capacitatea s ne revenim, s redevenim acele
persoane care se plac complet, s ne iubim i s ne acceptm n
totalitate i s scpm de acest sabotaj care ne blocheaz.

Vorbitul frumos cu tine nsui. Vorbete frumos cu tine
pentru c mintea ta te ascult ntotdeauna. Nu-i spune
cnd ai greit c eti un prost. Mai degrab rzi de tine i
zi trengrete: Oops, am fcut-o din nou! Va trebui s
mai lucrez la mine!. Apoi mergi mai departe!
Dac n acest moment te afli ntr-un punct n care pur i
simplu nu tii ce anume te mpiedic s-i atingi
obiectivele pe care i le-ai stabilit, probabil c undeva te
autosabotezi. Nu sta! Preia controlul asupra vieii tale, sau
vei rmne venic blocat i nefericit. i mai mult, dac vrei
sa faci primul pas spre a stopa lucrurile duntoare n
viaa ta, tii ce ai de fcut.
Iubete-te aa cum eti! E mai mult dect un ndemn. E un
proces prin care sunt gata s te ghidez i n workshopurile
viitoare.