Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu

materiale care interfereaz cu snatatea uman, calitatea vieii

sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n
care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor
este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice,
cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.

Sunt 2 categorii de materiale poluante . Poluanti biodegradabili,
care se descompun rapid si natural. Devin o problema cand sunt
introdusi in mediu dupa ce s-au descompus. Poluanti
nondegradabili sunt materiale care nu se descompun s-au se
descompun incet in mediul natural. Cand contaminatia apare, este
greu sau imposibil sa se mai inlature aceste materiale.

Compusii nondegradabili ca DDT-uri (un tip de otrava), dioxizi sau
materiale radioactive pot ajunge la nivele periculoase de acumulare
daca sunt introduse in piramida trofica . De exemplu, daca moleculele
unei substante toxice ajung in apa, ele vor afecta plantele. Un peste
mic care va manca aceste plante va acumula o si acele molecule intr-o
concentratie mai mare. Daca un alt peste mai mare mananca pestele
mic, va acumula moleculele intr-o concentratie si mai mare, care
poate ameninta viata. Procesul de acumulare a acestor molecule se
numeste bioacumulare.
Poluarea
Poluarea poate fi de mai multe feluri:
-Poluarea apei
-Poluarea solului
-Poluarea aerului
-Poluarea fonica

Poluarea aerului
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut
timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea
omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea
globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si
ploile acide.

Poluarea aerului
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut
timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea
omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea
globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si
ploile acide.

Poluarea aerului

Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni
inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de
sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul
celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor
si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de
cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat,
care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.


Poluarea aerului

Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de
oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de
carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele
industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de
afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor
si al batranilor, este in continua crestere. La fel si
frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.
Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine
radiatiile ultraviolete nocive.


Poluarea Apei
Cererea de ap potabil este n cretere continu ct timp
populaia globului crete. Din anul 1942 pn n anul 1990
preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rezervoare i alte
surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n
Statele Unite n 1995, 39% a fost pentru irigaie, 39% a fost
pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosit pentru
alte utiliti; industria i mineritul au folosit 7% i restul a fost
folosit pentru animalele domestice i n scopuri comerciale.

Poluarea Apei
Poluarea apelor afecteaza calitatatea vietii la scara
planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele
din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea
ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare
a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca
toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15
si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si
marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este
inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata
pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a
mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta
continutul unei lingurite.
Ingrasamintele Chimice
ngrmintele chimice cum ar fi fosfaii i nitraii folosii n agricultur sunt
vrsate n lacuri i ruri. Acestea se combin cu fosfaii i nitraii din apa
menajer i mresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajung
"sufocant" din cauza algelor care sunt n descompunere i care epuizeaz
oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea petilor
i a altor forme de via acvatice. La sfritul anilor '90 n apele dintre Golful
Delaware i Golful Mexic au murit mii de peti din cauza dezvoltrii unei forme
toxice de alge numit Pfisteria
Pescadoarele marine
Pescriile marine naturale suportate de
ecosistemul oceanului sunt o surs
esenial de proteine, mai ales pentru
oamenii din rile n curs de
dezvoltare. Totui, poluarea din golfuri
i estuare amenin rezervele de pete
care i asa sunt aproape epuizate din
cauza pescuitului excesiv. n 1989,
260.000 barili de petrol s-au vrsat din
petrolierul Exxon Valdez n
Strmtoarea "Prince William" din
Alaska, un vechi i bogat loc de
pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539
accidente petroliere n apele i n jurul
apelor Statelor Unite, vrsndu-se 4,4
miliarde de litri de petrol.

Eroziunea Contribuie la poluarea
apei
Eroziunea contribuie i ea la
poluarea apelor. Pmntul i
nmolul duse de ap de pe
dealurile defriate, pmnturile
arate sau de pe terenurile de
construcie pot s blocheze cursul
apelor i s omoare vegetaia
acvatic. Chiar i cantiti mici de
nmol pot s elimine unele specii
de peti. De exemplu, cnd
defririle ndeprteaz nveliul
de plante al versanilor dealurilor,
ploaia poate s duc pmnt i
nmol n ruri, acoperind
pietriul din albia unui ru unde
pstrvii sau somonii i depun
icrele.

Cauzele poluarii apei:
Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si
deversari deliberate a unor poluanti;
Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport
subterane, mai ales produse petroliere;
Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se
deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la
irigatii pana la panza freatica;
Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele
zootehnice;
Deseurile si reziduurile menajere;
Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol
de apa de ploaie si zapada topita;
Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.
Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin
substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in
concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o
daunatoare sanatatii.

n ara noastr protecia mediului nconjurtor
constituie o problem de interes naional n scopul
pstrrii echilibrului ecologic, meninerii si
imbunatatirii calitaii factorilor naturali, asigurrii
unor condiii de viaa i de munc tot mai bune
generaiilor actuale i viitoare.
Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte lung, poate
dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola.
Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau
materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si a animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat
eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele
bacterii, fungi si alte microorganisme.

Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in
cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc drept suport
nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi
antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza;
- elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului
este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si
depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii
necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale
mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai
lente.

Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii.
De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de
suprafata, cat mai ales a celei subterane.

Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au
fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare
metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai
acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru
frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un
mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii
solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este
supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice
dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul
cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele
inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau
aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la
autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul
pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In
orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in
ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse,
dar exista si pericolul infiltrarii in panza freat
2.Forme speciale. Poluare radioactiva:
Poluarea cu radiatii este o forma speciala de poluare datorita emisiei, propagarii in spatiu a unor
radiatii capabile sa produca efecte fizice, chimice, biologice asupra organismelor vii.
Sursele naturale de iradiere sunt constituite din diferite particule elementare si provenite din
spatiul cosmic sau prin interactiune cu atmosfera inalta.
-din punctul de vedere al periculozitatii: radiatiile ? (gamma) si X;
Radiatiile ?,?,? apar in urma procese de dezintegrare nucleara si de fisiune nucleara si in timpul
producerii unor izotopi artificiali.
Efectele radiatiilor:
-directe;
-indirecte.
Directe: se manifesta ca urmare a interactiunii cu suportul biologic modificandu-se compozitia si
structura materiei insotita uneori de mutatii genetice.
Indirecte: cand este afectat doar biotopul si nu biocenoza. Se manifesta pe termen scurt dupa o
iradiere puternica si de scurta durata. Efectele pe termen lung pe seama acumularii unor iradieri
slabe ( creste riscul la cancer). Efectele genetice -; se manifesta la urmasii parintilor iradiati.
Poluarea radioactiva: se manifesta -prin iradiere- un individ sau obiect este supus actiunii
radiatiilor emise de o sursa radioactiva;
-prin contaminare -; un individ sau obiect intra in contact cu un corp radioactiv.
Poluarea sonora (fonica): este o componenta intrinseca a civilizatiei contemporane; este o
agresiune datorata zgomotelor si constituie o cale de degradare a mediului ambiant.
Zgomotul: este o suprapunere dezordonata de sunete; sunetul este o vibratie a aerului, care se
propaga sub forma de unde cu viteza de 340m/s. Taria sunetului se masoara cu fonometre.
Ex: soapta -; 20 decibeli, trafic urban -; 80-90 decibeli, formatie rock -; 110 decibeli.
Principalele surse de poluare: industria si transportul (urban).
Efectele poluarii sonore:
-efecte psihice nedorite: suprasolicitare nervoasa de durata conduce la afectiuni psihice sau
organice cum ar fi nevroze;
-leziunile organice;
-inteligibilitatea vorbirii;
1.Solul -; resursa naturala limitata, usor
degradabila ; y6s8si
1.1..Degradarea solului;
1.2.Poluarea solurilor. Efecte;
2.Forme speciale de poluare: radioactiva si
sonora;
3.Poluarea si denaturarea de ansamblu a
ecosistemului urban (studiu individual) -
megalopolis;
4.Nivelul poluarii mediului inconjurator
in Romania .
1.Solul este un corp natural,
tridimensional situat la suprafata
uscatului cu proprietati si functii specifice
(capabil sa intretina viata plantelor
terestre), produs in timpuri geologice prin
actiunea factorilor climatici si biotici
(plante superioare) asupra rocilor de la
suprafata uscatului conditionati de relief
si uneori de apa freatica la care se adauga
tot mai mult si intensiv, actiunea omului.
In orice ecosistem care cuprinde si solul
(abiotic), solul are 2 functii esentiale:
depozitar si furnizor de elemente
nutritive si apa; si recipient si
transformator de reziduri si deseuri; deci
avand rolul de reglator al ecosistemului si
de purificator al mediului inconjurator.
Odata distrus, el nu se mai reface pentru
ca nu se pot reproduce conditiile si istoria
formarii lui formandu-se totusi un corp
cu functii analogice. Prin utilizarea lui
rationala el nu se epuizeaza ci este
protejat si isi sporeste fertilitatea.
Solul si vegetatia acopera scoarta terestra
formand o unitate inseparabila-sistemul
pedoecologic mondial.
Solul are mai multe functii:
-principal mijloc de productie vegetala;
-sursa de elemente nutritive;
-resursa energetica reinnoibila.
1.1Degradarea solurilor, cai:
-ca urmare a cauzelor naturale;
-ca urmare a actiunii umane;
Procesele naturale ce duc la degradarea
solului sunt procese de modelare a
reliefului ce se desfasoara cu mai multa
putere decat pot avansa procesele
pedogenetice. Avestea sunt: eroziunea,
alunecarea, curgerea, solifluxiunea
(curgerea stratului de sol inghetat peste
cel dezghetat), creep-ul, aluvionarea si
coluvionarea.
Cauzele antropice: agricultura si
dezvoltarea ei a dus la degradare prin
eroziune datorita araturilor efectuate
necorespunzator.
-extragerea materiei organice prin
recoltarea plantelor cultivate si strangerea
resturilor de plante;
-masuri ameliorative aplicate gresit;
-utilizarea excesiva a ingrasamintelor
chimice, pesticide;
-defrisarea padurilor.
1.2.Poluarea solului reprezinta orice
actiune care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca suport si
mediu de viata (pentru plantele terestre
superioare) in cadrul diferitelor
ecosisteme naturale sau create de om,
manifestata prin degradare fizica, chimica
sau biologica a solului, ori aparitia unor
caracteristici care reflecta deprecierea
fertilitatii sale, respectiv reducerea
capacitatii bioproductive atat din punct
de vedere calitativ cat si cantitativ.
Degradarea trebuie analizata pe
urmatoarea succesiune sol-
microorganisme-plante superioare-
animale-om-societate umana.
Orice forma de degradare a solului trebuie
sa se incadreze in cele 3 grupe de poluare
si intr-o grupa suplimentara distincta care
ar fi poluarea radioactiva.
Degradarea mediului are
drept cauze att unele
fenomene naturale ct i
cele datorate activitii
umane.Dac factorii
naturali cum ar fi
uraganele, cutremurele de
pmnt, eruptiile
vulcanice, ele acionnd
intermitent, la intervale de
timp variabile i pe durate
scurte, factorii antropicii (
datorai aciunii omului )
se manifest continuu i
drept urmare efectele
negative ale acestor sunt
mult mai grave,
amenintnd chiar cu
producerea unor dezastre
la nivel planetar.
Problema proteciei mediului prin adoptarea
msurilor de prevenire i respectiv de combatere a
polurii mediului a constituit una din preocuprile
comunitii tiintifice de pe malurile Atlanticului,
concretizat prin conferintele internaionale in cadrul
crora s-au stabilit proceduri coerente de identificare
i limitare a impactului surselor de poluare.
Legtura dintre dezvoltarea economica
durabil i protecia mediului
evidentiat nc de la nceputul anilor
90, este unanim acceptat la ora actual
prin implementarea sistemului de
management al calittii produselor in
corelaie cu sistemul managementului
de mediu de ctre marile companii
comerciale.
Cele mai renumite firme internaionale
au promovat proceduri noi, moderne n
domeniul atestarii i verificrii gradului
de protecie a mediului prin apelarea la
cele mai avansate cunotinte tehnico-
tiintifice.

Una dintre componentele
deosebit de importante ale
biosferei este solul, corp
natural tridimensional
situat la suprafaa
uscatului cu proprietati si
funcii specifice, capabil
sa intretina viata plantelor
teresre, produs in timpuri
geologice prin aciunea
factorilor climatici si
biotici asupra rocilor de la
suprafaa uscatului,
conditionati de relief si
uneori de apa freatica, la
care se adaug, tot mai
mult si mai intensiv,
aciunea omului.
Poluarea fonica
Zgomotul ester un complex de sunete fr un caracter
periodic cu insurgen dezagreabil aleatoare, care
afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a
altor organisme din natur
Poluarea fonica
Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea
traumatic i perturbri ale sistemului nervos, cu evoluie
lent sau agresiv. Expunerea excesiv la zgomot intens i
pe perioade lungi de timp determin surditatea. Ea este
ntlnit mai ales la mincitorii din cazangerii care nu
poart cti fonice de protecie.

Poluarea fonica
Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei i florei
regiunilor pe care le survoleaz, datorit undelor de oc,
fenomenului de reflexie i de difracie produs de denivelrile
terenului. Avioanele supersonice produc detuntura balistic i
bangul sonic care lovete solul cu un covor de zgomote
extrem de chinuitoare pentru populaie. Efectele
suprapresiunii sonice sunt extrem de duntoare pentru cldiri
i pentru persoanele din zona mturat de bang ce atinge
lrgimi de 80-100 km2. Manifestrile fiziologice negative ale
organismului uman sunt cele menionate anterior.

Poluarea fonica
Omul percepe sunete cu o intensitate ntre 0 si 120 db.
Urechea uman percepe n mod diferit frecvenele din banda
audio. n general un sunet de 20 Hz se aude ncepnd de la 70
dB, iar un sunet de 16 kHz se aude de la 13 dB. Urechea
percepe ambele valori cu aceeai intensitate i ele sunt situate
pe curbele de percepie a sunetului ce definesc liniile de egal
senzaie. Sunetele jpase sunt percepute mai slab dect cele
nalte.
Vorbirea se realizeaz ntre limitele de 100 Hz i 5 kHz.
Poluarea fonica
Astzi se caut soluii pentru a evita producerea i
transmiterea zgomotelor. Mainile sau motoarele ce vor fi
construite este de dorit s produc un zgomot minim.