JAPONIA MEDIEVALA TIMPURIE

Strile sociale n Japonia evului mediu

1.1 In societatea evului mediu japonez existau dou mari categorii de stri
sociale: una dominant i una subordonat celei dinti. Fiecare dintre aceste
categorii aveau la baz ca principiu de organizare intern sistemul piramidei
sociale.
Astfel, n cazul strilor dominante putem recunoate la baza piramidei
lupttorii, samuraii. Acetia erau cei care i aprau pe ceilali membri ai strii
dominante, adic pe nobil, pe shogun i pe mprat. Este interesant de observat
legtura care exista ntre aceste stri, avnd n vedere faptul c nu putem vorbi
de un nobil fr a-l considera un samurai, sau de un shogun excluznd faptul c
acesta este un important nobil feudal. Asupra tuturor domnea, din vrful
piramidei, mpratul, reprezentant al cerului i al pmntului, o autoritate
spiritual niciodat pus sub semnul ntrebrii, dar deseori constrns a rmne
n afara vieii politice. ara, condus teoretic de mprat, era n fapt guvernat de
ctre shogun sau puternicele familii nobiliare, n ambele cazuri prin intermediul
samurailor.
Piramida strilor subordonate era format din categoria ranilor, care
reprezentau starea productiv a ntregii societi medievale japoneze. Cu toate c
se aflau n categoria strilor subordonate, artizanii i meseriaii ajung s se
afirme, prin miestria artei lor, att la nivelul strii lor sociale ct i la cel al
strilor dominante. Negustorii i cmtarii erau o categorie social alctuit din
oameni nstrii, dar acetia nu s-au bucurat niciodat de onoruri mai mari dect
le ofer apartenena lor la strile subordonate. Aprut mai trziu, starea
orenilor este cea care a reuit s creeze o civilizaie urban, aflat n contrast
cu cea rural. ntre cele dou piramide, la cel mai de jos nivel, se afla starea
repudiailor. Acetia nu pot fi inclui n nici una din cele dou piramide ale
strilor sociale medievale japoneze, pentru c ei nu erau subordonai unei
anumite stri dominate, ci erau la mila societii japoneze n ansamblul ei.
Interesant de menionat este faptul c dac facem o comparaie ntre cele
dou piramide ale strilor sociale din Japonia evului mediu, constatm faptul c
opus piramidei strilor dominante, n piramida strilor subordonate nu putem
stabili relaii de legtur ntre strile sociale care o compun. Astfel, pentru ran,
cmtarul era doar un mijloc de a-i putea plti drile la timp, pentru artizan i
meseria, negustorul reprezenta o cale de a-i comercializa produsele.
Autoritatea mpratului, chiar i numai formal, era recunoscut de ctre toate
strile sociale, indiferent c aparineau strilor dominante sau celor subordonate.
Stri dominante:
- mpratul Japoniei medievale
- shogunul
- daimyo - nobilul feudal
- samuraiul
Stri subordonate:
- ranul Japoniei medievale
- artizanul (meseriaul) Japoniei medievale.
1.2Taika de reform
In 4-6 secole. Japonia a fost un proces de transformare obscheplemennogo Uniunii
rannefeod. de stat-in. Lovitura de stat Taika a fost ncheiat. link-ul n lupta dintre
fin. natere pentru putere. n 645 a familiei regale, i Sumeragi preoeasc Nakatomi clan
nvins clanul Soga, mpingnd la sfritul a 6-C. Sumeragi de la putere. n acest caz,
Sumeragi i Nakatomi, aparent folosit o rebeliune sclav i ingrdete membrii
comunitii. Organizatorii loviturii de stat au fost i prinul Nakanooe i Nakatomi
Kamatari. Sumeragi Higashi a devenit mprat al Japoniei cu titlul de Tenno (Fiul
Cerului), iar Nakatomi Kamatari a fost numit Sec. Ministru (naydzin, cu 662 -
naydaydzin).
Reformele Taika a iniiat formarea de centralizate. De stat. aparat. Consiliul Suprem
(daydzekan), condus de opt departamente, compuse din diferite departamente i a
implicat n afacerile de la curtea imperial, civil. populaia, armata i poliia. Ei au numit
oficiali care a controlat activitatea autoritilor locale, n special pentru dezvoltarea i
testarea listelor de gospodrie, distribuirea de stat. Zem. parcele i de colectare a taxelor
de la populaie, taxe, munca i performana armatei sale. taxele. Japonia a fost mprit
n provincii i districte la guvernatorii rymi autonome i alte guvernatori, numii de ctre
PR-rea pentru a determina. Termenii de serviciu. Dar de multe ori s-au ntors timpul
lor. poziii n via, i chiar ereditare, dac posed suficiente economice. i militare. forta
sau legturi puternice la curtea imperial.n loc de rzboinici tribale libere a nfiinat o
armat centralizat bazat pe recrutarea universal pentru a suprima antipravitelstv,
discursuri i extinderea limitelor de stat-va de deplasare sau distrugerea triburilor
(Kumasi, Ebisu), care a trit pe la nord i de sud a insulei Honshu i de pe insula Kyushu
.
Fostul clan i militar tribal elit pierdut. Forele (miliie), teren privat. posesiuni, foti
poziii i titluri. Dar a devenit nucleul domeniile feudale emergente ale instanei i
aristocraia care au primit stat mare. loturi, de atribuire furaje i alte privilegii n
conformitate cu noile rndurile i gradele. Principalele proprieti au fost aristocraia de
guvernmnt (kuge) i alocarea exploatate rnimii (Remin, scrisori -. Oameni buni). n
acelai timp, numrul de sclavi (semmin, scrisori -. De persoane mascate), ca urmare a
membrilor de rzboi i comunitatea exprimate n sclavie pentru crime sau datorii. Acestea
au fost utilizate n casa X-ve, n agricultur i n cldire. lucrari.
Economic. baza rannefeod a monarhiei. Perioada a fost sistemul de alocare (Shuji
handen-ho). Edicte imperiale de al 2-lea, Taika (646) a abolit proprietatea privat asupra
terenurilor, a declarat starea de unitate. proprietarul terenului, au dreptul exclusiv de a
distribui privilegiate. i parcele simple (per capita) a percepe taxe asupra populaiei,
tributul i s introduc munca obligatorie. ranii au fost asociate cu loturi i
ingrdete. Roadele muncii lor nsuit de conflict de guvernmnt. imobiliare prin
intermediul statului. aparat.Reformele T., n special sistemul de alocare, au fost
dezvoltate n legislaia ulterioar (a se vedea Tayhore).

1.3
n VII. Japonia a stabilit un stat centralizat. n acest rolul important jucat de tulburri politice
645, cunoscut n istorie ca "lovitura de stat Taika atunci cnd un grup de nobili, condus de
Printul Nakanooe i Nakatomi Kamako (mai trziu Kamatari Fujiwara) eliminate influent n
curtea imperial Soga clan. Lovitura de stat i reformele ulterioare ("Taika de reform") au fost
cauzate de stare de criz a societii, atunci cnd conductorii de Yamato, o munc vechi i
puternic a aprut n VI - VII, n prima jumtate a anului. Noua aristocraie a luptat pentru posesia
privat a persoanelor dependente, precum i terenuri, pentru controlul de oameni liberi. Pentru a
opera o naiune nu mai era posibil mijloace fostele structuri de management care reportat multe
caracteristici ale dispozitivului generice.
Reformele au fost cauzate de factori externi - a crescut din China Tang Imperiul i dorina sa de
a capta n peninsula coreean, care au fost considerate drept o ameninare pentru Japonia.
Sensul reformelor, aa cum este evident din Decretul Guvernului 646 a fost urmtoarea: 1)
eliminarea proprietilor funciare private si eliminarea categoriei de persoane dependente a
familiei imperiale i aristocraia (al doilea nu a fost realizat n ntregime), teren de anunuri i
oameni de stat. Aristocraia a meninut poziia de clasa exploatatoare, a primit compensaii sub
form de rang, ofieri i alte exploataii, pli de la Trezorerie, dreptul de a impozita i
gospodriile rneti miniere alocate pentru "alimentare"(dzikifu), 2) au fost stabilite guvernului
central, a intrat n administraia teritorial divizare, i 3) a fost prescris elaborarea registrelor
funciare, efectuarea de recensminte gospodrie, fiecare a primit o alocare, 4) a introdus noul
sistem fiscal unificat. Aceste reforme au avut ca scop crearea unui stat centralizat.
Reformele au continuat. n 647 a introdus un nou sistem de 13 clase, la 649 - de 19 clase, la 664
- de 26 de grade. n 664 a mbunti controlul guvernului asupra clanuri puternice au fost numii
clan btrni i recunoscute sclavi interne de proprietate, dependent (yakabe, kakibe) a clanurilor.
Politic extern activ a fost caracterizat numai pentru nceputul perioadei. Intervenie n Coreea,
n 663, a absolvit de la nfrngerea trupelor Imperiului chinez i statul coreean de Silla. Creeaz
un risc de chiar invazia chinez a insulei, japonezii au nceput s construiasc diguri au fost create
trupe speciale "pazei de coast." De capital, n 667, a fost mutat de la portul de Naniwa n
interiorul rii, n zona de Omi. Dar relaiile cu China au fost necesare i pentru a preveni
atacurile i de a mprumuta realizrile culturale.Ambasada din China a trimis n 653, 654, 659 i
665 ani.
Pentru a secolului al VII-X. caracterizat prin predominarea ferma de lucru mici. Acest lucru se
datoreaz producia de orez irigate, ceea ce este extrem de consumatoare i necesar un interes
personal n lucrarea sa angajat.
Prin urmare, nu este utilizat pe scar larg n agricultur, munc forat i alte fermieri personal-
dependente. Nici de stat pentru sistemul de alocare, nu seniorii feudali, n locul de nastere a nu
interveni n organizarea proceselor agricole, au confiscat doar produsul finit. Acest lucru se
reflect n form de chirie.
Pozitia politica extern a Japoniei a fost ntotdeauna unic. Ea nu a putut interveni n treburile ale
continentului, dar ar putea reduce, de asemenea, legturi cu China i Coreea dup cum
dorii. Vnutriostrovnyh de probleme a avut o semnificaie doar ainu problema. Campanii de
succes mpotriva ainu au fost comise n 658-660 de ani. Urmatorul val de cuceriri din nord este
la captul in VIII., Cnd comunicaiile externe cu continentul au fost deosebit de slabe, i toat
puterea militar a statului ar putea fi cu care se confrunt n cucerirea i dezvoltarea de noi
teritorii. n subordinea ainu a fost finalizat n 70-80 din IX.
REUNIFICAREA POLITICA A STATULUI JAPONEZ LA
SF.SEC16INCEP SEC17
1.1
Luptele "Rezmeritelor feudale" nrutit situaia ranilor redus suprafaa de teren cultivate, a
crescut impozitele , percepute taxe suplimentare. Acest lucru a provocat un val de taranesti revolte. Unele
dintre ele acoper ntreaga provincie, aa c au fost numite "rscoale provinciale."
Avnd n vedere rolul rnimii n procesul de "restaurare Medzi", trebuie spus c n cazul japonez,
trecerea de la feudalism la capitalism, rnimea nu a jucat un rol important, cum a fost cazul n revoluia
feudal european. i ea "Restaurarea Meiji" nu este, aa cum au fost, de exemplu, n Frana, revolta
ranilor urbane srace i fr pmnt. "Restaurare" a reprezentat un fel de compromis convenit ntre
feudali majore care au acionat n numele samurai, i cele mai bogate negustori oraului. n acelai timp,
noi nu ar trebui s subestimm rolul de a ranilor n "Restaurarea Meiji"
revolte care a slbit foarte mult regimul feudal. Cu toate acestea, spre deosebire de revoluia anti-feudal
francez n Japonia, iar dup "Restaurarea Meiji" poziia a rnimii au rmas la fel de severe ca nainte de
"restaurare", n perioada Tokugawa.
Nu a primit nici o relaxare semnificativ a noului regim, dup "Meiji" rnimea a devenit chiar mai
agresiv i creterea numrului de rscoale rneti. Dup cum sa menionat de profesorul japonez Kakuse
Iwao, de 265 ani de Tokugawa Japonia a avut aproximativ 600 de revolte rneti, dar numai n primii
zece ani ai perioadei Meiji (de exemplu, 1868-1878 gg.), Au fost mai mult de 190. [12] Motivul aceste
rscoale rneti ar putea fi orice, de la o reform a calendarului (introdus de sistemul european de
cronologie "P ozhdestva Hristos" n loc de cronologie de ani de domnie), pn la cerinele de restaurare a
fostului (i, n funcie de rani) n drepturile feudale. Aceste revolte au fost invariabil nsoit de obligaia
de a reduce impozitele pe rani, pentru c, dup transferul de guvern n 1869, drepturile feudale la
pmnt i pn la 1877 - cnd a fost promulgat legea pentru a reduce impozitul - povara fiscal nu este
redus i chiar a crescut uor. ntr-adevr, dac ne uitm la structura veniturilor guvernului japonez, n
aceti ani, putem vedea c veniturile din impozitul funciar a reprezentat o mare parte din venituri.
An %% Din totalul veniturilor
1875-1879 80,5%
1880-1884 65,6%
1885-1889 69,4%
Guvernul Meiji, n ciuda spiritul su revoluionar, o promisiune pentru a efectua seciunea ntre ranii din
toate terenurile de stat, n prima decad a fcut nimic (i nu a putut face), pentru a mbunti situaia
rnimii.
Progresiv n reforma de baz este adesea cauzat nemulumire a agricultorilor din cauza lipsei lor de
nelegere a acestor modificri progresive. Astfel, introducerea noului calendar a provocat ngrijorare a
fermierilor cu privire la faptul c creditorii folosi aceast reform pentru a revizui condiiile de utilizare a
acestuia la plata facturilor.Nemulumirea fa de introducerea sistemului de nvmnt a fost determinat
de teama de cretere a impozitelor i taxelor locale pentru deschiderea i ntreinerea colile de
stat. Introducerea de recrutare pentru reforma militar a condus la o reducere a forei de munc, n
familie. Cu toate acestea, la o examinare mai atent a tulburrilor rneti, vom vedea c ele sunt
distribuite, n cea mai mare parte, la casele de creditorii bogai care abuzat de poziia sa de conducatorii
satelor i oficiali din fostele principilor feudali despotici. Prin urmare, este necesar s se disting cauzele
secundare de nelinite rneti autohtone, care pot fi atribuite lupta mpotriva chirie exorbitant,
cmtrie i impozitele mari. Situaia sa schimbat n 1876, odat cu adoptarea Legii cu privire la
reducerile de taxe i un val de micare rneasc a nceput s scad.
Astfel, eliminarea feudalismului n Japonia a fost o consecin logic a luptei forelor sociale
interne. Aristocraia feudal a fost demonstrat prin for militar, i, n acelai timp, guvernul a propus n
form de beneficii monetare momeal. Prin urmare, putem spune c feudalismului a fost forat n parte,
n parte, el a mers pe cont propriu eliminarea. Guvernul, care a asigurat lumea tcut a aristocraiei
feudale, a fost capabil de a trimite forele lor de a efectua reforme n sistemul de guvernare, i a
economiei.

1.2
Dup ce a ctigat btlia de la Sekigahara n anul 1600, o coaliie unit mpotriva lui prinii
feudali, casa de Tokugawa a nceput de fapt la acel moment pentru a controla ntreaga ar. n 1603,
atribuie titlul de shogun Ieyasu, dinastia de conductorii feudale din Japonia.De atunci, Tokugawa
Japonia de-al treilea set (sistemul militar-feudal de guvern) - ". Edo Bakufu" n acest shogunate mpratul
a acionat pur ceremonial funcie , iar real puterea a aparinut domnitorului militar (shogun). n acest caz,
poziia de shogun ereditare.
Tokugawa shogunat a durat pn la revoluia din 1867-1868 de ani. Spre deosebire de primele
dou shogunatul ("Kamakura Bakufu" i "Muromachi Bakufu"), "Edo Bakufu" a fost o form de stat
absolutist, care a fost un proces de dezintegrare a relaiilor sociale feudale si capitaliste de imbatranire,
care a deschis drumul pentru rapid de modernizare a Japoniei, n a doua jumtate secolul al XIX-lea.
Regimul stabilit de ctre dinastia Tokugawa de shogun, a avut scopul de a crea i a menine o
ordine social stabil, bazat pe statul de militar-aristocratic clasa ( samurai ) i un subordonat, oprimate
toate celelalte segmente ale populaiei, a ordinii, care nu poate rezista pericolul de strini, precum i
ranul armat revolte.
End HU11 - secolele al XVIII-lea. au fost marcate de deteriorarea situaiei economice a
rii. Diferena n nivelul de trai ntre samurai i oamenii obinuii au crescut enorm. Segunsky Curtea
aranjate srbtori magnifice i numeroase festivaluri, patron al diferitelor arte .daimyo imitat viaa la
curte, cheltuind sume imense de bani i, treptat, devin tot mai dependente de cmtari i negustori.
n ciuda semnificativ dezvoltarea economiei marf, situaia din ar se agraveaza rnimea , ca
urmare a unei creteri semnificative n plata chiriei feudale. Busting ferm a condus la o reducere a
populaiei. n 1726, populaia Japoniei a fost de 26,5 milioane de oameni .Rspndit n anii macra primit
infanticid. Participarea practica feudal de colectare a taxelor pentru anii care vor veni.
O consecin direct a creterii exploatare a fost zborul de rani din mediul rural. La sfritul
secolului al XVIII-lea numrul lor a fugit la aproape 1,5 milioane de persoane. Intensifice controalele au
contribuit la recensmnt general al populaiei urbane i rurale, realizat inca din anul 1726, iar revenirea
de rani fugari a fost locul lor de reedin.
mpins la ranii s-au opus sistematic exploatarea intensificat. O nou caracteristic de rscoale
rneti pentru a doua jumtate a secolului al XVIII-lea. a fost masa lor i proporiile neobinuite. Pentru
a le suprima ce au nceput s utilizeze trupele guvernamentale armate sau prini. Astfel, n Principatul
Aizu n 1754 a fost de performan, n care mai mult de 200 de mii
La sfritul secolului al XVIII-lea. a fost marcat de o cretere semnificativ a populaiei urbane i
revolte. Reprezentanii tokugavskogo shogunate de diferite reforme administrative i msuri ncercarea de
a opri extinderea sistemului feudal. ns criza financiar Bakufu, deranjat fundamentale ale economiei -
agricultura de subzisten este rezultatul dezvoltrii relaiilor marf-bani i slbirea samurai i dezvoltarea
activ a schimburilor comerciale i de capital camt - toate aceste fenomene au fost observate mai mult
n al cincilea shogun.
1.3
Concluzionind as putea spune ca Spre deosebire de rile occidentale, trecerea de la feudalism la
capitalism, n Japonia a fost destul de repede i putem spune destul de n condiii de siguran. Acest lucru
poate fi explicat prin coinciden n timp, cel puin doi factori: criza a sistemului politic feudal n ar i
presiunea asupra Japoniei spre Occident.Mai mult dect att, criza a fost cuprinztoare, care
este, abordeze toate aspectele vieii politice i economice (criza sistemic) a rii, 1603-1868 de ani -
acesta este un moment de declin, dezintegrarea relaiilor feudale i apariia relaiilor capitaliste noi, mai
progresive.
Lupta pentru supremaie politic de shogun din Japonia a fost mpotriva fragmentrii. Politica lor
a fost pe deplin concentrat pe unificarea rii. Pentru a face acest lucru, ei au realizat reforme care au
contribuit la unificarea Japoniei. Cnd n 1603 Tokugawa a venit la putere, apoi opri n cele din urm de
rzboi pustiitor care a avut un efect benefic asupra creterii forelor de producie, rspndirea de noi
culturi, tehnici agricole mbuntite, treierat, etc
Dar situaia dificil a oamenilor obinuii oprimate de bogat de sus, forndu-le s creasc
rebeliune, revolte. Rebeliune a izbucnit n ntreaga ar, dar au fost ntotdeauna suprimat.
Rscoalele rneti i revolte urbane zguduit sistemul feudal Tokugavsky. Victorie bloc
aristocratic-burghez al Principatelor din sud feudale a devenit posibil numai datorit n continu
expansiune i cretere ran rzboi, paraliznd cele mai importante centre economice i politice ale
shogunat.
Cderea regimului Tokugawa feudal a condus la o serie de reforme care a ncercat s creeze un
condiii politice i economice favorabile pentru dezvoltarea capitalismului n Japonia de modelul vest-
european.
n Japonia, n anii 1867-1868 a existat o revoluie burghez, care sa ncheiat cu rsturnarea puterii
de shogun i restaurare de puterea mpratului.
Reformele burgheze ntreprinse n 70-IES a secolului al XIX-lea, guvernul japonez au fost
limitate, fragmentate. Cu toate acestea, au accelerat dezvoltarea a drumului capitalist a rii. Toat
puterea n Japonia, n urma lichidrii Tokugawa shogunat oficial transferat la mprat, dar n realitate -
blocul ctigtoare a burgheziei i o parte a comunitii feudale, care ntr-o anumit msur, s ia n
considerare interesele sale.
Societatea japonez, format din prinii daimyo, samuraii si comercianti, a avut loc pe umerii ranilor -
principalele fore productive ale rii. Prin urmare, conductorii japonezi au fost incurajati de extindere
agricole prin publicarea reglementrilor relevante guvernamentale, tehnologie agricol mbuntit,
diferite forme de reglementare, administrative, etc Fermierii din Japonia, ca o regul, nu au fost
proprietarii de terenuri. Terenul a apartinut lord feudal, iar ranii, fr a avea dreptul de a dispune de
(vinde sau ipoteca), proprietatea terenului pe partea dreapt de leasing ereditar, oferind prinul
aproximativ jumtate din recolta. Cu fluxul de numerar a crescut, a devenit o parte din cota prinului fi
pltite n numerar. De multe ori, n scopul de a-i plti datoriile, fermierii au fost nevoii s mprumute
bani de la cmtari, n timp ce de stabilire terenul ca garanie. Mai trziu, n imposibilitatea de a reveni pe
timp mprumutat bani, ranul a fost forat s renune la drepturile de utilizare a terenurilor, care au trecut
astfel la creditor. Amanet, la rndul su, asumarea responsabilitii pentru plata impozitelor, a crescut de
taxe de la fermieri, astfel c, dup plata impozitelor a rmas n minile unui anumit profit. Deci, n relaia
simpl ntre un prin feudal i ranul a aprut i a treia parte - care a mprumutat bani,puterea de care
este n continu cretere, precum i perioada de restaurare de creditori au ajuns astfel puterea pe care au
reuit s aib o influen semnificativ asupra cursului reformei agrare. Pe lng taxele rneti de baz,
ajunge, aa cum a fost deja spus, 50-70% din recolta, au fost o multime de alte impozite indirecte, cum ar
fi impozitul pe teren, pe usi si ferestre, impozitul pe copiii de sex feminin, impozitul pe esuturilor pentru
a Sake (vin de orez) de nuci, etc Astfel, n cazul n care fermierul a face o prelungire a casei tale, este, de
asemenea, supuse impozitrii. Au fost, de asemenea, o serie de alte forme de impozitare a ranilor. n
cele din urm, impozitul real a fost de trei ori mai mare dect cea nominal (fiscal nominal a fost un orez
coca i bronz mtase "Katori" [6] n curte).
Taxele sunt, de obicei, pltesc pentru urmtorii civa ani. Aceste taxe sunt de multe ori adaug i datoria
de a participa la lucrri publice (structuri de reparatii feudale, poduri, structuri de drenaj, etc), precum i
"sukego" - obligaia de a furniza cai i oameni pentru serviciile potale i de curierat.
Toate aceste taxe a condus la faptul c destul de dificil i de bun ori, c situaia fermierilor din anii
proaste a devenit extrem de dificil. Prin urmare, putem nelege situaia actual, cnd conservatoare n lor
de vedere taraneasca a fost nevoit s caute diverse forme de rezistenta, cum ar fi agricultorii s fug n
orae, practica de a ucide copiii lor, care a luat o astfel de scar larg care au fost lipsii de putere orice
msuri administrative. i, ca forma cea mai extrem, rebeliunea. Rscoalele rneti din epoca
Tokugawa sporadic aprut aici i acolo, i acoperite, uneori, mai multe districte simultan. Aceste revolte
nu sa oprit pn la sfritul shogunat Tokugawa i s-ar putea spune, a avut un rol foarte important n
subminarea bazele regimului feudal.

CONSTITURIA STATULUI OTOMAN
1.1
Originile
Imperiul Otoman i are originile n U Beylii din statul selgiucid al Anatoliei de la
sfritul secolul al XIII-lea, care pn atunci fusese el nsui un stat
marionet i vasal al Ilhanatului. Conform tradiiei, n 1299 Osman I i-a proclamat
statutul de bei independent. Imperiul a fost fondat de tribul turcilor oghuzi n vestul
Anatoliei i a fost condus de dinastia Osmali. Primul sultan a fostOsman I . n 1453,
dup ce turcii au cucerit Constantinopolul (oraul Istanbul din zilele noastre), fosta
capital a Imperiului Bizantin a devenit a treia capital a Imperiului Otoman. ntre
secolele al XVI-lea i al XVII-lea, Imperiul Otoman a fost una dintre cele mai puternice
entiti politice i statale ale lumii, rile europene simindu-se ameninate nencetat de
naintarea continu a acestuia prin Balcani i spre sudul Uniunii polono-lituaniene
Ascensiunea (12991453)[
Chiar dac statul otoman a existat i mai nainte de domnia lui Osman I, acesta este
considerat fondatorul imperiului, cel care i-a dat numele i a fost primul bei care i-a
proclamat independena. El a extins graniele statului spre cele aleImperiului Bizantin, n
timp ce alte beilcuri turceti se mcinau n lupte interne. n vremea lui Osman I, capitala
otoman a fost mutat la Bursa i a fost btut prima moned, care demonstra fora
economic i politic a noului stat independent. n timpul secolelor care au urmat,
numele lui a fost mereu pomenit n urri: "S fii la fel de bun precum Osman".
Imperiul Otoman in secolul al XV-lea. n a doua jumtate a secolului al XV-lea. Turcia ocup
o suprafa mare, inclusiv Asia Mic, i cea mai mare a Peninsulei Balcanice. a
populaiei. Unele triburi mprtiate au fuzionat ntr-o singur, n principal naiunii turce. n
1475, Turcia a ctigat Hanatul Crimeii. Sultan a transformat Crimeea Khan n vasalul lui n
devenit proprietar deplin al Mrii Negre. Dominaia turc n Marea Neagr a provocat unele
daune la comerul dintre statele europene, n special comerul cu Orientul. Pn la sfritul
secolului al XV-lea, statul otoman, ca urmare a politicii agresive a sultanilor turci,
militare i aristocraia feudal transformat ntr-un vast imperiu feudal. Acesta a
constat din Asia Mic, Serbia, Bulgaria, Grecia, Albania, Bosnia, Heregovina i vasal
Moldova, ara Romneasc i Hanatul Crimeii
n Imperiul Otoman a dezvoltat sistemul militar-feudal, toate bazate pe sistemul de
proprietii funciare condiionat. Sultan a fost proprietarul suprem al tuturor terenurilor
cucerit. Warriors elitei militare i cai (Sipahi) a fost obinut posesia condiionat de Lena -
zeamety i Timaru, s fie eligibile pentru rent-seeking, impozitul asupra populaiei. Venituri
zeameta variat de la 2-10 akche (monede de argint), veniturile s-au ridicat la Timar 3-
20000 akche. Rudele sultanului i Wazir i cauc-bei proprietatea fiefuri mari - Hasse,
venituri din care au depit 100 de mii akche. O mare parte din teren apartinea de drept
feudal Lords myulka (proprietate deplin) i clericii musulmani (Waqf). Clasa conductoare
a existat n principal ca urmare a exploatrii rnimii. rani (Raaij) au fost obinute de la
loturi de proprietari de terenuri n mrime la 6 la 16 ha, i a trebuit s fac o chirie de
impozitare n natur i n numerar. n Turcia, a existat o servitute privat, ca latifundiari nu
ncepe ferme conac i nu au nevoie de obligaiile de clac ale ranilor. Clac practicat
numai n Balcani, acolo unde a existat nainte de cucerirea. Unele drepturi de munc
efectuate n beneficiul populaiei a sultanului. Populaia turc a fost implicat n cele mai
multe dintre pstorii semi-nomazi.
1.2
Pn la sfritul secolului al XV-lea, statul otoman, ca urmare a politicii agresive a sultanilor turci, militare
i aristocraia feudal transformat ntr-un vast imperiu feudal.Acesta a constat din Asia Mic, Serbia,
Bulgaria, Grecia, Albania, Bosnia, Heregovina i vasal Moldova, ara Romneasc i Hanatul
Crimeii. YA Petrosyan Imperiul Otoman: putere i distrugere.
Jefuirea bogia rilor cucerite, mpreun cu funcionarea lor i popoarele cucerite au contribuit la
creterea n continuare a puterii militare a cuceritorilor turci. Pentru a sultanilor turci care au exercitat-o
politic agresiv n interesul nobilimii militar-feudal, s-au adunat o mulime de profit i aventur
solicitanilor, care el nsui un "Ghazi" (lupttor pentru credin) numit. Fragmentare feudale, conflictul
feudal i religioase care au avut loc n Balcani, realizarea favorabil a aspiraiilor de invadatorii turci, care
nu se gsesc Unite si rezistenta organizat. Hapsn un domeniu dup altul, cuceritorii turci au utilizat
resursele materiale ale popoarelor cucerite de a stabili noi campanii. Cu artitii din Balcani au construit o
artilerie puternic, care a crescut foarte mult puterea militar a armatei turce. Rezultatul este c Imperiul
Otoman din secolul al XVI-lea. sa transformat ntr-o putere militar puternic, armata care a dat o
nfrngere zdrobitoare la scurt timp conducerea statului Safavid i mameluci din Egipt i Orientul, de
rupere de cehi i unguri au venit la zidurile Vienei PAS Vest.
Secolul al XVI-lea n istoria Imperiului Otoman se caracterizeaz prin rzboaie continue de agresiune n
Occident i n Orient, a crescut de apariie a feudali turci maselor rneti i rezistena acerb a
rnimii, de multe ori de cretere de pn la armele mpotriva asupririi feudale.
Ca i n perioada precedent, turcii, cu avantajul militar, a condus o politic agresiv. La nceputul
secolului al XVI-lea. principalele obiective ale politicii agresive de feudali turci au fost Iran, Armenia,
Kurdistan i rile arabe.
n btlia de 1514g. la Chapdyrane Armata turc condus de sultanul Selim I, are o artilerie puternic, a
nvins armata a stat Safavid capturarea Tabriz, Selim am adus un imens prada de rzboi, inclusiv
cuferele personale ale Shah Ismail, i a trimis mii de cele mai bune din Istanbul pentru un masterat
iraniene service curte i elita turc. Apoi, a adus n Iznik masterat iraniene a pus bazele pentru producia
de ceramic colorate din Turcia, care a fost utilizat n construcia de palate si moschei din Istanbul, Bursa
i n alte orae.
n 1514 - 1515 years cuceritorii turci subjugate de Est Armenia, Kurdistan i nordul Mesopotamiei la
Mosul inclusiv.
n campaniile de 1516 - 1517 de ani. Sultanul Selim I-am trimis armata lui mpotriva Egiptului, care era
sub conducerea a Mamelucii, care a deinut, de asemenea, parte din Siria i Arabia. Victoria asupra
armatei mamelucilor n minile turcilor a dat ntregii Siria i Hijaz, mpreun cu oraele musulmane sfinte
Mecca i Medina. n 1517, cucerirea otoman din Egipt. Prad modest n form de ustensile preioase i
trezorerie de conductorii locali a fost trimis la Istanbul Ibid. P.123. .
Victoria asupra cuceritorii turci mameluci a preluat controlul asupra celor mai importante centre
comerciale din Marea Mediteran i Marea Roie. Orae, cum ar fi Diyarbakir, Halab (Aleppo), Mosul,
Damasc, s-au transformat n bazele dominaiei turceti. Acesta a fost postat n curnd garnizoane
puternice yanycharskie la dispoziia guvernanilor sultanului. Ei au efectuat serviciul militar de poliie,
paza granielor noilor posesiuni ale sultanului. A spus orae au centre de att administraia civil turc,
efectuat colectarea principal i contabile pentru impozitele pe populaia provinciei i a altor venituri la
trezorerie. Fondurile colectate au fost trimise anual, la tribunal din Istanbul.
Puterea sa, Imperiul Otoman a ajuns la mijlocul secolului al XVI-lea. sub sultanul Suleiman I (1520 -
1566), denumit de legislator turci (Kanun). n timpul numeroasele sale victorii militare i de lux a instanei
care sultanul a primit numele europenilor de Soliman Magnificul. n interesul Suleiman nobilimii am cutat
s-i extind teritoriul imperiului, nu numai n Est, dar i n Europa. Dup capturarea Belgrad n 1521,
cuceritorii turci au preluat 1526-1543. cinci campanii mpotriva Ungariei. Dup victoria de la Mohacs din
1526, turcii au suferit o nfrngere grav n 1529, la Viena. Dar acest lucru nu a elibera Ungaria de Sud
de la regula turc. Curnd Ungaria Central a fost invadat de turci. n 1543 turcii au cucerit o parte din
Ungaria a fost mprit n 12 regiuni i transferat la controlul de guvernator al sultanului.
Cucerirea Ungariei, ca i n alte ri, urmat de jaf de orae i sate sale, care au contribuit la mbogi n
continuare elitei militare i feudal turc.
Campanii mpotriva Ungaria Suleiman intercalate cu campaniile militare n alte direcii. n 1522 turcii au
cucerit insula Rodos. n 1534 cuceritorii turci au avut o invazie devastatoare din Caucaz. Aici au capturat
Shirvan i vestul Georgiei. Dup ce a profitat de Arabia coast ca au trecut prin Bagdad i Basra la Golful
Persic. n acelai timp, flota Marea Mediteran turc condus catre venetieni de la cele mai multe dintre
insulele din arhipelagul Mrii Egee, i coasta de nord a Africii n Turcia au fost anexate Tripoli i Alger.
n a doua jumtate a XVI inch Imperiul Otoman feudal ntins pe trei continente, de la Budapesta i de
Nord Tavrii la coasta de nord a Africii, de la Bagdad i Tabriz la grania de Maroc. Neagr i Marea
Marmara au piscine interioare ale Imperiului Otoman. n graniele imperiului au fost astfel incluse cu fora
zone mari din Europa de Sud-Est, Asia de Vest i Africa de Nord.
Invaziile turceti au fost nsoite de o distrugere dureri de orae i sate, jefuirea a valorilor materiale i
culturale, furtul n sclavie sute de mii de civili. Ei au fost pentru Balcani, Caucaz, arabe i alte naiuni au
venit sub jugul turcesc, dezastru istoric, procesul de mult amnat de dezvoltare economic i
cultural. Cu toate acestea, politica agresiv de feudali turci au avut repercusiuni extrem de negative
asupra poporului turc. S contribuie la mbogirea unei nobilimea feudal, ea ntrete puterea
economic i politic, acesta din urm pe propriile persoane. Feudali turci i starea lor, drenaj i distrugi
forele de producie ale rii, poporului turc condamnat la napoiere n dezvoltarea economic i cultural

1.3
Mahomed al II-lea Fatih (Cuceritorul sau Mehmed al II-lea) (n. 30 martie 1432 d. 3 mai 1481), cel de-
al treilea fiu al sultanului Murad al II-lea, Mehmed al II-lea avea doar 19 ani atunci cnd a
devenit sultan; el avea reputaia de a fi fost unsoldat erudit. Priceperea lui militar a fost
demonstrat cnd a cucerit Constantinopolul. (VeziCderea Constantinopolului).
Mehmed s-a bucurat de sprijinul tuturor celor din imperiu, angajndu-se n
reorganizarea structurii statale i militare.A fost unul dintre cei mai puternici sultani din
istoria Imperiului Otoman.
Cucerirea Constantinopolului n 1453 l-a transformat pe Mahomed n cel mai renumit conductor n
lumea musulman. n urmtorii 30 de ani el a ncercat nu numai s fac din noua capital cel mai
important i mai frumos ora din lumea ntreag, ci i s devin, el nsui, ca urma al mpratului
Bizanului, conductorul absolut al unui imperiu n plin expansiune. Pentru a realiza acest lucru, el a
nceput prin a distruge tot ceea ce reamintea de puterea bizantin. A ordonat uciderea oricruia dintre
grecii bizantini ce ar fi putut fi numit mprat. Apoi, flota sa a ptruns n Marea Neagr i a obligat toate
formaiunile aflate de-a lungul coastei s plteasc tribut ca o recunoatere a supremaiei otomane.
ntre 1454 i 1464, armatele lui Mahomed au ptruns puternic n Balcani, la sud de Dunre, pe care o
considera frontiera de nord a Imperiului Otoman n sud-estul Europei. n 1455, Mahomed a nvlit
n Serbia, anul urmtor a atacat Belgradul. n 1459, Serbia a fost cucerit. O incursiune a armatei
otomane n Grecia a condus la preluarea Atenei n 1458 i a Moreei n 1460. Bosnia a fost anexat
n 1464.
n 1470, capturarea insulei Negroponte, important centru comercial veneian din zona continental a
Greciei, a provocat panic n ntreaga Italie. n final, veneienii au acceptat s plteasc sultanului un
tribut anual substanial. n anul 1480, flota lui Mahomed a cucerit portul Otranto din sudul Italiei. n 1472 a
mobilizat ntreaga sa armat de circa 100.000 de persoane i a nvins forele lui Uzun Hasan la Bashkent.
Tratatul de pace care a urmat i-a acordat lui Mahomed controlul asupra ntregii Anatolii pn la rul
Eufrat.








PARTICULARITATILE DEZVOLTARI Imperiul Otoman n secolele XV - secolele XVII

1.1 Prin secolul al XVI-lea. Imperiul Otoman a fost un stat mare, sunt diverse tradiii i etnie istorice i culturale
extrem. A fost cu adevrat un conglomerat de rase i naionaliti. Gestionarea unui asemenea stat, n special
funcionarea guvernului provincial, necesar crearea unui sistem administrativ flexibil, precum i un cadru eficient
de control asupra tuturor veniturilor. Aparatul de contabilitate fiscala in XV.fost suficient de dezvoltate in imperiu
toate proprietate i veniturile, populaiei i impozitarea n considerare cu atenie. Pe baza acestui calcul este
codificat treptat aproape toate aspectele vieii din Imperiul Otoman, inclusiv cele mai importante aspecte ale
funcionrii administraiei provinciale. n acelai timp, reflect specificul provinciilor, care se reflect n crearea de
prevederi legale speciale, care reflect condiiile locale specifice. Codificarea de via provincial a ctigat
caracteristici definitive n secolul al XVI-lea., n timpul domniei lui Soliman Legiuitorul I , n cazul n care ntregul
sistem al sistemului militar i politic otoman este deja complet dezvoltat.
n Imperiul Otoman n considerare foarte atent toate terenurile i veniturile generate de acestea pe fiecare dintre
teritoriile nou cucerite. n acest scop au fost realizate de-a lungul Deftera - scriitorul crii.Aceste registre sunt, de
obicei, elaboreaz o dat la 30 ani, dar uneori mai des. Motivul ar putea fi fie aderarea noului Sultan, care a vrut s
fac un inventar al bunurilor i veniturilor acestora, precum i msuri administrative de ctre autoritile centrale,
inclusiv verificarea cauzelor de reducere neateptat a veniturilor la trezorerie de un anumit provincie.
Deftera au fost cel mai important document de stat. Ele sunt de obicei realizate n dou exemplare, dup fiecare
noile posesiuni recensmnt i venituri. Ele sunt cele mai detaliate modul dimensiuni fixe bunurile timariotului i
structura veniturilor de la ei, i ele conin, de asemenea, liste cu toate satele, s ia n considerare toi oamenii -
cstorii i necstorii, care este, persoanele care sunt direct responsabile pentru punerea n aplicare a
obligaiilor economice i fiscale. Un exemplar este trimis la Deftera Istanbul, managementul defterdara a ine cont
de corectitudinea veniturilor din provinciile ctre trezoreria naional, o alt instan a administraiei provinciale a
servit ca document de referin, un venit fix pentru anul viitor. Cnd n exploataiile timarnyh ntr-un loc special
schimbrile sangeacul asociate cu schimbarea de proprietate, informaii despre el acolo i apoi trimis spre aprobare
la capital, i n ambele cazuri Deftera fcut coreciile n form de note marginale.
Tot orice utilizare a terenurilor semnificativ i impozitarea reglementate prevederilor legale provincie - ajun-nume,
care au fost elaborate i aprobate pentru fiecare sangeacul singur. De exemplu, Eva-numele sangeacul Bursa,
referindu-se la 1487, coninea dimensiunile exacte ale tuturor impozitelor, precum i pentru a identifica eventualele
situaii specifice n care aceste taxe ar putea crete sau scdea. Eva-nume determinat de sezonul n care au fost
acuzai, sau a altor taxe, n conformitate cu termenii agricultur i n perioada de recoltare a diferitelor
culturi. Definite n mod specific i drepturile timariotov n raport cu publicul pltitor de impozit. n statutul Sandzak
Bursa, cum ar fi Eva-name alte sangeacuri, doar a stabilit regulile de baz referitoare la sistemul de utilizare a
terenurilor. Elemente speciale stipulate principiile de impozitare i dimensiunea de triburile nomade.
Eva-nume chiar a stabilit cuantumul taxei de mireasa (i resm arusane), care a fost stabilit n 60 akche pentru
akche fata si 40 pentru o femeie. n acest caz, prevzut c cei sraci plteasc jumtate i cu venituri medii fizice -
trei sferturi din aceste sume. n declarat statutul Sandzak au drepturi timariotov a colecta amenzi (dzheraim),
precum i responsabilitile sangeacul-Bey de combatere a infraciunilor, cu o seciune special enumerate
cuantumul de amenzi i sanciuni pentru astfel de infraciuni.
Alte sangeacuri statutele ar putea fi mai scurt sau de lung durat, materialul din ele ar putea fi situat ntr-o ordine
diferit i conine dispoziii specifice referitoare la condiiile de via economic n aceste sangeacuri. Dar
principalele lor caracteristici erau la fel - n ajunul de-dimensiunea-nume fix de impozitare i utilizarea terenurilor
drepturile timariotov i responsabilitile lor, statutul de diferite grupuri de populaie fiscale-pltitor, taxe generale de
administrare sangeacuri.
1.2 Tendinele de centralizare a caracteristic Guvernului a Imperiului Otoman n secolele XV-XVI. Ei bine, se
potrivesc sistemului timariot care a fost, n esen, n funcie de structura militar-administrativ i socio-economice a
statului. Medie posesia timarnoe inclus o la trei sate, titularul terenului grdin, teren arabil, vii, livezi i
grdini. Timaru au fost considerate bunuri care au dat un an la 20 de milioane venituri akche. Cele mai Timaru
adus titularilor de 3000 la 10000 akche, i un numr considerabil de mic i Timaru a dat akche mai puin de 3 mii de
un an. Loturi, cednd 2-10 mii pe akche an, zeamety au fost n minile timariotov mare, oficialii considerabile i
lideri militari. Estates mai mari, numite Hussey le-a dat deintorilor de mai mult de 100 mii venitul anual
akche. Acestea au fost Hassam Sultan el i familia sa, precum i deinerea de vizirii i ali nali oficiali ai
statului. Astfel, marele vizir Hass a dat sultanului Mehmed al II-lea venituri de 1,2 milioane de akche i Hass fiecare
beylerbeya - 1 milion akche. Defterdar Imperiul Hussey-l aduce la momentul akche 600 de milioane n venituri
anuale.
Conductori i sangeacuri beylicuriloor, fiind oficialii sultanului-au pierdut averile lor, pierde postul, ceea ce sa
ntmplat de foarte multe ori. n ceea ce privete rangul i fiierul timariotov, acestea sunt supuse la respectarea
strict a atribuiilor militare (timariot medie mic a fost stabilit la 2 la 6 soldai narmai i echipai, i un timariot mare
- Cel puin 15 de soldai) au fost n msur s transfere posesia lor prin motenire din generaie n
generaie. Desigur, motenitorii cu Timaru lua pe toate obligaiile militare i financiare la Sultan i de
trezorerie. Cea mai mare parte timariotov, toate rdcinile asociate cu tradiiile tribale nomade i situat la activitatea
creativ i economic n primele secole ale Imperiului Otoman ideea existenei sale, vzut n rzboaie interminabile
de cucerire duse de Imperiul.Este aceste rzboi adus timariotam prad, i unii dintre ei a deschis calea pentru
cariera militar i guvern. Timarioty sipahiile au format cea mai mare parte de cavalerie, care, mpreun cu ianiceri
infanterie pentru secolele XV-XVI. a fost ocul de for militar n stare de otomani.
Veniturile timariotov toate gradele au fost fcute din veniturile fiscale din populaia rneasc fiscal-plat. Din
punct de vedere ranii Empire considerate libere, dar n practic, au existat o mulime de restricii i un sistem de
amenzi care au avut dreptul de a percepe timariot un agricultor pentru care a prsit ara sau renunarea la
prelucrarea lor, libertatea de a ranilor a fost foarte limitat, ataamentul fa de ara-un fel sau altul a fost o
realitate. Deci, Eva-nume Gallipoli, datnd de la Suleiman I Qanooni , spune c dac Raya (ranul feudal-
dependent), sau care Timar "prseasc satul lor i du-te n Timaru un alt Sipahi (timariota. - YP), Sipahi de
Timaru, unde a venit de la, s efectueze o investigaie i de a nva din ceea ce sat, s Sipahi i va raporta ctre
fermieri, astfel nct acestea au venit i au luat-o Rayat. Dac este aproape, apoi s-l trimitei cu omul tu
". Statutul de Sandzak Aydin pentru 1528 coninute, n special, timariota dreptul de a terenului de la Raja, care timp
de trei ani nu a procesat terenul arabil.
Autoritatea cea mai complet n domeniul su posedat feudali n inuturile de frontier i eful triburilor nomade, in
special kurzi. C liderii triburilor kurzi s-au acordat dreptul de proprietate al sultanilor, numit yurdlukami i
odzhaklykami. Ei au trecut n minile unui alt proprietar numai atunci cnd n via nu a fost unul dintre motenitorii
legali.
La rndul su, din secolele XV-XVI. n Imperiul Otoman au fost proprietate privat feudal i necondiionat, numit
myulkami. De obicei, myulkovye teren a aparinut membrilor familiei de guvernmnt, demnitari i lideri militari
apropiate, reprezentani ai vechi nobilimea feudal n Beylik Anatolia, cucerit de otomani. Cum ar proprietate a
aprut ca urmare a darului sultanului, de multe ori pentru servicii speciale, sau ca semn de bunvoin
lui. Proprietate Myulkovye garantat venituri mare demnitar i poziia n societate feudal otoman, chiar i n caz de
pierdere a funciei publice. Myulki vin n diferite dimensiuni, cea mai mare ocupat o zon de mare, inclusiv multe
sate. De exemplu, una dintre cele mai importante demnitari secolul al XVI-lea., Rustem Pasha, a fost proprietarul a
zeci de Estates (chiftli-ing) din Rumelia i Anatolia. n proprietate myulkovuyu ar putea intra i imobiliare n
orae. Natura a drepturilor proprietarilor de myulkovogo proprietate poate fi judecat de faptul c construcia de
moschei mari n Istanbul n secolele XVI-XVII. de mai multe ori au existat situaii n care Trezoreria scldate n
special terenuri sau luate n legtur cu construcia cldirii a fi demolate de la proprietarii lor.Proprietate
Myulkovaya ar putea fi cu uurin vndute sau transferate prin motenire, care le deine nu sa asociat cu nici un
departament guvernamental.
Mas imens de proprietate asupra terenurilor i a proprietii n orae ale imperiului au fost responsabile de clerici
musulmani. A fost posesie inalienabil, Dotari Numit i dezvolta ca un rezultat puse la dispoziia instituiilor
religioase musulmane din posesiunile sultanilor, i multe ri myulkovyh. Proprietatea a trecut la Waqf, fondatorii
Waqf garantat o parte din venituri i dreptul de a utiliza aceste venituri pentru a motenitorilor si. Dorina de muli
proprietari de a asigura venituri durabile sub protecia instituiilor religioase a condus la faptul c n secolul al XIX-
lea. Waqf teren a reprezentat aproape o treime din terenurile cultivate n Imperiul Otoman. Cmpuri i grdini, case
i instituii caritabile, mori i caravanserais, i multe alte tipuri de bunuri imobiliare s-au administrat domnilor
spirituale. Ea a dat clerului musulman mai mare putere i influen.
Economia a Imperiului Otoman de-a lungul celor ase secole de istorie a fost agricultura. Cu condiia toat munca
a ranilor - Trezoreria venit de stat i timariotov, puterea militar a statului i nevoile armatei, birocraia i
clerului. ntruct concentrarea proprietilor funciare n minile feudalii din Imperiul Otoman a fost foarte mare (de la
sfritul secolului al XV-lea., De exemplu, timarnye terenul a fost n minile a doar 10 mii proprietari) din timariota
obinuit, i chiar mai mult de la proprietarii zeametov i Hasse au fost n dependen feudal fermieri zeci i,
uneori, sute de sate.
Pentru Imperiul Otoman nu a fost tipic de mare economie a aterizat, pentru militari nobilimea feudal reportat din
diferite economiei rndurile n sine nu duce de a fi ocupat cu ndatoririle militare, i cele mai multe ori este petrecut
n campaniile de cucerire sultanilor. Terenuri lucrate de ranii care au primit pmnt de la feudali sub cultivare n
parte - obligaia de a oferi proprietarului o parte din recolta.Suprafaa de teren pe care timarioty a trebuit s dedice
la rani, n cuantumul stabilit de lege de la 6 la 16 ha de familie. De obicei, depinde de dimensiunea de alocare a
calitii terenurilor transmise pentru prelucrare. La transferul iniial al terenului fermierului a trebuit s plteasc o
tax special timariotu - tapas. Legea prevede un ordin ereditare de utilizare a terenurilor, i a pus transmisie n
familiile apu nu a fost acuzat.
Condiii naturale deosebit de variate au provincii ale Imperiului Otoman. Provinciile europene diferite de
fertilitate. n cele mai multe zone din aceast parte a Imperiului suprafee vaste de teren de la sfritul secolului al
XVII-lea. utilizat pentru porumb semnat, care nu a fost numai pentru consumul uman, dar pentru hrana
animalelor. Crescute n aceste pri n calitate de secar i gru, orz i ovz, gradina multe i culturi de vi de vie,
diferite soiuri de tutun. Principala for de desen aici au fost bivoli. Turme imense de animale, n special ovine,
caprine i porcine, au fost o alt surs de bogie regiune. Galore fost aici de pasre, apicultura a fost larg
circulaie.
Principalul grnarul din partea asiatic a Imperiului Otoman a fost de Vest Anatolia. Pmntul a dat recolte bogate
de gru, secar, ovz i orz, porumb, i diferite legume, in, mac, anason, aproape toate grdin principale i a
culturilor de pepene galben, inclusiv citrice.
n vestul Anatoliei, ca i n multe alte pri ale Asiei Mici, activitatea agricol n mod tradiional prosper a fost de
viermi de mtase. A fost foarte bine dezvoltat i fermele, care este dominat de reproducere diferite rase de ovine i
caprine.
n Europa Central i de Est Anatolia a fost rodul mai puin frecvente cretere, dar au fost culturile semnificative de
semine de gru, secar, orz, bumbac, tutun, mac i susan. Dar principala ramur a agriculturii n aceast parte a
Imperiului Otoman au fost ovine i caprine de reproducie, inclusiv faimosul su Angora. Aici, principalele proiecte
de animalele au fost bivoli i boi.
Principalul instrument de agricultor n tot imperiul a fost un plug de lemn - karasapan, care a avut doar un detaliu de
fier - deschizator de ascuit. Sanie Karasapan cu doi boi sau bivolie de secole a ramas un fel de emblema a
agriculturii otoman.
ranii din Imperiul Otoman au fost n mod constant mpovrat cu tot felul de taxe grele. Multe sate nu sunt
furnizate doar lucrtorii de la mine i n mine, dar a trimis, de asemenea, muncitorii pentru mbuntirea drumuri,
poduri i caravanserais. Sute de sate furnizat alimente la curtea sultanului. i, dei le-a eliberat de unele impozite,
povara unor astfel de taxe a fost foarte serios. Dup trimiterea alimentelor in fermierii Istanbul luptat pentru a face
capete ntlni i rezista pn la urmtoarea recolt.
Impozitul principal a fost zeciuiala - Ashar, pltesc cu gru, ovz, mei i alte culturi, precum i culturile horticole,
ierburi de nutreuri, capturile de pete i dezvoltarea anumitor minerale. Din ashara nu a putut fi eliberat orice
agricultor care se ocup de zona dumneavoastr. Colecia a fost efectuat un control strict ashara. n special, n
care fermierul nu a putut lua recolta de la podea, n timp ce timariot nu determina dimensiunea de ashara. Cultur
adpost i utilizarea sa n rani alimentare s plteasc impozite i alte ashara strict interzis prin lege.
Ashar pltit musulmani. Similar taxa Ashar percepute n favoarea boierul era Kharadzha fin-Seme (impozit
lobare), care este supus populaia non-musulman. Acest flux este, n general, de la 1/8 la 1/3 din recolta. Non-
musulmanii au trebuit s plteasc un impozit sondaj i mai mult - Gizo, care a fost un fel de plat pentru dreptul de
a tri pe un teren deinut de musulmani, precum i o rscumprare pentru eliberarea din serviciul militar, dreptul la
care Imperiul Otoman a avut numai musulmani.
n plus fa de taxele percepute naturale pe fermieri lng taxele de numerar. Printre ei au fost n ara de
impozitare, vite mici, taxele de moara precum i o varietate de taxe mai mici i amenzi care depindeau de condiiile
locale i determin ajunul-numele unei provincii.
ranii au avut pentru a efectua, i alte tipuri de iobgie. Eva-numele sultanului Mehmed al II-lea Fatih , ntocmit n
anul 1477, a obligat pe rani s lucreze pe iobgiei n termen de apte zile de la anul. n plus, pe rani s i
exercite atribuiile asociate cu livrarea de cota de recoltare, Domnul a intenionat, n cuferele sale, precum i o
varietate de lucru privind construcia de case timariotov i furnizarea de alte nevoi de uz casnic.
Scourge a rnimii a fost sistemul de leasing de impozitare - Iltizam. De obicei, fermierii fiscale dobndit dreptul de
a colecta taxele de mai muli ani, pltind o sum foarte mare a Domnului - proprietarul terenului. ntr-un efort de
mbogire, prin toate mijloacele au forat pe rani s ia Ashar i alte taxe n cantiti excesive. Farmer-myultezim
de secole a ramas pentru rnimii a Imperiului Otoman una dintre principalele surse de probleme.
ranii care au trit pe sau myulkovyh terenuri Waqf suferit din povara fiscal chiar mai mult dect cei care au
lucrat pmntul timariotov. A existat o cantitate semnificativ mai mare de taxe naturale, de exemplu, n myulkah au
ajuns cincea recoltei.
Un dezastru comun pentru fermieri au fost cotizaii i taxe extraordinare. Cel mai oneroase fost avariz - datorie,
care a nceput s impun populaiei fiscale pltitor n timpul rzboaielor din secolul al XV-lea.Rzboaie frecvente
purtate de Imperiul Otoman, a fcut avariz taxelor aproape regulate, din care populaia a ales vilaiete greu aproape
de locurile de rzboi. Avariz a fost divers n form i poate fi exprimat ca un serviciu de munc, i n
aprovizionarea cu alimente sau la plata unor taxe de numerar. Avariz a devenit treptat una dintre cele mai
incaseaza taxe si impozite de obicei.
Dac sistemul timarnaya i strict reglementat procedura de colectare a impozitelor permis s pstreze capitala a
Imperiului, sub controlul vieii rurale a rii, la fel ca i atitudinea precis au fost codificate de autoritile oraului cu
oraele care sunt centre de comer i industrie.
Cel mai mare oras este parte a sultanului Hassam, orae spaniole au fost parte dintr-un mare zeameta khassa sau
demnitar - beylerbeya sau sangeacul-Bey, un numr mic de orae a fost parte a terenurilor Waqf. La aceleai
orae ca surse de venit au fost parte a Hasso sau zeametov n i de ei nii, i cu peisajul rural
nconjurtor. Hasse schimbarea de ori n mrime, care depindeau de titularul rang oficial modificri: Hassam Sultan
trecut beylerbeyam sau sangeacul-beyam oricare dintre aceste demnitari Hassam a devenit sultan.
Veniturile din mediul urban s-au format de la un set de impozite i taxe, care au inclus taxe de stat, de cresctorie
afar, inclusiv veniturile din minele sau minele, vamale i taxele portuare, taxe pe livezi i vii, un impozit pe teren i
Gizo.
1.3
Cu o evaluare de ansamblu a vieii social-economice a orasului medieval otoman trebuie s in cont de faptul c
Imperiul Otoman n primul secol al existenei sale, a fost o educaie publice extrem de centralizat. Oraul, cu
excepia capitalei - Istanbul, nu au fost centre independente de puterea politic, fiind centre de numai
administrative, economice i culturale n provincie.
Rolul centralismul de stat n viaa urban a fost pronunat n special n reglementarea produciei de artizanat i
comer. Central, a fost tot ceea ce privea furnizarea de orae, n special n centre administrative mai mari, produse
alimentare. Acest proces, de la achiziionarea de produse primare ale productorilor direci i la prelucrarea
acestora n orae i de vnzare pe pieele din mediul urban au fost strict reglementate. Sublima Poart n aceast
mare parte a fost preocupat de a preveni tulburrile n oraele din cauza lipsei de alimente sau bunuri de cerere n
mas. Decretul Regal reglementeaz colectarea de date i furnizarea de bunuri pe pieele urbane, precum i
responsabilitile autoritilor locale n monitorizarea executrii ordinului stabilit. Ca urmare, acest cadru
administrativ i economic creat n care capitala a provinciei, i este strns legat de un sistem centralizat.
O astfel de relaie vzute clar, de exemplu, n comerul gru. n timp ce acest comer nu devine monopol de stat, a
fost strict reglementat. Exportul de cereale pentru Imperiului permis numai n cazuri excepionale, cu aprobarea
Marelui Vizir. Guvernul a identificat zone de aprovizionare cu gru, a stabilit volumele lor de baz, controlate
activitile de comerciani angajate n achiziionarea i transportul de gru. Principala preocupare a oficialilor care
se ocup de caz, a fost punerea n aplicare a controalelor preurilor i modul de organizare a procesului de
livrare. n general, comerul exterior al imperiului, principalele centre de care au fost mari, mai ales de coast, ora,
a fost in Evul Mediu nu este uor, chiar periculos. Piratii din tlhari mare, pe trasee caravanelor, autoritile locale
cu extorcare de fonduri i escrocherie lor - toate din ea ar lipsi ncrederea comercianilor n sigurana bunurilor lor i
viaa..
n Evul Mediu, n Imperiul Otoman s-au dezvoltat mai multe ramuri ale produciei de artizanat. n multe zone ale
statului s-au dezvoltat producia de esturi, covoare, ceramic i articole din piele. n oraele au existat multe
ateliere mari care fabricate produsele din lemn i metal, materiale de constructii. Catering la nevoile de arme
Armatei i ateliere de praf de puc.
Cel mai mare centru de producie de artizanat a fost, desigur, Istanbul. Centrele de producia de textile au fost
Amasya, Ankara, Adana, Alep, Kastamonu, Malatya, Salonic, Sivas i multe alte orae ale imperiului. Gerdes,
Demirdzhik, Konya, Sparta i covoare Uak celebre. In Bursa fcut din catifea i mtase esturi, multe dintre care
au fost exportate. Iznik i Kutahya sunt cunoscute pentru ceramica sa.
Activitile de multe bresle din oraele imperiului a fost, cum ar fi comerul, reglementate cu atenie, i
reglementrile aplicate n toate etapele de producie, precum i punerea n aplicare a produsului finit.Controlul
asupra activitilor organizaiilor meteugreti magazin efectuate Kadi. Aprobarea Cadi chiar nevoie de kethyudy
alegeri (magazine cpeteniei) i alte senior oficialii organizaiei breslei, dei acest drept a fost stabilit prin lege
prerogativa de departament. Imperiul Otoman a dat o mare importan pentru dezvoltarea de norme i reguli de
magazine. industrii extractive. Minelor i minele din mai multe regiuni ale pieselor europene i asiatice ale
Imperiului au fost extras cupru, plumb, zinc, mercur, fier, argint, crbune i sare. Mine i a mea este, de obicei,
deinut de stat, unele dintre ele au fost proprietate Waqf. Cele mai exploatare retrogradat.
Pe vaste terenuri ale Imperiului, care a ocupat un neobinuit de divers n teren i clim a teritoriului n Europa,
Asia i Africa (la rndul su, din secolele XVII-XVIII. Zona lor a depit 4500000 km patrati.), A trit i a lucrat la
mai multe naiuni mari i mici, Poziia a crui ca subiecte ale sultanilor turci de secole a definit viaa lor. Dominaia
otoman a devenit un obstacol n calea dezvoltrii unei independente popoare naionale non-turce din
imperiu. Grecii i albanezi, srbi i bulgari, armeni, evrei, kurzi, cerchezi, Laz i a reprezentat pentru restul din Evul
Mediu pn la 50% din populaie a puterii otomane.Trudit populaii non-turce din provinciile europene i asiatice
experimentat timp de secole i inegalitatea naional. n special, subiecii non-musulmane ale Sultan pltit, aa cum
sa menionat, taxele suplimentare i taxele. n instanele de judecat, mrturia lor nu a contat, pentru c tribunalele
Sharia pur i simplu nu a acceptat cretini certificat. Non-musulmanii au refuzat accesul la armat, posturile
administrative superioare, de asemenea, ocupate musulman. Non-musulmanii au avut de suferit mai mult dect
altele de tirania feudali turci, fiscale-fermieri i colectorii de impozite, arbitrar de oficiali ai administraiei
provinciale. Pentru a doua jumtate a secolului al XV-lea. a fost creat de mai sus sistemul mei, comunitile
religioase non-musulmane, ca un instrument important de subjugare de "necredincioi" ale puterii sultanilor. Dotat
cu o oarecare autonomie n treburile principal, educaionale i de sntate, millets utilizai portul de colectare a
impozitelor i taxelor pentru populaia non-musulman. Prin conducerea comunitilor sultanilor i Port, nu doar
pentru a le face mila, da ascultare a Naiunilor non-musulmane, aplicarea mai de succes de decrete i ordine ale
guvernului central.Acesta a fost deosebit de important este acest lucru pentru acele provincii ale imperiului, unde
populaia non-turc a trit mase compacte, iar administraia i armata garnizoane turceti, precum i persoanele
feudal-minded turci au fost element strin i cantitativ nesemnificative. Aa a fost n Evul Mediu din Balcani, Egipt i
Siria, n regiunile kurde din Anatolia i n multe alte zone ale Imperiului Otoman. n Morea, de exemplu, turci pe
termen lung nu a condus la o cretere semnificativ a populaiei turc - a fost nu mai mult de 5% din populaia
total a provinciei.
n astfel de circumstane, mai ales ienicerii au jucat un rol important. Birocraia a asigurat punerea n aplicare a
decretelor i ordinelor de porturi sultanului, bazndu-se pe corp yanycharsky. n Bulgaria i Ungaria, ara
Romneasc i Bosnia, Armenia i Georgia, Egipt i Siria, de ieniceri, plasat n ceti, cea mai mare parte de
frontier, au fost ntruchiparea a statului de a sultanilor. Compoziia din garnizoanele de frontier au fost, de
asemenea, uniti de Sipahi, artilerie i reprezentani ai unor alte trupe armate regulate, care a servit pentru un
salariu. La mijlocul secolului al XVII-lea. mai mult de jumtate din unitile de locuit yanycharskogo erau n turnul
(numrul de membri ai acestor uniti este egal cu aproximativ 20 de milioane de persoane). n plus, ienicerii
trimis n mod repetat de capital pentru toate oraele mari ale rii pentru a asigura ordinea corect n
provincie. Aceste ienicerii numit "yasakchi" (din turc cuvntul "tribut" - interzicerea, interdicia) au efectuat, n fapt,
funcia poliiei, fiind n slujba populaiei locale. i pentru c aceste fanatici despre salariu a continuat s fie n
perioada de serviciu n provincie (trimis acolo pentru o perioad determinat, de obicei nou luni), ndeplinirea
sarcinilor de poliie a fost privit ca o afacere profitabil. Au fost ocazii frecvente atunci cnd ienicerii, profitnd de
puterea lor, hruii sau chiar a jefuit populaia local.
Dar principala surs de fore militare Imperiului Otoman, un adevrat pilon al puterii de sultanul din toate rile
cucerite au fost miliie cavalerie provincial, care a fost format din soldai, pus de ctre proprietarii de Timaru