Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai

Facultatea de Filosofie i tiine Social-Politice

Relaii Internaionale i Studii Euroene
Anul III, !rua "
Parasc#iv Ionela-$aniela
%eroris&ul 'n context !lo(al) %eroris&ul ci(ernetic
Cuprins
Introducere...................................................................................................................
I. coala de la Copenhaga i cele cinci dimensiuni ale
securitii......................................................................................................................
II. Terorismul....................................................................................................................
1. Definire.............................................................................................................
2. Tipuri de terorism.............................................................................................
3. Cauzele terorismului.........................................................................................
4. Aspecte istorice ale flagelului terorist...............................................................
5. Terorismul modern
III. Terorism i organizaii teroriste n context global......................................................
1. Organizaii teroriste..........................................................................................
2. Organizaia Al!aida
3. Aciunile Al!aida
IV. Strategii de lupt contra terorismului.......................................................................
1. Antiterorismul "i contraterorismul. ..................................................................
2. #$suri de com%atere a terorismului.................................................................
V. Terorismul cibernetic................................................................................................
VI. Terorismul din perspectie colii de la Copenhaga
Concluzii
!ibligra"ie..
Definirea noiunii de securitate "i tot ceea ce &nglo%eaz$ aceasta' de(ine o
ade(arat$ pro(ocare pentru speciali"tii &n )elaii *nternaionale. +,n$ &n a doua -um$tate a
secolului al ..lea' termenul includea doar aspectele militare' &ns$ realitatea politic$ "i
noul conte/t mondial impunea cu necesitate o reg,ndire a acestui termen. Au ap$rut
numero"i anali"ti care au contestat &nelegerea conceptului de securitate ca referinduse
doar la relaiile de securitate militar$.
Astfel' coala de la Copenhaga a devenit numele comun pentru ntreaga analiz
a conceptului de securitate, prin care s-a reconceptualizat fundamental nelesul
termenului de securitate i al elementelor crora trebuie s li se asigure securitatea.
1

)eprezentanii s$i sunt 0arr1 0uzan' cercet$tor pro(enit din curentul neorealismului' Ole
2ae(er' un poststructuralist' "i 3aap de 2ilde. 4ecuritatea presupunea a"adar cinci
dimensiuni' cea militar$' cea economic$' social$' politic$ "i ecologic$.
Dimensiunea militar$ reprezint$ un domeniu central &n )elaiile *nternaionale'
fiind un element esenial al securit$ii mondiale. 5(oluia te6nologiei militare' &n special
cea nuclear$' dup$ al doilea r$z%oi mondial a &ndreptat atenia statelor spre securitatea
militar$ "i a in(estiiilor mari &n acest domeniu. Aciunea aramat$ poate distruge starturile
de interese sociale "i indi(iduale care stau la %aza ideii de stat' amenin$rile militare sunt
foarte di(ersificate' incluz,nd aciuni precum ocuparea unui teritoriu prin for$'
%om%ardamente' atacuri teroriste.
2
)eferitor la dimensiunea economic$' aceasta pleac$ de la ideea c$ amenin$rile
economice sunt foarte dificil de gestionat. Condiia actorilor dintro economie de pia$
este una caracterizat$ de risc "i de competiie agresi($ "i de nesiguran$.
+rocesul de li%eralizare "i de democratizare a economiei au determinat o modificare a
modelului de securitate' acesta din urm$ depinz,nd de cooperarea "i interdependena
dintre state. +rincipala pro%lem$ actual$ a acestei dimensiuni o reprezint$ s$r$cia'
prezent$ &n foarte multe locuri de pe 7lo%.
8n ceea ce pri(e"te a treia dimensiune' cea politic$' aceasta include relaia dintre
stat "i cet$enii s$i' precum "i relaiile e/terne ale statului. Aceast$ dimensiune poate fi
1
0uzan' 0arr1Popoarele, statele i teama, 5ditura Cartier' C6i"in$u' 2999' pag. 2:
2
Ibidem' pag. 124
studiat$ la dou$ ni(eluri' cel intern' &n care %una sau proasta gu(ernare pot fi dou$
constante' "i cel e/tern' raportat la dreptul internaional sau la securitatea internaional$.
O %un$ gu(ernare implic$ "i o securitate mai sporit$ a statului' iar o proast$ gu(ernare
semnific$ lipsa unei %une gu(ern$ri' gener,nd conflicte (iolente sau re(oluii' duc,nd la
insta%ilitate intern$.
3
Dimensiunea social$ a securit$ii include amenin$rile e/terne "i cele care
amenin$ identitatea naional$. De asemenea' amenin$rile la adresa culturii' a religiei pot
a(ea efecte asupra securit$ii sociale' din cauza importului de idei.
;ltima dimensiune este cea ecologic$. *niial' aceste amenin$ri nu erau reflectate
la ni(el mondial' &ns$ &n conte/tul apariiei organizaiilor care militeaz$ pentru protecia
mediului "i aduc &n primplan aceste pro%leme' f$c,ndule cunoscute lumii &ntregi'
fenomenul cap$t$ amploare "i a-unge pe agenda statelor. 4ecuritatea mediului este
esenial$ mai ales la ni(el naional' ea cuprinz,nd dinamica "i intercone/iunile dintre
resursele naturale' structura social$ a statului "i motorul economic al sta%ilit$ii locale "i
regionale. Conform speciali"tilor' e/ist$ trei tipuri de astfel de amenin$ri ecologice ce
pot atenta la securitatea unui popor' ameninarea din cauza mediului natural la adresa
ci(ilizaiei umane< cutremure' erupii (ulcanice' amenin$rile cauzate de aciunile umane
aupra sistemelor naturale sau structurii planetei' ca poluarea' "i amenin$ri cauzate de
aciunea uman$ ce pot produce urm$ri la ni(el glo%al pe termen lung.
4fera militar$ e important$ deoarece implic$ recurgerea forei' iar aceasta pune
cap$t relaiilor pa"nice "i recunoa"terii diplomatice. #a-oritatea statelor menin fore
armate permanente pentru a contracara aceste amenin$ri.
4tatele' mai ales dup$ 11 septem%rie 2991' au con"tientizat c$ securitatea militar$
are puine "anse prin cre"terea tradiional$ a a forei militare naionale' iar e/tensia
glo%al$ a terorismului "i a amenin$rilor tre%uie s$ sporeasc$ eforturile de promo(are a
securit$ii militare pein cooperare. 4au &nregistrat numeroase succese &mpotri(a
terorismului' dar &nc$ reprezint$ starea de securitate.
8n prezent' cea mai mare ameninare la adresa 4tatelor ;nite este Al!aida' care specific$
mereu c$ lupta &mpotri(a terorismului nu este una cu conotaii religioase.
3
4arcinsc6i' Ale/andra' imensiunile nonmilitare ale securitii, 5ditura ;ni(ersit$ii =aionale de
Ap$rare Carol *' 0ucure"ti' 2995' pag.5
Terorismul ocup$ un loc fundamental &n ceea ce pri(e"te pro%lemele de actualitate
pe agenda internaional$ a statelor. Acesta reprezint$ totdodat$ o tem$ recurent$ &n
studiile de securitate' politologice sau sociologice. ;na din piedicile ma-ore &n formularea
unei definiii larg acceptate a terorismului este conotaia emoional$ negati($ a
conceptului. Atacurile teroriste au generat di(erse crize' ceea ce denot$ o real$ pro%lem$
prezent$ &n sistemul glo%al.
8n epoca &n care tr$im' cea a glo%aliz$rii' &n care predomin$ aspectele lumii "i
(ieii occidentale' totul este reprezentat de mi-loacele societ$ii informaionale.
4tudiul urm$re"te o identificare a fenomenului terorist din punct de (edere al apariiei' al
conte/tului &n care e situat$ apariia sa' modul &n care a e(oluat dea lungul timpului'
scopul fiind cel de a a-unge la ceea ce ast$zi numim terorism.
0rian #. 3en>ins (ede terorismul ca un nou element desta%ilizator &n relaiile
internaionale.
4
+rin &ntinderea pe care o cunoa"te "i prin ramificaiile sale' prin
o%iecti(ele urm$rite' terorismul a de(enit un fenomen internaional.
Din septem%rie 2991' gu(ernele "i oamenii o%i"nuiti au acordat mult mai mult$
atenie terorismului dec,t o f$cuser$ (reodat$. Tocmai din acest moti(' analiza se (a a/a
spre ceea ce &nseamn$ terorismul dupa data de 11 septem%rie 2991' (iz,nd identificarea
organizaiilor teroriste "i a statelor teroriste.
8n mod firesc' dup$ analiza acestor elemente eseniale pri(ind terorismul' analiza se (a
focaliza spre modalit$ile de lupt$ &mpotri(a acestui fenomen. Astfel' urmeaz$ un capitol
ce (a trata noiunile de antiterrorism "i contraterorism.
8n alt capitol' este analizat un tip de terorism specific perioadei actuale' "i anume'
terorismul ci%ernetic. 4copul acestei a%ord$ri fiind de a analiza acest tip de terorism' al
identifica din punctul de (edere al delimit$rii conceptuale
Capitolul I. #oiune i tipologie
*)$efinire, for&e de teroris&, factori de influen+
8n ceea ce pri(e"te definirea acestui termen a%stract' e/ist$ numeroase studii "i
cercet$ri care &i sunt dedicate' "i de aici' implicit' o multitudine de definiii' &ns$ nu e/ist$
4
3en>ins' #.' 0rian' International !errorism, " ne# mode of conflict, &n International !errorism and
$orld %ecurit&, ?ondon' 1@A5' pag. 13
o definiie general (ala%il$ a acestui fenomen' tocmai din pricina tuturor elementelor pe
care le &nglo%eaz$.
Tocmai de aceea &n a%ordarea teoretic$' pentru delimitarea conceptual$ a
fenomenului terorist' analiza se focalizeaz$ spre elemente precum moti(aie' metode "i
practici utilizate' actorii implicai' finalitate' inte predilecte.
Din punct de (edere etimologic' aceast$ noiune este deri(at$ din cea de teroare,
a(,nd originea &n lim%a latin$. Prin noiunea de teroare se nelege o stare de team
e'trem care nspim(nt, tulbur i paralizeaz.
5
Are "i sensul de team$ colecti($.
+entru a delimita totu"i acest termen' terorismul este desemnat ca< un act de (iolen$
politic$ &ndreptat$ deli%erat "i f$r$ discriminare &mpotri(a ci(ililor.
B
Dincolo de aceast$
definiie de %az$ pot fi aplicate "i alte criterii' &ns$ definiiile de(in moti(ate politic<
lupt$torul pentru li%ertate al unuia reprezint$ teroristul altuia. #ai mult dec,t un r$z%oi de
g6erila' terorismul reprezintli o lume o%scur$' a unor du"marni f$r$ c6ip "i a unor tactici
neregulate caracterizate de o %rutalitate e/trern$.
!erorismul este un rspuns e'trem
)
i violent la un proces politic nereuit cuprinz(nd
regimuri politice i etnice i adversari ideologici n ceea ce privete aspectele legate de
guvernare*
O alt$ definiie' mai (ast$' prezint$ terorismul ca fiind ameninarea cu violena
sau folosirea violenei n scopuri politice de ctre indivizi sau grupuri de indivizi,
indiferent dac acioneaz pro sau contra autoritii guvernamentale e'istente, c(nd
aceste aciuni au intenia de a oca, intimida, sau consterna un grup-int mai larg dec(t
victimele imediate* !erorismul este relaionat cu indivizi sau grupuri de indivizi, care
urmresc rsturnarea regimurilor politice, corectarea unor deficiene sociale percepute
de gruprile respective sau erodarea ordinii politice internaionale*
+
5
#a/im' C.' *oan' !erorismul, 5ditura +olitic$' pag. 5A
B
7oldstein' 3os6ua 4.' 3on C. +e(e6ouse' ,ela ii interna ionale .' 5ditura +olirom' *a"i' 299:' pag. 2A5
A
O%ersc6all' Ant6on1. 2994. -'plaining !errorism. !he Contribution of Collective "ction !heor&.
4ociological T6ieor1 22D1E' page 2B.
:
3ames Adams' apud Casile 4imileanu' 2993' @2
Terorismul afecteaz$ gra( drepturile omului. A"a cum arat$ Follesdal
@
' interesele
semnificante ale indi(izilor pot fi &nc$lcate sau ameninate "i de c$tre indi(izi sau
organizaii' prin e/ploatare' (iolen$ "i terorism.
$.%. Tipuri de terorism
5/ist$ mai multe tipuri de terorism' printre care se afl$ terorismul politic'
terorismul informaional' terorismul mediatic' terorismul c1%ernetic' terorismul ca
instrument de constr,ngere' terorismul economic' terorismul financiar' terorismul
te6nologic' terorismul patologic' terorismul cultural' terorismul r$z%un$tor' terorismul
religios sau fundamentalismul' terorismul infracional' terorismul etnic' terorismul de
stat.
19
aE Terorismul politic
#odalit$ile de manifestare ale acestui fenomen terorist &nglo%eaz$ un spectru
larg. Terorismul este folosite ca instrument de presiune politic$' a(,nd ca o%iecti(e<
cucerirea puterii politice prin (iolen$' opoziia la imperialism' lupta pentru imagine'
pentru putere "i influen$.
Terorismul politic sa manifestat cu prec$dere &n timpul )$z%oiului )ece' fiind
utilizat ca un mod de su%minare reciproc$' prin (iolen$ nonstatal$' a celor dou$
ideologii' capitalismul "i socialismul' c$p$t,nd' mai degra%$' conotaia unui terrorism
ideologic.
%E Terorismul in"ormaional& terorismul mediatic& terorismul cibernetic
8n conte/tul societ$ii moderne se poate (or%i despre un proces de glo%alizare a
informaiei. Tocmai din acest moti(' actele teroriste se pot &ndrepta cu u"urin$ spre
aceast$ sfer$.
Atacurile teroriste asupra informaiei pot &nsemna distrugerea fizic$ a unor
sisteme te6nice de comunicaii' &ndeose%i a reellelor "i nodurilor ale statelorint$'
(irusarea computerelor "i distrugerea reelelor' precum "i a %azelor de date din domeniile
economic' financiar "i militar' preluarea pirateric$ a unor sisteme de comand$ "i control'
crearea unor structuri "i reele ci%erteroriste care s$ opereze &n spaiul informaional.
Terorismul mediatic &nglo%eaz$ dou$ aspecte< utilizarea massmediei de c$tre
terori"ti pentru a"i atinge scopurile "i un aspect al teroriz$rii populaiei de c$tre instituii
sau reprezentani media. Acest tip de terrorism reprezint$ o a(alan"$ ce prezint$ "tiri ce
include acte (iolente' precum crime' (ioluri' %$t$i' transmise din moti(e pur comerciale
uneori. Terorismul mediatic formeaz$ terori"ti' propag$ "i &ndeamn$ la (iolen$.
cE Terorismul ca instrument de constr'ngere. Terorismul economic.Terorismul
"inanciar. Terorismul tehnologic
+e l,ng$ alte elemente' terorismul financiar presupune "i procurarea ori
recuperarea unor fonduri prin recurgerea la luarea de ostatici' prin amenin$ri' "anta-'
spargeri de %$nci' atacul asupra unor mi-loace de transport ce au ca misiune transportul
%anilor sau (alorilor
+e parcursul istoriei acestui fenomen' finanarea a fost asigurat$ de instituii puternice
care a(eau interesul de a prolifera 6aosul.
@
Follesdal' Andreas. G/uman ,ights and ,elativism.H *n ,eal $old 0ustice. 1rounds, Principles' /uman
,ights, and %ocial Institutions' edited %1 Andreas Follesdal and T6omas +age 2A5. Dordrec6t< 4pringer.
19
dE Terorismul cultural
Acest tip de terrorism nu reprezint$ un mi-loc de confruntare' ci unul de distrugere a
(alorilor' presupun,nd in(adarea mi-loacelor de comunicare cu imagini sau alte produse
care agreseaz$ "i deformeaz$ uni(ersal etic "i estetic al populaiei "i sistemele de (alori.
De asemenea& terorismul cultural poate c$p$ta &n regimurile totalitare forma terorismului
cultural de stat' &n sensul c$ statul emite sloganuri i unit$i de m$sur$ &n ceea ce pri(e"te
(aloarea.
eE Terorismul patologic
;nele acte teroriste sunt s$(,r"ite de psi6opai' oameni care pierd contactul cu
lumea real$ "i acioneaz$ &n mod incon"tient. Comportamentul lor de(iant se reg$se"te
&ntrun spectru larg de cauze< s$r$cia' alcoolismul' drogurile'(iolena ur%an$' %oala'
dificult$ile (ieii' ne&mplinirile afecti(e sau se/uale' refularea' "oma-ul' inadapta%ilitatea
social$' pro(eniena dintro familie dezorganizat$
+si6opatul este un indi(id a c$rui personalitate este marcat$ de impulsi(itate'
egocentrism' agresi(itate' intoleran "i frustrare. 5l este 6ipersensi%il' (ulnera%il'
impulsi(' cu o ne(oie de satisfacie imediat$'.
f2 Terorismul rzbuntor
Terorismul r$z%un$tor include dou$ aspecte< poate a(ea leg$tura cu natura uman$'
reprezent,nd o reacie (iolent$ la nemulumiri sau poate fi (or%a despre un terorism
r$z%un$tor manifestat la ni(elul unor comunit$i' grupuri' religii.
gE Terorismul religios. (undamentalismul
Fundamentalismul nu reprezint$ doar o mi"care e/termist$' ci este o filosofie' o
credin$ care se fundamenteaz$ pe un s1stem selecti(e de (alori "i are ca e/presie direct$
terorismul *slamic. 7rup$rile fndamentaliste au declan"at rzboiul sf(nt' 0idahul.
Conform Concise 3'ford ictionar of curent -nglish fundamentalismul se
define"te ca fiind respectarea strict$ a preceptelor religioase' &n special &n cazul religiei
*slamice' dar apare "i ca o ideologie militant$' care implic$ "i aciuni politice.
h2 Terorismul in"racional
Acest tip de terorism este cel mai r$sp,ndit "i mai greu de controlat' e/ercit,nduse &n
lumea interlop$' lu,nd diferite forme' de la regl$rile de conturi p,n$ la lupta pentru putere
"i influen$' dar se e/ercit$ "i asupra societ$ii. Tre%uie menionat faptul c$ din aceast$
sfer$ nu face parte crima organizat$. Aceasta din urm$ nu este terrorism' ci un mod
rezol(are a conturilor &n cercurile criminale "i mafiote' pe calea criminalit$ii "i
infracionalit$ii.
iE Terorismul etnic
Acest tip &"i are sorgintea &n e(enimentele care au tul%urat 5uropa &n secolul al ..
lea' aici put,nf fi incluse declinul marilor imperii' re(oluia rus$' cele dou$ r$z%oaie
mondiale' procesul de construcie european$' sf,r"itul mar/ismului. Tot aici pot fi incluse
conflictul irlandez *)A' separatismul %asc5TA' c6estiunea corsican$F?=C "i Tirolul
de 4ud. De asemenea' c$derea Iidului 0erlinului "i apariia pro%lemei minorit$ilor &n
primplan &n numeroase state din 5uropa de 5st' sunt elemente care fa(orizeaz$ acest tip
de terorism.
-E Terorismul de stat
Acesta reprezint$ o form$ a terorismnului politic "i poate lua formele cele mai
gra(e. Acest tip este foarte (ec6i' numeroase state "iau terorizat populaiile dar "i alte
state care nu se puteau opune' de aici "i a(ersiunea populaiilor fa$ de regimurile
totalitare.
Terorismul de stat sau terorismul instituiilor a &m%r$cat' dea lungul timpului
diferite forme' precum< scla(agismul' inc6iziia' genocidul' deportarea populaiei'
dictatura' contopirea difeitelor state de c$tre state mai puternice "i impunerea unor
regimuri noi' presiunea politic$.
Concluzion,nd' se poate meniona c$ e/ist$ numeroase forme de manifestare a
terorismului ce se constituie &ntrun mediu de insecuritate social$ "i indi(idual$ de
generare "i proliferare a acestui fenomen' c6iar dac$ nu se r$sfr,ng toate asupra
oamenilor' a sistemului de (alori "i norme ale acestora.
(actori de in"luen
8n ceea ce pri(e"te cauzele "i e/plicaiile plauzi%ile pri(ind acest fenomen'
cercet$torii a/ai pe studiul atacului terorist au identificat mai multe teorii' printre care se
afl$ teoria multicauzal$' politicosocial$' politicoreligioas$' organizaional$' %iologic$ "i
teoria psi6ologic$' teorii care "iau do(edit (ia%ilitatea' fiind a%ordate critic din
perspecti(a celor mai recente studii de specialitate care au contri%uit la structura de %az$
a acestora.
11
aE Teoria multicauzal
Terorismul a ap$rut ca urmare a mai multor factori' nu doar psi6ologici' ci
"i economici' politici' religio"i' culturali "i sociali. 5/ist$ c6iar ipoteza c$
ar fi cauzat de factori %iologici D)o"an' 299BE.
%E Teoria politico)social
Aceasta studiaz$ grup$rile teroriste' concentr,nduse pe analiza demersurilor "i
formelor care se desf$"oar$ &n r,ndul acestora. 5/ist$ anumite tr$s$turi de personalitate
care &l determin$ pe un indi(id s$ de(in$ terorist.
)ussell D1@A:E "i #ullen D1@A:E consider$ uni(ersit$ile ca fiind principalele locuri de
recrutare a terori"tilor.
cE Teoria politico)religioas
Aceasta ia &n calcul reaciile politice "i religioase ale terori"tilor la constr,ngerile
lor religioase. ;n studiu D?iet6' 2994E de 2:: de pagini al *nstitutului 4oester din
7ermania confirm$ c$ crima "i comportamentul antisocial la terori"ti sunt de natur$
religioas$.
dE Teoria organizaional
11
Delcea' Cristian' 0$dulescu' Aurelian' !erorismul* %tudii i cercetri asupra fenomenului terorist,
5ditura )isoprint' Clu-=apoca' 299:' pp. 3941
Teoria organizaional$ studiaz$ un grup mare de su%ieci' implic,nd un set precis de
relaii "i interaciuni &ntre grup$ri ri(ale ale terori"tilor "i modalitatea lor de funcionare la
ni(el organizatoric
eE Teoria biologic
)ele(ant$ comportamentelor antisociale la terori"ti' aceasta sugereaz$
influenele %iologice neuronale' 6ormonale "i %ioc6imice' care determin$ un
comportament dat' specific teroristului.
fE Teoria psihologic
Teoria psi6ologic$ e/plic$ "i se ocup$ cu studiul "tiinific al comportamentului
(iolent "i agresi(' al proceselor informaionale "i discrepanelor cogniti(e' al
predispoziiilor genetice "i am%ientale cu caracter infracional.
Aceasta e/plic$ g,ndirea "i procesele fizice ale terori"tilor' selecia su%iecilor' cu
predispoziii criminale "i moti(aiile de aderare la o grupare terorist$.
Carte final
8ncep,nd cu anii JA9 "i p,n$ la atacurile din 2991' cazurile clasice de terorism sunt
cele &n care un actor nestatal folose"te atacuri &mpotri(a ci(ililor' &ntreprinse de fore
secrete f$r$ uniform$ care opereaz$ peste grupurile internaionale' ca un mi-loc de
influenare a actorilor statali.
Terorismul este utilizat de unele faciuni radicale care nu au reu"it s$ atrag$
atenia. 5ste o tactic$ a disper$rii "i reflect$ o sl$%iciune &n poziia de putere a
atacatorului.
Comitetul 4pecial O=; pentru Terorism *nternaional' creat &n anul 1@A2' prin
)ezoluia 3934 a Adun$rii 7enerale din 1: decem%rie 1@A2' arat$ c$ principalele cauze
ale terorismului sunt de ordin social' politic' radical' fundamentalistreligios' naionalist.
Cauza profund$ o reprezint$ inec6it$ile instituionalizate "i este o form$ criminal$
antisocial$ de resta%ilire a ec6ili%relor "i egalit$ii.
12
?a originea factorilor ce au condus la amplificarea deose%it$ a acestui flagel
mondial se afl$ &mpre-ur$ri internaionale deose%it de gra(e "i comple/e' printre care se
afl$< conflictul din zona 7olfului' &n special din *ra>' r$z%oiul din fosta *ugosla(ie "i
destr$marea fostei ;)44' cu zonele de conflict din Cecenia' Transnistria.
12
Doru 0la-' Kuu +i"leag' Constantin Oni"or' espre !-,3,I%4, aproape totul**, 5ditura Centrului
Te6nic5ditorial al Armatei' 0ucure"ti' 299A' pag.B
4au dez(oltat' de asemenea' formele de terorism naional cu r$d$cini religioase'
interrasiale "i sociale' su% aspectul gra(elor inec6it$i.
7lo%alizarea economic$ "i lupta acer%$ pentru resurse energetice afecteaz$' &n
mod direct' relaiile internaionale.
%. Asecte istorice ale fla!elului terorist
8n trecut' terorismul consta &n diferite acte care a(eau ca scop eliminarea unor
anumite persoane. +e parcurs &ns$' a"a cum o%ser($ "i 4anguinetti
13
' noiunea de terorism
&nglo%eaz$ comportamentul unor indi(izi la ni(el de grup' organizat' &n spatele c$rora se
afl$ cercuri "i interese care &i manipuleaz$.
*storicii %urg6ezi atri%uie consacrarea noiunii de terorism re(oluiei franceze'
ilustr,nd metoda utilizat$ de iaco%ini &n 1@A3. !eroarea este inchizi ia laic cu toate
implica iile sale morale *
56
Au a(ut loc sc6im%$ri semnificati(e dea lungul timpului "i &n ceea ce pri(e"te
realitatea "i o%iecti(ele operaiunilor de terorism' dar "i &n ceea ce pri(e"te
comportamentul autorilor terorismului.
Terorismul a de(enit &n prezent' internaional sau transnaional tocmai pentru c$
au ap$rut organizaii "i grup$ri teroriste care' prin metodele pe care le folosesc "i
&ntinderea aciunilor s$(,r"ite' dep$"esc graniele unui stat' incluz,nd naionali din
diferite state.
?a(asseur g$se"te tendinele iredentiste drept sursa principal$ a terorismului internaional
cu caracter politic
15
.
+rocesul de internaionalizare a terorismului este urmat de o e/tindere a zonelor de
aciune ' precum "i de sc6im%$ri calitati(e &n metodele de aciune. 8n acest sens'
terorismul a de(enit o ameninare gra($ la adresa p$cii "i &nelegerii &ntre popoare.
") %eroris&ul &odern
Terorismul &n secolul ..* reflect$ dez(olt$rile te6nologice' sc6im%$rile sociale'
transform$rile statale' regionale "i mondiale "i dinamica centrelor de greutate la ni(el
mondial. Tacticile teroriste se (or direciona pe mo%ilitatea planetar$' pe pieele
13
4anguinetti' 7ianfranco' u terrorisme et du l78tat, +aris' 1@:9' pag. A1
14
7oldstone' 3ac> A. 1@:@. L,9volutions dans l7histoire et histoire de la r9volution.H ,evue fran:aise de
sociologie 39D3)pag. 422
15
?a(asseur' 7eorge' ;es aspects r9pressifs du terrorisme international, 1@AA' pag. B1
clandestine de mi-loace "i sisteme de arme de &nalt$ te6nologie' pe informaiile pu%lice "i
pe audiena mondial$' c,t "i pe (ulnera%ilit$ile societ$ii moderne.
Concomitent cu procesul de glo%alizare' terorismul (a de(eni o pro%lem$ ma-or$.
Caracteristici structurale ale terorismului actual sunt politice <modelul impus'
fundamentalistM sociale< discriminareaM culturale< incompati%ilit$i' e/cluderiM economice<
s$r$cia' e/ist$ "i caracteristici de ordin psi6o social "i moti(aional.
Analiza fenomenului terorist din ultima perioad$ scoate &n e(iden$ noile tr$s$turi
ce au ca factor determinant (iolena e/trem$' aici o%ser(,nduse caracterul premeditat "i
direcionat c$tre o audien$ "i un o%iecti( de mai mare amploare dec,t (ictimele
imediate' precum "i continuarea atacurilor prin aciuni succesi(e. 4copul terorismului
modem const$ &n influenarea comportamentului politic' prin atacuri s,ngeroase c$tre
inte &nt,mpl$toare "i cu rol sim%olic.
Datorit$ acestor e/cese "i atrocit$i' "i a r$spunsului mediatic oficial' terorismul
modern a c$p$tat o conotaie negati($' neput,nd fi de disociat de mi"c$rile de insurgen$
naionale "i sociale.
Ali ?aidi
1B
precizeaz$ c$ actele teroriste sunt suficient de grave i nedemne pentru a nu fi
nevoie s tot repetm, la fiecare r(nd ale acestei cri, c le condamnm cu toat
fermitatea* ar aceasta nu trebuie s constituie un obstacol n calea refleciei.
Terorismul internaional nu este o creaie e' nihilo a lumii ara%omusulmane' ci
este rodul unei noi ere' care a &nceput odat$ cu pr$%u"irea Iidului 0erlinului' al unei lumi
&n care istoria "ia reluat cursul. 7lo%alizarea nu a pro(ocat "ocul ci(ilizaiilor' ci pe cel
al marilor puteri. *ar lumea ara%$ este perdantul' pentru c$ nu e/ist$ o putere ara%$.
Tocmai lipsurile "i consecinele acestei st$ri de fapt sunt cele care nelini"tesc popoarele "i
&i incit$ pe terori"ti. Ace"tia urm$resc mai puin s$ cucereasc$ lumea' cu e/cepia c,tor(a
ultraradicali' impun,nd islamul' c,t s$ redo%,ndeasc$ aria de influen$ ara%o
musulman$.
1A
=oiunea de terorism modern este legat$ &n mod indisolu%il de 11 septem%rie
2991' conflictul ce a p$rut ireconcilia%il dintre terori"tii identificai ca e/tremi"ti
musulmani "i 4tatele ;nite ca e/ponent al democraiei "i li%ert$ii.
1B
?aidi' Ali' -fectul de bumerang - Cum a determinat globalizarea apariia terorismului' 5ditura Nouse of
7uides' 0ucure"ti' 299A' pag. 11
1A
?aidi' Ali' -fectul de bumerang - Cum a determinat globalizarea apariia terorismului' 5ditura Nouse of
7uides' 0ucure"ti' 299A' pag. 11
Discursul ce (a face istorie este cel al pre"edintelui american 0arac> O%ama' adresat
musulmanilor din &ntreaga lume' de la ;ni(ersitatea *slamic$ Al Az6ar' din Cairo' &n
ziua de 4 iunie 299@' pre"edintele a inut s$ anune de la &nceput am venit s caut un nou
nceput ntre %<" i musulmani. O%ama a precizat c$ "merica nu este n rzboi
mpotriva Islamului "i lea cerut musulmanilor s$ nu cad$ prad$ opiniilor stereotipale
conform c$rora 4;A sunt un imperiu egoist.
1:
+rincipalele caracteristici ale terorismului actual
1@
sunt violena e'trem,
considerat$ anormal$ de societatea &n care se produce' indiferent de mo%ilul acesteia.
Alte caracteristici sunt< caracterul premeditat' organizat' influenarea
comportamentului politic &ntrun anumit mod' continuarea sa prin aciuni succesi(e "i
cre"terea continu$' ne-ustificat$ a num$rului (ictimelor.
*rganizaii teroriste
5/ist$ un num$r foarte mare de organizaii teroriste' printre cele mai importante
se num$r$< +l (atah , Consiliul -eoluionar& .amas& /icarea de -ezisten
Islamic& 0ihadul Islamic 1giptean& 2ama3a al)Islam44a& 2ruparea Islamic&
.ezbollah& Tigrii 1liberrii 1lamului Tamil & 5.T.T.1.& *rganizaia +l)6aida& 0aish)1)
/ohammed)0em& +rmata lui /ohammed& 2ruparea +sbat +l)+nsar& *rganizaia
7ahane Chai & 7ach& 0ihadul Islamic 8alestinian
*rganizaia +l)6aida
8nfiinat$ anul 1@:9' &n timpul r$z%oiului afgan &mpotri(a so(ieticilor' este
cunoscut$ "i su% numele Al!aida' 0aza' #a>ta% alO6idamat' #AO0iroul ser(iciilor'
Frontul *slamic *nternaional pentru 3i6ad &mpotri(a 5(reilor "i a Cruciailor.
D6ttp<PPQorldQildeQar.3/.roE.
O%iecti(ul principal este r$sturnarea gu(ernelor unor state musulmane'
considerate a fi corupte "i eretice' "i &nlocuirea lor cu gu(erne islamice care s$ respecte
46aria. Al!aida are o atitudine profund antioccidental$' ercep,nd 4tatele ;nite ca fiind
cel mai mare du"man al *slamului.
Al!aida este o organizaie cu spri-in multinaional este condus$ de Osama %in
aden. ;tiliz,nd mi-loace te6nice a(ansate' precum fa/uri' telefoane prin satelit' internet'
1:
0arac> O%ama< "m venit s caut un nou nceput ntre %<" i musulmani' Agerpres' 4 iunie 299@
1@
#arin' *on' +i"leag' Kuu' 1eopolitica i !erorismul, 5ditura 4itec6' Craio(a' 299@' pag. 1B@
Al !aida se afl$ permanent &n leg$tur$ cu un num$r necunoscut de adepi din lumea
ara%$' dar "i din 5uropa' Asia' 4tatele ;nite "i Canada. DTerorismul' 2991E
Al!aida are o atitudine profund antioccidental$' consider,nd 4tatele ;nite drept cel
mai mare duman al Islamului. Osama 0in ?aden a emis trei decrete religioase' FatQa'
prin care &ndeamn$ musulmanii s$ ridice armele &mpotri(a 4tatelor ;nite' el (ede &n
4tatele ;nite r$d$cina r$ului su% toate aspectele' teologic' politic' moral' "i sursa tuturor
nenorocirilor care sau a%$tut asupra lumii musulmane' fiind perceput porta(ocea
sentimentelor lor de frustrare' alienare "i negli-are D?umea' 299AE.
+ciunile +l)6aida
Al!aida a operat ca o structur$ orizontal$ informal$' compus$ din peste 24 de
organizaii teroriste D*ordac6e' 2995E' dar dup$ 2991' ca o reacie la campania
internaional$ &mpotri(a terorismului' condus$ de 4tatele ;nite ale Americii' reeaua a
sta%ilit leg$turi cu grupuri indigene din toat$ lumea. Kintele atacurilor teroriste nu mai
sunt centrate pe persoane' politicieni' polii"ti' militari' oameni de afaceri' interesul ma-or
fiind orientat doar spre mase c,t mai mari de oameni.
+otri(it unor informaii postate pe internet DC== *nternational' 11 august 299AE' Al
!aida ar inteniona s$ organizeze un atac radiologic &mpotri(a ora"elor =eQ Ror>' ?os
Angeles sau #iami.
Aciunile Al!aida sunt simite din Orientul #i-lociu' 5uropa de Cest' America
de =ord' p,n$ &n Asia de 4ud.
8n urma atacului terorist de la 11 septem%rie 2991' "iau pierdut (iaa peste 3.999
de oameni' din categorii sociale' rase "i naionalit$i diferite.
O alt$ aciune reu"it$ este atentatul de la ?oc>er%ie. Cu patru zile &nainte de
Cr$ciunul anului 1@::' la ora 1:' z%orul 193 al companiei +an American se preg$tea s$
decoleze de pe Aeroportul Neat6roQ din ?ondra' cu destinaia =eQRor>. Dup$ 3: de
minute de la decolare' cei 243 de pasageri "i cei 1B mem%ri ai ec6ipa-ului "iau pierdut
(iaa. 1:@ dintre pasageri erau americani.
Atacul terorist de la #adrid' din 11 septem%rie 2994' a fost mult mai comple/ din
punct de (edere al organiz$rii. Dac$ trenurile sar fi r$sturnat' num$rul (ictimelor ar fi
fost mult mai mare D*ordac6e' 2995E.
)ealitatea neconforta%il$ este c$ multe state' inclusi( aliai ai 4tatelor ;nite' au
oferit ad$post celulelor Al!aida' dar nu au f$cut nimic pentru a le neutraliza. 4ituaia
este e/plica%il$ doar prin faptul c$ acestea nu au a(ut cuno"tin$ despre prezena lor sau
c$' din moti(e politice sau de securitate' nu au (rut sa le &mpiedice aciunile D4mit6'
2992E.
?a sf,r"itul anului 2999' 3.*.+. a comis cel puin trei atentate asupra unor misiuni
israeliene' organiz,nd atentate sinuciga"e "i &mpotri(a unor inte israeliene din
Cisiordania' F,"ia 7aza "i *srael. Aciunile sunt desf$"urate' cu predilecie' &n *srael'
teritoriile ocupate "i alte regiuni din Orientul #i-lociu' inclusi( *ordania "i ?i%an.
Antiteroris&ul i contrateroris&ul) Politici de co&(atere a teroris&ului
=umrul mare al actelor teroriste a impus reacia comunit$ii internaionale' care
e mai unit$ "i mai solidar$' pentru a lua m$suri de com%atere a acestui fenomen.
Com%aterea terorismului include msuri defensi(e de reducere a (ulnera%ilit$ii &n faa
actelor teroriste' antiterorism'si m$suri ofensi(e' contraterorism' aplicate pentru
pre(enirea' descura-area "i r$spunsul la actele de terrorism.
29
Antiterorismul const$ &ntro ripost$ limitat$ realizat$ prin desf$"urarea planificat$
"i integrat$' cu spri-inul ser(iciilor de informaii' a securit$ii fizice "i operaiunilor de
securitate. Direciile principale de aciune terorist$ sunt eficientizarea cola%or$rii forelor
antiteroriste cu +oliia' 3andarmeria' Armata' sc6im%ul de informaii &ntre acestea'
cre"terea calitati($ a cooper$rii internaionale.
#$surile de contraterorism implic$ teri tipuri de operaii< de pre(enire' de
contracarare "i ripost$ la aciunile teroriste aflate &n desf$"urare "i de sal(are.
Com%aterea terorismului nu este o pro%lem$ militar$' ci una politic$ &n principal.
De aceea' c$ile cele mai eficiente de com%atere a terorismului nu sunt cele militare' ci
cele politice "i culturale.
29
Andreescu' Ang6el' )adu' =icolae' 3rganizaiile teroriste* Conceptualizarea terorii vs securitatea
european, 5ditura #*)A' 0ucure"ti' 299:' pag. 1BB
Confruntate cu cre"terea pericolului terorist' ma-oritatea statelor au adoptat m$suri
legislati(e de prote-are a conduc$torilor politici' a diplomailor' a populaiei' precum "i de
constituire a unor unit$i specializate de ripost$ antiterorist$.
8n com%aterea terorismului' strategiile &n domeniu tre%uie s$ (izeze pre(enirea
oric$rui gen de (iolen$ pri(ind cre"terea climatului de siguran$ "i securitate'
concomitant cu operaionalizarea strategiilor educaionale.
Contracararea terorismului reclam$ ree(alu$ri fundamentale la ni(elul politic "i
diplomatic' la ni(elul strategic "i e(ident la ni(elul com%aterii.
21
%eroris&ul c,(ernetic
)$z%oiul c1%ernetic este (ec6i' dar termenul c1%ernetic este nou' fiind utilizat la
&nceputul secolului ... C1%err$z%oiul semnific$ utilizarea tuturor instrumentelor de
calculator sau electrice disponi%ile pentru a opri aparatura electronic$ "i comunicaiile
inamicului. Internetul a fost un accident* " nceput ca un proiect al guvernului pentru
dezvoltarea unor idei originale pentru comunicarea datelor*
==
Acesta a furnizat o nou$
modalitate de a comunica' dar a de(enit treptat un c,mp de lupt$.
Dunnigan afirma c$ suntem n rzboi i nu este vorba despre un rzboi n
"fganistan, nici despre rzboiul mpotriva terorii* -ste un rzboi purtat pe internet*
=>

A"adar' c&ber-rzboiul folose"te reelele electronice "i informaiile drept arme. Acest
r$z%oi informaional e/ist$ de mii de ani' iar c1%err$z%oiul' de mai mult de un secol.
C1%err$z%oiul nu se refer$ la ce(a ce are loc doar pe internet. ;n e/emplu poate fi g$sit
la )$z%oiul din Afganistan de la sf$r"itul anului 2991' unde c1%err$z%oiul' spargerea
ser(erelor %ancare "i a celor protali%ane' a fost com%inat cu r$z%oiul informaional'
folosind "tirile "i informaiile ca arm$.
4a semnalat la 11 septem%rie 2991 c$ muli 6ac>eri din Orientul #i-lociu au
&ncercat s$ p$trund$ pe siteurile centralelor energetice americane' dar f$r$ succes. 8n
sc6im%' ace"tia pot implanta programe zom%ie
24
&n +Curi "i pot lansa atacuri DDO4
25

asupra siteurilor militare' comerciale' gu(ernamentale' %loc,ndule mult timp.
21
#arin' *on' +i"leag' Kuu' 1eopolitica i terorismul, 5ditura 4*T5CN' Craio(a' 299@' pag. 1@B
22
Dunnigan' F.' 3ames' ?oua ameninare mondial* C&ber-!erorismul, 5ditura Curtea Cec6e' 0ucure"ti'
2919' pag. BB.
23
Ibidem' pag. 1B
24
+rogram cu a-utorul c$ruia 6ac>erii infecteaz$ computerele sla% prote-ate.
25
Distri%uted Denial of 4er(ice Attac>' folose"te mai multe calculatoare pentru a trimite cantit$i mari de
date c$tre un site' astfel' nimeni altcine(a nu mai poate folosi acel site
8n anii JA9J:9' c,n a fost creat$ o mare parte din %azele softQareului pentru
internet' securitatea nu reprezenta un moti( de ingri-orare. Atitudinea de ignorare a
securit$ii "i a calit$ii controlului a fost agra(at$ de alte dou$ descoperiri' cea a
calculatorului personal "i a 004urilor
2B
. Dac$ securitatea ar fi reprezentat un factor
ma-or &nc$ de la &nceput' internetul nu ar mai e/ista.
C1%err$z%oiul ofer$ oportunitatea de a lansa un r$z%oi anonim &mpotri(a altei
$ri. 5/ist$ teama c$ terori"tii (or lansa un atac pe aceast$ cale' deoarece e/ist$ numero"i
oameni e/peri &n utilizarea internetului "i care fac parte dintro organizaie terorist$.
Ameninarea terorist$ actual$ (ine din $rile islamice "i ara%e .
Acest tip de ameninare a atras atenia F0*ului' care a decis s$ se organizeze "i s$
mearg$ pe urma infractorilor de pe internet.
Terorismul ci%ernetic sau ci%erterorismul' este forma de acti(ism terorist ce implic$
reele de calculatoare' modalitatea de distrugere a circuitelor electrice "i deportarea de
a(ioane' crearea de 6aos la ni(elul informaiei militare "i distrugerea %ara-elor
pentru a produce inundaii "i pagu%e materiale.
2A
Ci%erterori"tii pot distruge infrastructura informaional$' pot sa%ota reelele
de computere' reelele financiare sau massmedia sau pot folosi reelele de
computere pentru a controla aparaturile care coordoneaz$ luminile din
trafic' uzinele de electricitate sau %ara-ele' pro(oc,nd dezastre. Atacurile ar putea implica
furtul unor dosare secrete' alterarea coninutului paginilor Qe%' sa%otarea operaiunilor'
"tergerea datelor sau ameninarea cu di(ulgarea informaiilor confideniale
pentru %ani sau concesii politice.
+reocup$rile centrale mondiale pri(esc controlul "i sigurana arsenalelor
nucleare' asigurarea con(ersiilor militare "i de ap$rare care ar putea periclita securitatea
militar$ internaional$. 8n procesul de securitate colecti($' concept ce define"te relaiile
internaionale actuale' un rol deose%it &l au organizaiile internaionale care militeaz$
&mpotri(a fenomenului de (iolen$ "i ameninare militar$' precum =ATO' O=;' O4C5'
O4A' ?iga Ara%$' dar "i organizaiile nongu(ernamentale.
2B
0ulletin 0oard 41stems' program ce permite utilizatorilor s$ se conecteze la 004 prin modem "i s$
citeasc$ "i s$ scrie mesa-e c$tre toi utilizatorii 004
2A
Delcea' Cristian' 0$dulescu' Aurelian' !erorismul* %tudii i cercetri asupra fenomenului terorist,
5ditura )isoprint' Clu-=apoca' 299:' pag. @9
)$z%oiul &mpotri(a terorismului a ar$tat faptul c$ securitatea militar$
internaional$ &"i poate susine interesele dincolo de spaiul starategic' pentru c$
fenomenul terorist nu are granie.
*nsecuritatea militar$ a constr,ns multe state s$ se alieze coaliiei antiteroriste
internaionale sau s$ acioneze &mpotri(a prolifer$rii armelor de distrugere &n mas$.
Dimensiunea militar$ a securit$ii resimte efectele fenomenului terorist. ;nele
state adopt$ m$suri legislati(e pentru a com%ate sau a pre(eni actele teroriste. ?a aceast$
dimensiune a securit$ii' statele fac in(estiii masi(e cu scopul de a asigura sigurana
naional$' regional$ sau mondial$. 4unt constituite "i mo%ilizate fore speciale care s$
lupte &mpotri(a terori"tilor. Amenin$rile militare sunt comple/e' deoarece terorismul
&m%rac$ mai multe forme' printre care terorismul politic' terorismul informaional'
terorismul mediatic' terorismul c1%ernetic' terorismul ca instrument de constr,ngere'
terorismul economic' terorismul financiar' terorismul te6nologic' terorismul patologic'
terorismul cultural' terorismul r$z%un$tor' terorismul religios sau fundamentalismul'
terorismul infracional' terorismul etnic' terorismul de stat' de aici "i &ntreaga (arietate de
m$suri ce tre%uie g,ndite pentru al contracara prin antiterorism sau prin contraterorism.
Si dimensiunea economic$ este afectat$' &n funcie de tipul de atac terorist. 8n
cazul unui atac terorist' se (or face in(estiii ma-ore pentru al com%ate' fapt ce (a
determina o anumit$ pierdere &n sfera economic$ a statului atacat. Acest lucru este &n
str,ns$ leg$tur$ cu dimensiunea social$' deoarece o insta%ilitate economic$ poate genera
"i pro%leme la ni(el social. Terorismul economic sau terorismul financiar presupune "i
procurarea ori recuperarea unor fonduri prin recurgerea la luarea de ostatici' prin
amenin$ri' "anta-' spargeri de %$nci' atacul asupra unor mi-loace de transport ce au ca
misiune transportul %anilor sau (alorilor.
8n cazul atacurilor teroriste' statul atacat se %ucur$ de solidaritatea altor state sau a
organizaiilor internaionale sau nongu(ernamentale' care pot oferi a-utor umanitar.
Dimensiunea politic$ este profund afectat$ c&nd (ine (or%a despre terorism. ;nul
dintre scopurile terori"tilor este cel de a discredita statul &n faa cet$enilor' de al ar$ta
incapa%il de a asigura securitatea "i sigurana cet$enilor s$i. Cum terori"tii atac$ prin
surprindere "i (iz,nd s$ ucid$ un num$r c,t mai mare de persoane' statul (izat' oric,t de
multe m$suri de pre(enire a acestui fenomen ar fi luat' nu (a putea demonstra eficien$.
+rin urmare' populaia statului respecti( i"i (a e/prima nemulumirea fa$ de capacitatea
statului "i a liderilor politici de a gestiona o criz$.
4ecuritatea ecologic$ poate fi "i aceasta afectat$ de fenomenul terorist. Aici' un
rol deose%it &l are terorismul %iologic
2:
' promo(at de grup$rile teroriste care folosesc
arme %iologice de distrugere &n mas$. Agenii %iologici sunt organisme "i to/ine deri(ate
din organisme (ii. Armele %iologice' &n funcie de su%stana de %az$ care le compune' se
pot &mp$ri &n trei categorii principale< microorganismele' %acteriile "i (iru"ii patogeniM
su%stanele o%inute prin lucr$ri de la%orator< to/ine %iologice' 6ormoni "i neuropeptideM
su%stanele prelucrate sintetic care declan"eaz$ procese %iologice< gazelle
neuroparalizante' respecti( (iru"ii o%inui pe c$i sintetice.
Terori"tii au utilizat "i (or utiliza aceste arme %iologice prin r$sp,ndirea agenilor to/ici
&n aer' &n ap$' &n culturile agricole "i la animale.
+rintre agenii patogeni folosii de c$tre terori"ti se afl$ cei care produc (ariola' antra/ul'
ciuma' %ruceloza' fe%ra !' iperila' (irusul 5%ola "i asociaii s$i' to/ina %otulinic$ "i
armele c6imice.
Si terorismul c1%ernetic poate a(ea efecte nefaste asupra mediului' deoarece
ci%erterori"tii pot sa%ota reelele de computere le utilizeaz$ pentru a controla aparaturile
care coordoneaz$ %ara-ele' pro(oc,nd dezastre naturale.
2:
Delcea' Cristian' 0$dulescu' Aurelian' !erorismul* %tudii i cercetri asupra fenomenului terorist,
5ditura )isoprint' Clu-=apoca' 299:' pag. @3