Cartea a VIII se cheama Urania.

Cele mai importante evenimente relatate sunt luptele de la Artemisium(august

septembire 480) si cea de la Salamis(septembrie 480).
Cartea incepe cu descrierea fortelor armate grecesti prezente la Artemisium si nr de vase trimise de fiecare cetate, nr
total al vaselor grecesti este de 271. Comandant al flotei a fost ales spartanul Eurybiades, fiul lui Eurycleides. Dupa
spusele lui Herodot, aliatii nu acceptau alt comandant decit un spartan, ei ar fi amenintat cu risipirea flotei daca un
lacedomonian nu este comandat, nu vor accepta niciodata sa se supuna unu atenian.
Cap 6-14, se relateaza despre primele ciocniri militare. Persii ajung la amiaza si vad un nr mic de vase grecesti, atunci ei
iau decizia de a bloca grecilor iesirea din Artemisium si trimit 200 de vase, care navigheaza in jurul Eubeei, pentru a
ajunge la Euripus si a bloca iesirea din Artemisium. A doua zi , la amiaza a avut loc prima lupta, grecii chiar daca erau
mult mai putini au luptat foarte bine si au avut pierderi mici, de asemenea Antidorus din Lemnos(initial de partea
persilor) a trecut in tabara grecilor. Flota trimisa de persani la Euripus a fost distrusa complet de o furtuna, in acelasi
timp grecii au primit un ajutor de 53 de vase din Atica.
15-17 A doua lupta de la Artemisium, desfasurata concomitent cu lupta terestra de la Termopile. In aceasta lupta
ambele flote au suferit pierderi mari.
18-23.Grecii pleaca de la Artemisium cind afla despre infringerea lui Leonidas de la Termopile, iar Themistocles , In
timpul retragerii lasa inscriptii pe pietre in care ii indeamna pe ionieni sa-i lase pe piersi si sa treaca de partea grecilor.
Herodot mentioneaza despre un conflict aparut intre Tesalieni si Focieni, iar Tesalienii pentru a se razbuna pe Focieni au
hotarit sa fie ghizi pentru persi si astfel i-au condus pe teritoriile fociene, care persii ulteriori le-au distrus.
Dupa aceste evenimente, armata persana s-a impartita in 2, una sub comanda lui Xerxes avansa spre Atena trecind prin
Beoetia, alta mai putin numeroasa s-a indrepat spre Delphi. Acestia au incercat sa cucereasa templul de la Delphi, insa in
timpul asaltului s-a pornit o futuna puternica, persanii s-au speriat si au fugit. In acest timp, grecii s-au retras cu flota la
Salamis, doar atenienii au trecut prin Atena pentru a-si evacua locuitorii, mai tirziu s-au alatura si ei flotei de la Salamis.
43-48.Herodot descrie flota greaca de la Salamis care era mult mai numeroasa decit la Artemisium, nr total de trimere
era de 378.
In acelasi timp, persii avansau pe uscat, au invadat Atica si au cucerit Atena sub comanda lui Xerxes.
56-64.Se tine un consiliu de razboi, dupa discutii aprinse si multe neintelegeri se ia decizia de a ramane la
Salamis(dorinta lui Themistocles) chiar daca intial s-a hotarit de a pleca si da lupta la Isthm(asa doreau toti in afara de
atenieni).
66-69.Situatia persilor la acel moment si sondajul efectuat de Xerxes in rindul capitanilor sai. El i-a intrebat ce cred
despre o eventuala lupta maritima cu grecii, toti au raspuns ca sint de accord cu acesta idee. Doar Artemisia (care era
regina unui comandament de osti si capitan de vas) era de alta parere. Ea considera ca persii trebuie sa mai astepta pina
cind grecii vor slabi si numai dupa asta sa-i atace. Xerxes a ramas surpins de curajul reginei, de a avea o opinie diferita
decit cea a majoritatii shi chiar decit a lui(a inceput s-o respecte mai mult), dar a dat ordin sa se pregateasca de lupta.
In acelasi timp, in Pelopones s-a strins o armata terestra la Isthm gata sa apere ter peloponesului in fata inamicului.
74-82. Ajunul luptei. Spartanii sint nemultumiti ca lupta se da la Salamis si nu la Isthm cum si-ar fi dorit ei. Nemultumirea
lor crestea si Themistocles(comandantul atenielor) a intreprin o diversiune. El a trimis un sclav de al sau(sicinnus) la
persi, acesta le-a spus persilor ca grecii nu se mai inteleg intre ei si planuiesc sa plece din Salamis. Persii la auzul acestor
stiri au trimis au inceput manevre pentru a bloca iesirea grecilor din Salamis. In acest timp neintelegere la greci cresteau,
plus ca nu stiau ca au fost blocati de persi. In timpul asteptarii, la greci vine un Aristidis(atenian, inamic a lui
Themistocles), care trecind peste dusmania lui, ii anunta pe greci ca persii le-au blocat iesirea si acum nu mai au cum sa
paraseasca Salamisul, capitanii greci nu il credeau, dar cind o trimera condusa de Panaetius a desertat armata persilor si
a trecut la greci, el i-a anunta acelasi lucru si grecii l-au crezut.
83-96. Lupta de la salamis. Lupta se termina cu o victorie zdrobitoare a grecilor, un mare nr de vase din flota persana
este distrusa. Xerxes, vazind ca armata s-a este invinsa incepe retragerea. Mardonius(generalul persanilor) il sfatuieste
pe Xerxes sa se regrupeze si sa atace Peloponesul, dar Xerxes dupa consultatii cu Artemisia hotarasete sa se intoarca in
Persia.
Dupa victoria de la Salamis, in dezbateri aprinse au hotarit sa nu-i urmareasca pe persi pina la Helespont(chiard daca
Themistocles isi dorea acest lucru), ei au luat cu asalt localitatea Andros(nu l-au cucerit). Totodata Themistocles a trimis
mesageri in mai multe orase, de la carea cerea ca acestea sa plateasca o suma de bani Atenei., iar daca nu trimiteau bani
vor fi atacati de flota ateniana, in acest mod Themistocles a reusit sa strunga bani de la orasele insulare.
In timpul retragerii persanilor, s-a hotarit ca Mardonius sa ramina cu o parte din armata si sa ierneze in Thesalia. El si-a
ales singur trupele care urmau sa ramana acolo, era numiti Imortali, dupa Herodot erau 300 000 .
114-120. Aici este descrisa retragerea lui Xerxes din Thesalia pina la Helespont.
Dupa nereusita de la Andros, grecii s-au intos la Salamis sa imparta prada si sa multumeasca zeilor pentru victorie. Acolo
au adus jertfe zeilor, au trimis jertfe la Delph. Tot atunci prin vot l-au ales pe cel mai viteaza luptator de la Salamis.
Acesta a fost ales Themistocles. Acesta s-a dus in Lacedomonia, unde a fost intimpinat cu urale, spartanii i-au dat o
coroana de masline in semn de respect.
La inceputul primaverii, Mardonius, care stationa cu armata sa de persani in Thesalia a trimis un mesager sa mearga pe
la cele mai importante oracole din Grecia. Mys, europeanul, era numele lui. Dupa intoarcerea mesagerului cu raspunsuri
de la Oracoli, Mardonius a trimis un alt mesager la Atena, Alexandru era numele lui si era macedonian, acesta era un
descendent de a lui Perdicas. Acest Alexandru a venit cu un mesaj de pace de la Mardonius, acesta le cerea atenienilor
sa fac alianta cu persii si sa se supuna regelui Xerxes, iar in schimb vor fi liberi si li se va uita tot ce au facut impotriva
persanilor. Spartanii, auzind ca persii trimit un mesager la atenieni, hotarasc sa trimita si ei unul, de frica ca Atenienii sa
nu incheie alianta cu persanii si sa-i lase singuri pe lacedomonieni. Alexandru(mesagerul persilor) si ambasadorul
spartanilor au ajuns in acelasi timp la Atena si au vorbit unul dupa altul in fata atenienilor. Spartanii le cereau sa nu
incheie alianta cu persii, vor fi facuti sclavi. Dimpotriva le spuneau ca ar trebui impreuna sa apere paminturile Greciei bla
bla bla.
Lui Alexandru iau spus sa-i transmita lui Mardonius ca nu vor incheia niciodata vre-o alianta cu Persii.
Spartanilor le-au multimit pentru support si pentru ajutor moral etc.
Sfirsit cartea VIII.