1

Student: Balaita Ana Maria

Anul: ll
Marketing ID


PROIECT
Managementul lantului logistic
La S.C. Billa Romania S.R.L.




Cap.I.Caracterizarea firmei:

1.1. Date de identificare:

Sediul Central BILLA Romania se gaseste in Bucuresti, Str. Barbu Vacarescu nr. 154-
158, sector 2. Aici functioneaza atat un supermagazin BILLA de 2400 mp, cat si sediul
operational al lantului de supermarketuri.
Codul de identificare fiscala: 9657315
Nr. inreg. Registrul Comertului: J40/6146/1997.
CAEN: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de
produse alimentare, bauturi si tutun.
Adresa: Strada Barbu Vacarescu 154-158, Bucuresti, Sector 2, RO-02028
Telefon: +4 021 2055 600
Fax: +4 021 2055 662
E-mail: info@billa.ro
Organigrama:
Firma S.C.Billa Roamnia S.R.L.. este reprezentat legal de noul director general doamna
Sorana Georgia . Magazinele din toat ara avnd la rndul lor ali directori de magazin.
Structura este urmatoarea:
- departamentul gestiune;
2

- departamentul food;
- departamentul non food;
- departament produse proaspete;
- marchendiserii;
- lucrtori comerciali.
Pe lng acetia n magazin mai lucreaz un numar mare de oameni asigurnd paza i
protecia clienilor, oameni de servici care asigur curenia magazinului, oameni care se
ocup de parcarea acestuia.
Directorul de magazine are funcia de a ine ntr-un strns liant legturile dintre magazin
i sediul central prin ceilali directori de zona.
Departamentul de gestiune este format din gestionari i manipulani care au atribuia de a
recepiona marfa, de a o gestiona pe departamente n funcie de tipul lor, de a verifica
stocurile permanent i de a verifica cum se fac transporturile.
Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuie facturarea corecta a
produselor, ncasarea banilor i buna comunicare cu clienii.
Celelalte departamente sunt conduse de cte un director de departament mpreuna cu
asistenii de vnzri i lucrtori comerciali care au n atribuie buna informare a clienilor
despre produsele din fiecare departament.
Datorita unei organizari eficiente a muncii din magazine si datorita cantitatilor mari de
produse achizitionate, suntem in masura sa oferim clientilor cele mai avantoajoase preturi!

Oferta firmei :
Billa reprezinta simbolul cumparaturilor de buna calitate la cel mai avantajos pret,
obiectivul central al firmei fiind acela de a scadea in permanenta preturile, astfel incat
procurarea alimentelor si bunurilor de larg consum sa nu mai constituie o problema pentru
consumatorul roman. Politica BILLA este aceea de a satisface toate gusturile, printr-o gama
variata de produse la preturi fara concurenta..
Printr-o organizare eficienta a muncii, precum si datorita marii cantitati de produse
achizitionate, BILLA este in masura sa ofere clientilor sai o mare diversitate de articole de
marca, produse proaspete si toate articolele din necesarul zilnic.BILLA ofera atat articole ale
unor marci binecunoscute, cat si articole marca proprie, la fel de bine cotate din punct de
vedere calitativ ca si cele ale unor marci renumite.Gama larga de servicii puse la dispozitia
clientilor face din BILLA locul unde cumparaturile zilnice pot deveni o adevarata placere, de
la carucioare pentru copii, pana la facilitatile oferite clientilor pentru plata produselor
achizitionate.













3




Analiza Swot:


Puncte tari
Aspecte pozitive interne pe care le puteti folosi n
planificare.
* Promoii imbatabile;
* Posibilitatea de a alege produsul dorit;
* La ndemana oricrui client;
* Amabilitate cu clienii;
* Posibilitatea de avansare i dezvoltare n randul
angajaiilor;
* Acordarea de faciliti angajailor( bonusuri din
vanzri;asigurarea bonusuri pentru motivare);
*Produse i servicii de nalt calitate;
*Angajai cu experient este cheia spre dezvoltare;
Puncte slabe
Aspecte negative interne (care au un control minor)
pe care le putei modifica:
* Aglomerat;
* Personal redus;
* Uneori puine produse;
* Program redus de munc n zilele de sarbatoare;
* nlocuirea unor produse;
* Probleme operaionale interne;
* Aglomeraia;
* Concentrarea asupra problemelor curente n
defavoarea celor deperspectiv;
* Spaiu redus la casele de marcat;
Oportuniti
Condiii externe pozitive pe care nu le puteti
controla dar pe care le puteti transforma n
avantaje:
*Atragerea unor producatori de calitate superioara;
*Extinderea n mai multe zone;
*Contracte cu producatorii de calitate de o lunga
durata;
*Colaborarea cu celelalte filiale Billa;
*Posibiliti de lrgire a game i de produspentru a
satisface nevoile n cretere;
*Mediul economic stabil;
Ameninri
Conditii externe negative pe care nu le puteti
controla si al caror efect va reduc sansele n
cariera:
*Pierderea clienilor prin nfiinarea unor noi
magazine alaturate;
*Pierderea personalului prin nfiinarea noilor
magazine alaturate;
*Apariia pe pia a unor concureni cu costuri mai
reduse;
*Ptrunderea pe pia a concurenilor puternici,
concomitent cu apariia unor concureni redutabili;
*Recesiunea economic la nivel naional i
internaional;
*Scderea puterii de cumprare a consumatorilor;
*Stilul de via al consumatrilor ar putea duce la o
cerere mai redus a produselor i servicii;






4








Cap.II. Analiza si evaluarea operatiunile logistice:

2.1. Procesul de cumprare:


Sistemele logistice se dedic concilierii distanelor spaiale i temporale ntre alctuirea i
luarea n considerare a performanelor ntreprinderii.
Obiectivele legate de mprirea fizic a mrfii pot fi desemnate simplist prin urmtoarea
paradigm.Un sistem logistic are:
- produsul potrivit
- n cantitatea potrivit
- la locul potrivit
- la timpul potrivit
- cu calitatea potrivit
Toate acestea pentru a pune la dispoziie costuri logistice minimale.
Ciclul de operaiuni cuprind numeroase etape: transmiterea comenzii ;nregistrarea
comenzii ; planificarea stocurilor i a produciei; expedierea comenzii i a facturilor; ncasarea
contravalorii comenzii;Activitatea logistic ncepe cu primirea unei comenzi din partea
clientului. Agenii de vnzri preiau comenzile de la clieni, pe care apoi le dau operatoarei
firmei care le introduce n calculator i ntocmete facturile pentru fiecare comand n parte.
n etapa urmtoare operatoarea trimite informaiile referitoare la comanda ctre cei ce au
nevoie de ele. Depozitele vor primi instruciuni legate de ambalarea i expedierea mrfurilor
solicitate. Atunci cnd se constat o lips a produselor din stoc, acestea vor fi resolicitate.
Mrfurile expediate vor fi nsoite de documente de transport i de factur.
Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mrfurilor i de
ntocmire a documentelor, Billa utilizeaz un sistem computerizat de nregistrare a
comenzilor.
Astfel, comanda ctre furnizor se face de catre seful de magazine in urma analizei
vanzarilor pe fiecare produl in parte , urmarind vanzarea pe o luna si in special vanzarea pe o
luna, la produsele proastepe comenzile se fac in fata raftului urmarind data de valabilitatea a
produselor. Dup ace s-su realizat comenzile ,contabila prelucreaz coamanda si o trimite
furnizorului direct sau depozitului. Pentru a putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul
Billa incerca sa negocieze cele mai bune contracte care contin oferte si preturi cele mai mici
de la furnizori.
Dup primirea comenzii Billa are dreptul la o inspecie adiional a calitii mrfii, iar n
cazul n care descoper defecte sau nereguli are dreptul s returneze comanda, iar furnizorul
este obligat la rambursarea valorii acesteia. In privinta marfi de la legume fructe marfa se
sortez direct n depozit, iar cei din filial nu mai au voie sa sorteze i sa returneze marfa.
Marfa poate fi achizitionata i din alte prii, nu numai din Romnia.
Faptul c se pot aproviziona din Olanda, Grecia, Turcia sau Italia, nu mai conteaz de
fapt, este doar o problem de timp: marfa vine cu o zi sau dou mai trziu.
5

In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri:
- direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de transport; -
dintr-un depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari in
depozit in loturi mici, dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta
cale economii la cheltuielile cu transportul final;
- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la depozit
efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la comparator,
frecvent si in cantitati mici.
In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea
unui depozit in apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a
cheltuielilor de transport.

2.2. Analiza activiti de transport:

Transportul mrfurilor reprezint una dintre cele mai importante pri ale distributiei
fizice, considerat cea mai important component a mixului logistic, ea deinand, de obicei,
aproape jumtate din costurile aferente tuturor activitatilor logistice.
Cele mai importante domenii decizionale vizand transportul mrfurilor pot fi menionate:
alegerea modalitaii de transport, alegerea rutelor de transport i programarea operativ a
vehiculelor pentru transportul mrfurilor.
Marketerii se ocupe de deciziile privind modalitile de trasport alese, deoarece sunt
lucruri care influeneaz stabilirea preurilor, performana n materie de livrare la timp i
starea n care ajung mrfurile la destinaie, iar toate acestea influeneaz satisfacia clientului.
Transportul produselor se face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate i igienizate.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie nsoit de documentele de certificare a calitii, ntocmite
conform dispoziiilor legale n vigoare. Produsele sunt crate n cutii de carton, nscripionate
cu sigla productorului.Ca i activitate logistic, transportul este una dintre componentele
majore. Aceast micare presupune i respectarea ctorva condiii, pentru a asigura
satisfacerea cerinelor clienilor i profilul firmei. Marfa transportat trebuie nsoit cu
documentele necesare completate n totalitate. Notele de livrare, facturile sau alte documente
nsoitoare trebuie s conina: identificarea, numrul produselor, greutatea total i separat a
fiecrui produs, numrul comenzii firmei, numrul pachetelor, tipul pachetelor, punctul de
destinaie sau locaia depozitului.Billa pe langa masinile din dotare cu care isi transporta
marfa, ei lucreaza foarte mult cu distribuitori si chiar posta (curier) care livreaza marfa in
supermarket in asa fel incat, fiecare furnizor livreaza marfa in supermarket si asteapta pana se
face receptia in asa fel incat totul sa fie in ordine din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea marfurilor.
Pachetul de transport reprezinta o unitate de incarcatura care include mai multe marfuri,
sau marfuri de acelasi fel, grupate cu ajutorul mijloacelor de impachetat universale sau
speciale. Transportul marfurilor pachetizate asigura cresterea productivitatii muncii in
operatiunile de incarcare-descarcare, stivuire si depozitare, reducerea de doua-trei ori a
timpului de imobilizare a mijloacelor de transport sub operatiuni de incarcare descarcare,
utilizarea mai eficienta a capacitatii mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor
mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor de pastrare a integritatii marfurilor;
reducerea primelor de asigurare pe parcursul transportului s.a.. Pachetizareaprezinta avantaje:
ea se preteaza la o gama larga de marfuri: bauturi, conserve, marfuri industriale de larg
consum, cherestea s.a.
Eficienta pachetizarii creste substantial daca pachetele sunt stivuite si fixate pe palete in
scopul manipularii mecanizate a acestora. In acest sens, Organizatia Internationala de
6

Standardizare (I.S.O.) recomanda utilizarea paletelor de 800 x 1200 mm; 800 x 1000 mm;
1000 x 1200 mm.
De asemenea, trebuie mentionat ca eficienta pachetizarii este de cateva ori mai mare daca
pachetele se formeaza la furnizorii de marfa si nu pe parcursul lantului de transport. Furnizorii
sunt deci aceia care trebuie sa dispuna de mijloacele tehnice necesare impachetarii marfurilor.
Elementele pe care trebuie s le conin CMR:
numele i adresa expeditorului; locul i data ntocmirii scrisorii de trsur;
numele i adresa transportatorului; locul i data primirii mrfii pentru transport;
locul prevzut pentru eliberarea mrfii;
numele i adresa destinatarului;
denumirea mrfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscut pentru mrfurile
periculoase;
numrul coletelor, marcajele;
cantitatea;
instruciuni privind formalitile vamale;
meniunea c transportul este supus regimului stabilit prin CMR;
termenul de efectuare;
valoarea declarat a mrfii;
instruciunile expeditorului cu privire la conservare i manipulare;
documentele privitoare la rspunderea transportatorului cu privire la rcirea mf
meniunea expres de interzicere a transbordrii mrfii.
Pentru transporturile interne exist tarife de transport publicate. Pentru cele externe nu
exist tarife publicate se formeaz n funcie de cerere i ofert.
Distana de transport; tipul de autocamion folosit;specificul oselelor; felul mrfii;
posibilitatea folosirii camionului i n cursa de retur; nivelul de pre al combustibilului n
rile de parcurs; garantarea sau nu a duratei transportului; nivelul taxelor / posibilitatea de a
beneficia de autorizaii de transport cu scutire de plat a taxelor de drumuri; autorizaiile de
transport; sezon i clim.

Evaluarea procesului de stocare:
Proiectul a fost aprobat iniial n 2006 ca n anul 2008 acesta s fie s anulat datorit
investiiei necesare nejustificabile dat fiind suprafaa total 17.500 mp prevzut n
proiectul iniial. Deoarece spaiul fusese achiziionat n faza incipient proiectului i incluznd
n ecuaie necesitatea construirii unui depozit capabil a aproviziona cele trei filiale obiect al
exerciiului a fost considerat logic reluarea procesului iniiat n anul 2006, cu modificrile
de rigoare.
inndu-se cont de faptul c distanta Brazi-Timioare este de 514 km, distana Brazi-Iai
este de 406 km i cea dintre Brazi-Bucureti este de 50 km s-a considerat a fi acceptabil
discrepana metric dintre primele dou locaii i cea de-a treia, astfel diminundu-se distana
dintre furnizorii de cosmetice (nu doar acetia), majoritatea avnd sediul n Bucureti i
depozit.
O meniune suplimentar necesar este legat de faptulc att produsele obiect al
exerciiului ct i cele suplimentare ce vor fi sticate n incinta depozitului necesit diferite
condiii pentru a diminua ct mai mult deteriorarea prin contactul cu diveri factori externi,
astfel construcia nglobnd o divers gam de materiale a cror armonizare nu ar fi fost
posibil n alte condiii.
In ceea ce priveste aprovizionarea cu marfa sunt prevazute deocamdata 30 de rampe de
incarcare.In total sunt depozitate in momentul de fata aproximativ 1.800 de articole food si
non-food. Depozit este prevazut un spatiu special de depozitare pentru circa 100 de feluri de
legume si fructe. Acestea sunt pastrate la o temperatura optima de 8 - 12 grade Celsius, pe o
7

suprafata de aproximativ 1.000 metri patrati. Depozitul mai este dotat cu un loc speciala
pentru produsele proaspete, congelate si lactate.
n sistemul logistic al firmei, depozitarea mrfurilor include un ansamblu de activiti de
susinere, care ajut la ndeplinirea obiectivelor de servire a clienilor.
Depozitul, n cel mai simplu sens al cuvntului, este un spaiu de pstrare. Pentru pastrarea
salatei, exista o incapere separata de 100 metri patrati, racita la o temperatura de 2 - 4 grade
Celsius, pentru a asigura prospetimea produselor. Si bananele au o incapere separata de
depozitare, de 200 metri patrati in care este asigurata o temperatura de 14 -16 grade Celsius.
Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri si. In momentul de fata isi desfasoara
activitatea in depozit si in cadrul birourilor aproximativ 80 de persoane.
Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de
transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se
desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus,
exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si
inceputul altuia. O parte din acest timp esteafectata transportului, iar cealalta este consumata
cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare
descarcare, depozitare etc.
Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu.
Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si
durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte
considerente.

Depozitarea mrfurilor:
Un aspect important in sistemul de logistica il reprezinta depoztil centrali Brazi, Prahova,
Adresa Neagoe Basarab Nr. 2 (Parcela A24/25, Tarlaua 7). Proiectul a fost aprobat iniial n
2006 ca n anul 2008 acesta s fie s anulat datorit investiiei necesare nejustificabile dat
fiind suprafaa total 17.500 mp prevzut n proiectul iniial. Deoarece spaiul fusese
achiziionat n faza incipient proiectului i incluznd n ecuaie necesitatea construirii unui
depozit capabil a aproviziona cele trei filiale obiect al exerciiului a fost considerat logic
reluarea procesului iniiat n anul 2006, cu modificrile de rigoare. inndu-se cont de faptul
c distanta Brazi-Timioare este de 514 km, distana Brazi-Iai este de 406 km i cea dintre
Brazi-Bucureti este de 50 km s-a considerat a fi acceptabil discrepana metric dintre
primele dou locaii i cea de-a treia, astfel diminundu-se distana dintre furnizorii de
cosmetice (nu doar acetia), majoritatea avnd sediul n Bucureti i depozit.
O meniune suplimentar necesar este legat de faptulc att produsele obiect al
exerciiului ct i cele suplimentare ce vor fi sticate n incinta depozitului necesit diferite
condiii pentru a diminua ct mai mult deteriorarea prin contactul cu diveri factori externi,
astfel construcia nglobnd o divers gam de materiale a cror armonizare nu ar fi fost
posibil n alte condiii.
In sistemul logistic al firmei, depozitarea marfurilor include un ansamblu de activitati de
sustinere,care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Depozitarea marfurilor,
respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport. Activitatile de
extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in
localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un
anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte
din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni
pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare descarcare,
depozitare etc.Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu
in spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea
8

depozitarii si durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si
alte considerente.
Principalele operatiuni realizate n depozit sunt:
- Receptie: descarcare, controlul conformitatii, atribuirea locului afectat lotului, intrarea n
inventar (gestiune);
Principalele documente prezentate la recepie pot fi factura, bonul de livrare, bonul de
comand, documentul de transport i eventual, n unele cazuri, documente mai specifice, cum
ar fi documente vamale, licene, diverse acorduri etc. n toate operaiunile de transport pe
contul altuia, transportatorul trebuie, n mod imperativ, s elaboreze un document, numit titlu
de transport, care poate s difere n funcie de provenien (naional sau internaional).
Operaiunile de descrcare a mrfurilor sunt n sarcina destinatarului, cu excepia
ncrcturilor mai mici de 3 tone. Pentru ncrcturi mai mici de 3 tone, transportatorul
execut sub responsabilitatea sa operaiunile de descrcare.
- Manipulare: transportul marfurilor n depozit, respectarea normelor de siguranta, intrarea
produsului n stocul de disponibilitate, gestiunea eventuala a conditionarilor;
- Pregatirea comenzilor: pregatirea paletelor, actiunea de picking (extragerea unor produse
dintr-un lot si includerea lor n altul), alcatuirea loturilor comandate, regrupari ale unor
expedieri pe zone, ambalare, banderolare, marcare pentru expediere;
- Expedierea: regruparea comenzilor n zona de expediere, alocarea cheltuielilor de transport,
completarea loturilor de livrare si control, ncarcare, nregistrare informatica.
Implantarea mrfurilor n depozite.
n prezent, toate sistemele de stocare sunt destinate s primeasc i s depoziteze un
numr mare de articole i s-a constatat adesea, c n cadrul aceleai familii de produse unele
articole pot s difere prin greutate, valoare, volum i bineneles frecvena lor de ieire din
stoc.
Utilizarea metodei ABC n gestiunea stocurilor permite mbuntirea performanelor
celor care pregtesc comenzile, ct i optimizarea traseelor acestora cu scopul de a evita
deplasrile inutile i de a face s corespund timpii de deplasare cei mai scuri cu articolele
cele mai solicitate.
Gestiunea stocurilor rspunde, n principal, la 2 ntrebri i anume cnd s se lanseze
comanda i ct de mare s fie aceasta. Pentru a face aceasta exist evident mai multe metode
posibile, metode tradiionale de tipul gestiunii la prag, gestiunea prin revizie periodic sau
metode mult mai moderne (just-in-time, Kanban etc,).

Macroprocesele i procesele specific din lanul de aprovionare-livrare
9





Organigrama activitati logistice:



Legatura dintre sitemul informaional logistic i etapele procesului de management logistic
10





Sistemul informaional logistic


Analiza nivelului de servire:
11

Nivelul de servire a clientilor firmei este rezultatul intregului sistem de activitati logistice.
Impactul sau direct asupra vanzarilor si profiturilor impune stabilirea nivelului de servire ca
obiectiv al strategiei logistice a firmei. Intr-un mediu de afaceri intens competitiv, nivelul
servirii constituie un mijloc important de diferentiere fata de concurenti si de crestere a
loialitatii clientilor. Servirea elementelor care definesc servirea clientilor, a fost considerat
succesiunea etapelor unei tranzactii ntre vnzator si cumprtor. Elementele servirii clientilor
au fost mprtite n trei categorii distinct:
elemente pretranzactionale:

n aceast categorie, sunt incluse componentele care creeaz un climat favorabil
serviriiclientilor. Elementele pretranzactionale sunt legate de politicile si programele firmei,
careconstituie cadrul necesar servirii clientilor. Principalele elemente care faciliteaz
dezvoltarea unor bune reltii ntre furnizor si client sunt urmtoarele:


servireaclientilor;

structura organizatoric necesar pentru aplicarea politicii de servire a clientilor;
flexibilitatea sistemului, respectiv capacitatea sa de a rspunde unor nevoi speciale
sauneasteptate ale clientilor
programele de pregtire a personalului firmei cliente, n vederea utilizrii eficiente sieficace
a produselor firmei vnzatoare;
elemente post-tranzactionale:

Dup efectuarea cumprrii de client, produsul este sustinut adesea prin servicii
careasigur obtinerea de ctre client a beneficiilor asteptate. Componentele din
aceastcategorie prelungesc procesul de vnzare dup momentul n care clientul a intrat
nposesia produsului. Sunt planificate nc din stadiile pretranzactional si
tranzactional.Elementele servirii clientilor, care sustin produsul n utilizare, sunt urmtoarele:


eparatii si asigurri de piese de schimb;



posibilitatea de returnare a ambalajelor de ctre client;

Cele mai importante aspecte legate de servirea clientilor se refer la: durata deindeplinire
a comenzii, regularitatea si siguranta livrarii, disponibilitatea stocurilor,restrictii legate de
mrimea comenzii, usurinta comandrii, timpul de livrare siflexibilitatea, procedurile de
facturare si corectitudinea acesteia, procedurile dereclamare, vizitele ntreprinse de agentii de
vnzri, informatii legate de comenzi.Desigur, n functie de particularittile fiecrui produs o
parte din elementele de mai susvor avea un rol mai important dect altele.


12

Cap.III Propuneri privind imbunatatirea activitati
logistice la nivelul firmei:

Logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine Billa,
austriaci urmand sa aplice si in Romania, la fel ca in Austria sau Germania, un ritm foarte
rapid de dezvoltare.
nsa pe fondul intensificarii concurentei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii
discounterilor si ca urmare a succesului nregistrat de acestia prin penetrarea pietelor mici,
strategia Billa ar trebui sa aiba n vedere patrundrea si acapararea acestor piete care i-ar aduce
un cstig garantat.Noile deschideri presupun constructia de magazine prin investitii
greenfield, cumpararea de spatii in cladiri deja construite, inchirierea de spatii comerciale,
precum si deschiderea de magazine in cadrul unor centre comerciale, astfel ca flexibilitatea in
ceea ce priveste spatiile de vanzare sa fie una foarte mare. In aceste conditii, spatiile de
vanzare ale viitoarelor unitati Billa ar putea fi mai mici, adaptate in functie de amplasamentul
magazinului.
Intrarea retailerului Billa si pe segmentulsupermarket urmarindu-se astfel oferirea unor
servicii integrate dincolo de oferta de produse, respectiv unitati farmaceutice, bancare si de
asigurari, spatii supravegheate de joaca pentru copii, fast food precum si birouri de relatii cu
clientii.
Pe linia promovarii se impune lansarea unei campanii publicitare care sa vizeze cu
precadere reclame tv, dat fiind faptul ca un procentaj foarte mare al populatiei nu stie de
existenta supermarketurilor Billa pe piata din Romnia, datorita promovarii acestora exclusiv
n zonele n care activeaza, absenteismul din campaniile sociale, din actiuni caritabile sau
sponsorizari la nivel national.nfiintarea unei centrale de achizitii comune pentru Billa, Penny
Market si Selgros care sa aiba n vedere stabilireacoordonatelor de negociere cu furnizorii
comuni ale celor 3 divizii Rewe privind conditiile comerciale si nu numai.
Centrul logistic e la ordinea zilei in planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale.
Imbunatatirea activitatilor logistice la firma S.C.Billa Roamnaia.S.R.L.
Misiunea acestei strategii este: un sistem logistic performant si eficient pentru
competitivitatea firmei.
Obiective:
-Imbunatatirea sistemului logistic actual la S.C. Billa Romania S.R.L. prin dezvoltarea
urmatoarelor component:
*Dezvoltarea fluxului informational;
*Dezvoltarea manipulari;
*Dezvoltarea de pozitari;
*Dezvoltarea transportului si a rutelor de transport;
Mijloace de indeplinire:
*Planuri si programe pentru rutele de transport bin definite;
Informatia trebuie transmisa nedistorsionat:*Transmisia trebuie sa se realizeze indiferent de
gradul de ocupare a canalului de cominucatie;
*Trebuie asigurat securitatea transmisie informatiei;
*Informatia trebuie transmisa in timp optim;
* Costurile de exploatare aa canalului de transmisie sa fie mici;
Efectele indeplinirii obiectivelor:
*O activitate logistica ficienta pentru firma S.C. Billa Roamnia S.R.L. nu poate avea decat
eficiente favorabile asupra intregi activitati pentru care:
-cresterea competitivitati societati;
-cresterea profitabilitatii datorita sistemelor eficiente de distributie si depozitare;
13

-circuit informational efficient
-avantaje compentitive in fata concurentei;