Student: Doarvoas Claudiu

Anul: III
Specializarea: Sport si Performanta
Motrica
Motivarea sportivilor
Trebuina de micare, a crei satisfacere asi!ur dezvoltarea psi"ofizic a omului#
$a se manifest mai intens i mai divers %n copilrie i adolescen# Impulsul dinamic
!enerat de acest trebuin capt %n adolescen o anumit or!anizare, inte!r&ndu'se %n
structura personalitii# De la manifestrile de (oc ale copilului precolar la manifestrile
de tip sportiv distana este lun!, dar impulsul dinamic %i pstreaz impetuozitatea#
)evoia i dorina de micare constituie un factor important, prezent la toi cei care obin
performane sportive %nalte*
$mulaia, trebuina de autocunoatere, de autoeducare, simul riscului, sunt factori
motivaionali de baz, care direcioneaz copilul sau sportivul spre practicarea
sistematic a unui sport, spre specializare i consacrare# Succesul %n sportul de
performan depinde i de ali factori: aptitudini, atitudini, antrenament i ambian*
+actori motivaionali dob&ndii, stereotipiile formate prin practicarea sportului ca
, obinuina de micare, tendina spre realizarea sistematic i or!anizat a micrii,
capabil s mobilizeze persoana %n mod susinut pentru practicarea sportului i dup
renunarea la activitatea de performan#
Motivaia %n %nvarea motric
-n %nvarea motric, ca i %n orice activitate, motivaia influeneaz dinamica
procesului de %nvare c&t i rezultatul la care se a(un!e# Particularitile structurii
motivaionale nu sunt aceleai la lecia de educaie fizic sau la antrenamentul sportiv
.nici mcar la copii/# Permanent apar motive noi de aciune i se restructureaz ierar"ia
motivelor# -n %nvarea motric, motivaia subiecilor este %n mare msur dependent de
pre!tirea i calitile de peda!o! ale antrenorului#
Motivaia %n sportul de performan
-n domeniul activitilor sportive de performan, motivaia a fost mai puin %n
le!tur cu funciile direcionatoare i mai mult cu cele activatoare
Sportul de performan solicit eforturi si se nate astfel %ntrebarea: ce ofer
sportul de performan pentru a putea compensa at&tea inconveniente0 Ce recompense
ofera se pot re!asi in tabelul urmator:
A# )evoi motorii )evoia de a c"eltui ener!ie
)evoia de micare
1# Afirmarea de sine Aspecte ale afirmrii de sine
Condiii favorabile afirmrii de sine
C# Cutarea compensaiei Complementar i de ec"ilibrare
Pentru surmontare
Pentru substituiri
D# Tendine sociale )evoia de afiliere
Dorina de inte!rare
$# Interesul pentru competiie )evoia de succes
)evoia de a se compara cu alii
)evoia de a se opune altuia
Dorina de neprevzut
Plcerea tririi tensiunii concursului
+# Dorina de a c&ti!a Dorina de posesiune
Dorina afirmrii de sine
Patriotism
2# aspiraia de a deveni campion $3i!en
Autoafirmare
Interese materiale
Influena altora
4# A!resivitate i combativitate Adversitate
Combativitate
I# Dra!ostea de natur 5upta contra naturii
Contemplarea naturii
6# 2ustul riscului 6ocul cu viaa
)evoia de a simi situaii
periculoase
Dorina de a'i arta cura(ul
7#Atracia ctre aventur Dorina de neprevzut
Dorina de rezolvare a unor situaii
limit
Dup cum se observ, motivele practicrii diferitelor sporturi sunt comple3e i
aezate pe mai multe nivele, fiind str&ns le!ate de personalitatea individului# Practicarea
sportului de performan se datoreaz unei multitudini de motive i structuri
motivaionale#
Putem clasifica motivele practicrii activitii sportive de performan i %n alt
mod:
Motivaie intrinsec , plcerea produs de activitatea respectiv, nevoia de
afirmare, compensaii, etc*
Motivaia e3trinsec , recunoatere, recompense, satisfacii de alt natur,
curiozitate, etc#/#
$videniem rolul esenial al motivaiei intrinseci pentru practicarea sportului de
performan, dar i asimilarea unor factori motivaionali e3trinseci i transformarea lor %n
repere ale motivaiei intrinseci .contientizarea propriei capaciti de a !enera aciuni
valoroase/#
Concluzion&nd, motivaia reprezint o condiie de baz a practicrii sportului i
mai ales, a obinerii de performane sportive, determinat at&t de factorii motivaionali
interni c&t i de cei e3terni#
M8TI9ATIA SI P:ACTICA SP8:TI9A
In sportul de inalt nivel, motivatia constituie un factor de mare importanta,
deoarece a(uta antrenorul in definirea strate!iei de pre!atire a viitorului sportiv de
performanta#
)umeroase studii, elaborate de cei mai de seama specialisti, au demonstrat
ca mari valori ale sportului mondial, sub influenta antrenorilor si au sc"imbat motivele
initiale, indeosebi determinati de aura celebritatii sau a unor casti!uri materiale pe care nu
le anticipasera la debutul in activitatea sportiva#
Pentru a aprecia corect motivatia sportivilor in timpul pre!atirii, antrenorii
trebuie sa analizeze comportamentul acestora sub doua aspecte:
a/ aspectul selectiv care cuprinde modul de invatare a te"nicii, de dezvoltare
motrica si a interesului vis a vis de ceilalti sportivi, rezultatul in concurs#
b/ aspectul cantitativ prin care se determina interesul in rezolvarea sarcinilor
antrenamentului, prezenta la lectii, rezistenta de durata in efort, intensitatea cu care
lucreaza etc#
In activitatea de mare performanta esential este primul aspect, deoarece el
evidentiaza comportarea selectiva, intensitatea, rezultatul si motivatia#
Analiza statistica, analiza factoriala a motivelor ce stau la baza practicarii
sportului au evidentiat mai multe motive: pentru dezvoltarea fizica, pentru distractie,
pentru a cunoaste ceva nou, pentru a c"eltui ener!ie, pentru dorinta parintilor sau a
prietenilor, pentru recuperarea unor "andicapuri fizice sau psi"ice si pentru a deveni
celebru#
Ierar"izarea motivarilor sufera modificari in functie de varsta, se3ul, durata si
sportul practicat, deoarece este dificil de prezentat o esalonare !raduala a acestora#
8 statistica alcatuita de catre C#I#8# pe baza raspunsurilor a ;< = din participantii
la 6ocurile 8limpice de la 1arcelona, au evidentiat urmatoarele opt laturi#
Comisia de statistica a C#I#8# la care au raspuns ;< = dintre participanti la 6curile
8limpice de la 1acelona, au evidentiat opt factori care au stat la baza motivarii de a
practica sportul, acestia sunt:
># dorinta de succes pentru a casti!a* pentru a deveni celebru* pentru a primi
recompense#
?# dezvoltare a personalitatii, pentru a'mi ameliora capacitatile fizice si morale,
pentru a a(un!e la un bun nivel te"nico'tactic*
;# cautarea unei activitati asociative pentru a muncii in ec"ipe, pentru a'mi
satisface spiritul de ec"ipa#
@# dezvoltarea unui corp armonios si atin!erea unei forme fizice perfecta, pentru a
fi in forma, pentru a practica o forma de miscare#
<# placerea de intrecere pentru a'mi verifica potentialul fizic, pentru a utiliza
ec"ipament sportiv#
A# necesitatea c"eltuielii e3cesului de ener!ie pentru a'mi re!la tensiunile
interioare , pentru a'mi c"eltui util ener!ia#
B# a(utor CfamilialD pentru a'mi spri(ini material familia, pentru a satisface dorinta
familiei#
E# pentru a avea prieteni, pentru a face noi cunostinte#
Aceste motive, nu sunt e3act simetrice, dar ele (ustifica, e3plicand momentul de
debut intr'o activitate practica#
Practicarea sportului, interventia antrenamentului rezultatul sportiv modifica
motivatia de debut apropriind'o de cerintele performantei sportive#

:85F5 A)T:$)8:F5FI I) M8TI9A:$A SP8:TI9I58:
Antrenorul trebuie sa priveasca cu atentie elementele motivationale ale
sportivilor, sa stie sa le moduleze si sa le orienteze spre scopul performantei printr'o
or!anizare adecvata a intre!ului pro!ram de antrenament#
Antrenorul are cateva posibilitati la indemana pentru a influenta .intari sau
diminua/ motivatia initiala a sportivilor#
Cunoscand motivul initial, cu !ri(a si atentie antrenorul poate interveni si
sc"imba, prin ar!umente, in functie de obiectivele pre!atirii, sau prin transmiterea de
sarcini noi pe parcursul lectiilor de antrenament, motivatia .intrinseca sau e3trinseca/ de
inceput, prin convin!erea acceptarii noilor orientari, ce vor conduce in final la acceptul
unei noi motivatii prin care se realizeaza cresterea randamentului si a eficacitatii
procesului de invatare#
Cu si!uranta ca te3tul peda!o!ic cu care actioneaza in acest sens
antrenorul este esential, depinde de maiestria sa in folosirea unor mi(loace care si'au
demonstrat o eficienta crescuta in atin!erea scopurilor selectiei si a motivarii sportivilor
pentru atin!erea marii performante#
Se evidentiaza cateva procedee de actiune in dezvoltarea motivatiei
debutantilor si inscrierea lor in circuitul practicii sportive durabile, care si'au demonstrat
viabilitate si eficienta#
:$C8MP$)SA:$A ACTI9ITATII SP8:TI9I58:
In mod frecvent or!anizatorii activitatilor de performanta, indiferent de
valoarea concursului, trebuie sa remita participantilor medalii, cupe, trofee, diplome, prin
care sa se evidentieze valoarea concurentilor#
De asemeni, antrenorii trebuie sa alcatuiasca un sistem propriu de
recompensare a pre!atirii, prin acordarea !raduala a unor cate!orii de clasificare
corespunzator valorii sportive#
Sportivii manifesta interes si sunt motivati prin recompensarea
.recunoasterea/ publica de catre antrenor a salturilor valorice acumulate in procesul de
antrenament#
8r!anizarea periodica a unor lectii publice de verificare a nivelului
pre!atirii prin trecerea unor probe si norme de control si recompensarea celor cu rezultate
pozitive#

8:2A)IGA:$A SI PA:TICIPA:$A 5A C8)CF:S
In !eneral competitia, creeaza o puternica motivare a sportivilor, dar un
efect ne!ativ il poate constitui lipsa recompenselor# Inainte de a decide inscrierea la
concursuri, antrenorul trebuie sa colaboreze si sa coopereze cu or!anizatorii pentru a
definitiva cerintele, valoarea si modul de desfasurare a intrecerilor#
Competitia daca este bine or!anizata, iar rezultatele pozitive sunt
recompensate, localizeaza interesul si participarea pentru pre!atirea sportivilor#
Antrenorii trebuie sa militeze pentru instituirea unor sisteme asociative,
locale, re!ionale, divizionare si nationale pe !rupe de varsta si se3, care sa asi!ure si un
sistem de recompensa valorica prin acordarea unor cate!orii de clasificare sportiva .copii,
cadeti, (uniori, tineret, seniori/ cat si valorica .cat#a'III'a, cat#a'II'a, cat# I, maestru al
sportului, maestru emerit/#
+858SI:$A +$$D1AC7'F5FI P8GITI9
+iecare antrenor trebuie sa reactioneze vis a vis de prestatiile sportivilor
intr'o maniera pozitiva#
+olosirea CfeedbacH'ul pozitivD, pentru o nereusita motiveaza activitatea
viitoare a sportivului, .iti lipsesc cativa centrimetrii, secunde pentru a casti!a/ devenind
un motiv de mobilizare in pre!atire, intarind increderea in posibilitatile sportivului#
Deasemeni, dupa realizarea unei performante, antrenorul cu tact, trebuie sa
precizeze unele din lacunele constatate in timpul concursului#
Cu moderatie se va stimula activitatea viitoare, prin evidentierea valorii
rezultatului .astazi am casti!at, dar ec"ipa intalnita avea o valoare modesta si a
comportarii pozitive a sportivilor, fara a uita de'a'i motiva pentru pre!atirea viitoare#
D$G985TA:$A A)AT8MI$I SP8:TI9I58:
Tot pentru motivarea activitatii sportivilor, se foloseste de catre antrenori,
transferarea unor sarcini din cadrul lectiilor de antrenament in responsabilitatea acestora#
Prin transferul initiativei individuale direct sportivilor, antrenorii
realizeaza o crestere a responsabilitatii acestora in pre!atire, a auto'evaluare a e3ecutiilor
si un autocontrol in vederea participarii in concursuri si competitii#
Totusi, antrenorul trebuie sa se implice in mentinerea unei intensitati si a
unei dozari corecte a efortului impus de sarcinile lectiilor, fara a interveni brutal,
mentinand o atitudine de participant .nu de conducator/#
M8DI+ICA:$A CAFGA5A A AT:I1FTII58:
Dupa o intalnire, sau un meci pierdut, antrenorul pentru a salva coeziunea
ec"ipei si motivatia sa, va analiza comportarea sportivilor cu realism, fermitate, precis si
real cauzele care au determinat esecul# Aceasta interventie trebuie sa demonstreze
competenta antrenorului, in a evidentia valoarea individuala a sportivilor, vis a vis de
!reselile comise de (ucatori, in ideea folosirii insuccesului ca o noua posibilitate de
motivatie pentru intalnirile urmatoare#
Pentru a realiza o motivatie pozitiva, se vor prezenta noi atributii te"nico'
tactice, noi sc"eme de (oc, in functie de calitatile pozitive ale (ucatorilor solicitandu'le
totodata an!a(area in pre!atire, in vederea realizarii acestora#
In sporturile individuale, se vor prezenta calitatile si componentele
te"nico'tactice, care sunt deficitare, caile, mi(loacele si metodele prin care acestea se pot
remedia# De obicei, se vor prezenta Ce3tra'sarciniD individuale, pe care sportivii trebuie
sa le recunoasca si sa le rezolve individual#
Continuu, in timpul procesului de pre!atire, antrenorul trebuie sa mentina
interesul sportivilor, sa constientizeze importanta activitatii depuse, prin prezentarea de
noi sarcini, in scopul dezvoltarii fizice si perfectionarii te"nico'tactice#
+A98:IGA:$A 9I$TII D$ 2:FP
Antrenamentul sportiv este caracterizat printr'o activitate in !rup, pe
niveluri de varsta, se3, sau valoare, ceea ce impune antrenorilor sa realizeze o ambianta
de camaradenie, din partea sportivilor, relatii amiabile, de colaborare si a(utor#
Importanta acestui aspect, nu trebuie sa fie ne!li(ata de catre antrenor#
Intr'un colectiv or!anizat si disciplinat, sportivul se obisnuieste sa respecte
ordinea, sa se supuna cerintelor si re!ulamentelor impuse de practicarea unei discipline
sportive#
8 atentie deosebita trebuie sa acorde antrenorul activitatii de educare a
sportivilor in primii ani de instruire, ani in care se fundamenteaza motivatia practicarii
sportului de performanta#
5ectiile de antrenament capata valoare educativa in momentul in care
antrenorul va reusi sa dezvolte interesul sportivilor, prin cunoasterea te"nicii si a
re!ulamentului de or!anizare si concurs, intr'un cuvant cu casti!urile impuse de fiecare
ramura sportiva#
Practicarea sportului, impune antrenorilor si sportivilor restrictii
permanente, atat in procesul de invatare a te"nicii, cat si pentru evitarea cauzelor ce pot
conduce la producerea de accidente#
Cum instruirea se realizeaza in cadrul sectiilor pe ramura de sport, o
sarcina a antrenorului o constituie si o buna or!anizare a !rupelor de sportivi#
Inca de la inceputul practicarii sportului, elevilor trebuie sa li se
repartizeze sarcini si responsabilitati precise, sa'si subordoneze interesele individuale
celor colective#
Antrenorul trebuie sa creeze le!aturi de independenta .cat# de !reutate,
posturi in ec"ipa, s#a#m#d/#
Intre sportivii, se formeaza !rupe unite si realizeaza o dezvoltare morala a
membrilor sectiei#
8r!anizarea a(utorului reciproc sub principiul Csucces pentru mine dar si
pentru .adversar/ coec"ipierD in timpul antrenamentului, dar mai ales in timpul
intrecerilor, contribuie la formarea unor relatii de intra(utorare si amicitie intre sportivi#
Actiuni repetate ale sportivilor pe baza convin!erilor sentimentale si
deprinderilor de munca, au ca rezultat dezvoltarea acestora si transformarea lor in
trasaturi de caracter, necesare viitorului sportiv de performanta#
In ultimii ani, societatea umana s'a confruntat cu mari sc"imbari in
motivatia privitoare la practicarea sportului#
$volutia spectaculoasa a performantelor, a reliefat motivatia
profesionalizarii practicarii sportului de inalt nivel in scopul realizarii unor beneficii
materiale atat de catre practicantii .sportivi si antrenori/ cat si de catre or!anizatorii
competitiilor interne si internationale#
De asemeni sportul pentru toti a devenit o cerinta obli!atorie, ca motivatie
pentru instituirea sanatatii si a unei conditii fizice indispensabile eliminarii stresului
intelectual si asi!urarii capacitatilor fizice, ca raspuns la solicitarile activitatilor umane#
Trei metode de motivare a sportivilor
1. Motivaia prin team
Inducerea fricii poate fi fcut uor i %i poate motiva pe oameni pe termen scurt# Dar %n
timp, frica !enereaz resentimente i loialitate sczut# Sportivul care este motivat prin
fric nu %ncearc s a(un! undeva, ci mai de!rab evit ceva, cum ar fi pierderea unei
poziii sau o !reeal# Sportivul se concentreaz mai mult pe ce nu trebuie s fac dec&t
pe ce trebuie s fac#
2.Motivaia prin recompense
i recompensele pot fi motivante pe termen scurt# :ecompensele de orice !en: trofee,
bani, titularizare etc# -ns stimulentele de acest !en trebuie crescute permanent, pentru c
altfel tind s'i atenueze valoare %n oc"ii sportivului#
3. Motivarea prin scop
Dezvoltarea unui puternic sentiment de scop este cea mai eficient metod de a motiva pe
termen lun!# +urnizare unui scop i sens %nseam crearea unui mediu care s conduc la
dezvoltarea personal i %ncura(area sportivilor de a se automotiva i de a'i inspira
cole!ii# -n acest stadiu sportivii sunt contieni de rolul lor, sunt contieni de motivul
pentru care vin la antrenament, sunt contieni de locul lor %n ec"ip# Antrenorii trebuie
s depun mai mult efort pe perioade mai lun!i de timp pentru a atin!e acest mediu de
lucru, dar numai aa pot a(un!e la o motivare pe termen lun!, pe care i'o doresc at&t de
mult#