?

I
fr
BIBLIOTECA
dc
MATEMATICAlN
FOI{MA1'ICA
'^
I - ttr/'
con 14003b '
tnu.,lo,
0;t
A:f ]'3
l|||||N||l|||||||l|lll|ll1llilllllillil1]]]1fi]]]]tr]Nfrffiffiffil|illilNilffiffillffiill''
///055L /\r,'j :,li
,i'i ' '
DRAGO$-RADU POPESCLI
COMBINATOR.ICA
${
TEORIA GRAFURILOR.
Drugos-Radu PoPescu
COMBINATORICA $l
TEORIA GRAFU RILOR
Copyright @
2005
-
Societatea de
$tiinle
Matematice din Romania
ISBN 973-0-03761-2
Toate drepturile asupra conlintltului sunt rezervate Societalii de
$tiinle
Matematice din
Rorninia.
Nici o parte din acest,volum nu poate fi copiati frri pennisiunea scrisd a Societalii de
$tiinte
Matematice din Romdnia.
Drepturile de distribulie aparfin editorului'
All rights reserved. This work may be not translated or copied in whole or in part without
the written permission of the publisher.
Societaleo de $tiinle
Matemqtice din Rotndnia
Str. Academiei,nr. 14. Sector l, 0l00l4Bucuregti, Rominia
Tel.: 021 314 46 53;Fax: 021 312 40 72
E-mail: offi ce@rms.unibuc.ro
Tehnoredactor: Barbara lonescu
Ir
in ntenwia httnulti neu littti,
preotul Cheoryhe C. Pope.tcu
Cuprins
Cuvant inainte
Teoria grafurilor
Repere istorice
| .l . Problerna podurilor
din Krinigsberg
I.1. Jocul icosian .
1.3. Corpurile platonice gi grafurile asociate
1.4. Teor-ema celor patru culori
I .5. Originea cuvdntului graf
2 Delinifii. Notafii. Convenfii
2.1. Notatii generale
?.2. Mullimi finite. Echipotenla. Cardinal. Incluziune. OperaJii cu rrullinri
2.3. Multiseturi
?.4. Familii de vectori (cuvinte),
multipirgi
$i
pd4i peste o rnulfime
2.5. Grafuri orientate, neorientate gi simple
2.5.1. Graforientat.
2"5.2" Graf neorientat.
2.5.3. Craf simplu.
.
2.6. Izornorfisrr
2.7. Subgrafuri
2.8. Subgrafuri induse (generate)
intr_un graf
I
3
3
5
7
9
l0
il
ll
t?
1i
t3
t5
I5
2.9. Adiacenlri. lncidenia
2.10. Crade
I5
l6
20
2t
2l ^2.
I I
,
Multisetul scor. Multisetul gradelor.
Mullirnea gradelor
. . . . .
2.12. Vecini
2.13. Drumuri. Lanprri
2. 14. Conexitate. Componente conexe
2. I 4. I :Cazul grafurilor neorientate.
2.1 4.2. Cazul grafurilor orientare.
11
23
25
25
25
26
2. I5. Circuite. Cicluri
2.16. Operalii cu grafuri
2.17. Grafuri tiP (standard)
2.18. Familii de grafuri
Teoreme de caracterizare a multiseturilor de numere
care pot fi gradele unui graf
Arbori
4. I . Teoreme de caracterizare a arborilor
4.2. AplicaJii
4.3. Arbori Parliali
in grafuri
4.3. l. Grafuri cu muchii ponderate. Ponderea unui graf Lungimea unui
lan1. Distan16. Raza. Diametru' Centru'
4-3.2. Arbore economic. Arbore al distanlelor'
4.3.3. APlicalii.
5 Grafuri planare
5.1 . Teorema poliedrald a lui Euler
5.2. Hamiltoneitate in grafuri planare
'
5.2.1. APlicalii.
5.3. Colorari
Linii euleriene
6.1. Teoremedecaracterizare
6.2. Gratul liniilor . .
6.2.1. ExemPle
Linii hamiltoniene
7.1. Condilii necesare de hamiltoneitate a unui graf simplu
7.1.1. APlicalii
7.2. Condi{ii suficiente de hamiltoneitate a unui graf simplu
7 .2.1 . Teoremele lui Dirac
9i
Ore
7 .2.2. Caracterizateagrafurilor
care au proprietatea Ore
7.2.3. Probleme
7.2.4. Tehnica inchiderii
7.2.5. ExemPIe
7.2.6. APlicalii
"/.2.6.1.
1.2.6.2.
1.2.6.3.
7.2.6.4.
8 Cuplaje
Exemple
8.1. Teorema lui Berge
27
30
34
vll
123
u
t25
125
125
l5l
155
Combinatorici
Principii gi metode de numirare
9.1. Principiul bijecliei (PB) . .
9.2. Principiul partitiei (PP) . .
9.3. Principiul grafuluibrpartit (PGB) .
9.3.1. Plincipiul grafului bipartit gi legula produsului
9.3.2. Principiul grafului bipaltit pentru niullimi de pdrli
9.3.3. Sume de cardinali ai intersecliilor de parli
9.3.4. Aplicalii
9 .3 .4 .l . Surna cardinalilor tuturor intersecJiilor
9.3.1.2. Principiul includerii qi excluderii (PlE) .
9.3.4.3. Cardinalul diferenlei sinretrice
9.3.4.4. lnegalitalile lui Bonferroni qi Hunter
9,3.4.5. Inversiunebinomial6
Argumentul polinomial
Apticalii .....140
Funcfii de numirare 145
10.1. Comtrinari gi combindri cu repetitie . . . . . 145
I 0. I .l . Modele combinatoriale pentru combindri de n obiecte luate cate p 145
10.1-2. Modele cotnbinatoriale pentru cornbindri cu repetilie de l obiecte
luatecAtek ... ......149
10.1.3. Formule de recurenfA. Evaluari .
10.1.4. Triunghiul lui Pascal. Proprietali
36
42
42
49
53
126
.t26
127
128
129
129
129
129
r30
133
l3tt
l0
53
55
58
61
64
69
'71
14
79
8l
84
84
9l
9l
92
93
93
94
99
100
r03
106
9.4.
9.5.
Hamiltoneitate
qi stab ilitate.
Teorema lui Chv6tal
Caracrerizarea grafurilor nehamiltoniene cu un numar
maxim de muchii.
106
r07
'. 10.1.5. Aplicalii
i0. 1.5.1. Numlrul functiilor
I 0. 1.5.2. Numdrul funcliilor bijective
10. 1.5.3. Numdrul funcliilor injective
10. 1.5.4. Numdrul funcliilor surjective
10.2. Partaje
10.2. l. Modele combinatoriale pentru partaje
10.2.2. Formule de recurentf,. Evaluari
. 10.2.3,Identitalimultinomiale
10.2.4. Aplicatrie . . . .
:
.
10.3. Numere Stirling qi Bell
10.3.1. Definilii
9i
notalii
10.3.2. Evaludri .
10.3.3. Forrnule de recurentd
1 0.3.4. Polinoame genera.toare
159
r60
160
160
r60
163
r63
166
168
112
t72
t72
t75
t78
184
187
I ll
ll2
1r6
116
118
10.3.5. lnversiune Stirling
l0.3.6.Aplica1ii .....188
10.3 .l . Cazuri particulare. Identitatea lui Euler . . . . I 89
l0.4.NurnereCatalan ...... 195
l0.4.l.Drumurilelaticiale ...-.195
8.2. Structura unui graf bipartit in raport cu un cuplaj de cardinal maxim
l().4.1. Dluinurile laticialc crr resti.iclii
ir0.4.2.1. ApiicaIie
I0.4.3. Modele cornbinatorialc
;rentr.u
nuirriirril Irii Ctntalan
10.4..1. Evaluirli. Fornrule de' rccurenla
10.-5. ,{ -pdr{i /-separate intr.un gral-. Numere Fibonacci
5i Lucus
I0 5.1. Definilii
5i
notalii
10.5.2. Lenrele Iui Kapiansky
l().-s.1. Far{i l-scplate in lirirlrrri. Ntrrrrere Frhorrlcci
10.5.4. Pnrli i-separate in cicluri. Numerc Lucas
Numilrarca arborilor
I I .l . t.r-urndlarea arborilor parliali
I I .1.1. Nurnarti arborilol Cin 1i,, cu gradeie varfur.ilor- flxate .
1 1.1.2. Numdrui arborilor par'1iali din 1i,,
I 1.1.3. Nurndrul arborilor din./,, caie conlin olr-pddurc
iraqialar
{rxata
I i. I .4. Numarul arborilor pariiali ai unui gi-af simplu.
Tcorema iui T'ernpclley
irni face o sinceri bucurie apariiia monografiei
conthinatoricti
.si rarr.itr gttrfitr.ilu.scrist.
de colegul meu mai tanar DragonRadu p"opescu,
in corecfia Bibriotcca ssMr{.
Ea conline doua parii distincte care se intrepitruntl in mod natural: tc.rra gr-alirrilrr
g,i com^binatorica.
irr partea de teoria gralurilJrse
introduc no{iunile de bazij. Iirrrrilii
de graluri' multisetul gradelor,
conexitite,. arbori, grafuri planare,
linii eulcr.icno. lrrrii
harniltoniene gi cupraje. in capitorere de combinat.ricii su't pr.r.nrut.
fri,r.io,, ,, urcr.crc
cie uuurarare qi funclii de.numdrare:
combindri gi cornbinari cu repeti{ie. partajeJ ll.rrcrc
Stirling' Bell, catalan, Fjbonacci gi Lucas gi sunt expuse in final problene.cle
rrurrr;i.rrcir
arbot'i1oq care fac o legdtura fericitd intre cele doud pdrfi ale lucrarii, prec,rr gi rr*.tlc
tle codificarc a arborilor (prrifcr.gi Neville,1.
Monografia sebazeazdpe bogata experienlh cridacticd a autorului la cursur cu accla;;i
nume de Ia secfia de matematica, cul'sur de Aigoritnica grafttriror. de ra sec{ia dc inlbr.-
nraticd precurl qi cursul opfional Ccqtirole rpurloln de conrbitnl.t"i.ci.si
teoriu grtlu,i!rtr.
iinute la Facultatea de Maternaticd gi rnformaricd a universi,,lii di" B;.;;.;;;
Lucrarea este scrisS clar, materialul..este preze'tat intr-o structurd bine g6ndita, in
virtutea unei viziuni dc ansamblu .ur. u..rpta mra rroJincori i*""',ari ,,rerioare pe
care autorul inten{ioneazd sd le producd.
Se realizeazd tratarea unitard a temeror abordate intr-un lirnba.j Lrnic. sus{inutd de o
il,rstrare grafica de cxcepiie, ceca ce ii sporeqte atracfrvilalea.
Multe enunruri qi demonstralii sunt originare sau sunt expuse intr-o maniera proprie
(probieme de hamirtoneitate gi.cupraje,
..G .ur. privesc grafurire pr"*r",'i.i".ipiire
qi
metodele de numdrare, numerele iui Catalan).
Publicarca unei asemenea ltrcrdri valoroase se impunea de mult, ea ilustrAnd rin dorre-
niu al matematicii mai pulin abordat in literatura de specialitate in linrba rorndnd in ul-
timele decenii. dar care are o dezvoltare irnpresionantd pe plan rrondial, irr strdnsd legatura
cu inlormatica
Ei
lucrdrile de cornplexitate
a algoritmilor,
o recomand cu cdldurd tuturor celor inteleiali: elevi gi studenfi in nraterraticr
sa' ir-
founaticd, profesorilor
lor, cat gi.ceror. care vor sa aprice acest nrocl de garair.li metodere
cornbinatoriale in alte domenii alc crrnoaEtcrii.
Lectura acestei lucrdri va prodLrce cu siguran|5 o rcali'i satisfaclie, atdt intelectuald cit
gi estetica.
t9l
l(x)
l() I
i0.l
2()8
l0()
I 1.1
115
2t7
:l I
).11
219
zle
uvfixnt
lnaf;xate
il
lt.t.5.
I I .1.6.
Teorema ,,produs"
Numarul arboliior parliali din /i,,11 cu giad[il
uriui airLirnit Iaii
fixat
I 1.1.7. Numirul p-paduriior lui Ii care au vArfirriie fixate r.1 .. . . . r',, in
arbolidisjuncli . ..
I 1.1 .8. Nurnirul arborilor parjiali din graful partit complet I{,,.....,,,.
Terirema lui Austin
ll.)9 Aplicafii
I i .l .9.1. Numllui arborilor pnrliali din 1i,, carc nu coittru
muchiiie unui
7r-cirplaj
fixat
I L l.g.2^ Nurndrul arboriior parliali care nu co;rgiir nruchiiJe r-rnci
p-steic
I 1 .1.9.3. Suma func{iilor r(I,', 1:) pentru toateJ)-padLrrilc parJiaic
lFl
dintr-un lant P,,
I 1.1.9 4. Nurnirui alborilor parliali din
y'f,,
culc nLr conlin
muchiilc unLii .>--lanl clementar'
1l.l.9.5.identitaiimultinomiaIe.[dentitatcaIuiAbcl
Mt:toda rccursivd de nundrare a arboriior
I 1.3.1 . Aplicalii
Nlctotlcr clc codiflcare a arbolilor
I i. i.l. (
oriiflcare
;i
decociilicarc Pii.i{br
I I l .l
('orlifjcarc gi dccodificare Neviiie
220
1.t
I
2t5
227
Ii.l
723
223
2)l
228
:28
:29
230
2j.-]
r l4
2.11
i4l
24E
pr-of.
cir. ioan
.lomescu
l\4embru cot'espondent al Acacjerniei Rolnane
i3r-rcurcqti, 23 noien-rbric 20[i4
Partea I
e
Teoria grafurilor
Capitolutr 1
Repere istorice
1.1. Problema podurilor
din Ktinigsberg
in anul 1736 marele matematician Leonhard Euler a publicat in revista cornentarii
Acadenriae Scientiarm Imperialis un articor scris in limbri latina cu titrur s"trri,
ii,'i'-
lematis ad geometriam situs pertinenrri, rucrare care poate fi nunrird uc,tur cre tlesrer.p
^t
teoriei grafurilor. ''-'L
dr
InaceastdlucrareEulerarezorvatceeaceinliteraturasenume$te
pruthretttttpodtrrirey
din Kdnigsbetg.
Problemi l.l. Ora1ul Krjnigsbetg, locul de na$Iere al.filozo/itlui gerntctn
1t1.1117(r,r,r.7
Kant, se intindea pe antbere maruri are rdurui
prager
Ei
pe iotta i,isrrc.Vek
latr.u regiuni
ale orasulai erau conectate prin
Sapte poduri.
Este posibil ca un om sdfacd o primbare tn cate s.d treacd pe roate cere ,rurtte
pocruri
ale orasului exact o singurd datd
si
sd se fntoarcd ra rocur cre p,rnirc /
A
(
B:
D
Figura I. I -
Modelare' Se noteazd cu A,.B,c,D cele patru regiuni.ale oragului qi se figureazdprin
puncte, iar podurile se reprezintd prin culbe care conecteazd aceste puncte. problema
se
reforrnuleaztr astfel:
4
RLPUI{}: ISTORICL
Se ptsate desena diugrrtnru
printr-o curbd t'ontintrd tnchisti.fara u ritlicu t'rciottul de
pe hartie
Si liira
a desetlLt
o linie de dttuci ori?
Rispunsul ll itttlebar'e
este negativ'
,l
/'/\
\\/
V
D
Figura 1.2.
intr-adevar, d3s5
prin absurtl diagrarna ar putea ti desenatd printr-o curba inchisd fdrd
ridicarea creionului atunci
fiecare dintre punctele A, B
,
C ,
p ar fi vi;ital de un nutnar par
;;;ti ;;"*.ul intraritor
va fi egal ctt cel al iesirilor).ceea cc nu se poale' dc'rat'ccc itt
n".u*'Jin,r. punctele
A, B,C.D sunt incidente 3 sau 5 linii
--adica
un lrtrmar i'ara sot'
Deci raspunsul 1n in1;cbarea
formulati in problema este negativ'
No(irrni dcsprirrsc.
Votn numi punctele A.B.C,D vtirfitri, arcele de curbi .'1R. BD,
,4(:, B(
l, ('/)
lc
y1y1|l lltllrli muchii, iar perechea
r! (l', l, ),
urrdcV
:
{A,B,C:,D}'
E :
{;\B').13D2''1('lJ('
D('}
o vllt f r1tf 1 Llttt!
ttt.tttit'tttutf.
EXponentUl 2 la care figuleazd muChia.4ll il vonr nr-rmi rrryl-
ttl,li, rt,rt,.,r /,,i I lt t',rrrt
intlicele de-repelititritutc). Nunrarul rruchiilor incide nte intr-un
r,iil tl r*ir r,r'ti g,,r,/tt1
acclui vdrf' Un traseu inchis cu proprietalile cct't-ttc in probletr-ra'
r *rr.
lrirrFrrlEe
r,,el rrlrrchiile exact o singurd datd, va Ii nurrrit t'ic'ltt cttlaritrn. iar un glal
, si. stlirrile-rrri e=tfrl tlc ciclu va fi rrurnit gro.f'ettlerian. Un trascu rrcinchis ctt ltccca$i
lrt
rri,l ir tnrts --e itturtetl
(f I an
1
eule ria n'
I tlil rlHr,,r,.rr elirr l)lccedenta
rezultd ca este adevdrai ut'miltot ul ctlttul:
I rts..1t ,,,tliltttt,ttttcit'ltratrler.itnttrtL,Ir,Lrt(,gtttrlt,lt,t'it'littil,tr'.t,tl,1ttttt.
l,trrtrrr gralrriiiF | ilnexe este adeviratd
5i
rcciproca acostoi alirrnaltr.
laFFtllptrrlit:
lrrrlperaliuniledcdcscnaleautonrati.aturorditgrattrc.tt-tlll()rcitcttitc
ol"i kt." ,,,,1,,,,,,r,o
brltl de taierc automatA a unor bucdli dc tabll satl dc stolll ctc' strlllclrl
irtFrts=6li ,ltir llrlrvc
de economie de timp sau de nlatcric prinld itt <lctcttlrillarca
,''t l ir l* F,lF1d'. {,uca ce ar pefmite executafea ,,dintr'-o bucatir" a opcrrlitrrlii. [)lczi
ilil xallFl rL- r tr ltr lilt tlxistd suntem interesaii in detenninarea untli nulllir nrittittr tlc lt'asee
r rtlr hf,
llllllllrlllr'/F
rlt:scnul'
llsrvollflr I ls|)rrlh,r..
Pornind de la aceastd problenra a lui Eulcr s-atr olrtirltrt irr lirnll o
\('l l{ {lr' l{'/lllllll('
Irrvind:
(,trl11lr crtlctione: condilii necesare gi suficiente de existenla, llillllarrll lor, algo-
r rlnlr
(l(' olr{tttutc;
tlcscotnpttnert ouleriene in lanluri.
Jo('uL rr'osl^N
i
Excrci{iu. in figula 1.3 este reprezentat un tliunghi gi o linie conrinua ncinc6isa care
intcrscctcazd in intcrior fiecare segment exact o singura clatd. Un exernplu aserniinitor
estc rellrczentat in figura 1.4.
Figura 1.3
Figura 1.4
Sd se demonstreze ca in cazul desenului reprezentat in figura 1.5 nu existd o linic cortrnu6
neinchisa care sa intersecteze in interiorficare segment exact o singura data.
Figura I.5.
1.2. .Iocul icosian
in anul ltJ56 matcnraticianul englez sir Willianr llrwan Ilanrilton a invenrar un
-ioc
ntrrrtit .htcul it'tt'riurt care avca ca supolt uratct'ial un clotlccaedrr,r di1 le.-rn repre-
zctttirtd globul ptrrnitrrtcsc alc cilrui viirluri claLr notirtc cLl nurnelc unor oralie cum sunt:
Bruxollcs, (lanton,
I)clhi, frranklirrt, Zanzibar, ctc. (ln linrba grcacd eikosi=2g, oo4eka=tz.
hcclra=lirli-r.
)
f)rtllllcrtrr't 1.2. ,5i' t't't't',tti .tt' irttlit'<: rttr rlrtltt irtr.hi;;1tc ntLtchiiltt dodet,uetl.ului .ure
,sri rtt'trt'ti
1tt'itt.fiu'trt't't,tir.l c.rut.t o.titrTittt,ti tlrtrri, tttr.lcl tla,,r.,piui in.jurul luntii,, !
Morlchlrc. Illlill{illiilll srrptitlirll rlorlt:crrcrlr'ului lcirlizatii tlirrtr--o rncrnbrana elasticij din
cittc tL-:t:ttltllttt o tlr[11
lltltttirliortltlii. rtltoi o cxlirrrlerrr plrri'r rlcvinc pllrra. oblinerl irnaginea
rrrrrri
trir':r
l.
lltispuns. I Jrr tlrrst.rr ('u
l)tol)r
ictililc tlirr cnunl ostc irtdicat in ligula I.ir.
9
5t'
5 5
4|
5 4
6
Rl,ptiRt: ls.roRl( t:
Nofiuni desprinse. Un traseu inchis care parcurge toate vdrfurile exact o singura clatd
va fi numit ciclu hamiltonian,iar un graf care admite un astfel de ciclu va fi nunritgr.4/
handltonian. un traseu neinchis cu aceleagi proprietdfi se nulne$te lunl haniltoniurr.
Aspecte practice. (Problenra contis-voiajorului) Fiind ttata o nullinre.{i.wrlri tlc ot.us.c
si
distanlele intre ele se ceresd se deterntine un troseu [nchis rJe lunginc minintti ..ore,s..i
perntita vizitarea.fiecarui oras exact o singura data.
Figura 1.6. .
Dezvoltiri teoretice. S-au studiat condilii necesare gi condilii suficiente cle existenli a
unui ciclu hamiitonian pentru diferite clase de grafuri, algoritmi pentru deternrinarea unor
cicluri hamiltoniene de lungime minimd etc.
Noti' Hamilton a ajuns sa inventeze acest joc practic deoarece calculul formal cu lanJurilb
grafului dodecaedruluiprin care a descris solufia ilustra calculuI nLrmit de el ic:o"-ian rJin
studiul algebrelor necomutative.
Pe scurt, solulia lui Hamiiton este urmdtoarea:
Datoritd simetriei grafului dodecaedrului, nu conteaza in analiza noaslrd nruchia de
pornire' Un jucitor care ajunge la capdtul unei muchii are de ales intre urmAtoarelc trei
posibiliuli:
(a) sd meargd la dreapta. operalie notati cu D;
(b) sd rneargd la stdnga, operatie notatd cu ,S;
(c) sA ramdnd pe loc, operafie notatA ce 1.
Sc definegte un produs al acestor opera{ii astfel:
.
pxl
5tt
pk"
3r"
. . .
ins.umnd ca jucdtorul
merge de k/ ori la dreapta, r1e // ori la
stdnga, de k" orila dreapta, de 1,, ori la stdnga, etc.
o Doud produse sunt egale daca plecdnd din acelagi v6rf, in care au intrat pe aceeagi
rnuclrie, se ajunge in final intr-un acelagi vdrf.
r Un produs este egal cu 1 daci varful de sosire este acelagi cu vdrful de plecare.
. Do :
So : i prin conven{ie.
['r0dusul este necornutativ (SD
+
DS), dar este asociativ.
CoRpuRtL[
pLAToNtcE
$t GRAFURtLE AsoctATE
Sunt adevarate urmAtoarele Formule
Dt' :7
Fi
D2 :
SD;rS
D5 :1
D2 : gpl
5
Figura 1.7.
. . .t,r
notat cu 1gi F vrirful-de incepere, respectiv cer de sosire, gi cu o sageatd muchia
iniliala prin care se ajunge in 1.
Utirizdmbaata rlrmuta r :
Ds, de trei ori formula Dz :
sDrfl
linern cont de
caracterul asociativ al produsului gi oblinem
1: D5
-'p2ps:
(sr3.9)D3 : (SDl12
= 6D2D)2:
[s(srrs)r],
:62D2DSD)2
=
[s215lr
qDSDf :
sssDDDSDSDSSSDDDSDSD.
Secvenla ob{inutd are 20 de litere qi nu con}ine nici-o subsecvenld egala cu 1. Ea reprezintd
deci codul unui ciclu hamiltonian.
Exercilii
1. Sd se demonstreze unndtoarele formule de calcul icosian:
(atDr:5t:j;
bt D52D: sDS gisD?s :
DSD:
(c) D2 :
SD35
9i
52 :
DS3 D.
2. (a) Sa se denronstreze cd urmdtoarea egalitate este adevdrata: D,g:t :
s.
(b) Putern oare inrnulli.rai:np,1 cu D in egaritatea precedcnra,? cu arte cuvinre, esre
oare adevdratd egalitatea DS:tD :
Sl)?
1.3. Corpurile platonice qi grafurile
asociate
lJn poliddru este un corp mirginit numai dc suprafele plane. Un poliedru se numegre
convex d,aca segmentul care une$te doud puncte oarecare din el conline numai puncte
din interiorui poliedrului. Un policdru rcgulat cont)ex este un poliedru convex ale cdrui
feJe sunt poligoane regulate congruenle. sunt cinci poliedre convexe regulate: tetraedrul,
octaedrul, cubLtl, icosaedrul qi dodecaedrul.
tr
rl
i
Rl:P[,Rl ls toRt( t:
TEoREMA ('ELOIt
PAI-RU CULoRI
Tetraednr
Octaeclnr
Cub
Icosaedru
Dodecaedru
Istoric' Descoperirea acestor corpuri este atribuitd grecilor antici din coloniile ltaliei de
srd' se pare cd ei ar fi abstras crodecaed'ur regulaidi' cristalere ;;
il;.';;J,ffi,;;
sicilia' Su't dovezi ca <iodecaedrul
era fblosiica zar in ltali; anricd
fi cu senrni{icatii
religioase in civilizalia etrusca.
' ELrclid expune in cartea a tiJ-a a Erenrcnterot.te.ria
poliedrero'
r.euulate.
Platon a menrionat de,semenea
existenfa poiiedreror
con\jexe r.egurate in diarogLrr
Tinteu. Er a asociat retraedrur.
octaedrur, cutri gi icosaedru[ ., ."r.
ri,n,, erernen,tc are
filozotieiantice grecc'yi. foc. aer. parninr qiapii. iar irr dodecaccl.' ,J&"-i,;i;;;;';;:
versului in ansamblu. De aceea poiiedr-ere.onu"*"
regulate runr.rnur.url gi srrb nurnere
de coryturi pluktttice.
Kepler in M-tsterium t.u.smogruphicrarr
(1595).
cu mult inainte de descoper.irea
cclor.
trei legi care ii poa'ta nunrele a flcut incercarea
de a reduce distanp,l. Jri"n,urul prun.-
rar la razele unor sfere altemativ circumscrise gi inscrise .".p";ii;;;;;;,.,i...
c.r.
9or" sfere in ordinea descresceroare
a razeror.orerpund..lor
gu.. prunii",-iuru,n,
Jupiter,
Marte' Parndnt, venus gi Mercur separate, in a.e.ta ordine, printr-un
cub, tetraedru, .ode_
caedru" ocraedru gi icosaedru. Keprer a facut paralere in,,-" propri.ialrl;'6;,
murr astro_
Iogice dec6t astrofizice)planetelor
gi celc ale coryurilor r"i br.i"..'iil'i,.')i,inri"
ca asrrcr
pdtt'unsese
adinc in secretele Creatorului. Credinla inrr-o armonie maternaticir
a Univer-
sului care r-a cariiuzit p.
5.lr::
condu.ce astizi nu spre tbrme statice, curr sunt coryurire
regulate, ci spre.Jegi gi principii generale.
-r-? 'v^'rrv u!u!rv!' Lurrl
,.-.-_ut] 9*tture
ie poate reprezenta in plan astfel inc6t curbele asociate nruchiilor sa se Jntersecteze
doar in vdrl
Unuiporiedru
'
,.
"J:lyriTE'jFJ#;'!l::::teaei
varrurisi mucrriicu acesta. Grarur
asociat unui poliedru este planar.
Pentru un graf pranar
G
$i
o.reprezentare
plan6 a sa definim gr:,y' tr cluur G*,grafur ate cdrui va.furi sunt fetrele lui G, inclusiv..u
innniia
9i
ate caruiinricrriiruni
p.r..,rir.,r.
feie care au niuchii in comun.
crafurile cubului gi octaedrLrlui, precum gi cele ale dodecaedrului
9i
icosaedrulLri
sunr perechi de grafuri
duare, iar grafur ietraedruiui.s"
autodual. Interesant
este ca propri_
etatea se regase$te la corpuri. De exemplu, cenrrele f'e;elor unui *,.i.0,a, ..grlat sunt vdrfu|ile unui tetraedru regulat, cenhels reletor unui dodecaedru
regulat .(iuur vdrt-urile
unui icosaedrtr regulat gi cent'ele felelor unui cub sunt varfurile
unui-octaJu
regr.rlat
,si rectproc.
Exerciliu.
Ardtali ca grafurile poliedrelor
regulate sunt hamiltoniene.
1.4. Teorema
cclor patru culori
ln arrtrl l8'52, mntcrnatic-iunul
De Morgan rnenfio'a
intr-o scriscar.e aclresatd lui sir.
,Il'[1jt[:'*n
tur'irron o inrrcbarcr'<ri"ifiiii.
r,raenrurFrancis
c,,r;;;;, r,reo d'i
st'p,tt!t'trtrtn'tt
0 rturrd turcr:urc (u pqrru
urori ust/er hrctir 0t.ice douti
rtir.i, c,Qrc (!r!
.liuttttic'trl t'ontutttr ,vi t'utv ttu ,rc recruc:c ra'utt purc:r','rri
aibd c:urrtri cti/.erite?
Accrrsl{l itttrchu'c n dcvcnit cun.scuttr sub numcle
pntbletnu
c.elor.putttrc.u/orr.
Rds-
Graful planar asociar
Poliedrul regulat
l0
RLPr-.Rr. rs'r()rilct:
pslsul este afirtrativ qi a fost obiinut abia in anul 1976 cu ajutorul calculatortllui elec-
tronic de cdtre Appel gi Haken.
NuntarLtl cronntic
X(G)
al unui graf G este prin definilie numdrul minirn de cttlori cu
carc se pot colora valfurile sale astfel incit orice nruchie sa aibi capetelc dif'erit colorate.
Problerra celor patru culori afirma ca
1(D(G))
( .1 pentru ot'ice gralplarrar-$i 5L-
vodc uqor cd ea este echivalentd cu urm6toarea afirmaiie:
.\(G) < 4
ltattru
ot'ice gru.f plunor
1.5. Originea cuvintului graf
(luvintul gt.a.f in inlelesul actual a fost derivat din termenul ,,notalie
grafica" din
chimic qi a fost folosit prima datd de J. Silvester in anul 1878 intr-un articol publicat hr
priniul numdr al revistei American Journal of Mathernatics, infiinlata chiar de el. Degi teo-
ria Lrnitari ,,chimico-aigebric5"
pe care el incerca s-o fundamenteze s-a dovedit o utopie,
tr:olia grafurilor are totugi rnuite aplicalii in chimie.
Capitolul 2
Defrnifii.
Notafii.
Convenfii
2.1. Nota{ii generale
Vom citi semnele
.
:: egal prin defini1ie,
{
:! izomorf prin defini1ie,
:+) echivalent prin definif e.
Notdrn prin,Al mullimea numerelor
naturale N ::
{0,
notdm Nzr ::
{i,i + 1, i + 2, . . .}.
PentrunNnotdm
[n]
::
{1,
2,J,...,n}
ti [n]o
::
{0,
1,2,3,. .., n}.
Pentru n :
0 extindem sirnbolul precedent
astfel
[0]
:: 0.
pentru
z. g IR notdnr
n A y :: rnirr{e, y} qi r V g :: rrrax{r,
y}.
Pentru r e IR
9i
,t N definim
/a
nclia
factorial descrescdtctr
..rt: :: r(n
_
1)(r
_
2)
. .(r _i.
+ 1),
qi
functi
a
.fb
ctorial c re.s t' ti t o r
:r^ :,--,
.1.(,.
* t)(r + 2)
:..
(n+ & _
1),
1,2,3, . . .], iar pentru r, 6
g
iar pentru k :
0 corrsi<lcriirrr pr.irr convcnlie
cd :
r:e :
l.
Pentruri.Nnurrrt.rc
de c6te i numere di' ccrr. ,l
''
'r:'r
volll nota prin
Iz1
Pentru r R rrot,trrr rrr
|
.
| ;i f
.
I
lrrrrcliilcTrarlca
supdrioard
' . .ur
suma tuturor produselor
i n t rca gd i t tfc t.i t, t t r-ti, respect iv
i I
tft ,'/,,
l'l
: IR
-,
z
t2 l)t ltNrilt. N()tAltl. C'oNVliNlll
(Z este rnullimea numerelor introgi) tlclitritr' pr rtr ptupr te lfllilc
f.rl
(,r
<
l.rJ
+ 1,
1,,|
|
.
.r' '
I,r: l ltcttltrt
oricc
'r'c
lR..
Cu alte cuvinte,
l:rl
este ccl nrui rnurc rtrrnr[r'irritc11 ntui tttic tlccttt ,r', irrr
[.r'l
este cel tlai
mic nunrdr intreg mai marc dccdt .r.
2.2. Mulfimi finite. Echipoten{fl. Curdlnal. lncluziune.
Opera{ii cu multimi
Pentru doud rnullimi finite A, lJ dclinirn:
relalia de echipoten(d
cardinalil
.
incluziunea
rguniunea
interseclia
diferenla
diferenla simetricd
A
-
I:l :+ existA
./
: A * B,l bijeclie;
(O notalic altemativA pe care o vorn fblosi pentru echipotenfa
a doui rnullimi ,4., B este .4 * B.)
lAl
:: nurndrul elementelor mullimii A;
A!B:e@eA=+rB);
Att B ::
{r I
r e Asau.r e B};
AetB :{zlreAqireB};
A-B::
{rl;re
Agit(B};
AL.B :: (-4
-
B) u (B
-
A).
.
,.4,,
notAm prin
lJ
Ai relutiunea tli.sjunt'td a lor
1 e L?rl
Pentru n mullimi finite Ar,,4z, .
definitd astfel
U
,n,-
U
ol,
re[nl tJr']
unde Af
-
A,
$i
A'rn A'r: 0, pentru orice i
l i
hr].
spunem ca Ai sunt cripii
dis.juncte ale mullimilor A;, i. e
ln].
Uneori vom utiliza semnul U doar pentru a subliuia faptul ca mullirnile ,4i suut lllutual
disjuncte, i e,
[n].
Exerci{ii
l. Pe mullimea pdrtilor unei mullimi S operalia diferen(d simetricd este
(a) asociativd:
(b) comutativd;
(c) mullimea vidd este elernentul neutru;
(d) fiecare parte este propriul sdu element invers.
2. Diferenla sirnetricA A;61,4 Ai a rr mullinri ,4;, i e
Irr],
este mullimea elenrentelor care
apa{in unui umdr irrpar de mullirri Ai
&ezi
gi paragraf'ul 9.3.4.3).
MLiLTISETURI
13
2.3. Multiseturi
Fie s o mullime finitd nevidd. rJn multiset pesle s sau o mulriparte u lui s este o
pereche ,i
-
(s, r') formata din mullimea ,9
9i
o funclie r : ,g * N>e numita.lirncfid
nrultiplicitate (repetilie) a elementelor din 5. O notalie alterrrativd pentru rnultisetul R se
obline prin tabelarea functiei rnultiplicitate r pe care convenim sa o descriem astfel
R:{7'(,,')lseS}.
Dacd un element :x are multiplicitatea 1 vom scrie 11 sau. simplu,
"u,
iar daca are
multiplicitatea 0 vom scrie r0 sau chiarputern sd nu il mai rnenlionani in descrierea lui R.
spunem cd un element r aparline multisetului^R qi vom nota aceasta prin :r
j?
daca
gi numai dacd r(z) ) 1. Atunci cand intr-o expresie vom scrie r R vom inlelege cd c
parcurge toate cele r(r) realiziLri (repetilii) ale lui c in r?. Mullimea elernentelor r .R
o vom nota sup -R gi o vom numi mullimea suport a multisetului fd. De exemplu, pentru
S:
{a,b,c,d}
mullimeasuportamultisrtului
R: az60"s4o estesupi :
{a,c:}-.
Pentru doud multiseturi ,4,, B peste .9 definim:
lAl
::
I
a(r);
JEJ
(O. notalie altemativd pentru cardinalul lui ,4 este
ff',4.
DacA
lAl
: k vom spune cd .4. este un k-nwltiset peste .S
sau o k-multiparte alui S.l1
A C B :<+ a(r) ( b(c). pentru orice e ,S;
AU B ::
{ra(')vb(") le
e S};
cardinalul
incluziunea
reuniunea
reuniuneadisiunctd A\,tB::
{ro(o)+b('i) ls e S};
di/brenla A- B::
{r(o(r)-6(r))v0 ls
e S}.
observafie 2.1. o parte P a lui ,s poate fi privita ca un multiset peste s cu funclia
multiplicitate ludnd valoarea 1 pentru elementele din P gi valoarea 0 pentru elemente le
dincomplementarain salui P,P: S
_p(adicafuncliamultipliciateestechiar./i4:
(t
caracteristicd a lui P in raport cu S).
FieR: (S,r) unmultisetpesteScu
lRl ) 19i E:
{rr,...i
z1n;} o'rullimede
cardinal egal cu
lRl
ale carei elemente le vom numi etichete. O eticheiaie a multisehrlui
R este o funcJie e'. E
-
g
cu proprietatea
le-1(r)l
:
r(z) pentru orice r S, unde
9-t(r)
,:
{z I
z e E, e(z): r}. Purem identifica o etichetare cu vectorul imaginilor
("("r), . ..
,e(21a1)).
2.4. Familii de vectori (cuvinte), multipir{i qi pirfi peste o mulfime
Fie S o mullime finitd nevidd
Ei m N. Not6m:
e
t S- ::
{("r,..
.,r,,i)
I
xt S):mullimeam-vt)aorilorpe,sre,gsau
nutlsintea
m-cuvintelor peste S;
14 Dr.F-lNr'[u. Nor,\]u. CtoNvl:].illr
Un rn-vector (:r1,...,J,,.) va finotatgi sub forrna:r1 ...
jl;?, gi vafi nunrit nrcut,anl.
c
g(u) .-
{X I
X este nz-mulriset peste S};
.,5'(trt) ':
{-r |
-Y c S,
lXl -
rrz} : mulsinrca n>pt-trsilorhi,9.
Vorn nota adesea ni-pdrlile X ale unei mullinii S sub forrna urror rr-cLrvir.rtc cu litc.re
dil'crite in care nu conteazd ordinea lor.
Prin 50.S(0) ,S(0) vom inlelege nrullirnea fonnatd din cuvantul vid, nrultisetLrl vicl
(atlici urultisetul in care fiecare elenient ar"e nrultiplicitatea zero), rcspectiv partea vid5.
NotAnr de asemenea
S*::
U
S"', S(*) ,-
U
q('r')
?rrl\>0 rtrl!>o
I:lvident 5(*) este mullimea pA4ilor tui S (termenii ultirnei reuniuni flind vide pentru
rrr >
l,9l: ^S("')
:0).
lixcmple 2.2. (a) Pentru ,9 :
{r,
y, z} qi ir : 2 avem:
52
:
{:rr, UA,2..x.y. lJr.r:.,2:r.'gz,.y\.
S(2) :
tlr, !)9;
zz, xt1, :rz, yz) :
{r''.
g2, z2..r,u..rz. gtl,
S(2):
ttr,y), [r,:], {a.r}}.
[)utcnr asocia unndtoarele reprezentAri grafice:
52 S:(2)
Figura 2.1.
(b) Pentru S
:
{i,y} Ei
rn : 3 avem:
{v,.}
.)'-,
53 :
{r
rr, xx:
lJ 1
rl1 r
)
y m, :t"y y, y r y,'11
;y
:r, y'g y}
,S(3) :
{zrr,,r
ra, rUa,
Uyu}
:
{rtt,
r''!}, ry2,'!Jt\
}
5(3)
:
0.
si
S(.) ::
u
^s'{"'1).
trr.Q Ii
7,
'
all
ylt
GRAFURI ORIENTATE, NIjoRIENTAT!:
$I SIMPLI:
2.5. Grafuri orientate,
neorientate gi simple
s. : (tt. u)
o_.-_=.o
e: LIU
G-_-i--=o
uu
t5
FieI,'I0onrullirnefinitinevidiialecdrei
elenrentelevsln111nr1
r.rit.fitt.i.
2.5.1. Graf orientat. Lln grd'ot.ielr/al
peste 1... esre o pereche
G : (I:,fl).
undc li :
(1"'2' r') este un murriser pesie lrz
tun nruitir.t'oJ'i-.uuin,.
sau artfer spus, de pcrechi
ordorrate)' Un elenrnt r-: : (z.rr) din e r. nunr.g* in general urc. iar-dacd a 3 r,se
nume$te huclo. El se poate r.eprezenta
astt-el:
L]
\ /
P:(u'tt)
\d
rc
bucla
.
Figura 2.2.
virfurile
z gi 'u
se numesc caperere sau ex*enitarile arcurui e. vdrfur , se nume$te
vdtfitl
.itrilial
sau originea, iar vdrful ?) se nume$te varlitr
finar sau terntit.tLtsar arcului
r : (r.1,). Vdrful u se mai numeste p,",t"""r,iruli;i;;,'iuJ;ffii;,';';;,
nume$re
succesorullui
u. De asemenea vom nota
.u:
e- qi t, :
e+.
Dacd r(e) ( p pentru.orice
e -E, atunci G se numegte p-graf orientul. pentru
un
graf orientar G notdm G-1 graful orie'tat ob;inut din c p* fulr*r;;;.il;.
arceror:
V(C-r): l/(G), EG-t
)
:
l(r,u)t.t!tt.) lt:y e V2 j.
2.5.2. Graf neorientat. tJ.n
graJ.neorientatpeste
I,r esre o pereche G : (I., D), unde
E : (YQ).r)
este un murtiset peste
y(2).
rln
"t.,r,.n,
e :
1t,.r din ,E se nurneqte in
general nrucltie, iar dac6 ?r :
1.) se numegte bucrci gi poate fi reprezentat in pran pr.in doui
puncte gi un arc de curbS continua cu capetele in acesrea astfel
()
V
Figura 2.3.
Varfurile rr'?.r sc nunlcsc c:apart,re strn cxtt.ernitdlilc rnuchiei p : 11.t.1. Daca r.(r.) (
7_.r perrlru orice r: E, atunci G'sc nunregtc
1t_grtrl neorienrat.
2'5'3' craf simpru. r.rn grti,'ttcrtrit,tttrt
simpru (pe.scurt simplu) peste r/ este o pereche
C :
(\', D), undc Ii c
ytzt
csrc o parrc iin
yrrr.
U.;i#;i;":
j;;;
din E se
rlumc$te ntuchit
5i
vo fi .'t't atlcsca sub forma unui cuvant in carenu.i",#t
ordinea
litolcl<rr: ( ::
tL\).
()bsc'rvilttt
cll tttt gritl'sitttpltt
ostc un graf'neorientat
fdra bucle gi cu ordinul de multi-
lrlicitrrlc nl rrrrci rrrrri:lriicgll cu 0 sau I aclici, unr-gro.f nenrienratfdrirbucle.
t6 lrt Iritl|l lJirt \ltl
(
ilt1\ t ltlil
D0rqirr,ltltrriiraEr4lllliti +itttlrlrtlrtlrlrttrrr:rlrlrr'nlnl .'pttrtlt ttttlttlltill ttttlt'tittt'/,,
N,ob!rr,rrrfriirrilrrrnri hrl,' r!:ttrl l, tutltutil(; (1,/"),rrrrtlcl',' I
rl),
Miti p('ll(tlill,
dacdE l " *lrrirr!t, (1,/
)'i,'rruilrr',rlc ltr1t,'t1it,tl
Nolrltrtl,rltrr' {1, I
l'r
I
l,rltrtlttl
rrttrlltll'1111'111111,
Mulltrrr'ir \irllrnlrt, rr"ilrr'(lrv it rnlr(lrirlor'. unut
!,rill
(l
sc ttolitczii i'({i) qi 1i({i).
Pentru/
"
f 1t,';.,r'rr)t('n/nnr l'(/,,'/)nrul{inloirvallirilorrnuchiilurdirr lll.
Prirr r,.tr,rpr,rt,r lrrrt'lclor rrrrrri
llrirl
ncorrcntilt
(,:
=
(V', /i)
5i
prin iulocLrirea nlultirlruchi-
ilor e /,.'1rrrnr urrrllrnrrrclrii cu nlultiplicitatea egalA cu I oblinem grulill :;ittlplLt suport al
acestuia. l'rirr rgrurnrlcu oricntdrii arct:lor unui gralorientat
() :
ll',
E) oblinem glalrl
n eo ri enl ( t I .tt t
1
t r t t't al ucestu ia.
ln cazuli particulare, vom descrie un grafprin indicarea unei diagrarne asociale lui.
Exemplu 2.3. Sa considerim graful orientat Gr
: (lt, E1) dcfinit prin tr'
:
{
a, ir, L:}
$i
El
= {ao.,ac,ba,(bc.)z,cb}.
Craful neorientat suport al lui G1 este G2
:
0',8),
unde E2 :
{aa,ab,ac,(bc)s},
iar graful simplu suport al lui G2 este G3
: (1,'. c,3), unde
E3:
{ab,ac,bc}.
Gz
Figura 2.4
2.6. Izomorfism
Fie G1
: (V, Et)
$i
G2
: (Vz, Ez) doua graturi.
2.6.1, Spunem ca G1 gi G2 sunt izontot'fe (in limba greacd isos:cgal. molphc
=firrrna)
$i
vorn nota prin G1
-
Gz, dacd existA o funclie bijectiva
/
f
:V1
-Y,
cu proprietatea r1(u'u) :
r2(!fu)J@)) pentru orice u, u V1, unde 1r gi r'2 surrt
funcliile multiplicitate ale celor doua grafuri. Cu ahe cuvinte, grafurilc G1
9i
(J2
sLrrrt
izomorfb daca gi numai dacd existd o bijecfie a rnullimilor vdrturilor lor care consclvil
multipliciLalile muchiilor.
Aceasta.corespunde in cazul 1-grafurilor gi, in particular al grafurilor simple, exis-
teniei unei bijectii a mullimilor vdrfurilor
.f
: V1
-
V2 care conservA adiacenlele gi
l/,{ )Nlr,lr I lSNl
ncatlirrccrrlelc varlirrilor, adicd pentru orice z, u Vt avem echivalela: ut: 6 E1 {+
.l
(tr.)
l
(u) t Ii2.
Noliuncl dc izornorlisrn ale interpretareil urma{oare: doua grafirri G1. c1 srrnt rzu_
nrorl'c dacd sc pot reprezenta in plan prin acelaEi tlesen.
2.6.2. Pent'u urr gi. de rn grafuri G1, ....(],,, se in{elege prin //?, c6pii tri.slurc,te are
acestora un gir de nr. grafuri C],1,. . .,Gf,, cu urrlatoarele pronrietili:
Clr
-
Glt, ..., G,,,,
,u
G1,,,,
Vl avj :A,
oricarear fii,+ j

{1,....ni}.
Exemplu 2'4. ln ligura urmdtoare sunt reprezentate o serie de grafuri izornorf-e cr-r
graful lui Petersen. Etichetele v6rfurilor indicd bijeclia.
t7
.J'l
qd
)b-
c...
-\
cq
q-(
C)
Exerci{ii
l. Aratali cii grafurile reprezentate in figura urmdtoare sunt
dodecaedrului regulat.
7 I
{
\:
:-'
Figura 2.5.
izomorfe cu graful asociat
" ;.:i
J;
Figura 2
18 DEFtNT'[lt. NorATu. C'oNvr,N.1 rr
2. Detenninali perechile de grafuri izomorfe reprezentate in figura urntitoare:
Figura 2.7.
2.7. Subgrafuri
Fic G1 : (V'r, Er
)
qi G2 : (V2., E2) doud grafuri.
2.7.1. Spunern cd Gr este xtbgraf al lui G2 gi vom nota aceasta prin G1 ( G:, dacn
V1 C\/2
$i &eEz.
2.7,2. Spunem cd G1 este subgraf purlialal lui G2 sau cd Gr ntbintincle G2 gi vonr nota
accasta prin G1 < G2, daci
\i:V\
si
E1cE2.
2.7.3. Spunem cd G1 se sc't.tfundd in G2 gi vom nota aceasta prin (i
1
+ (lz,
tlaca cxista
un glafG astlel incat G ( Gz qi G1
-
g.
2.7.4. Notxnr prin
{l')
,nut1i,r"a subgra.furilor.lui G.2izornotlc cLi
(i
1 ;i
pr
' /C;'' \
L.t.*. r\t,tdrrr|rt,'\G,J tnut(ttrt(usuOgru.lut'ItOt- lulU2 tZUlllUllcstl (,tIll,l llt
\(i
l/
t'u nt i r ut lu I accstci rnullirni:
fcrl
-
t^tr,n n n\
^'
lGz\ llr;., lt
{i,,}
,:
{G
I G < c2. c
-
c')
t'
(;;l
:
lt;;}l
l)rt1ril cnz, votn adduga aldturi de Gl in cadrul acestor semne o iistd de coudilii supli-
nrcnlilrc pc curo gralul curent G trebuie sa le indepiineaScd.
(b) (a)
(d) (c)
srjBct{Ar-'uRt TNDUSE (OENERATE)
ilrn_uN cRnr
lg
2.8. Subgrafuri induse (generate)
intr-un graf
Fie G : (1" E) un graf cu func{ia rnultiplicitate a rnuchiilolnotatri prin r.. Consider.Anr
:,L,y)l"Telernullirni:
A
# E' c E,A
*
X,_y1,...,Xu
e t.cri,nx; :
{/pe'trr-r
oncc I < i <.7 (
lt.unde
p
) 2.
2.8.1. Subgraful G[X] cu urmdtoarele proprietdli:
(a) l,-(Gl.tl) := x;
(b) E(G[x]) ::
{st(':) |
e, e E(G), V(r:) c Xi,
se nurne$te subgruJirl Gf,yl indus (generat) tle X in G.
Vonr prefera noraiia mai simprd
[x]
in roc de cJ[-y] atunci cdnd grafLrr (i
la care se
flace leferire se inlelege de la sine.
2.8..2. Vom nurni subgru.fp-partit
Gl-y1,...._y,,] itrclus (generut)
in G tle lanrilia dc
nrullirni de v6rfuri reciproc disjuncte
{xr,
. . .
,,r,,f subgrarll cu urmritorere proprietnli:
(a) V (G1X1,...,
X,,l) :: Xr U..
.
U Xr,;
,-
(b) E{GIXr,
: -.,,Y,J].
::
{e'(") l_e e E(G) pentru care exjsti l
< t
< .1
( p
9i
t e
X;, r, E Xi astfel incdtV(e):
{u,t,}}.
Vompreferanotafiarnai.sirnpla[X1
,...,.{,,j inlocileG[X,
,....,\,,] arunci cancJ
graful G Ia care se face referire se inftlege ae la line.
.in.cazul
p: 2 delinilia precedentd se extinde
Ei
pentru situa{ia in care avem rnLrllinri
nedisjuncte xl n x2 :
0. observdrn cd notalia de la paragrafui 2.g.2 .rr. o extinclcre a
celei de la paragraful 2.8.1 in sensul urmiitor,
f-Xl
:
iX
Xi
.
Dacd (,'
este graf orientatl,i A
+ X,
y g
t. X n \, :
Vtatunci vorn llotel cLt
G[,t
*
)1] sugraful definit astfel:
(a) t/(G[X * ).-]) :: X uy;
(b) E(G[X * Y]) ::
{(r.u),0,a) I t e X,
a \,}.
Dacd graful
G rezurta crar din context atunci vom folosi notalia
[x
.-*
].] in roc dc
Glr -- )'l
'.-
I-'
2.'8'3'
.
Subgru.fut G((Xt
".''X,,)) generctt prin iclentificurea clcntcn[alst. unci./hntilii
tle vddilri rccipntc dis.iuncte
{X,,...,X,,) ." define$re astfel:
(a) l'(C(-Yr,...,Xr)) ::
{.Yr,...,X,,};
(b) lt(G(-rr,....X,,)) :=
. _
U
. {X,rlntr,'r,tl1.
1(i(i(r,
Vornpreferanoratriamai
simpld.(X1
,...,X,,) inlocdeG(X,....,_yr)
atuncicdnd
graful G [a care se face referire rezulti clar clin context.
.
i".Tul.: cTeX: rr
-
1 unde n. 2 2,ri V' :
{r.,,...,,;,,},,\1
:
{;r:yi.
....
'\n.-2
:
l:t:,-2), -\'--t-:
{t:,,-1.:r,,},
voln spurle cir graful (_\t....,1.,,_1
)
este
oblinut din G prin identificarctt vdrfurilor ?:a-1 gi r:,, sau pr.in conrtitcliLr rnuchiei r,, :
t"-:''"
$i
volllnota
G*e:= (x1,...,-\,,_r).
20
Dlil;lNl'pl. Nor^
[ll.
CoNv[NTll
2.8.4. Subgraful GIE'I indus (generat) de [/ in
(J
este subgrat'ul cu urmdtoarele pro-
prietaJi:
(a) Y(G[E']) ::V(E');
(b'y E(GlE'l) :: E'.
Vom prefera nota{ia mai simple
[E']
in loc de G[E/].
2.9. Adiacen{i. Incidenfi
Fie G
: (V, E) un graf neorientat.
2.9.1. Douivdrfuii u,u V senumesc adiacentedacdu'u E.
. Figura 2.8. Adiacenla a doud vArlhri u, o.
2.9.2. Omuchiee Espunem ciresleincidenld.intr-unvirfu V dacdu e.
A
" | )f
V
u
V
e
H
u
.u
Figura 2.9. Incidenla unei muchii e intr-un virfu.
2.9.3. Dou[muchii e,f e E senumesc adiacente dacdexistiunvdrf incareacestea
sunt incidente en
f + A.
Q.
"O,
e f
clo
u:u
Figura 2.10. Adiacenla a doud muchii e,
J.
intr-un graforientat relafiile de adiacenli qi de incidenla sunt induse de relaliile core-
spunzitoare din graful neorientat suport asociat.
Fie I// C V qi E'
C
E. Spunem cd I/' este independenta daca orice doud vdrfuri
din V' sunt neadiacente. Asemdnitor, spunem cE E/ este independenta daci orice doui
arce (muchii) din .E/ sunt neadiacenie. in u".*t ultim caz mai spunem cf, E/ formeaza un
cuplaj.
GRADE
2.10. Grade
2.10.1. Fie G
=
(ll E) un graf orientat.
pentru
un varf ;r. .{ definim:
(a) grudul interior al lui r, notat cu d"(:r:)
d. ::
l{e I
e e E, ;r este verf terrrinus pentru c}
l:
(b) grudul exterlor al lui r, notar cu d[(r)
d[r(xS ::
l{c I
c -8, ;r est originea arcului r:}l:
(c) gntdul lui :r, notat u d1;Q)
2t
d6 :: d.(x) + d*(r).
2.10.2. Fie G : (v, E) un graf neorienrat.
Gradul d6.(r) aI unui vArf z tr/ este egal cu numdrul muchiilor cu capetele diferite
incide'te in i plus de doud ori numdrul buclelor incidente in u. observam ca d6(r;)
este egal ci-r gradul lui c intr-un graf orientat al cdrui graf neorientat suport este G. De
asemenea' in"cazul unui graf simplu, gradul unui varf r este egal cu numd.ul mr-rchiilor
incidente in r. Se noteaza cu A(G)
Ei
d(G) gradul rnaxim, resplctiv minirn, al unui v6rf
din G.
Un graf rieorientat cu gradul-oricdrui vdrf egal cu &, & N;:0, se nume$te grr( k-
regulat. un k-factor al unui grafneorientat
G eite un subgratpirlial k-regulat al aces_
tuia. Vorn prefera si notdm
-d-(.r),
d,+(:x).d(r).A,d
in loc ie.l,;(r),a[(.r),dc;(,r).
a(G)' d(G) atunci cind graful G la care se face referire rezulti clar din context.
2.1t. I\{ultisetul scor. Murtisetur graderor. N{ur(imea graderor
Z.ll.l,
fie
G : (V,E) un graf orientat, V :
{t,1,....
u,,}. Se noteaza cu .s+(G)
nrultisetttl gradelor exterioare ale vdrfurilor lui G
s+(G) ::
\rt+(ra),.
. .. d+(u,,)].
,s+ (G) rnai este denumit gi vectorul scor asociat lui G.
Analog se defineqte .s- (G) rurltisetul gradelor interioare.
2'^ll^'2. Fie G : (l,, E)
"n
graf neorientat. Se noteazd cu s(G) ntttrtisetur graderor
vdrfurilor lui G. s(G) mai este denumit gi secvenla graderor sau inca
sirur graderor rui
G. vom nota adesea multisetul s(G) ca un cuvenicu
,,literele.., adicd grade-le vdrf.urilor
ordonate (crescdtor sau descrecator)
s(G):{dr(...<d,}.
uneori vom considera nurlintea graderor sup(s(G)), adice mullirnea suport a murgisetu-
lui gradelor lui G.
22 DEFrNrTlt. NorATlr. CoNVEN1n
Considerim dou6 grafuri neorientate G'
: (V',Et) gi Gtt
-
(\'",8't),
lv'l
:
lV" l
: n, cu multiseturile gradelor ordonate crescetor
s(G,):
1,1,r,...,d,,1,
s(G,,1
:
\d,l ,....d,,,,j.
Spunem cd G/ este grad majorat de G" qi notdm s(G/) < s(G") dacd d'n ( dl' pentru
oricei
{i,2,...,n}.
Exernple 2.5.
G'.
2.12. V'ecini
FieG: (I/,8)ungraf5iu V,A +
X,Y C\r.
Mullimea .N6(z) a vecinilor vdrfurilor iui r X este mul1imea vdrfurilor din G
adiacente lui r
N6(r) ::
{z I
z e V, z,; adiacente}.
Muliimea l/c(X) a vecinilor pdrtii X a I/ este definitd astfel
Nc(X)::
U.I{ct(r),
7;eA
iar mullimea Nc(X, Y) avecinilor dinY al /ui X este
.1'/c(X,1') :: ff6(X) n f.
Dacd C este gral orientat notam asemdnator
uz
Figura 2.1 l.
at@) : a, dr(!)
:3,
dt(u) :2, d"(s)
--
t,
dt(r) :0, dr(z) : a,
atfu) :2, d.(u) :
Q,
s+1c)
:
0224, s- (G): 0134,
/Vj(r) ::
{z I
z e V, rz e E),
l/" (r) ::
{z I
z e V, z:r E},
Figura2.l2.
da;@)
:6, ds(y) :2,
d6Q)
: 4, ds(u') : ),
A(G) :
6, d(G)
-
2,
s(G) :2246,
sup(s(G))
:
{2,4,6},
1vJ(x,r) ::lfi(x)n r,
N;(x,Y) :: N;(x) uY.
DRUMURI. LANTURI
Observdm cd
l/6,(r) :
Nc'({r}, r/),
NJ(") :
NJ(tr'],
y),
Nc@): .^/[(tr), r),
Nc;(X) **.t/c(x,
!.'),
NJ(x) :
^,4(x,
t'),
l{a(x) :
lrc (x, 7).
Deasemenea, dacd G este graf simplu observdm cd avem relaJia
d1;@) :
lt{c(r)1.
Vom prefera sE notlm l/(z), N(X), . . . in loc de N6(r),l/c(X),. . . atunci cand graful
G la care se face referire rezulti clar din context.
2.13. Drumuri. Lan{uri
vom defini in continuare-noliunea
de drum pentru grafurile orientate, respectiv pe cea
de lanf pentru grafurile neorientate.
Fie G : (I{ E) un graf.
2.13.1. Pentru G graf orientat un drum cu m v6rfuri, sau n,-dtum, _. i N, est" o
secvenld P de vdrfuri qi arce care se succed altemativ
P::
[u1,
e1
,,t)2,e2,., .
turt_7,rr_1.,0,,,.1
unde u1, .. .,un, V(C), 1t...
tnr-t eE(G) cu proprietatea
u* e,i gi ut+r
-
e{ pentruorice i e {1,2,...,m-7}.
2.13.2- Pentru G graf neorientatun lany cu m, v6rfuri sau m.-lans,este o secvenfr
p
de
vArfuri gi muchii care se succed altemativ
P :
lut,
eI,u2, ez,...
t,L)rt*It nt_I.,1)n,,]
unde i'i, ...,um t/(G), 1,...r arr,-t D(G) cuproprietatea
{ui,ui,,1} =
V(et) pentru orice i
U,2,.
. ., nr
-
l}.
2.13-3. FieP:
lu1,e1,u2r2t...turn-7tcnr-7tur,,] undrumsauunlanlinG(dupa
cum G este graforientat sau neorientat).
Pentru 1 ( ,
{ f
( notdm prin uo
*a
ui sau
plui,,il
drunrul,respectiv lanlul i,dus
de P cu capetele in ui gi ui
P
?)i
-
uj ::
lui,ei.,,Ui.+7,ei+L, . . j,t)j- t,ei*t,Uif.
in cazul neorientat, notAm cu .P-1 lanful
p
,,citit.. invJs
P-l
..-
lu^,etr,-t.,nm-1.m-2.. . . , ,r.
",,
,,,].
23
74 DEt-rNrTil. NOTATT l. CoNvr'NTil
Pentru nr. : I avern cazul drurnului, respectiv lanfului, P cu un vdrfgi fird arce (nruchii).
Vdrfurile't-rr. t!r, se numesc capetele lui P. in cazul orientat r.r1
g
l'r1ai nume$te r,al/r//
irritrial sau originea lui P, iar'u,,, se mai nume$te var/itl
ftnal
sau terminus al Iui /). Notdrn
P- :: ut gi P+ :: u,,, . Spunem ca P este un ul
,
u,/r -drLlrn, respectiv ut , t,,r -lanf .
Notdrn:
e Multiseul arcelor (ntuchiilor)
lui P
E(P) ::
{r::y,
r:2.. . ., L-,,* I }.
Numdrul
lE(P)l
se nume$te lungintea lui P.
o Multisetul va./urilot'lui l'
l/(1']) ::
{tr1 ,r.r2,....u,,,.}.
t Mttl!isatul vtir/urilor interne alelui P
irrt (P) ::
1r2,.
. .
,u,,-L\ - {u1,
oa,}.
o Mttltiscntl capctelor lui P sau.fiontiera lui P
fr (P) ::
{rr1,.u,,,}.
Vom nota tot prin E(P),V (P).rnt'1f
1,
fr (P)
9i
mullirnile suport corespunzdtoare
Ei
vom preciza sensul notatiei dacd este cazul. De asetnenea, vom nota tot prin I, gr.aful
G[n@l indus de arcele (muchiile) lui P.
Pentru r V (P) numim inh'arc (in), respectiv ieqirz (din
) vdrful .r o phereche de
elemente succesive ale lanlului P de tip muchie-v6rf (e;-r, r.i), respectiv vdrt'-mucl.rie
(,.i,ri),unde'u/ :rgi
.? e{L,2,...,nt}.Notrrncuip(.r) sauif,(.r)nunrarul intrarilor
(in), respectiv al ieEirilor (din) vArful r. Avem, evident, rela;iile
ir-,(.r) : itrft)
ei
lf,-, : zF(r').
Observafie. in cazul grafurilor orientate un drum P poate fi descris doar prin secvenja
arcelor sale (pentru II > 2)
P :
Ler,
2,. . ., ,,,
-rf.
Dacd intr-un graf ordinul de multilicitate al arcelor, r&ipectiv al nruchiilor, este 0 sau I.
atunci un drum sau un lanl P poate fi descris doar prin*secvenla vArlurilor sale
P :
[rt,u2,.
..,u,,.f.
Acesta este cazul 1-grafurilor qi, in parricular, al grafurilor sinrple.
Exerci{iu. Fie P un u,,u-Ian1(drunr)
9i
z int P. Avem:
(a) dacd P are capetele diferite u
f
u, atunci i(u)
:
i(u)
:
1 (nrocl 2):
(b) dacd ?(r)
:
1 (urod 2), atunci e e
{u,u} 9i
u
I
u;
(c)i-(r) :
i+(r).
CONEXITATE. Cov
poN
r,Nre CoN ExE
2'13'4' Spunenl ca un drum sau un lanl P se autoitrrersectctt:ti
in vdr../irt.i,tlacii
rrr I (/,r
existdun_virfcareserepetdlaremultipiictatea
)2)gi cap seautointersectc:(iuttltt
repecriv in ntuchii (dupa
curr G este giaf ori*ntut ruu n.*;";;,;:..jilfi;'fri'r',;
.^ir,,, ,,,,
arc sau o muchie care se repetd (are rnultiplicitalea
2 2).
'
un drum sintplu este un drum care nu se aut,ointersecteazi
in arce. Anarog, trrr /,rir1
'rimpltr
este un lan{ care nu se autointersecteaza
in muchii. Un drum elenretttut..1)
csl(. rI
drunr care nLr se autointersecteazd
in nici-un vdrf inter.n.r:
itrt (p). in gc-nerrl, dirtrri rrrr
se fac alte preciziiri, vom considera cd un drunr
liang; erementarare
capcterc dirbritc.
2'r3'5' sd considerdrn G : (r':,8) graf neorientat. pentr-u
doua vdrtiu.i oarL-carc./. ?/ ,
!' nurrrim tlistttnla dinrre .r. qi y u' nui,a,
"";;;i;,i.,
l) definir asrlct
a.@.y) ,:
{o
I
rniu
{ lE(
p)l
I
p
esre .?.. y_tanl in C}
dac1, t' :
A:
daciL t'
f u.
Astfel, distanla d6(tr,37) dintre doua vdrfuri :r,g v este egard cu lungirnea
minr'rrj ;r unui r, y-lan1.
Un astfel de lan( se nume$te toriopti,n.
2.14. Conexitate.
Componenteconexe
2'14'l' cazur grafur'or
neorientate.
Fie G : (y,plun
gruf n"ori.nrar.
Spunerr erl G esle grof c,.tnex dacir,p^.nj:r
go.u1 varflruri
x.lt l, existd un .r. t1_lapl.
Pe rnullirnea I,, a vdrfurilor lui G definirn unnatoar"a
relalie
r N
u :e existd r,.y_lan1 in G.
ff#ff
u;or ca
-
este o relalie de echivalenfd.
adicd su't verificare urratoarere p'o
(a) reflexivitatei .n ru .1- pentru orice t: V;
(b.) sirnetrie: rr
- U s.q
-
/ pentruorice:r.9
1r;
(c) tranzitivitale:
ir
-
g
$i !]
_:
=+ :r _
. p.i.,,r, once r. y,: l,r
Notdm cu
v, ' ".Ij,
clasele de echivare'1a
in raport cu r-eralia
-.
Grafur.iie
Gr :
G[I\], ...,
.
G,,: G[V;,l
l,:*:r1".f"fi"u;,;i;||".'-Iifi::
cotnponctttete
cottete ate lui G. Norirn cu r ((,'r
r:(G) ::p gi C:(it!...rC|,,.
observim
cii pentru
un vd'f n L/ cornponenta
conexd G,, care co'1.ine virfirr
'
estc subgraful Iui G indus de
'rurlirnea
de vrirlrrri
"""..r.*
de a prin ranfuri.
2.14.2.
Cazut grafurtro:,::,_..n1u,..
,1.. G :
(1,/, E) un
lraforientar. Spunem ca (,i este co'ex dacd graful
neorientat suport
ar lui este conex. co*po'entere
conexe are r ui (,,
sunt induse in G de componentele
conexe are gr"rrili
neorientat
suport asociat.
26
DEFlNlTll' NorATIl' CoNveultt
in cazul grafurilor orientate se pot defini qi alte tipuri de conexitate. Dintre acestea
mentiondm tare-conexitatea. Acest tip de conexitate se definegte asemandtor cu cea din
cazui neorientat; singura deosebire este cA in definilie sunt utilizate drumurile in locr"rl
laniurilor.
Astfel, spunem ci G este tare-cottex dacd pentru orice doud vdrfuri c,9 11 existd un
,r, g-drum. observdm c6 schimbind ordinea lui c
ai I
oblinem cd existd gi un y, r-drum.
Cornponentele tare-conexe ale grafului G sunt subgrafuri induse de clasele de echiva-
lenla ale relaliei : definite pe V astfel
r
=
g daclgi numai dacd existd atdt r, y-drum cat
ti
g, r-drum'
Exercifiu. Fie C un graf simplu. Demonstrali cri cel pulin unul din grafunle G sau G
este conex.
2.\5. Circuite. Cicluri
Vom defini in cele ce urmeazd notiunea de circuit peniru grafurile orientate. respectiv
pe cea de ciclu pentru grafurile neorientate.
Fie G
: (Il E) un
$af.
2.15.1. Pentru un graf orientat G tn circuit cu mvdtfuri sai m-circuit. rn N. este un
drum cu 7n arce cu capetele identice
,C
::
lu1,
e1
I
1)2, e2, . . .
t
r m- I r
em- l, 0 m,
e-, u tf ,
unde o1
,
...,ur, V(G) $i
er,.. -,en e E(G)'
2.15"2. Pentru un graf neorientat G un ciclu cu m. vdrfuri sa.u nt-cicltt, m N, este un
ciclu cu m. muchii cu capeteie identice
C ::
l?4,
e!
1'l:)2 1
e2
t
. .', um
-\
t
rrr
-
!,
urn,
t
en', D 17'
unde u1, ...,un QV(C) $i
er,.. -,e* e E(G)'
2.15.3, FieC:1ts1,e1,a2,e2,..-,uryr,1,1)1)uncircuitsauuncicluinG(dupdcum
graful este orientat sau neorientat)
in cazul grafului neorientat notAm cu C-1 ciclul C ,,citit"
invers
C-I
;
lur,"^"u-.,**1,utn-7,''
'
''2,u2,e1,u1f
'
Notem cu E(C) qi l,Z(C) multiseturile arcelor sau multiseturile muchiilor, respectiv ale
vdrfurilor. De asemenea, vom notg tot prin c graful GIE(c)] indus de arcele sau muchiile
iui C.
Circuitul, respectiv ciclul, se numeqte simplu dacd drumul' respectiv lanful asociat
este simplu gi se numegte elementar dacldrumul, respectiv lanful asociat este elementar'
OPERATn cu cRAFURI
27
Exercilii
1' Pentru n' ) 3notamcuw^ graful,,roata"
compus dintr-uneiclu elementar cu n varfuri
qi un al n * l-lea virfauxiliar conectat prin cdte o muchie de toate v6rrfurile ciclului.
Figura2.l3.
(a) Demonstrali cd pentru brice 3 ( rn ( n * 1 graful lrz,, confine un ciclu elementar
cu m virfuri.
(b) Cdte rn-cicluri elementare areWn?
(c) Cdte cicluri elementarc are.Wn?
2' Un graf simplu G : (7'E) se nume$te autocontplementar
dac| el este izomorf cu.
propriul sdu graf complementar G
-G.
(a) Demonstraf cA P4 gi C5 sunt autocomplementare.
'(b)
Determinali toate grafurile autocomplementare
cu 4 gi cu 5 vdrfuri.
(c) Demostratri c6, dac6. G : (v,,8) este autocornplementar
atunci
li,l
este multiplu
de 4 sau multiplu de 4 plus l.
2.16. Operafii cu grafuri
2.16.1. Fie G : (V, E) ungraf. Definim urmitoarele operafii:
c
$tetgerea unei mullimi de vdduriVt C V
G
-V'
:: GLV
-V'1.
cu alte cuvinte, se ,,gterg" vdrfurile din v/ gi arcele (muchiile)
incidente in ele. Dacd
V' :
lt]'
vom scrie G
-
u in loc de G
- {u}.
Wr,.',
Figura 2.14
c
$tetgera unei nrullimi de muchii Et C E
G-E'7(V,E-E')
G
- {u,u,w}
28
('0trvt:trrltt
Dacd E'
:
{e}
vorn scrie G
-
r: in loc de G -
{r }.
c Sunta dintrc un grafSi o ntulyime D' dc un'c (nmchii)
Su nta nut h i e-l isjuncta
G + E, :: (l/ U 1,,(t,:'),1,: \) I,;').
G + E' :: (l/ u V(Et), tit-J I:i
).
G
*A t/\
w u rt ?.lr 'u l, ?l'
Giztuizu.
G+z'ut+zu
I lguta J. I 5.
Daca E':
{e}
vorr scrie G * e
9i
G+e in loc de G +
{ri
qi {f l{.}.
2,16.2. Fie G1
: (Vr, Et), G2 : (V2,82) doud grafuri, Definirn urmdtoarele opcralii:
. Interseclia gra./urilor Gr , Gz in cazul V1 a Vz
* A
Gt )Gz:: (Yi n V2, E1 a E2).
Daca l'l aI4
:
|sau daca Erf)Ez: 0 spunem cd grafurile G t ;i
C:|z sunt vatl-disjttncte,
respectiv nt uc lie-disj uncte.
t Reuniwrea sau suilla graJilrilor G1,G2
Gt0Gz
':
(I/r UVz,Et0Ez).
Vom utiliza Si notatia alternativd Gt * Gz in loc de G t
l-) Gz.
Se vede uqor ca interseclia gi reuniunea (suma) sunt operalii asociative qi c'ontututive.
Pennu p
) 2 grafuri G t,.
..,G, notam
[l
C,'
:Gr
o G2)
..oGp,
daceIz(G1)n...n\'(Gj)
*A
iV')
U
C,
:
I
Cr,: Gr *..
.
*G7,
:G1
U...UGp.
rc
[/)j
i elp]
t Articularea intr-un varfa grafurilor Gr,Gz in cazulVl aV2
:
0. Fie doua vArturi
ut e Vt gi u2 e V2. Prin operlia de artiulare a grafurilor G1
Si
G2 intrun t,ai au.riliar
u: c'oresputtzdlor lui u1
Si
r,2 inlelegeln graful oblinut din Gr + Gz prin idcntifictu'eu cu
u, a varfurilor r'1 gi rr2
OPERATII CU CRAFURI
-00
F igura 2. I 6.
2.16.3. (a) Suno vdfi'-disjuncrd
a grafurilor Gr. Gz este un graldefinir nrotlrrl,, ,,,, ,
rnortisrn astlbl,
Gt * Gz :x G', + G,2,
u!d" G_'t-:G! sunt copii disjuncte ale grafurilor
G1, respectiv G2, adica (|,1 ,.
t;, ,
G2. qi \/i ) r,; :
$.
(b) Sunta arc (muchie)
disjunctci a grafLtrilor G
t . Gz
G, i Gz ,: ('[i u lzr, ElU E2).
Se vede u$or cd suma varf-aisjunctd
este o operaJie asociativa
si
c,.rrtu!urit.ti ,rt),rt1r,,,.
izonort'isn, in sensul urmdtor
(Gi
+ Gz) i G.
-
Gt l-(Gz+Ct),
Gt*Gz-Gz*Gt.
De asemenea' suma muchie-disjuncta
este o operalie asocialiva
$i
(ot1turcrtit,(l
trtrrrtrr,, ,.,
izontorfi.rm. Fie G1, ...,G, grafuri undep
2 Z. Notam
=-
)
G,,- Gtt...*Gt,
$i t ^
/-b'::Uif"'+(;t''
/ e L/,1 i[p]
Fie G un graf gi m N un numAr natural. Notam
itG:_g+...+C
gi n)G,,C_ ..
t C..
tlt ort
;"
Graful rir' G este compu.s.din m copii disjuncte ale rui G, iar grafur t1i G areilcr.rt..r ,
vArfuri cu G gi fiecare muchie (arc) r:
g
i;n c este inlocuitd prin ,r, *u.hii
,"i.,:,
,,
aceleaqi capete.
2'16'4' Fie Gr, Gz doua grafuri neorientate. Definirn urmdtoarele operarii:
(t) Jo i n u I grafuril ot. G
1, G
2
sau cuplarea compl eta
Gt V Gz:: (V1UV2,E1t)
E20
{rg l,
e
V, U e \i}).
Joinul (sau cuplarca compretd) vdrf-disjunctar
grafuriror
G1, G2 este un graf.dclirrr,
modulo un izomorfism, astfel
Gt i Gz :- G\ v G,2,
30 DEFlNrTil. NorATil. CoNvenltr
unde G/1
,
Gl sunt c6pii disjuncte ale grafurilor G1, respectiv G2, G\
-
GL Gi
-
G
Si
Vl AV;: 0. Se vede u;or ci joinul este o operafie asociativd gi conrutativd, iar joinul
vArf-disjunct este asociativa gi comutaiivd nrodulo un izontorfism in sensul uilndtor
(G1vG2)vG3
-Cr
V(C:VCr)
Ei
GtvG2
-
GziGt.
Pentru p
)
2 grafuri neorientate Gr, . . . . G,, notinr:
V
,: G, v." v cp
$i
V
:- Gr V
...i
Gt,.
,[p] ,h,l
(ii) Produsul cartezian al grafurilor Gr, Gz este un graf definit modulo un izomorfism
astfel
G1 x G2:- G,
unde
V(G):V xVz:
{(sr,
xz)lu V, rz eVz),
E(G) :
{{(:r1,r2),
(at,az)}
I
(orgr e E1 qi x2: y2) sau (r1
Se vede ugor cd produsul cartezian este o operaiie asociativa gi
izomotfism in sensul urmdtor
:
U1 Ei
r2y2 E2)|.
conwlativd ntodul) utt
(Gr x Gz)x GB
-
G1 x (G2x G3)
9i
G1 x Gz
-
Gz x Gt.
Pentru
1r ) 2 grafuri neorientate Gt, . . ., Gr. Notdm
ll"n-Gix...*Gp.
,lpl
(iii) Puterea G"' a unui graf simplu G : (V, -O), unde rn. este un numar natural
rn N, este
G"' :: (V.
{1r,a} i {*,A}
e V(2) , dc@,
a) {
"r}
).
Exerci{iu. Si se demonstreze ci pentru orice trei grafuri neorientate Gr . G2. G3 avem
rela{ia
Gri(Gz.i- c:r)
-
(G1 V Gz) + (Gl V c3).
2.17, Grafuri tip (standard)
Fie n N gi V :
{rt,
. . ., u,,}. Definirn, modulo un izomorfism, urmdtoarele grafuri
2.17.1 . (i) P", :- n-lonlul elenrentar
r-1
o
Pn
o--__.o--__o--ffi
UI U2 ?)3 'l)tt
GRAFURI TIP (STANDARD)
(ii) P, :- n-drumul elementar
P2 P3
O---.O
o*+O-+A
2,17.2. C,, :- n-ciclu elementar
Ct: Cz: C$
2.17.3. Cn, :- n-circuitul elementar
cr: cz: c{ d o,
Pr,.
O.----rc_.->o+OF+ci_-+o
UL U2
.a'l]
,Lt
n
C,
3l
Pt
o
C4:
?GAL]
?d3Ail
,,,,*,,,
u1 uz
2.17.4. Kn :- (V,Ve)) :
graful simplu complet cu n, vdrfuri
K; K2: Kil:
K+: Kr,:
A
ffi,^.
..__./\xw
2'.17'5' K,, :- un 1-graf orientat fhrd bucle al cdrui graf simpru supon este A,,. Grafur
A-,, se mai nume$te
Si
graf lurneu.
Un exemplu de grafturneu cu b vdrfuri este reprezentat in figura urmdtoare.
Figura 2.17.
32
DEI.INITII. NOT^TI I. CONVINTtI
2.17.6. /i,, ,- colrplcmcllturul gralului sirnplu complet cu rr. varfuli
: gt'trfitl ctr rt
vaiilri :ii liird
nut:hii
:
nlullime indepcndentd de n vArfuri.
2.17.7. li,,,....,,,, '-K,,,V" Vf,,,,
:grtlul p-pu,'titco,npletculFpartitiavarfurilot
detip (a1.....(r,,). unde{r1,...,n,1t N
Sip ) 2.
H
Kt.r
l)tt
:
l)2
't.'
I
,6'
2 //f
-2
2 /L4,',
s/ o d4---4 d!1-4 t'l
ILr.'.1 fi r.:r
/it.,,
K't.q
,tt,,'.-
cofiplenrcntarul grafului pr-partit complet de tip (41
,...,Q1,).
'rLP2 : n-6aplni;: graful indus de tr muchii independente
tr
HX#
Kz.z Kz.'t Kz.,r
f^
///:
ffi
K2.,,
K&
2.17.8. Ko,,,...
2.17.9. r1,,:-
I'rn
TTTTTTT
._4
6 d 6 6_j_i-
_<_-,_
]L
2.17.11. ?],,:-ungrafconexoblinutprinafticularcassccesjv,,ian-lmuchii(rrrrrrrrrrr
unui (n
-
1)-cuplaj): un arbore cu zr vArfuri pentru n ) 2.
vom nota de asemenea cu
fi unicur arbore cu un v6rf (inodulo
un izomorlis'r)
(l) 7r : arborii cu 1 vdrf: O
(2)72 :arborii
cu 2 v6rfuri: ?
A
(3) 73
-
arborii cu .J v6rfuri:
A
ab
(4)74 :arborii
cu 4 varfuri:
A
4
6
(5)z.,:arboriicu-1vdrturi:
tA\
dt A
6 5A
Observafii. (a)FieX,, :(V:
E).unarborecu
E:
{et,.2,:t...,,,*t},undenrtrclrrrlc
au fbst indiciate in ordinea articulardrii ror. Arunci. urso..G z;,'po"" n pri"iiJr.pr
Lrrlirrrrrl
dintr-oseriedez-
I arbori[11 :
fet,ez,3,...,",1, unOe 1
<, < ri
_
l,ob1inu1i rltul
din altul prin articularea cdte unei muchii
GRAF.URI TIP (sTANDARD)
2.17.10. 5,, :- K1V lin :
n-steu (.steuua t'u tt ra:e)
,S,,:
k,rJ
(
["r,e:]
(
ler,ez,er]
(...(
[",,
e2,er,...;e,,_Ll:7,,
Figura 2.19. Un arbore cu 13 vArfuri (tip
n3) cu muchiile indiciate
in ordinea articulArii lor.
ft) bvident, pentru producerea
unui arbore ordinea articularii muchiilor nu estc ,rrr il
e8
34
2.17.12. l-ln cactus este un graf conex
cicluri elernentare.
DEFrNlTil. NorATil. CoNVENTIT
oblinut prin articularea succesivd de arbori gi
":{.,l,l.",od\,*,A,*fr
}
",:{Ail*#*
}
Figura 2. I 9.
2.18. Farnitii de grafuri
2.18.1. FieGs: (Vo,Eo) ungraf,Somullimedegrafuri,n,c Ngim F.{20"
Notam prin Sfi. mulJimea grafurilordin 5 care au n vdrfuri, nr. muchii (arce)
Ei
c com-
ponente conexe
qll" :
{G I
G s,
Iv(G)l
: nll(G)l
=
m, c(G) : c}.
Daci unul dintre parametrii n,m,c nu este menlionat, atunci vom cons'idera cd grafurile
selectate din 5 nu sunt supuse condiliei corespunzdtoare
llz(G)l
: ti sau E(G)I : ttt
sau c(G)
: c.
mullimea subgrafurilor lui G1; cale sunt izomorfe
"
*"0.*
{?}
2.18.2. Notdm prin
cu grafuri din 5
s(Go)
:
{G I
G < G0 pentrucare existd G' S, G
-
G'),
FAMILII DE cRAIjURI
. 35
iar prin
lS(Gn)l ,uu /9"\ , ' ,v\e,,/r *"
\
s'/
cardinalul
acestei mullirni. Dacd (p)
este o anurnird propri_
etate' vom nota prim S(Go);(P))
sau
t'"
{"[br}
rnurlimea
erementeror
din .S((i1y)
cu proprietatea
(p).
ll,t;:;,
Principarere
murfmi de grafuri
srudiate in aceastd rucrare sunt. moduro un izo_
I :: mulfimea tuturor grafurilor.
R :: mullimea grafurilor
regulate,
K.:: multrirnea grafurilor
coiplete,
"4.4
:: mullimea cuplajelor,
Z :: rpplgh"a
arborilor,
C :: mullimea ciclurilor
elementare.
Cl :: mulfimea cactu$ilor.
2.18.4.
^Pentru
un graf Gs : (Vo, Eo)", n :
lUol uu"*,
C,,\Go) :: multimea ciclurilor
hamiltoniene.i.
gr.flriri
Cr,
T\Cr)::
mullimea arborilor pa4iaf i
"i.
g."f"lui
Cr,
g:,(Go)
:: mulfimea suUgrafurltor
tr.f,"lJ"i" grrn f
"i
C,,.
R,,(Go) :: mullimea faciorilor grafuf ui Cn.--
"
Capitolul 3
Teoreme de caracterizare
a multiseturilor
de numere
care
pot fi gradele unui
graf
Teoremi 3.1. IJn multisetsll
:
[d1 '-.'.d,,1
e ro9,1
(ttnde n 2 ]) t'ste nultisetul
grcttlelor unui gral neoriental G
:
tV'
E
)
dacd
Si
numai dac:d
dt * do+ "' + d,,
=
0 (rnod2)'
Demonstralie. + Sa presupunem cd existl un graf neorientarG
: (\l E) cu s(G)
:
s6. Avem
d't * d'z+ ' ''+
'k
:
Y,
rts(t)
:2lEl :
0 (rnod 2)'
rV
+s6presupunemacumcitd, i_...lrlu=0(mod2).Vorncon'struiunglafneori-
entat G
:'
1V,
nl cu s(G) =
so. ObservAm mai intii ca din relagia
Li,l:,
d,
=
0 (nrod 2)
rezulta cd in multisetul s0 existd un numdr par 2k de numele inrpare, despre care putem
presupune cd sunt urmdtoarele: d1, dz,...,tLzn'
Considerim V(G)
=
{,', '. ',r,,}
mullimea v6rfurilor grafului G
9i
constrtrinr in
fiecare v6rf u.; e ir(C) unnumdr maxim de bucle astfel incdt sd avem 41;(,r';) {
rl;,
1 <
i < ri,. Definim graful neorientat G astfel
G :: Bt t Bz -1 "' * Bu * xtrz * rtrt+ "' +
"r2A-l:Lzk'
undc B,: : ({r;}, (r.;r)L'tnlz)1este grafui formatdin vdrful ri qi o bucld
'l;'r'
cu multi-
plicitrrtc
ld
tl2l,
i e
bt).
lrvrtlcnt s(Ci)
: 5,,. n
t
TEoREME DE CARACTERIZARE A MULTISETURILoR
Exernplu 3.2.
(i:
s(G) :
{3,5,3,1,1,1. c.0}: su
a\
rr,ar-V
Bz-a
,/,-\\
tr-\Q/
Bs, Bs,P6, Bs
-
c_.-o
x5 16
,/,-\\
(o)
\Z
U
:x7
o
IB
Teoremi 3.3. Un multiset se :
{d1
multisetul gradelor unui graf neo rientat.fdrd bucle dacd
si nu^o{ioca
(a)dr
*
...
* d,,: 0 (mod2),.
(b) d,,
< dt -t ...
*
(1,,._t.
Dentonstralie.
=+ Sa presupunem ca existd un grafneorientat fhra bucle cj
cu s(G) : so. Proprietatea (a) este adevdratd deoarece
ilI
dr *..
.
+ d, :
r
a"(") : 2lf,l
=
0 (nro<l2).
ol/
Proprietatea (b) este adevaratd deoarece, graful G flind fbra bucle, avenr succ(.:;r\
d",<lEl ed,(
dt*'-'|_d''
d,( dt-t...*d,,*t.
2
observafie3.4. Daciigrafur neorientarc:(v.E)
nuarfisupusresrriclici
rr,..r ,,,,
avea bucle, atunci proprietatea (b) nu mai este in general adevaratd. De exempiu; r,, ,.,.,,r
grafului cu exact o muchie care este
9i
bucld zr, atunci d.6 (r)
=
2,lEt : 1, iar nrrrlr r,,,.rrr r
gradelorestes(G) :
{0,...,0,2}
giavem d6(:r) : 2 ) 0o: d., i.
j.
+
j,,.
+ Sd presupunem acum ca multisetul se :
{d1
qi (b). Vom construi un graf neorientat ferd bucle G : (V, E) cu
"1b;
:1,,.'
38 T Eo R E M E D E c A R ACT E R I zA R F.. A i\t u r_'t I s E T. t J n I t.,o R
considerdm graful neorienLat Gt : (l/t. E'l construit ca
;i
in dernonstralia te(l-
renrei 3.1, cu proprietatea s(C}t) : so (aceasta este posibil deoarece s11 al-e ptopl.l-
etatea (a)). Transfonnim bucleie din G' in muchii cu capete difer-ite prin opcralii de
tipul .rr: I yy + 2ty,
Figura 3. I .
aplicate atdta tinrp cdt exist[ doui bucle :tr
ii
ya cu r
f 3] l'. (cradele vdrl'ulilor'
se conservA prin aceste transformiri.) Se obgine un graf neorientat Gtt
: (It,E,,\ cu
s(Gt') : s0 care are bucle cel mult intr-un virf: fie acesta:1:. Asociem fiecare bucla de 1ip
r:r cu cdte o muchie gz din Qt'
-
:l gi transfornr;inr fiecare astfel de pereche in c6te doua
muchii astfel
Lr.+
!!2
* :r:!J * t:
---1J
ll 2
5\-"
Figura 1.2.
(Aceasta transformare conservd gradele vdrfurilor.) Se oblne un grafneorientat fara
bucle C
: (V.El cu s(C) : s,,.
Singurul lucru care mai trebuie demonstrat este cA numirul buclelor de tip .r.r. din
G/' este cel mult egal cu cel al muchiior din Gtt
-
,u. intr-adeuar notdm cu lr numirul
muchiilor cu capete diferite incidente in r gi avem
r numdrul buclelor incidente in :r este (rC6;,, (:r:)
-
nt)
l2;
r numdrul muchiilor din G"
-
:r: este (
I
116,'(:)
-
rrt)
l'2.
:l'-{r:}
()
r/
u
O
(,)
V
Figura 3.3.
TEOREME DE CARACTERIZARE A MULTISETURILOR
Avem
I
tlc;"(z)
-
m,
zI,'*ir:] .
2
:
O,
ri
I
Figura 3.4.
C1 cstcgrafsimplu, I'(Cr): V(G)
9i
d,;,(r,):dcltt)
-drpenrr.uf e
In].
Fie p numdrul indicilor i e
12,3,.
. .,dt * 1] pentru czre !r.1ix.;
/.
E.
prin
p trans-
formdri de tipul descris anterior
furentru
fiecare din acegti indici), oblinem o secvenlii
39
dc;',(l)
*
nt
,
2=
.deoarece acestd inegalitate este echivalentd cu urntitoarea
2d6,,(r) (
I
,",,(.),
zeV
iar din (b) gtim ca
2nrax{d6,,(z)
lzeV} <
f
a6r,1.;. n
:el-
Teoremi3.5.(HavelqiHakimi)Unmultisets6:{d1>...'>
n ) 2li dr ( n.
-
1, este multisetul graderor unui graf simpru daca
si
numrti tlacd
ntultisetul s'u: (d2
-
1,dg
*
1,.".,d,1r+1
-I.ria.r+z.,da,+,t,...,d,,)
este ntultisetttl
gradel o r unui graf sinp lu.
Demonstralie. + s6 presupunem cfr existd un graf simpru G : (t', E) cu s((i
)
: .s1,.
mai precis 1t :
{r1,.
..,r,!}
9i
d6(21) : di pentrul e
[n].
Vom consrrui un gral-simph-r
Gt
: (Irt
, E, cu s(G,) :
s,u.
Cazul 1. Dac6 pentru orice i
{2,...,.11
+ 1} avem xi..r, E, arunci detinirrr
G'
'.:
G
-
rr gi evident G/ este graf simplu
9i
s(G,) :
si,.
Cctzul 2. Dacdexistdi,12,...,dr*lIcur.tri
/E.atanciexistd.i,dr*I(.1 s, rr.
cu:x1a:1 ,E
$i,
deoarece dc@,)
2 dc(ri), rezultd cA exista A.
12,...,n1,
A.
/,.
i,.j .
cu.rr.rr. ESi.rir1.
/
E.
Definirn
G1 :: G
-
t(xj
-
rirk + x:rri + r.irA..
:r2
i:,.1
'J:2
IB
I.i
o tr,.
40 TEoREME DE cARAcTERtzARE A N4uLTisETURil-oR
de grafuri simple G.Gr,Gz,...,G,,"peste mullimea de vdrfuri 'v :
{:r'r....,,r,,}
cu
acelagi gradin fiecarevdrf:r:1 l'. Inplus,pentruoricei e
{2,3,....r/y
-F 1} avern
l;1 .x; E(Gt,). Definim,ca$i incazul l,G':Gp-xr. EvidentCJ'estegral'siniplugi
s(G') : s',,.
SA presupunem cd existd un graf simplu G'
: (1,",E') cu s(G')
: sl). Notalr
V' :
{rz,rx3,
. . ., e,,
}
astfel incdt sa avem
d6'(,r2): dz
-
1, da;,(t,,1,.p1)
: /a,+r
-
1.
dc'(t,t,+z):d,,r,t+2, dc(r,,):d,,.
Fie:lr un v6rf auxiliar. Definim
G :: G' *
[c1,.r2]
*
[:r1,',;3]
+'.. +
1.,,..,,,+'].
Evident G este graf simplu
9i
s(G)
: so. tr
Observa{ie 3.6. in cazurile I gi 2 putem prezenta girul transfonndrilor sintetic astfel:
Fie i1,. ..,ip
{2,3,dr*
1} acei indici dinmullimea
{2,3,...,dr
* 1} pentrucare
xtrh
4
8,...,r1ui.,,
/.
E.
Dacit p:0 atunci definim Gt :: G
-;rr.
DacAp > 0atunciexist[pindiii diferili
.jr,...,j,

{dr
+2,...,rt} pentrucare
.E
.1 1.ti,7, t 11,---rI1.J.iDtt
Deoarece G este graf simplu pentru fiecare I
{1,
. . .
,
p} avem
r1ri, (. E, ry:'i, e E
Ei
d(z;,; 2 r1(.rr, ).
rezulti cd existi p indici, nu neapirat distincli,
'
k1
*h,jt
k.,,f!,,,iy,, ftr,...,k,e{2.3,...,'rz}
cu proprietAlile r.itr' E gi:r.i,np, (. E pentru orice t
{1,.
..,p}.
Figura 3.5
1l,"Ar
xA:z
rit
E.i,
,l t,^
TEOREME DE cARACTERIZARE A MULTISETURILoR
Definirn
G,,::G
*f
rr"r,
-
,Drr,,r^.,
*f :rr:r1, *Ir.,,r'^,.
Graful Go astfel construit este simplu, V(Gr,) =
iz(G) qi d6;,(:r1)
=
dr, t
[n].
Definirn G' :: Gt,
-
11. Graful G/ este simplu gi s(G') : slr. Yezi figura 3.S, unrl,
v6Lrfurile rk1,rk21. . .
,txtrrp
din graful G, nu sunt neapdrat diferite.
Problemi3.7. Fiep,n Nqi 0 (p( (n-l)f2. Sasecon.struiasca.ungrufsinrltlt,
C : (V, E) cu V :
{rr,
x2, . . .
,4,},
da;(r1)
carc sltnt necesarc p transformari (in tentenii demonstrasiei teorenrci 3.5, cazul2) pcrrrtt,
a obline un graf simplu G' : (V,Et) cu proprietatile: ds,(ri) : dc;(rr) pentt.u i
/ ltt
si
r1ri. e Et pentru i e
{2,3,...,p+
1}.
Exemple 3.8. 1. C
:
Kr(r2,. . ., :rp*r) + St(:r1; r,p+l2,.
:
., :T:2p+r) f :r2p42 *
. .
"'* r",..
2. Pentru n.p
=
0 (mod2) se considerd G un grafp-regulatcu n varfuri I/(G)
{rr,"r,....,r,")
etichetateastfel incdtvecinii lui :;ri sanufie12,13.....r1,f1.
:x4
&5
o rro
o 011
P:
4, n: 17
P:3,n:8
Figura 3.6.
:f,3
:x2
Capitolul 4
Arbori
4.1. Teoreme de caracterizare a arborilor :
Propozilie 4.1, Prin articularea intr-un varf a doud grafuri conexe var/:disjltttL'te
'\c
obgine un grafconex.
Denlonstralie. Sdconsiderdmdoudgrafuri conexeGl
: (y1
,El),
G2: (\;2.E2),
unde Vj aV2 :0, cu t'1 V1, u2 e %, Ei
G graful oblinut din G1 qi G2 prin articularea
lor in vArful auxiliar ?, corespunzdtor virfurilor'u1 gi u2.
Fie r,y e V(G) doua vdrfuri diferite. Vom demonstra cd existd un r,y-lanJ P (
G. intr-adevir, dacd z, g e V(C1) atunci, deoarece Gi este conex, existd un:r.y-lan!
P ( Gr, deci P ( G. Analog, se procedeazd in cazul in care.r:,;t7 1/(G2). In
fine, daca e e V(G1) gi g e V(Gz) atunci, deoarece Cli
$i
G2 sunt conexe' existi urr
z,ur-lanJ& (Gtgi unur,
11-lanlP2
( G2,prinurmareP:, "
,r,
" ,,csteull
.zri-lan1 in G. tr
Gt Gz
Gt Clt
Figura 4. l.
Fropozifie 4.7. Un arbore este un graf conex.
Dentotzstt'alie. Afirmalia este o consecinld imediata a definiliei
Ei
a propo-
ziiiei 4.1 . !
Propozigie 4.3. Un arbore ttu cott(ine cicltrri clertrenlttt'e (estt'ttcit lic)-
5
TEoREME DE CARACTERTZARE
A ARBoRtLoR
43
Dentonstrasie. in cazur unui arbore cu un vdrfnu este nimic de de'ronstrat.
Sd considerim un arbore T. : (I/,E) cu E :
{er,
e:,.. . ,,,,,_,t. ;;;. ,, e ru,r.r.
iar muchiile au fost indiciate in ordinea articulaliiror tor. Daci,' prr,, ,ur,ro, .ru",=t
7 ar confine un ciclu elenrentar C < Z'cu C.r :
ir:;,,e;", .,;r,-i,il;t
2 3
Ei
it,iz,...,r,r-r (
.i1
atunci muchia (:i!
ar avea cele doui ua.t',,d ui" sale in ar.borele
lr,,"r,.
. .,ei.,-tf, ceea ce este imposibil, deoarece
[r:1.e,2..
.,;"f ,J ot,tin. .iln
fr1,
e2,.. .
,
er:,-il prin articulareu t.t.ruihi"i e;, . Deci T nu'con;ine ciclLrri. tr
-
Figura 4.2.
, .
oo,..u1!
"
4.4.
pr.opotiriile
4.29i 4.3 aratd ci4 un arboreiste un gr.al'rr.,rr?r;i acicric.
In teorema 4.6 vom vedea cd aceste doud proprietd{i sunt def itorii p-entru un ar.borc.
Propozifie 4.5. IJn
Cr:f
T:
(y,E) cu
lVl
>- 2 conex
Ei acicli<,
1../iirzi t.ic.lrtri)
cctn{ine cel pulin doua vdrfuri de gradul I.
Denonstrttlie" Vom demonstra cd orice lan; elernentar maxinral (adicd el 1u estc sutr-
graf propriu al unui alt lanl elementar)
p
< ?.
p
:
[r,.rt,:r/t.....
r7j are capetelc tlc
gradul 1: cl7 (x) : ,1r\g) :
7"
lntr-adevir. din faptul ci
p
este maximal rezultd A'(:i:) c ir(p), deoarece altlel la'1rrl
s-ar putea prelungi. Cum in ? nu exista cicluri, averr
IIV
(u)
|
: i, d.our.." oltlel ar. existu
z e 1/(r), z
*
.,'qi am avea ciclul C :
lr,!,r,,,...,2,.r]
( ?; contr.adiclie. Dcci
dr :1
9i
analog d7(y) :1.
!
#=_o___o_.__o_
o
-_o
o o o
.r
x'
..r,,
z
a
Figura 4.3.
Teoremi 4.6. un gra.f r : (v, E) este arbore craca
si
nuntai dacci er esre t.ontx ;;i
aciclic.
DemonsttrtSie (l) Daca ?este un arboreatunci, el este graf conex
Ei
aciclic conform
-
propoziliilor 4.2
9i
4.3
(2) sa presupuner'acum cd r : (v,E) este un graf conex gi aciclic cu r, :
lr,'l
v6rfr-rri. Vom detnonstra prin induclie matematici dupit,n c6 gralul Z'este arbore. Nolijn:l
cu Z(n) ipoteza inductivd.
44
ARBORI
7(1) este adevirata deoarece in acest cazT
-
Kr
-
o.
I(2) este adev6ratd deoarece in acest cazT
-
Pz
-
o--<>.
7(3) este adevdrati deoarece in acest cazT
* Pr
-
o------o-------o'
Vom demonstracdT(n
-
1) implica T(n) pentrun ) 4-
Fie r l/(T) un vdrfde gradut 1 din T (cea ce existd conform propoziliei 4'5) qi fie
z/ v6rful adiacent acestuia.
Se vede ugor ci graful T
-
r este aciclic, deoarece ? este aciclic. De asemenea,
graful 7
*
rr este conex, deoarece graful 7 este conex iar varful r. avand gradul utlu, nu
se poate afla strict in interiorul nici-unui lanl elementar din ?
9i,
prin urmare,
$tergerea
sa
nu produce disconectarea grafului.
Rezulta atunci ca ?
-
c este arbore conform T(n,
-
1), iar graful T se obline prin
articularea arborelui T
-
r cumuchia r'r in virful r/. Deci T este arbore' n
observa{ie4.7. Fie ? un arbore cu
lv(T)l
( 2 qi r
y(T)
un vdrf de grad k.
Atunci graful T
-
r are k : dr@) componente conexe
9i
acestea sunt arbori'
T-r:
Figura 4.4.
Daca da(r)
: 1, atunci T' : T
-
fi este arbore de asemenea'
Propozilie 4.8. Un graf T
: (v,E) este arbore dacd
si
numai dacd este conex
muchie-minimal.
Demonstra{ie. Pentru
l7l
: 1 proprietatea este evidentd' Consideram
lVl > 2'
(1) Si presupunem ci T
: (V,E) este arbore. Fie e : nA E cu r
*'A
o muchie
din?(existadeoareceTesteconex
gilvl> 2). Dacdprinabsurd, T'
:T *e
arfi conex,
atunci ar oxista un r,g-lan[P < ?'. Dar C :: P + ry ( 7 este ciclu in ?; contradiclie.
Deci ? este conex muchie-minimal.
(2) Sd presupunem acum cd T : (V,,E) este conex muchie-minimal. Dacd, prin
absurd,?nuarfiarbore,atunciin?arexistauncicluc<".PringtergeradinTaunei
muchii oarecare e a ciclului C s-ar obline un graf ?/ :: T
-
e, tot conex; contradiclie.
Deci T este aciclic qi, fiind conex, el este arbore. n
Consecinfi4.g. Orice graf onex G
: (V,E) conline un arbore parlialT' < G.
Acesta poate fi oblinut prin gtergerea treptate a muchiilor din G, cu condilia conserv5rii
conexitdlii la fiecare pas, pAnd se obline un grafaciclic astfel:
(a) Dac[ G nu conJine cicluri atunci definim T := G qi STOP;
(b) DacE existd in G un ciclu C, atunci alegem o rnuchie oarecare e E(C), inlocuim
G cu G
-
e qi repetdm pasul (a).
TEOREME DE CARACTERIZARE A ARBORILOR ,IT
Graful r : (v, E') oblinut este conex (deoarece gtergerea unei muchii dintr-un cir.lri
nu afecteazd conexitatea) qi este aciclic. Deci ? este arbore.
Propozifie 4.10. un grafr : (v,E) este arbore daca gi nmnai daca este ac,it,rt,
muchie-maxintal.
Demonstrafie. Pentru
lvl

{1,2}
proprietatea este evidenta. considerdm
lvi >
J
(1) sa presupunem cd T : (v,-E) este arbore. Fie x,y e V doua vdrfuri neadiaccrrr.
in ? (exista deoarece altfel T ar fi complet qi cum
lvl ) 3, atunci T ar conline ciclur.i )
Fie P ( ? un c,g-lanJ (exista deoarece T este conex). Graful rt :: T * r.r7 con{rrr.
ciclul C : P + r'y. Deci 7 este aciclic muchie-maximal.
(2) Si presupunem acum ca T es"; aciclic muchie-maximal. Fie t:
I
g l/ dorri
vdrfuri oarecare din ?
9i
sd demonstrrm cd existd un r, y-lant
p
<
".
Dacd, ry e t,,,
atunci ludm P ::1r,11]. Dacdra
I
E atunci graful rt :
T * ag conline un ciclu
(:
rr
cum T este aciclic, avem e :
ra E(c). Deci
p
:: c
-
e ( ? este un x,y-lan[in,t'
Rezultd cd 7 este conex qi fiind aciclic, el este arbore. I
Propozi{ie 4.11. intr-un arbore T : (V, E) avem
lVl - lEl
: 1.
Demonstralie. utilizam inductia matematicA dupd numdrul
."
:
l!'l'al
vdrfuril.r
' arborelui ?.
NotAm cu Z(n) afirmajia din enunt.
Z(1) este adeviiata, deoarece
"
-
({"}, 0) 9i
avem
lV(T)l
- lElT)l
:1
-
0 : 1.
Vom demonstra cd T (n
-
1) implicd 7 (n) pennt n ) 2.
Fie r V(T) cu d7(r) :1 (r exista conform propoziliei 4.5). Arunci T, :
T
- ^r
este arbore cu n
-
1 v6rfuri pi n
-
2 muchii (conformZ(n
-
1)). Avem
lvg,)l: ly(")l-
I,
lEg')l: lE(")l*
1,
lv(.t)l - lEg)l: fly(")l
*
1)
_
(E(")l
_
1)
-.lv(r,)l
_
lE(r,)l:
1. n
T:
rnt.
Figura 4.5.
Propozifie 4.12. lJn graf r : (v, E) este arbore dacd
si
numai daca T esre c.oncx
,,ri lVl - lE'l = 1
Demonstragie. (l) Daci T : (V,E) este arbore, atunci ? este conex
$l ll/l - lEl
:
1
conform propozilt1lot 4.6
9i
4.1 1 .
t)
?
,l
oo
T
a1
o
oo
+
:x
rtl)-
/\ d
dbt
J.
H
Jb
7':
Tz
o
46
ARgoRt
(2)SdpresupuriemacumcitT: (I/,8) esteconexgi
lyl -lEl
:1.
Fie?.,:
(v, E') -( z un arLrore pa4iai al lui ? (existd conforrn consecinlei 4.9). conforrn propo-
ziliei 4.11 avem
lVl - l0'l -
1. Dar
lVl - lEl
:1 prin ipoteza. Rezulta
lEl
:
lE,l
<le
unde,lindndcontcd E) Et,E: E'gideci?: ?/. Deci?estearbore. tr
Propozifie 4-73' un gra.f r : (v, E) este arbore daca
si
nuntai dacd T esre uc'ic.lic
ri lt'l - lEl
:
1
Demonstra(ie. (l) Daca:r :
V,E)
esre arbore atunci ? este aciclic prin defini{ie
9i
li/l - lEl
: 1 conform propoziliei 4.11.
(2) Sd presupunem acum cii Z este aciciic
ai lvl - lDl
: 1. Fie T : Tr +
...
+ T,l
descompunerea lui ? in componente conexe. Pentru orice,
i1,...,q)
graful Z, :
(V,Eo) esteconexgiaciclic,deciarbore,giconformpropozitriei4.ll
avem
lVil-l"ol:
i
qqq
deundel(lyrl
*lE,l) : qsauf
l%l - Ilt,l
:
Qsaulyl -lEl
: q. Dar
iyl - lEl
: l prinipotezd.. Rezultds:1$i T:Tr. Deci?estearbore. n
Observafie 4.14. O altd demonstratrie a cazului (b), asemanitoare cu cea a teore-
mei 4.6, este urmatoarea:
Detnottstrafie. Sa presupunem ci T este aciclic qi
lvl - lEl
: I.
Fie E/ cu E C E' e Vtzl o parte maximald cu proprietatea c6 graful T'(V,E,)
este aciclic. Conform teoremei 4.lA,Tt este arbore gi conform propoziliei 4.li avem
lVl*lE'l:
1. Dar
lVl*lEl:
l prin ipotezi. Rezulti
l9l: lE,l.
Prin urmare T :Tl
9i
deci 7 este arbore. !
Propozifie 4.15. Un graf T : (V, E),
lVl > 2, este arbore daca
Si
numai dacd esre
conex prin lanluri unice, adica orice doua vdrfuri r
+
y V sunt capetele utui unic
r,g-lanl.
Denxonstra.lie. (l) Si presupunem cd T : (V,.8) este arbore gi si considerdm dou[
vdrfuri r
I a
e V. Graful ? contine un c, y-lanJ P < ? (deoarece ? este conex). Dacd
prin absurd 7 ar mai conJine un z, g-lanl Pt < T, P'
*
P,atunci P * P'
< ? gi P + P,
este ciclu; contradiclie. Deci ? este conex prin lanluri unice.
(2) S5 presupunem acum cd 7 este conex prin lanluri unice. Dacd, prin absurd, T nu
ar fi arbore, atunci in 7 ar exista un ciclu C < T. Pentru doul vdrfuri a
* A e VIC)
existd in C doud r,y-lanluri diferite ceea ce contrazice ipoteza. Deci 7 este aciclic
Ai,
fiind conex, el este arbore. !
Tz:
A
I
Figura 4.6.
TEOREME DE cARACTERIZARE A ARBoRILoR
Figura 4.7.
Propozifie4.16. FieT: (V,E)unarbore,
l',1 > 3
Sir#U l,doudtt)fiitri
neadiacente xg
/
E. Atunci gralulTt
..:
T * ry conline e-\act Lm cicl,.
Demonsttalie. Graful ?' : T * ru conline cel pufin un ciclu c deoarece 7'fiind ar-
bore este aciclic muchie-maximal (conform propoziliei 4.1 0). Acest ciclu confine muchia
r1q deoarece 7 este aciclic.
sd presupunem, prin absurd, cdinTtmai exisia un cicru c,
+
c.
$i
acest.ciclu
contine in mod necesar muchia xy. Fie
p
gi
ptlanlurile
oblinute clin c respectiv c,
prin qtergerea muchiei eg. Atunci P +
p'
(
"
gi
p
*
p/
este ciclu; contradiclie. Deci
T' :
T * rg conline exact un ciclu. tr
.ta
Figura 4.8.
Propozifie 4.17. {Jn ntr.ltiset so de n } 2 numete naturale ntai mari sau egale c.,t r,
so: rlr ) dz2..'2 d,,. a Ngru, estesirul gradelorttnuiarboreT: (V,,E)dacci,si
ttuntai dttcd ch * dz *... d,,. : 2(n
-
j).
Denrsnstralie. (1) Sa presupunem cd existd Un arbore ? : (\/,8) cu s(T) : s,,.
Avern
d1
Lrt.2 !...
+d,,:
f
tt,,(.r\:.2lEl:2lvl_ t):2(p_ t).
.r (V
(2) Sd presupunem acum cd th *
. . .
{ dr, :21',,
1). Vom demonstra prin induclie
matematicd dupd n cd exist5 un arbore ? : (V, E) cu s(T) :
so. Notdm cuT.ln,) iporeza
inductivf,.
-
Z(2) este adevdratd. intr-adevlr, din relaliile rh * dz:2(2
-
1) : 2
Si
rl,t 2 tlz ) 1
rezulta tl : dz : 1. considerdm arboiele ? cu doud vdrfuri gi o muchie.care le unegre
gi avem.s(7') : (i,1) :
so.
f
--^--
vP'
48 ARBoRT
Vom demonstracdl(n.
-
1) implicaZ(n,) pentru n) 3.in acest caz, din relaliile
drlrlz +'..+ d":2(n-t),
il)
dz
rezultd uqor prin reducere la absurd cd d,,.
: I gi d1 ) 2. intr-adevar. dacd, prin absurd,
d" >'2 alunci 2(n
-
1)
:
dt l-'..* d".2 2n de unde
-2
> 0, contradiclie, iar daca
dr: l atunci th: dz d":1$i avem2(n- 1) :dr
+'..+ d,,:Tt,, deunde
rr
: 2; contradictie.
Secvenlas6: dr
-1d'z
"'d,.*t estecompusadina
-
1numerenaturaletnai rnari
sau egale cu 1 (deoarece
& 2 2) gi suma acestor numere este 2(n
*
2), deoarece d,, : 1.
Conform ipotezei inductive I(n
-
1) existd un arbore T' cu s(?') : si. Fie t e l'(T')
cu d,7'(:r) : dt
-
1
9i
g un vArf auxiliar (y
/
V(T')). Gratul ? :-* T' -f
[.r.
y] este un
arbore qi s('/;
:
5u. !
T : T'+
[r,
yl:
r
'o9
Figura 4.9.
Exercifii
1. Demonstrafi prin reducere la absurd proprietatea din observalia 4.7.
Solulie. Fie T : Tt I
. - .
*Tp descompunere alui T' : T
*
r in componente conexe.
Vdrful z are in fiecare componentA conexd cel pulin un vecin (deoarece 7 este conex).
Decip) k. DarvArful ,rnupoateaveadoivecini inaceeagicomponentaconexddeoarece
?esteaciclic.Deci p(/c.Rezultip:k.Pedealtaparte,pentruoricel{1,...,p}
graful Z, : (V, Et) este conex gi aciclic, deci este arbore. !
2. Demonstrafi propozilia 4.5 prin inducJie matematici utilizind observalia 4.7.
Solulie. Pentru un graf oarecare G notam cu
/(G)
numdrul virfurilor de gradul 1.
Vom demonstra cA
f
(T) >- 2 pentru orice arbore T : (V, E) cu n :
lV I > 2 vdrfuri.
Utilizam metoda inducJiei matematice dupi numarul n al vArfurilor lui ?. Notdnr cu
Z(ru) afirmafia de demonstrat.
T('2) cste adevirartd deoarece T
-
Kz.
Vt.rnr dcrnonstracAl(< n) implicdZ(n) pentru rt ) 3. Deoarece T
: (\,,,8) este
conex gi rt. > il, rezvltd cd orice vdrfdin ? are gradul cel pulin egal cu 1. Fie r V cu
d,'1'(:r)=.i; )l9i
'1"':''f-t::Tr+...+T6descompunereaincomponenteconexea
Iui'1" :7'
-
:r; (con{irrrn observaliei 4.7).
Pentru fiecare arborc 7l; : (Vi,Ei) culVil >- 2 vdrfuri avem
f
(T;)
) 2 conform
ipotezei iriductive. Pe dc altd parte, virful z are exact cdte un vecin in fiecare Vi, I e
lA.].
Jinem
cont de obscrvaliilc precedente qi oblinem:
APLTcATil
cazul k: 1ti
ll/rl
:
1 este imposibil deoarece n:
lvl:
1+
lvil
cazutk:tEil\l)2
JQ) > 1+ (/(n)
_,
> 1 + (2
_
1) :
2;
cazul k )>, 2
I(r)>
f
rftnl- i)+
I
l>
f
(2-r)+
f
r_ r,
i,il9,
ri:,rt!, fti[9, r;;l!,
Deci
l(T)
>- 2. D
3. DemonstraJi propozilia 4.1 I prin inducJie matematicd utilizdnd observa{i:r .r
l
Solutrie. Vom demonstra cA in orice arbore ? : (V, E) avem
li/l
_
lfll
I I
,rrr,
,.,
metoda inducliei matematice dupi numirul n al vdrfurilor arborelui T,'n
':
lr' I
Notdm cu Z(rr) afirmalia de demonsrrat.
Z(1) este adevdrati deoarece
lyl
: 1,
lEl
:
0
9i
deci
llzl
_
lfil
:
t.
Vomdemonstracdl(<
n) implicaZ(n) pentru n) 2. Deoarecef
=_
(1, / ;, ,
conex
$i n 2 2. rezultd ci orice virfdin T are gradul cel pulin egal cu r. Iric .r , l , ,
dv@) :
k ) 1 giT' : T
-
n :
Tr+...
+?6 descompunereaii.omponcnl.r.rr,,,
lui 7' : 7
*
r (confo*n observaliei 4.7). Fiecare graf Ti : (V, Ei),r
lA],
cslr ;rr 1,,,,.
Utilizdm ipoteza inductivd gi oblinern
,k&
tvl-tol
:
(t*I1rz,1)*(*+ttE,t) : r_r,+f0%t_tai) :1 t, tr
Deci
irl- lEl
:1
tr
4.2. Aplicafii
Teorerni4'18' (K6nig) un graf G :
(v,E) are toate cicrurire erentertt,rr,.
1,,,..
dacd,si nunai dacd G este bipartit
Demonstralie. (1) Daca G
: (V,E) este un graf bipartit cu bipartilia vArfuri'rr I
A U ts, atunci orice ciclu C ( G este par deoarece, la o citire a acestuia, vdrllrr rl,.,.,i,
aparfin altemativ muilimilor A gi B (vezi figura 4.10).
(2) sa consideram acum un graf G : (v,E) in care orice ciciu confine..,,',,,i!
par de muchii qi sa aratam cd el este bipartit. Vom presupune cd graful este colgx. rr,,,!
evident cd este suficient sd demonstrlm proprietatea in acest caz.
-Fie
T : (V, E') < G un arbore pa4ial din G (exista, deoarece G este concx;
,.r
t,,
c:V
-
{0,
1}obicolorareavArfurilorsalecuculorile0gil,=251fsl
inc6toriccrrrrr,t,,,
din 7 si aiba capetele diferit colorate.
Vom ardta cd orice muchie
f
:
ra a E
*
Et are capetele diferit coloralc
1r, 1,r,,,
urmare, ca graful G este bipartit
ARI]ORI
50
Figura 4. I 0.
intr-adevir, sA presupunem prin absurd ca existi o muchie f
: ry E
*
E' cu
c(r)
: c(u). Nolam cu P,u i: *
t
- a
unicul r,
v-lan1
elementll din-a1bg1ele T' Acesta
;;;"
";;4.
par de muchii deoarece la o parcurgere a sa culorile vdlfurilor alterneazd'
iarcapetelesaleauaceeagiculoare.RezulticaciclulC":P,,u+/<"*l(C''este
impai: ceea ce este exclus prin ipotez6' Deci' graful G este bipartit' tr
Teoremi 4.19. lJn gra{ simplu' conex G
: (l', E) are. toote ciclurile elementare
impare dacd
Si
numai daca G este cactus cu toote ciclurile inrpare
Demonstralic.
(l) Dacd G
:
$"-E) este cactus ctr toare ciclurile impare. atunci lru
este nimic de demonstrat. -
(2) Sd consideram acum un graf conex G
: (V,E) cu n
:
lV'l
in care orice ciclu
elementer contine un numdr impar de muchii. vom demonstra prin induclie matematica
dupd n ca G este cactus. Notdm cu I(n) ipoteza inductivi'
(a) 7(1) este adevirartd deoarece in acest caz G
-
K't
7
o
'
(b) Z(2) este adevdratd deoarece in acest caz G
-
P2
* o-o
'
(c) Z(3) este adevdrartd dqoarece in acest caz avem, modrilo un izomorfism'
".{A
A}
(d) Z(4) este adevirati deoarece in acest caz avem, modulo un izotnorfism'
".
{/t\,
'--*-.-.,A=- }
Vom demonstracEtT(<
n) implicdJ(n) pentru n ) 5'
Fie ?
: (VrE') < G un arbore par{ia1 din G (existd' doearece G este conex)'
Daca E
*
E'
:'1atunci G
: ?
$i
piin urmare'G este cactus' Dacd E
-
E'
t'
l)
sd considerdrn o muchie e E
*
E/. Graful 7 + e confne un unic ciclu elementar
APLICATI|
.5 I
l::
b'.r,"r:'.'^',uq,urf
f
G:
j.
ac.e:la
Tre
impar gi
? ) 3. componenrele
conexc tlin
(T + e)
-
E(C) sunrqarbori Ti: (1.;,E,n)
cuai e l,tipentru 1
<;i;
(T
+ e)
-
E(C):
n + Tz *... *7,r.
Vorn folosi urmAtoarea afirmafie:
(A) Orice muchie
f e n
-
(8, u
{e })
are antbele copete intr_un acelosi arhort,t},.1.
Dacd acest lucru este adevdrat, atunci demonstrafia teoremei este incheiatd.
intr.-
adevar, in acesr caz oblinem o partilie a mullimii E .
(8,
U
{r:})
in,1 pd.ti:
E
- {E'
u
{"}}
:
Ei, u...u Eii,
unde prin E!.t am notat mulfimea muchiilor din -o
-
\E'
u
{e})
care au ambele capete
inV, t ( i ( q. Dar grafurile
Gi :: !o+ Ei,
< i u, toltJ.i.i".ii.
Iri"re gi deci,
conform ipotezei inductive zfl{
l),
sunt ca*ugi, penrru 1
< i
<
g. Rezurtd cd
Ei
grafur G
este cactus:
G:C*Gr+Gz*...*Gr.
Rdmdne sd demonstrim afirma{ia (A).
Sa presupunem prim u9'].rd .: afirmafia (A) este falsd
Ei
si consider:{m prin urmare
o muchie
f
: xa E
-
(Et U
{e})
cu i e' V, i ,
U,unde
1 ( i
* .j <s. Notdm
cu P,. :: *
L
u,unicul r. u,.-lan1 din, arborele
4
qi unutog
pn
:: g
i
', -
Notiirn de
asemenea cu P/ pi
p,,
cele doui u;, tri_lanfuri Oin ciclut C.
'
v r
Figura 4.1 L
Lanfurile Pt gi P" formeazdirnpreund
cu ui" uj_lan{ul r,
!_
r,,
:u
t; doua cicluri
elementare
f;
Tj
52
Ciclurile C
,
C'
,
C" sunt impare prin ipoteza, adicd
lE(C)l: IE(C')l: lE(cr")l=
1 (rnod2),
ceea ce este imposibil, deoarece suma lanfurilor lor este parf,
lE(C)l
+ lE(C')l
+
lo(c")l
: (lE(P')l+
lE(P")1)
+ (lE(r,, )l+
1+
ll'(e/)l
+
l]'(P/)l)
+ (lE(P,,)l+ 1 + lE(Pu)l+ lE(l'")l)
:2(lE(P')l
+ lE(P")l+ lE(P")l
+ lE(P:,)i
+ 1)
:0
(mod2)'
Agaciar afirmalia (A) este adevdrata qi demonstra{ia este incheiatd' tr
I'ropozifie 4.20, FieS
:
{rr,
...,a,)
Sinpdrli
diferite A1,
",A' e
S'
(a) ixisia un element a1,. e S cu proprietateaAr
- {ol }'
Az
- {ar\,''',
A,
- tur'}
.sttnt tlt uscmenea dilerite.
(b) Pentru tt I I parli diferite alirmalia (a) nu mai este tn general adevaratd.
Demonstralie. (a) Observdm mai intii cd, dacd A'
,
A" e S,
l'4'l
<
lt{"1,
ap e S
9i
1'-
{u*}
: A"
*
{a6},
atunci A"
:
4'u {an},
adicd Attsb obline prin addugarea
elementului o6.
56 presupunem prin absurd ci nu exisg un element at S cu proprietatea din enun{.
Atunci, jindnd cont de observafia precedentd, oricdrui element a1. ,S i se poate asocia
o peroche de mullimi e1"
:
\Ai,Ai]},1' +
j, cu proprietaleaciL Ai se poate obline din
A; prin addugarea sau prin gtergeria lui a5 (dup[ cum
l,4il
>
lA;l
sau
lA,l
<
lAol)'
observam c[, pentru doui elemente diferite din S' o5" ar'" S
'
perechile asociate e1' :
{Au,Ai|
gie6, :
{Ar',Ai,,}
suntdeaSemeneadiferite(altfel amavea QN: a'k't;
contradictie). Fie G
: (V,6) un graf definit astfel:
V
:
{At,...,An)
qi E:
{er |
1 (,k (n}.
G este un graf cu n vdrfuri qi n muchii. Prin urmare G conJine un ciclu elementar C'
cu o eventual[ renumerotare a pdrJilor At, . . .
,,4,
qi a elementelor mullimii s putem
considera ciclul C de forma
C:lAt,A2,...,Ar,Arl,
undeel
:
{At,Az},"r: {Az,,as},... ,e,p: {Ay,,,41}
qi
1,41 I
(
l'421, " ,1Arl'
Avem, conform observaJiei de la inceputul demonstraliei:
-
A2 se obline din ,41 prin ailEugarea elementului o1, deci ot
/
A
$i
rn Az;
-
A3 se obline din A2 prinaddugarea sau gtergerea elementului a2, deci a
1 A3i
-
lo ss obline din,43 prin addugarea sau
$tergerea
elemeirtului 43, deci ot At,
P
-
A,, se objine din Ap-r prin addugarea sau
$tergelea
elementului on-t,
dcci u1 e ,'1p;
-- A1 se obline din Ln prin
$tergerea
elementului au, deci ar At.
A RBORI l.RBoRt eAR'1IALI iw cR,qpuRt
l
Rezulta c't a4
/.,41
gi a1 ,41i contradic;ie.
Deci, existd un element 04 r ,(i ,rr
proprietatea din enun!.
(b) Pentru nal pa{i,41, . . ., An.+rafirmaJia
de la (a) nu mai este in gcneral atlcv;r r.rr,r
De exemplu, pentru urmdtoarele z * 1 pdrti
a,{ar},{oz},...,{n,}
este evident ca avem
A
- I"oI: {nr,}
- {or}
:
0 penrru orice ar S. !
4.3. Arhori par{iali in grafuri
4'3'l' Grafuri cu rnuchii ponderate.
Fonderea.unui graf. Lungirnea unui r:rrr1
Distan{i. Razi. Diametru.
Centru. Fie G : (1,,8) ;n g."t."i"._
""
f
i,t I
v6rfuri, E
I a qi o func{ie w : E
-
mi o.i"i[ pe murlimea muchiilor E cu val,ri r t.;rr,
pozitive numitit p o n d e re.
Extindem ponderea ur la mulJimea subgrafurilor
G, ( G astf.el
tu(G')::
I
wG),
ee E{G,)
adicd ponderea unui subg-raf G' esre egald cu suma ponderilor
muchiilor sare.
Pentru un tan{
p
( G num'rul ,(r,; ,. mai numegte turgi.;"i;1)ii p.
Itur.u t,
nu este elementar, atunci in tu(p) ponderea
flecdrei muchii este adunatd de un nunurr rr,.
ori egal cu numdrul repetiJiilor in
p
ale u."t"i rnu"iil.
Pentru dou6 v'rfuri oarecare r,a Q ,, numim distanladintre
e
5i
g numdrul .rr;rr
dc(r,U) definit asrfel
(o
dr;(x,u) :
l"
daca r'
=
g.
lrrrin,[ur(p) |
p
esre r, g_lan1 in G] dacit r
f
g.
Astfel, distantrLdc(r,y)
dintre doud varfuri r,y e v este egard cu lungimea minirrr:r ,
unui r, gr-lanJ P. Un astfel de lanf se nume$te l*1 oprt_.
,
^lbsTvam
cd un ran{ de rungime minima este'in mod necesar erementar deo.r.r ,.
altfel' prin eliminarea eventualeloi
cicruri to.,nuta,-r-^.
obJine un lanl mai scurt cu acert:rr:;r
capete.
tH
ti
+
6
Figura 4.12.
AsemdLn,tor, remarcdm ca orice ranl care este o parte a unui lanl de lungime minirrr;r
este gi el minim.
54 ARBoRT
Propozifie 4.21. Fie G
: (V, E,w) un graf conex cu
llrl
: n ponderat, ut '. E *
lK' . Avent;
(l
)
d6(c, r)
=
0
Pentru
olicb r V ;
(2) d6(r,g) : dc(a,x) penttu orice t,g e V;
(3) d5@,C) ( dc(r, z) + d6Q,y) pentru orice r,'!1,. V (incgalilatea tt'iun-
ghiului).
Demonstralie. Proprietalile ( l)
li
(2) decurg imediat din definifie.
Pentru a demonstra proprietatea (3) consideram x,g;z e V
$i P.v, P.,,r,P"r, trei
lanpri de lungime minime cu capetele in u qi
37,
n
9i
z, respectiv : gi y. Atunci, ,r. y-
lanlul
Q
ob;inut prin concatenarea in z a lanfurilor P,,, gi P,, are lungimea cel pulin
egald cu cea a r, g-lantului minim P",
$i
avem
dc@,a) : u(P") ( u,(8) : w(P"") + *(!,r) : dc(r, z) + d6(z,y). tr
Fie G
: (V, E) un graf simplu conex cu ponderea fiecdrei muchii egali cu i. Pentru
fi ecare vdrf t' V, excentricitdtea lui u, notatd prin e(u) este defi nitd prin
e(o):: max{d(rr,u)
lue
V,u* ul.
Raza luic, notalA prin rad(G), este definitl prin
" -'
-
rad(G) :: min{e(tr)
I
tr e Iz}.
Diametrul lui G, notat diam(G), este definit prin
diam(G) :: maxt(u)
|
u e V).
Centt"ul lui G, notat prin centr(G). este definit prin
centr(G) :
{u I
tr V, e(u): rad(G)}.
Fropozifie 4.22. Intr-un graf simplu conex G
: (V, E) avem
rad(G) ( diam(G) ( 2rad(G).
Demonst't'a1ie. Prima inegalitate este o consecinfd imediatd a definiliei. Pentru a
demonstra a doua inegalitate, considerdm doui vdrfuri u, u, V maxim depdrtate, adici
d(u,u)
:
diam(G),
9i
un virf u.r in centrul lui G. Utilizann inegalitatea triunghiului gi
oblinem
diam(G)
:
d(u,u) ( d(u, tr) * d(w,u) ( rad(G) + rad(G)
: znd(G)- tr
Exercifii
l. Se considerd lanfui P" :
[1,
2,3,. . ., n]. Avem urmitoarele evaludri:
(a) d(i, j) :
U - {pentruorice
i,j q
i1,
2,3,...,n);
(b)e(r) :max{i
-L,tu-
i}pentruoricei
{1,2,'.',n};
(c) rad(P"
)
:
L" I
Z) partea intreagd a numdruiui rr/2;
ARBoRI pARTIALI
iN cnapuRt
5-5
(d)diam(p,):n-l;
(e) centr(P,,) :
{il*
t, pentru?z
impar,n :
2k*7,
I
iA.,t I t
1
penrru n par, rt :2k.
2. se considerd
ciclul C,, :
U,2,J, . . ., ft,1]. Avem urmdtoarele
evaludri:
(a)d(i.i):
rni,{lt
- .it,"
_
1;
_yi11p"'.r,,
oricei, j

{1.2,3..... ii}:
lb]
.(il.:
[nlz]
pe2!ru
orice ri
1i,'i,'s,
. . .'
,,5;
! ,,,
(c) rad(C,,) :
[nl2];
(d) diam(C") :
lnl2l:
(e) centr(Cn
) = {
1. 2,2.....n}.
i;ffif,.1oll'
'o)
un arbone
si
term(?)
'nulfimea
vdrfurilor
de gradur 1 din ? (murlimea
(a) Dacd
llll ) 3 atunci
:
centr(Z)
n term(?) :
fl
9i centr(? _
term(Z)) :
centr(Z).
l
(b)1<lcentr(?)l(2.
4'3'2' Arbore economic.
Arbore ar distan[eror.
Fie G : (v, E) un.graf conex gi n,I
-.lR+
funcgi'aponderep.*ur1rn*rnu.iiito.rut..
\ ',!/ u,,
,
un arbore
'arriar
T < G de pond...
ti"uu r" fi numit arbore economrc.
spunem cd un arbore panial-T
< G consirvd
aitnnli"tr'unuivdrf
u ,.I4 la celelalte varfuri din Z dacd d7(u, n) :
dr:(r. x) pentru
orice ,-;t. ;; astfel de arbore ? va fi numit arbore a! dis-ranplor varfului
u in gaful
G.
-
-
vom prezenta
in paraler
doi
.argoritmi
pentru determinarea
uhui arbore economic, respectiv a unui arbore al distanleloii".;o;;;-;"
anumit vdrf u F-
o"Jl;*ott
algoritmi
se consiJerd
u.u*.r. i:-11r1,
o;'irarri}
"uorr
u ca punct de
*Yt:;::::tli:'
j:::::'u-":"u:':,,t,r::
(!,:!,:andarboreter aren
-
7 m,,chii
:""XnY :" : : : l,,l
" "
"i
c' :
r'
! t e
ti r i
i,, tri ;: ; ; :
";i;
;,,' ; :
d ;:;:X
"
care u,(xA) csre nininr
):::;;:^t
tui Dijkstra.
Se rqtrtd ut.ntdtirut pas pand cdnd arborete
T, are n
_
1
se adaugtt lu'1,o nuchi.t:,,
., .r:,lt
t
lV,(f),V1fll
"u
r V(T)
si
y i@ p.,rtru care d7,(u, rr;) I rrr(:ri,
,y)
a,tta tnittirtt.
Pentru licclr.c tlin nccgli llgoriltrri rrolrlrtr cu
:l:t) 1,,:ljl, tl:?,...,;l:?r_
| Si e1,e2,...,,*1
v'rfurilc, rcs;rr'criv rr rrrc:rriire. rrri
'/'
irrrrie irrtc in ordinea adaugdrii lor. De asemenea, penru
J<i<rr l,rrolirrrrl,
.{,.r.r,,,r,r,..:..,.,,,},d=i.r,...,ei}sicuTl{V,,Ei},arborele
oblinutirrprrrrrr.lr./tt(.titl'.I,r,rrlt.lrt
I
:t|,;:
t"""'c7rrruu1i1vi,t1i
Tctrlr'rttrl
'l'21' 'lr li,ttrlc'rtltlirtrtr
ltrirr algoritntul
lui
prim
este arbore econontic.
56
ARBoRI
Demonstralie. Notdm cu f un arbore partial economic care are in colnun cu T,,-1 o
secventrAinilialimaxirnddemuchii 1,2,...,ei-7 undeii
{1,,2,.
.,z}. Vomdemon-
stra ca T,-1
: T.
.
Figura 4.13.
Si presupunem prin absurd cdT,-1
7
i. fte e1
,:
:xA cu I e l';-r
5i 37 7, 1
prima muchie selectatd prin algoritm care nu este in ?, gi fie P unicul z, y-lan{ din ar-
torete f. Lanlul P con{ineinmodnecesaro muchie e't: t'A' cur' eVi-t $i'!)'
V i-t
$iavem
e'of eideoarece"i
/E(i).Grafuli':i+",-.el
estearboreparlial deoarece
este conex, are ru vArfuri gi n
-
1 muchii. Pe de altd parte 6vem:
o w(e'.) 2 w(ei), datorita modului in care este aleasd in algoritm muchia e;:
. w(el;) ( ru(el), deoarece'i fiind arbore economic, deci
,(f) < *(i')
_-tr(i)+
u'(e;)
-
u1e',).
Rezulta caw(e'r)
:
wlet),de unde oblimem u,1i'1
: u11f1.
Agadar, ?/ este gi el un arbore economic. Dar T' ate in comrn cu T o secvenfd
iniliala de muchii e1
,
e2, . . .
,
e 1.
cu cel puJin unu mai mare decdt are T; contradicfie. Deci
Tn-t
: T' !
Teoremi 4.24, Arborele oblinut prin algoritmul lui Dijkstra este un arhore al distan-
lelor
in raport cu vdrful u : rs-
Demonstralie. Vom demonstra prin induc{ie matematica dupd i cI
QU,))
rl'6(r1v,xi):d7',(r1s,n1) undel ( i (rr'- 1
Aceasta este suficicnt dcoarece ,lr,(ro,:r'i)
: dr,,,,@o,rt) pentru 1 ( z ( ri
-
1.
Afirmalia
i,
,,-,
{
lDo:U
(z(1)) 116;(r;1y, r1) : d7,(rs,x1)
ARBoRt
pARTtALT
iN cnepunl
este adevdrata in mod evident dat fiind felul in care este serechta prima muchr.
Vom demons{rac6 (.I(i_
1)) implica (Z(i)) pentru 2 ( i ( n
_
1.
Intr-adevdr' d6(xs, x;) ( dr, (ro
'
,,; oeoa.ece
",
< G. oaca
Ei
irigarir"r,.,, , ,,,,,,,,,
d6;(:t11,ri,))dy,(r11,r.;)
, r i
arfivalabild,atunci
d6;(211,:r:i):d7.;(to,ri),gi
astfel (T(i))arfiadevdrar.!r
,,,,,r,,,,,
principiului inducliei
maternatice, teorema ar fi demonstrata.
Pentruademonstrainegaritatea(4.1)sdconsiderdmun
r0,:ri-lanttlelungirrr.rr,,,,,,,=
l':-G .
N.otdm cu :" primul v6rf din
p
care este in
tr4-,
gi cu :, vdrfur anterior ;r( ,.,,r,r, , :,
P (deci z' %_r). Avem
tlr:(xo,ei)
) d6e:rl,2,,) :
dc(ra, z,) + w12,,2,,1
(z(=-t))
,lr,_r(xo,2,1
+ w12,, r,,)
) d.r,(ro,r,.).
tr
{ |
Observafie4.25. (a)Dac6w(e))0pentruoricee
E(G) atunci inlarr1rrt7,,r,,.
demonstra{ia teoremei 4.24 avem ciiu, ,i :
zl,. intr_adevar,
jeoarece
,t,,1 i., , ,
d.c(xo,z,) in relaJiile (4.2) avem p.rt. toi.gutitate,
deci d.r:(xn.r.,\ :;.,i, .
dc(ro,q) :
d,c('ro, ),;7-* d,"1r,,
,r;) de unde o";:,";,i!';i,'il"-,1'1'.1,
"'
, 1
"'
V-t
I'o:'
?
d
I
d^
1,4
'r.V
I
J,,
(
I
I
t'r-t
t
igura 4.14.
(b) Prin determinarea.
arborelui Z al distangelor vdrfului r0 :
?,, algoritrrrrrl trr,
Drjkstra fumizeazd,lanfuri
optime derarll ru ori.u.. art vdrf al grafurui
G. I)irr:ri
..rrrr
tem interesafi si determindm
numai un lani optim de la v6rful o la un anumit varl.;. rrtrrrr, r
putem opri funciionarea
algoritmului
ta pasui in care z a devenit v6rf in arborere
./ ,
U*n rnoder fizic pentru probrema
raufurui optirn. Se considerd un graf c ( l / ,
cbnex cu ponderea
w : E n
R+. gi doua variuri z,
a e v. Suntem interesali sir rr.rr r
mindm lanprile optime cu capetere in r qi g. Asociem fiecdrei muchii a grafurui (,, , ;rr,
o bucatd de sfoard astfel incat lungimrte ac;stora ,, n" oir"", propo4ionaie
cu p.rrtrr.r rri
58
ARBoRI
corespunzdtoare. Legam la capete in nod bucilile de sfoari asociate muchiilor adiacente.
Luam nodurile colespunzdtoare virfurilor r qi y in mdna st6ngd
9i
in mdna dreaptS'
9i
le
depdrtdm cdt de mult posibil. Lanlurile de sfori intinse de la t la y constiruie rdspunsul
concret la problema r, g-lanlurilor optime.
Exemple 4.26. in graful reprezentat in figurile 4. I 5
9i
4. 16 nunrerele scrise in dreptul
muchiilor reprezinta ponderile acestora.
in figurile 4.15(a) gi 4.16(a) este reprezentat cAte un arbore economic obfinut prin
algoritmul lui Prim, iar in figurile 4.15(b)
li
a.i6(b) cite un aibore al distan{elor vArfului
r0 oblinut prin algoritmul lui Dijkstra.
I0
.,/\,
Z--\
12
t
r,1
(")
x4 zs
7 :LA
7
:xt)
(b)
(b) (u)
Figura 4.1 5
Figura 4.16
in toate cazurile indicii vdrfurilor reflecti ordinea selectdrii lor in algoritmul core-
spunzAtor. Observam Cu aceastd ocazie ci un arbore economic nu este in general
9i
un
arbore al distan{elor unui vdrfgi reciproc.
Un lanf de lungime minimd cu capetele in ro $i
15 pentru graful reprezentat in
figura 4.16(b) este
[cs,
xz,rs).
4.3.3. Aplicafii. in figura 4.1 7 este reprezentata harta drumurilor unei regiuni cu noui
oraqe: ,4, B, C: D, E, F, G,I{, I dintre care ,4 este capitala' in dreptul fiecdrui drum este
scris costul lucr[rilor de modemizare ale acestuia precum gi lungimile lui.
(a) Autoritalile regiunii vor si realizeze cu un cost minim o relea de drurntrri prin
modernizarea celor existente astfel incdt in final orice doud orage sd fie conectate printr-
un ansamblu de drumuri modernizate.
pentru
determinarea unei astfel de re[ele gi a costului necesar rnodernizirii ei, aso-
ciem graful reprezentat in figura 4. I 8(a) in care in dreptul muchiilor sunt Scrise costurile
lucrArllor de modernizare. Releaua de drumuri modernizate cu un cost minim corespunde
evident unui arbore economic in graful asociat.
cu algoritmul lui Prim oblinem succesiv un rdspuns la problemd conform figurii 4.19.
La fiecare pas sunt scrise ponderile muchiilor adiacente vdrfurilor arboreiui, acestea
participAnd 1a calcularea minimului.
ARBoRI IARTTALI iN cnapunr
(u)
160 .
I60
Iqa
80
1r,
Figura 4.17
Figura 4. [ 8.
20 F G 400
100
H
120
H
30
E
100
D
r20
A
-10
B t20
c
(b)
[L] ml
,.r-'*l_l
,.[H,.,,rn
rH
A
30
A"
,;",
^^:
ffi',
60
ARBORI
Costul rninim al lucrdrilor necesare realizdrii unei reiele de drumuri modernizate este
agadar I 55 unitali monetare.
10 + 20 + 10 + 25 -t- 5 + 30 + 30 a 25 : ll-rir.
(b) SI considcrdrn acum cazul in care autoritdlile regiunii vor sd realizeze o relea de
rlrrrrrruri prirr rnodcrnizarca cclor existente astfel incat in final capitala .4 sd fie conectatd
tlc olicrrrc llt orap prin cel mai scurt drum posibil.
120
160
260
160
/
160
A
160
A
Figura 4.20.
I)cntrrr tlctcrminarea unei astlel de relele asociem graful reprezentat in figura 4.18(b)
irr cirrc itr drcptul muchiilor sunt scrise lungimile lor. Releaua de drumuri cdutatd in acest
uirz corcspunde evident unui arbore al distanlelor vArfului ,4, corespunzdtor capitalei, in
grrrlirl lstrcirt.
('u
algoritmul lui Dijkstra oblinem succesiv un rdspuns la problema confortl
ligurii 4.20. La fiecare pas sunt scrise in dreptul vdrfurilor selectate distanJele lor fa;a
tlc 21. Dc asemenea, sunt scrise ponderile muchiilor adiacente vdrfurilor arborelui, aces-
tca participdnd la calcularea minimuiui.
Agadar, releaua oblinutd
$i
care urmeazd sd fie modemizatd conJine drumurile: ,48,
AII, t3I, ] D, HG, DE,IF.
I
r u,ll
Q
A A40
22,0 280
100
160
Capitolut
5
Grafuri
planare
UngralG= (v'E)senurnesteg/afpranardacitadrniteoreprezentareinprancupropri_
etatea c5 muchiiror le corespund
segmente de curbe continue care nu se inlersecteaza
in interior unele pe altere. o astfer de rlprezentar.
wiin ptun a grafutui
c ,. nunr.gt" a_"a,
iar G spunem cd. este grafur suport ar htu\ii,'r- oir.*a* cd un graf planar poate admire
mai multe hd4i distincte (figurile
s.r (a)
ii
(b)).
srar Ptd'at po
Figura 5.1.
considerdm
G un graf planar conex. o harta ,t1 a. lui G induce o impa4ire a pranului intr-o mulfime F de parti c.onexe nurmire
/e;e. Una dihrre acestea esle ra;a infinita. Vorrr
;:;:,:,.n^"^
asociatd grafului
G : (v,Eiprin
i't :
1v,a,r1, unJe?"
"iir,rrtsirriu
Definim harta duald llrl" aha4iiM astfel;
(1) mursimea vdrfurilor
v (!t-)
.1"
obline alegdndu-se.in
interiorul
fiecarei f.e1e
/
a lui hI cdte unpunct,notatinhartacuf*;
'
----D-'^
(2) mttlsimea muchiilor E(M*
j
se obline construind penrru fiecare muchie e a lui Ar
, comuna Ia doud fele
/, si f
t,.,
citteunsegment
a..urua.oo,lnur.u
.up;;;;;;, v'rfurite
f '*
$i f "* alese anterior in
f '
qi
f " . A.*;;.bd
lrr. .onrr*,r, aga incdt sd inrersecreze
in interiormuchia
e qi sd nu mai intersecte4
urrfrt *.i_o altd muchie alui A,I ,in harta duala vom nota aceastd curbd cu e*.
(b)
(a)
62 GRAF.URI PLANARE
Se poate demonstra ugor cd duala hdrlii duale lui ,\/ este izomor{E cu ,lir
(11I.).
-
1'1.
in figura 5.2 muchiile ha4ii &f sunt desenate cu linii subiiri, iar cele ale hdrlii duale
.41* cu iinii groase.
Figura 5.2.
Pentru o fafa
/,
numdrul rnuchiiior ciclului care o delimitcazd se noteazd cu r?n1(/)
9i
se nume$te g'ri?dul acelei fe1e.
Figura 5.3.
in figura 5.1 numerele reprezinta gradele feielor, iar in harta ciin figura 5.3 anr mai'cat
prin sageli citirea muchiilor 13-feiei. Gradul felei este egal cu numdrul sagefiior.
Observam ci pentru orice
/
F'(.{1) avem d,11(/)
: du,(J-), adica gradul unei
fe{e
/
din harta h'I este egal cu grddul vdrfului asociat ei
f.
din harta duald.
"
Pentnr harla M
: (V, E,F) notam cu Vi mullimea i-vdrfurilor, adicd a vdrf urilor de
gradul i, ri N2o,
Ei
F, mullimea i.fefelor, adici a felelor de gradul z, i e N2r,
Vq,
: Vu UVll)V2U...Uyr, Fgi : FoUFt UFzU" U fi'
Notam de asemenea cu dy(n/) gradul minim al unui vdrf din .4y' qi cu d1(,4{) gradul
mir:irn al trnei fe;e din J\{
6o :: min{dnr(")
I
r e
y(i,X)},
riy(}{) :: mh{d1i(./)
I /
r(nl)}.
Dacd harta la care se face reierire rezul6 clar din contextvom nota pe scurt d,,, dy.
GRAFURi PLANARE
Analog, noram cu A.,(XI) gradul maxim al unui vdrf din ,4I
maxim al unei fefe din ,41.
Fie,4'1 o hartd gi p
ry>1.
a p-cororare o nturlintii t,arrurirot. rui ./'r1, sau o
|t-varf
utlot,'a.re,7st:,y. func{ie c : V.(tl|)
- {p].
Colorarea c se nume$re ptopt.ie dacd orice
muchic dtn E(n1) are capelele de culori dilerite sau. altlel spus. daciorice doua vArluri
de aceeaEi culoare sunt neadiaccnte. Astfel. (,
este o p-vdrf cororare proprl aaca paaire
nonocrome ,-t (i), pentru i e
[p],
sunt mullimi independente de vdriuri.
',,
Notdm cu
x"(,4'1)
numirul minim p de,,culori" pentru care existi op-vdrf cororare
proprie alui IV
X,,(M):: mirr{p
I
p N2r, exista o p-vdrf colorare proprie a lui ,4/}.
Nunrdrul
X.,(11) se nume$te numdrul vdtf-crcmaric al lui 11.
Analog. o funclie c : F(A't) *
[p]
se numegte o p-.fald cororare proprie a rui x,.I
dacd orice doui fele adiacente au culori diferite. Se noteazd de asem"ne. cu
11(,4f)
numd,ul
.fa[d-cromatic al lui ,421, adicd numirul minim p de culori pentru care exist5 o
p-fa{d colorare proprie a Iui lll:
17
:: min{p
I
p e N) 1, existi op_fa\|colorareproprica
lui,4/}
.
Evident, o p-falitcolorare
alui X4 induce o p-vAr{'colorare,proprie
a hiirlii rlullq A/:
gi reciproc. Avem
xrWI)
: y,(LI.) qi
1,,(,44)
:
XrUvl-).
Astfel, problema colordrii felelor este echivalenta cu problema colordrii virlirrilor rrnci
haqi.
sdconsiderdmacumop-varfcolorareproprieaha4ii
Ir,I
,c:v(Iv[)
*
[p].
Mul1i*irc
c-1(1)'..,,r-1 (p)inducopartilieamulfmii
vdrfurirorv(M)inppi4i
nuneapilr..r rr.-
vide monocrome gi independente
V (A,I) :
c-11t; u..
.
ur-t(p).
'*
1
(1) .-r (2)
63
Ei
cu A.1(,4/) gradul
LI:
c*1(?)
Figura 5-4.
C_IU)
64
GRAFURI PLANARE
Sd considerim in continuare doud culori deferite i, j
e
[pl
qi graful bipartit indus in
.41 deprrtilemonocromec-11;;
qi
"*!(j),
nf[c-1(z) u.-r(i)].Ocornponenticonexa
(bicolo16)agrafului
^,Ilc^l
(i)U"-1U)] senumegte lat4Kentpc. Pentruunvarloarecare
r ec-l (';,1notemcu4;(r) lantul Kempedeculori i,.lcareconliner. Observdmcidacd
inversdnt culorile asociate vdrfurilor intr-un lanf Kernpe se conser-v'd caracterul pnrytritt
al colordrii.
l,1k -
t
(t)uc-1U)l:
I
r PilQ)
I
I
c-t
1i1
c-1U)
Figura 5.5.
5.1. Teorema poliedrali a lui Euler
Teoremi 5.1. (Teorema poliedrali a lui Euler) Fie G
=
(V, E) un graf'planar conex
Si
LI
: (V, E, F) o harta a lui. Avem
lyl - lEl+ l/rl =
2.
Demonstralie. (1) Fie
"
: (V,Eo,F(r) < ,\/ un urborc purliul (existd, deoarece,4l
este conexa)
;i
E
-
E0
:
{et,c2,111,...,r11)
mullirnea muchiilor lui &1 care nu sunt in ?'. Mrrllilncl /"1) crlnlinc cxact o fald, cea
infinita. .
Considerlmh64ileMt:(V,Ei ,Ft),pentrul
e
{(},
1,2,...,2}.oblirrrrtcsucccsiv
prin addugarea la T, una cdte una, a muchiilor din .D
*
Itll
IuIo ::7, hIi := Ali-t i t'i, I '-. r ..
1,.
Evident IvIP
: NI .
"\r
Figura 5.6.
\,
TEoREMA PoLIEDRALA A LUI EULIR
(2) observim mai intdi cd pentru,4,/0 relalia din enunl este adevdrate, deoarece acesra
fiind arbore avem
lVl - lg0l
:
I
9i lPol
: 1 de unde rezulta
lYl - lE"l+ lrol
:2.
(3)in_continuare,pentruflecared{1,2,g,...,p},muchiaeiimparreoa'umitaf'a{i
din ,41'-1 in doud fefe, pentru /11t. Astfel. atat numdrul muchiilor cat
$i
al f'e[elor cregte
la fiecare pas cu cite o unitate
lr'l
:
lE'-tl+
1
lr,l: lF'-l1+
1.
Rezultd
lvl-lEul+ lr.tl: Vl_lqo-tl+ lF,-rl,
Vi e
{1,2,J,...,pL
de unde oblinem ceea ce trebuia demonstrat
lyl-lEl+lFl: lvl-lnr1+lr.pl: lyl- lEol+lfol =2. !
Putem spune acum ce -pentru orice hartd conexd It,I : (v,8, F) sunt adevdrate
urmdtoarele formule
lVl: lvl,
ilvtl:2lEl,
lF,l: lFl,
ilF,l:2181.
- lEl +
lFl:
z.
intr-adevaq formule (5. r
)
qi (5.3) sunt consecinfe imediate ale definiliilor. Formula (5.5)
este teorema lui Euler. Ramane si mai observam, pentru formulerc (5.2) gi (5.4), czi
in rnembrul stdng se adund gradele vdrfurilor, respectiv gradele felclor, gi urif'.I fi..ur.
muchie este numiratd de douA ori.
Teoremi 5.2. Fie M : (v,E,F) o hartd conextrcl rr
lljl
't ,)
sr 1t,q N;r.
Avem:
(a)
lvl
(
#l4n
(r -
nh)lrr.,,l'
(b)
tFt <
#t?t*
(, -
#)tn",t
tcl (r-
#)trr.,.,,I
, (r-
,i/,)lr'.,,1
..r , (,
,,i, ,?,)lt1
r
i>r
I
i>1
t
i>r
r
vl
(5.1)
(5.2)
(5.3
)
(s.4)
(5.5)
GRAF.URI PLANARE
D e nt o n s I ra
1ie.
(a) Avem
2lEl:Ii[;l :
t
ilv,l+
f
rlvnl>
I
rlr/,1+(p+1)
I
iv,l
'i>1 t(t(p i7r'lt 1a<i(1, i>p+l
:
I(i-d,,)l%l+d-,, I
lul+@+l)
I
[il
l(;(p r(,(p ilp+t
:
I
(i*d,)lt1,l+d.,ltkr,l+(p+1)lt/l
-
(r+1)lt!,,1'
1(t{p
:
I
t'
*d")l%l
+ (1?+ ry1v1
- b+1 -d,)lvk,l.
1(t,-(P
Rezulta
rr,'r <
#rEr+
(l
-#lrv<pr-#,R,,'-d,,)rr;l
,
'
tnr+(t-
d''
\'u'...i.
-p+t'
' \ p+J/'="'
unde am
linut
cont ce pentru 1 < i < d, ivem
l%l
: 0.
(b) Analog (este varianta duali a inegalitAtii (a).
(c) Utilizam formula lui Euler
9i
inegalitalile (a)
Si
(b),
9i
rezulta inegalitatea (c). tr
Observa{ie 5.3. Se poate demonstra ugor cd in inegalitatea (a) a teoremei 5.2 avem
egdlitate dacd gi numai daci este indepliniti una din urmdtoarele condilii:
(i) 4., : 5',
$i
p
2 A,
-
1 (cazul grafurilor regulate);
(ii) A, > 6" +l,p
-
Au
-
l qiVsa"*1 : V0.,.
Analog, in inegalitatea (b) avem egalitate dacd gi numai dacd este indeplinitd una din
urmatoarele condilii:
(iii) A/ : dr
si
q) Lr
-
I;
(iv)A1
7 6t + 1, g : AJ
-
1 giFqar-r : Far.
Teoremi 5.4. (a) K5 este neplanan
(b) 1{3,3 este neplanar.
Demonstralie. (a) Dac6, prin absurd, graful K5 ar fi planar atunci pentru o hartd a sa
am avea
6,:4, 67 7 3,
1V5+l
:
lVl
:5,
lEl
: 10,
lF<zl
:0.
Conform teoremei 5.2 pentru p : 4
$i
q
g
2 oblinem
('-
#)'".nt*
(' -
"i-llF<zl
) z + (r
-
f* fr;rnr
TEOREMA poLIe
onRI-Aa LUI EULER
sau
lv.rtrz-lrnr
Ks:
_
15,"1
sau
11
='lt)2-
_.10
5 ll
sau
1)j'
d
contradicfie.
(b) Daca, prin absurd, graful r(3.3 ar fi planar atunci pentru o harta a sa am avea
d,, :
3, 61 2 4,
ly<,ri
:
ll/l
:
6,
lEl
:
9,
lF<rl =
0.
Conform teorem'ei 5.2 pentru p: B
Si
g :
3 obfinem
I{3.3:
('-
#)r',<,r+
(r -
fr)rr.,r
> z+
(r
_?_)
,r,
sau (1/4) .6
> 2,adicd.J/2)
2; contradictie.
tr
Teoremi 5.5. Fie tuI : (V,E,F)
o haltd conexd.
(a) Dacd
iF'<:l
:
0 atunci
ly<rl > S.
(b) Dacd
ly<zi
:
0 atunci
lf<sl > B (enungutdual).
Dentonstralie. (a) Avem 6f
) I
$i 6.,
21. Conform teoremei 5.2 pentrup :
b gi
g :
2 oblinem
/1\
('-
#)r(sr+
('-
#)rr<zt
) z+
(r
-
#
_
fr)rrr
sau (5/6)
|
Zgs
| ) 2, de unde
i
I/<s
| ) 3.
(b) Se demonsheazdanalog.
E
Lemi 5.6. Fie A,f : (V,E,F) o hartdconexd- Aven (I/6,,)
+ (I/6f) > 112.
Dentonstralie. in inegalitatea(c)ateoremei
5.2 cons.iderdm p:5,,*1
9i
q:5., _
1
gi oblinem 0 > 2 + (I
-
(2/6,,)
-
(2/6t))lEl.
Rezultd inegalitatea Ain
"n,.,nf.'
tr
Teoremi 5.7. Fie I,I
=
(V,E,F)
o hartticonexd. DacdlVgzl:
lFgzl
:Oatuttci
parantett"ii 6,,
Si 6y pot avea valorile din urnmtontl fabel
adicd 6,,,d7
{3,4,5}
qi au loc itnplicaliile
d,,:3 + riy e
{3,4,5}, d, e
{4,5} =+ dr: l.
67
ffi
f rgura ). /.
Figura 5.8.
6,, 3 J J 4 5
6J 3 4 5 .)
68
(rllAl lrlil I'l ANAI{l
Demonstralie. Inegalitateadin lotnrt 5.(r s(:
ll(lilltr
h( llt'91 Anllrl {(1r,
'.') (')l :l) ' l'
Dar 5.,,6y e N;a prin ipoteza qi pt'itt ttrttttttt',\,,
'),i1 l.
'
| !{t'rrtllil ffl ltttrttctt'lt:
d,,-2gid1
-2potaveaurmiltoilrclcpctctltt
tlt'r'tthttt(l,l),(1,1),(:',1),(l,it)qt
(il'l)
ceea ce este echivalent cu alirnlaliit tlilt cttttttl I I
Defini1ie5.8. Fie,L, lr e N,,,.
()
lrrrrlA ,4l r,r.rrrrrrrr'?lc l,,lt r't,1,1tlttlri tllrt'li gt'lttlttl
oric6rui v6rfeste ,k gi gradul oricitlci ltlc rrlr /r
(irrrlirl
lrlttttttt
sttltotl rrl rtlrci lrstlcl tlc
h64i se numette, de asemenea, gntf
ltlttrtur
A' , lt t,'gtlttt
'
..k
N
,1
l\
l( N
,/--'*,N
Octucdrul
lvl -
0,
lltl
:8
5
3
A
/t\
/-Jt-\
r\
at
-.--.:t)
Tetracdrul
lvl:
4,
11,'l =.
,1
A
Icosaedrul
lvl:
12,
lrl
: 20
4
F;_-,2
t{
Cubul
Ivl:8, lrl
:6
Nu existd Nu existd
5
Dodecaedrul
ll/l:8, IFI
:12
Nu existd
Nu existd
Figura 5.9.
Teoremi 5,9. Existd exact 5 grafuri planare k,h-regulate. Acestea sunt grafurtle
I IAM r r.'l'oNEtrntr it cneruRt PANARE
asociate corpurilor platonice. Parantetrii k,h pot avea valorile din urntdtorul
tabel
Pe de altd parte
Elimindm e/ din (5.6) qi (5.7)
6!
Demonstrafie. Pentru o hart6 k,h-regulatd ,1.1 avem tlr, :
,k, 6t :
1,,. ,Valorilt
pe care le pot avea pararnetrii k,h rezultd, din teorema 5.7. Hdrlile &,. /r-regulate
core"
spunzdtoare acestor pararnetri se oblin relativ sirnplu desenAnd rnai intdi in plan o lr_fa{d,
h e
\3,4,5),9i
apoi continudnd construclia de lr-fege astf'el incdt in fiecare varfsd fie
incidente ft muchii. Se ob;in hd4i unice modulo un izomorfism (figura
5.9). n
5.2. Harniltoneitate in grafuri planare
Teoremi 5.10. Fie IUI :
(v, E, F) o hartd conexd, c g
AI un cicru ere*enrctr
si
R', R" cele drsua regiuni detenninate de C in plan. Notdm cu
f i,
i
) 1,
;i
p,
,utrrdrul
i-"fe1elor din R'
si,
respectiv, nuntaral varJuriror rui IuI din R, care nu rur,, in c. Analog,
notam
f l.',
z ( 1, qi ut' corespunzdtor regiunii R,t. Avem
f
t, -
2)(fi
- Ji'):2(,/
*,").
i>l
Denxonstrarie. Notdm cu e/ numdrul muchiilor lui ,4y' din,R,. Teorema pohedrala
a lui
Euler aplicatd in cazul ha4ii induse in ,7!rI de mulqimea varfurilor din .R/ impreund
cu cele
ale lui C, conduce la urmatorea egalitate
(o/+
lv(c)l)
_
(",
+lq(c)l) * (t fl+r)
:
z
'i>r
sau,
lindnd cont ca
lY(C) I
:
lE(C)|,
Ir::e'-'u'+r'
i>1
Ltfi:2e'
+
lE(ctl.
i>1
(5.6)
(5.7)
Analog,
Ir, -
z)f: :
ll(c)l + 2u'
-
2.
i>L
Itt - uf!'
:lE(c)l
+2u"
_
2.
(s.8)
(5.e)
i>r
Din (5.8) scddem (5.9)
li
oblinem relafia din enun!. I
k J .) 4 5
h 3 4 5 J .l
70
(;tApuRr Pr-AN.\Ril
Consecin{i 5.11. Daca in ,11 existd un ciclu elementar C astfel incdt in cele cloud
i'egiuni I?'.1?" se afli acelagi nurndr de vdrfuri (excluzand pe ceie ale lui
(.1),
atunci
I
(r
-
2)(./i
- fi')
: 0.
ttl
Figura 5. I 0.
'l-eorerni5.!2.
(Tq,tcrnalui Crinberg,l Fict\! :(1.tr.F) oltut'ttitt.trtt'.tti.tl -2.,\l
un ciclu hantiltonian
Si
R',R" cele doua regiuni cleterntinatc de II in plun. h'oltittt cu
li, Ii',
i,) 1, nuntarul i-feklor lui XI din R.t, re.spectit' R" . Avent
f
r'
-
2)(Ji-
ti'):
{t.
'zl
Dentonstrolie. Formula este o consecintd irnediatri a teoremei 5.10 cleoarece. cu
notaliile de acolo. avein r'' : r'" : U. tr
Teolema 5.13 prezintd o extinciere pentru grafuri neplanare a teorcrnei iui Crinberg.
Teoremi 5.i3. Fic G
: (11 E1 trn gn4f ttcrtricnrut
si
i'/ U 1'//
-
\' t, p(tt'tili('irr
lttir'1t
nevidacoreinduceinGdoi urhori7'':(V',E'):Gl\"1 ,siT":(,\'"',E"):a''11
'"]
Avent
Itn
-
2)|q'l
- l1,i"l;
:
s,
i>1
unde, pentru i 2 l, ant notat clr V;.' , respectir, \/r" , mulsimea vdt'[ut'ilot de gratlul i tlin l:' .
respectiv din Vtt.
Denronstralie. in arborele ?/ avem
llv,'l:
lE'i+
t
ei
Lolv,'l:zll'l+
lE[i"'
v'"]l
.i>1
i>l
Eliminarn
l['l
It,-
2)lv,'l:
lrlt''.
r
"li
- :
i>t
(_5. i0)
-__..,,,
HAMtLt oNElt-Atg iN c;nlrunt pn
NARE
Analog,
f
t,
.-
2)l\,;"1 :
lE[r,,,,t/,,]l -
2.
lt
(5.r)
,i)i I
Din (5.10) scidern (5.1 I
)
gi ob'linem relalia din enLrnl. tl
5.2.1. Aplica(ii. Sd contideranr gralul G; :- 61,, x
pL,
rt
) 3. Fie /1 _t (,,,,
un
oiciuharrriltonian. Dac6existai

{1.2.....rr}cul,r:;11 ,.t,i,Ui.yi+l tr-ll.arunci se
clenronstreaza r.rgo'c6 f1 este de tip (A) qi sunt rr astlbl cle cicruri.
irlcazcott{rar'.existai
{f ,2....,,,}cul.r.;.rr,.r,.
ll ,lt, 1ls. /I$i sctlcrrr'rrslr.t,rza
ugor ca 1/ este de tip (B); lucr.u posibil nLrrnai pentnr /? par,.siiuaiie in carc sunt tlourl astf-e l
tle ciclrrli.
tip (B)
Figura 5.1 l.
Putem astf'cl formula unnatorul enunl.
^
fropozi1ie5.l4,
ingt'afL.tl G,,2-(1,,x [)2,tt'.rilntullirnealiclurilot.
lttrntilktrtierte
11(G,,) se dcscrie astlbl;
(a) penlru tt intpar, H(G,,) e;;tt: ttlt:tituitti rlirt rt t.iclr,.i de tip (A);
(b) penlru tt par H(G,,) e.ste ulciitt.ririr tlirr rt t'itltrri de tip (A)
si
tlouri t.itlut.i Je
tip (B).
Consecinfi 5.15. Pentru rr inrpal trtr cit:lrr lriurrilrorrilrr Il -, Ci,, nu corrfile sirrultan
doua nruchii 't:;y;.gi t:.;11
ldaci
r.
- .i I
r r. Miri
Jr.ccis,
rrrr ciclu harnilrouian 11 -< c,,,
pentru /r impar, conline exact dour rrruclrii tlc rrlt.t.,t1,;i, irr prus, acestea sunt succesive
.r'illi.J
i+tUt+1.
,. Propozifie 5.16. G1 e.stc nchurttiltoni(ut (t,r,:t
li.r,trrtt 5.1?,).
Denrrtttslralia l.NotdtllcuC|1,(i2,(,';1
t:clt'lrcr ,,trrrrrl,lrirrri"rlinrliagr.antd.presupunern
prin absurd ci G. este harniltclnilrr. lric //
.:
{,', rrrr r.rt lrr lr:rrrrrlrrrri'rr.
GRAt.uRl PLANARtI
7Z
Gt
' Figura 5.12. Graful lui Tutte.
Fir[ a micgora generalitatea, putem presupunec6'tt)!J'uz e E(II)' Atunci avem
aa, ,bb,
Q E(H) deoarece G1 este conectat de restul grafului G/ prin trei
mubhii o'o, b'b. utx, dintre care gtim cd wt
#
E(H)
'
rp,xq E(tr{)'
I
d"ou'ect w:t
/'
E(H)'
Rezultd ca ciclul I{ induce in fiecare dintre grafurile Gr'Gz Si
G3 cdte un lanl hamilto-
nian. in Gr, /J induce un o, b-lanl hamiltonian' Ilr
'
Lanpl I11 induce in
$aful
Gi
: Gr * ab. un ciclu hamiltonian H't care couline
muchiile ab Si
pq, iar uceita induce in graful G'/ un ciclu hamiltonian H'l care contine
muchiile uT., 9i
rs; ceea ce este imposibil conform propoziliei 5' 16
Gt
G',
Gi
Figura 5. I 3.
Deci Gt nu este hamiltonian. tr
Demonstratria2.Primaparteestecomundcuceaademonstrafieil.Trecemlapartea
a doua. Lanlul 111 induce in graful G'{' un ciclu hamiltonian. Analizim stt'uctura feielor
tuiG'{'
rr4ftrlr I
[iT' f7]-1 I
I-IAMTLTONETTATE iN GRAF'uRI PANARE
G,I'
Figura 5.14.
Conform teoremei lui Grinberg avem
2(Ji
- fi)+
3(fi
- f,,,) +
Uh- /i,r)
: o,
deundeSl2(f'4-
ftot)ceeaceesteirnposibildeoarece flr+ fi:.ft:
I,=+
J'4- .fi e
{+1, -1}.
Deci, Gr nu este hamiltonian. tr
Figura 5.15. Graful lui Grinberg (l).
Propozifie 5.17. G:), nu este hanriltonian.
Demonstrasie. Presupunem prin absurd cd exista un ciclu hamiltonian U -q C,tr.
Analizim structura felelor lui G.,,
Conform teoremei iui Grinberg avem
3(fi,
-
f!,') + 6(fi
- fi')
+7(f6
*
f{)
:0.
Rezulta 3
I
7 (J6-
f {)
ceed ce este irnposibil deoarece
fi + f{
:
1. Deci Gg, este nehamiltonian. f]
73
L
I
Ji
5
8
a
2T
1
-14 (iR^l'uRl
Olrscrva{ic 5.1S. in analiza puterr sd precizarn
.fi,
: 0,
.l't'
: I ldeoarece
fala in-
JtnitA este exterioard ciclului /1) dar in acest caz nu era util'
Propozifie 5'lg' C;,r' ('ezi
.figtrra
5'16) ttt't esle htrmiltonian'
Demonstrolie. Presupunetn prin absu|d ca existd un ciclu harlrillonian II < G'1,'
Analizim strLtctura f-elelor lui
(i,,,
,1, ;
5
6
8
1E
J
3
Cnnfuanl tao,"rnei lui Crinberg avclll
3(fi,- li,')+
1(/[
- 11/)+
6(l'i
- 7.(/;
: t)'
Rezulta 3
I
4(.li : .f[').
Dar l'\, +,lii
:
./i;
: :]
li
oblirrem.fl e
{0.:li.
Aceasta este insd imposibil deoarece in ambele cazuri cele 3 hexagoane {rind in dcecair
regir.rne in raport cu 1{, vdrful central u ar'fi inaccesibil ciclului han.riltonian Iy'.
G,,,
Figura 5.16. Graful lui GLinbcrg (2).
Deci G,r, este nehamiltonian. n
5.3. Colordri
Teorema5.20.
(a) Ohurttit,otte'rit AI: (1.,-8,'F) rll.t,
1,.(,11):'),lLt,,isi
tttttltLti
ttnca c|,,,,,(J)
=
0 (rrnd 2)p entu ot'ice
,l'
F(Xl)'
'
b)
(i
ll;srtd conexci xi
: (l'"t' F) utu v1(al)
: 2 dac'ti si
rtttrtrrti tlu.a rl
"'\''r)
=
0 (rnocl 2) pentru orice r Y(l/).
Denlonstrulirll.(a)Dacar.,('A1):2atr"rncigrafiilsunoriallrarliil-[estebipartitpi,
conforrr treoiemei lui Kdnig, orice ciclu al siu es'ie par" in palticuiat-, ot-icc laltl a htrriii
/"r-l ar:e gradul par' adicd :1,,,(l
)
:
0 (rloc1 2) pentru orice
.l
e F(-41)'
fIAMILtoNEtr,\triN cn,rrunl IANARE
15
sa presupurrcnr acurn ct rl
.11([)
=
0.(ruo,l2)pcnlru orice
/ s l,(.]l
).
Arrrrrci rrr.icc
ciclu elernentar c din ,41 esre par (lE(ct)l :
0 (urr>rl 2)). intr-aclevir, un .i.1,, clerpcrlrirr
C deternrirli in plan o regilrne interioarr (rndrginitd) 1?/ gi una c.xtelioar.ri (nc6rarruipilrl)
Il". Fie E' *ul1i*ea rnr-rchiil.r lui ,4I din 1i,dif'erirc de cele alc lLri C:
pt:{e
lce
n(t1)
_E(C),a:CIt,}.
Notdrn de asernenea cu ,tr/ rnuliinrea i-fe{elor.din /1,, il fJ>:r.
.f
inern co6t cii lri : ()
pentru z
:
I (urr,rcl 2) prin ipotezd gi avem
I
'trit
:
f
,tr,/i :.)lE,i+lr((,)1.
if.r;; ,il;;,
Rezultaca
lE(c)l
:0
(nrod2). conformteroremei lui Konig,graful supor.ral har;ii lJ
este bipartit gi, prin unnare
1,
(,1,/) : 2.
(b) Afirmalia este echivalentd cu cea dernonstratd la (a) deoarece
X1'(n1)
:
1,,(.41*)
Ei
d,17(r) : drr- (,r:"), pentru orice:r i'(.11). ll
Dentortstragia 2. Vom da o a doua denronstralie pentru una din implicaliile de la
prrnctul (b)
;;i
arrunrc
r/1r(.r:)
:0
(rnocl 2) pentr.uorice:r
I;(n/) +-=+
rr(.111
:2.
Sa presupunern agadar ci orice varf ciin ,l\/ are gradul par. Atunci, deoarece ;iif este
conexi prin ipotezi, rezultd cd exista in ,/\.iI un ciclLr eulerian.C. Fie Ct . C':, Cr , , C,,
o descoinpunere in cicluri elementale a lui cl. Notdrn cLr..Rj gi Rf) rcgiunea nrarginita,
lespectiv legiunca nernirginitd, in care ciclul
(l;
imparte planul pentru t
{1.
,,.,t,}.
Fe{ele harfii ,11 se pot reprezenta unic ca interscc{ie a regiunilor R.i, , i
{1,
.,;,i.
i
{0,
1}. Definim o 2-fa[A colorare propric a hirlii r\1. c : fl(i_r) *
1d
L; asitct
pcnLruo lula
I
:
R| a.
.
a Ru'' dcfinirn
c(f):6r J " ' i- e,, (rrrotl
2),
unde srrma se face nrodulo 2. Rezultd x r(At)
,-'2.
t l
Propozifie 5.21. Petttttt utr urbot.r"l' .-. (1,', D) u
l\,,1 ) 2 utent
\,
(7') , 2
Dentonstralia l. Fie rr; 1/ un varf {ixat. I)cfirrirrr c.lorarca c : l.' *
{0,
l} asti.el
( ..
_., -, ._ J
()
tllrci't rl7 (ri:..r') (l (rrr,,,ll).
'
t
'
t '-
\.1
tllrcri r/1 (ir,,.r.) : I (rrrr,l 2).
o
"'-..t
'
c este o.2-colorare ploprie deoarccc 7'cslc corrcx pr irr lirrrlrrli rrrricc (varlulile olicirui rtr-
Iartf surrt colorate alternativ cu () pi I rrre cPrirrrt r'u { (ir)) 0). I)cci
.\,,(7 ) < 2. Deoirrece
IDl
:
llrl
*
1> I avcm q,,('/')
): 2. I(czrrlrri
1,,('/') .,.. I 1
(iRAr'URl I'l.ANAltl
'76
I .,-'
rl
rtt{ },ll
lI
Iriguru 5. I 7.
Dcntontruliu 2.
.lric Al
"-
(v,l.i,[') r> hart6 asociati. .41 are o singura fald
9i
aceasra arc dinlcnsiunca par[ (2llrl
=
0 (nrod2)). conform teoremei 5'20 (a) avem
X,Utl)
:'Z' I
Tcorcmi 5.22. (Tait) Dacd o hartd I\[
: (v,E,F) este hantillttttiuttd cttttrtt'i
rr(n1)
( a.
Demonstralie. Fie f/ < -l[r1 un ciclu hamiltonian 9i
R' ,R"
Iegiunile interioare, res-
pectiv exterioare, in care el imparte planul. Notdm qu F', F"'mulJimea felelor lui -41 din
?,, respectiv R,,. in harta duala r\,1.
: (F,8.1,r), rnullimile F' 9i
F" induc doi arbori
vArf-dis.juncti
T" : (F',Et) qi T"'
: (F",8")
Avem
y1$l
= X,(M*)
(
X,(?')
+
x,,(7//)
< 4' tr
Teoreml 5.23.
(Teorema (5C) celor cinci culori) Pentru orice harta LI: (V'' E, F)
avem y,,(A,I) ( 5
tl xr(IVI)
( 5.
Dentottstralie. Evident, dacd prima inegalitate este adeviratd pentru orice harld atunci
gi a doua este adevlrati, deoarece x1]\lt): 1,,(,4'1* )
( 5.
putem
presupune fbra a micaora generalitatea cd M este simpla 9i
conexa, deoarece
suportul simplu al lui ,14 are acelagi numir vArf-cromatic cu ,Lf ,
iar componentele conexe
se coloreazd indePendent.
Notdm cu Z(n) urmatoarea afirmafie, echivalentd cu enunlul teoremei restrins la
prima inegalitate,
I(n): Orice hartd simpla 5i
conexd IvI
: (V, E, F) cu
lV I
:
"
arc
1,'
('\'/) g 5'
vom construi prin inducJie dup6 rz o 5-varf colorare proprie a ha4ii I'1, 6 I 1z
-
[5]
de
unde va rezulta gi concluzia dorita
x,,(M)
( 5, afirmalia z(n) fiind astfel demonstratd.
"Z(1
< n ( 5) Pentru 1( n ( Snotam V :
{xt,..',nn),definim
c:V
-
[5]
prin
c(r)
: 'i pentru z e
[n] 9i
T(n) rczttltd adevirati'
I(<
")
=+
I(n) pentrun ) 6. Fie r V unvdrfdegrad
( 5 (exista conform
teoremei S.S (a).
'Considerim
harta Mt
: (V',8',F')
":
L'I
-
r qi c' ;
y' *
[5]'
o
5-virf colorare proprie a lui M/ (existd conform 7(n
-
1)). Vom construi o 5-vdrf colorare
proprie alui l\,t , c : V
-
[5].
Analizam cazurile posibile.
0()
HAN,I LToNEITATc in cnerurnt pANARE
Cazul 1.
lcl(l/(r))l E +.
Definim o 5-vdrf colorare proprie pentru ,l/, c: : V +
[5]
astfel
Clttr :: ct
gi alegem c(r;) e
[5J -
c/(Ar(:r)).
Cazul 2.
lc'(,n/(r;))l
:
5.
Atunci,deoarecell{(X)l (5avemllf(")l :b.NotamN(:r) :
{rr,rr,.a3.:.1,:5,}.
vdrfurile fiind indiciate in ordinea in care apar la o rotire in jurul
lui .r: gi'consider.arn
c'(:;):t,r[5].
Sunt posibile urmdtoarele doui situalii:
--. !)
t,
i
y(&,,J(.t))
Ei
z.a V(P2.a(22)). Atunci pentru un v6rf ur Iz'(Irr.r(;r)) n
V (P2.aQ2)) avem ct (w)
{
1, 3} n
lZ,
4} :
0; contradic$e.
Figura 5.18
(ir) z:t
/
v(P13Q1))
lau
z+
/
v(P2.aQ2))- cere doua cazuri su'r anaroage. Sa
consideram primul dintre ele zs
f
l/(pt,g(zr)).
Vom transforma 5-vdrf colorarea proprie c/ intr-o 5-v6rf colorare propr-ie c,, : 1,.,,
-
[5]
cu proprietatea
lcl/(l((e))l
( 4, situalie analizatitdeja la cazul (i).
^
!i?
""
: v' *
[5]
colorarea.oblinuta din c/ prin interschimbarea curorilor 1 qi 3 pe
vdrfurile langului Kernpe Pt.,t(ri
,,. ft dacac'12):3.
c
t:/
:
f
l dacitc'(z'):1,
pentru z e v(P1'3(21))
$i
c"lr"-t
trrr3tz111
:
ct,
c// este o 5-vdrfcolorare proprie gi c,, (z) :
J :
c,,(zt),deci
lcl/(l/(r)) |
:
+.
Ca gi in cazul 1, definim 5-varfcororarea proprie pentru ,ty', ,', li *
[5]
astfel
cl1r, : c" gi c(r) :
1.
Agadar, analizdnd toate cazurile posibire, am construit o 5-varfcolorare proprie pentru
1'11. Deci
1,(ll1)
( 5 !
Denrcnstt".(ia 2. Demonstralia decurge in acelagi mod cu precedenta pana la singurul
pas netrivial gi anume cazul2.
e
Cazul 2.
lcl(,ni
(r))l :
5.
Analog,-deducem
lli
(r)l :
5, notdm 1/(r) :
'{."r,.
. ..;5,} qi considerdm c,(z;) : r,
pentruz
e
f5].
DeoareceK5 esteneplanar,rezultd'cd
exsiai'+j
[5]
eu z1z1
/
Et.
77
?8
GRAFURI PLANAI{E
Considerdrnhartacu2-2vArfuri
lt[tt:(Vtt,E",F")
obqinutddin-11I'-prinincientifi-
carea vAt'furilor z;
!i
i1 tul"l ua'tuu*ilial ir'' ConformT(n -
2)' existi o 5-virf colorare
; l;;/;;, r; :v'|
'
(s]' otnni't' colorarea c"' :v'-
l5lastfel
c"'lY'-1",'tr1
: c"
'
c"'(zi): c"'(z;): tl'(u')'
c"' este o 5-vArfcolorare
proprie a lui
'41'
cu
lc"'(lf(r:))l
( 4' Ca
9i
in cazul i' dcfinim
5-virfcolorarea
propde pcntru -A/' c:
"
V
'[5]
astfel
c)1',
: r""'
9i
r:('r)
[5] -
c"'(N(r:;)'
Rezulta asetndndtor cd
1,,('/\y')
( 5' []
Capitolul 6
Linii euleriene
Fie G un graf neorientat. Un ciclu eulerian al lui G este un ciclu sirnplu C ( G cu
proprietatea E(c)
: E(G), adica un ciclu care la o citire a sa parcurge toate muchiile
grafului exact o singuri datd (figura 6.1). Graful G se numegte gt"af eulerian dacd el
conJine un ciclu eulerian. Un lanl eulerian al lui G este un lanl simplu P ( G cu
proprietatea E(P).= E(G) (figura 6.2). O k-descompunere euleriand in lanpu'i a unui
grafG,keN2r,esteomullimedeklanfurisimpleD:{P1,...,Pr}muchie-disjuncte
ale cdror muchii induc o k-partilie a mullimii E(G) (figura 6-3)'
E(Pi)nE\Pj):A pentruoricel < t < j
< k.
E(G) : E(P)U E(P2),J E(P3) U'..U E(PA).
G:
X
(a)
(a)
,\
TVi
l-
\l
(b)
r,11-lanl eulerian
Figura 6.2.
(b)
7s :
{P1,
P2}
o 2-descompunere euleriand in ldnpri
Figura 6.3.
-
Z
Figura 6.1.
o.
tr,4
lr\ I
K-;>
(a)
I-l
"*
80
LINII EULERIENE
Unciclusauunlanlsimplupoateficititindou[serrsuri.Citireasainduceoorientare
a muchiilor.
Fie C
( G un ciclu simplu qi r V(G)' Noidrn:
i-a]$):numdrularcelorcareintrainvdrlul.l:laocitire(numArulintrarilorin.r);
;ii,ri
: numarul arcelor care
jes
tlin virful :r la o citire (numdrul ieqirilor din r)'
Observdm ca ?A(x;)
: i"(n) pentru orice varf :r al.ciclului C' e; e V(C)'
Dac6 c esti un ciclu-eulerian, atunci pentru orice r l/(G) avent
clc@)
: d"(n) + d[1r)
=
0 (mod 2)r
introducem aceleaqi notalii $i
pentru un lan; simplu P < G' in acest caz avern:
tf,(t)
: r'p(r) pentru orice v6rf r eV(P) care nu este capat al tui P;
tli"i
: ir(r) + 1 daca r este capdtul initial al lui P;
dFit
j : i
r(n) -
t daca a este capetul final al lui P;
Daci P este lanl eulerian, atunci pentru orice r; V(G) avem
.
dc(r)
: i,(n)+'I(I)
=
tl
l;::;l
ffi ;:T::,:':j$Jli
fi;
"
Fuziuneaadouiciclurisimple.Fiecl,cz{GdouiciclurisimpleinGmuchie-
disjuncte Ei
fie o e V(Ct)nV(Cz);
lp:*T
ci un ciclu C <'G
este oblinut prin
.p)iunea
in r (figura 6.4) a ciclurilot Ct qt Cz' gi notdm
daca el este de tiPul urmdtol
" C-CtCz,
Ct Cz
c-r-fr-r,
Figura 6.4.
rrdicd sc citcatc ciclul cr
din r pdnd t
9i
apoi se trece la citirea ciclului c2' Evident'
asociind ccledoud sensuri in care pOate fi citit fiecare din'ciclurile c1 Ei
c2' aven.l patru
rnoduri in care pot fuziona in vArful r ciclurile Ct 9\
Cz'
TEOREME DE CARACTERIZARE
8I
6.1. Teoreme de caracterizare
Propozifie 6.1. intrun graf neorientat G orit.e ciclu simplu se descompune in c,iclut.t
a I em e nI ttre nt uc hie-di s.i un c te.
Dentonstralie. Fie C
{ G un ciclu simplu din G
C :
l*r r
1r 12r 2r lxgr eBr., .,r1, e1, :r1111,
unde 2111 :
rr, iar muchiile tt 2, .. . , 1 sunt diferite.
Vom demonstra cd existi ciclurile elementare Ct,. . . ,Co { G muchie_disjuncte ale
ciror muchii induc o partilie mullimii E(C)
E(Ci) n E(Cr): A pentruorice 1 ( i (
I
( p,
E(C) : E(cL) 0 E(c2) u... u E(c;.
in secvenp 1,2.3,. ..,t,1 +1 alegem doi indinci i < j cu diferenp lor j
-
I minima,
avind proprietatea ri: rt. Definim
C1 t: ti:-'i
gi inlocuim ciclul c cu cel oblinut prin gtergerea din el a muchiilor lui c1
C::C-E(Ct)'
ciclurile cz,cs,. . .
,c,
se oblin analog repetdnd operaliile descrise anterior cdt timp
aceasta este posibil, adicd pind cand E(C) :
0. Evidenr ciclurile Ct,C2,C3,...,C,
oblinute sunt elementare. muchie-disjuncte gi constituie o descompunere a ciclului
simplu inilial C. n
Propozifie 6.2. Fie G un graf neotientat cu d6@)
:0
(mod2)
Si
da/x)
I
0
pentru orice r e V(G). Urmdtoarele afrmagii sunt adevdrate:.
(a) Exista Ct,Cz,...,Ce
{ G cicluri elementare in G cu proprietalile
E(Ci) n E(C j)
:
A pentruorice 1 ( i (
7
( p,
E(c) :
E(cr)u E(C2)u...u E(c;.
(b) Orice muchie e E(G) aparline cel pulin unui ciclu elementar.
Dentonstrafie. Evident (a)
=+
(b).
Demonstram (a). Fie Gr o componenti conexd a grafului G. Din d6, (r)
:
0 (nrod2)
Si
d6,(r)
I
0 pentru orice e e V(Gr),rez,:irtd.d6,(r)
2 2 pentru orice
r v(G)' Deci G1 nu este arbore gi, prin urmare, existd un ciciu elementar
o
( Gr.
Inlocuim graful G cu graful oblinut din el prin
$tergerea muchiilor ciclului cr: G :
G
-
E(cr). componentele conexe care nu sunt virfuri izolate ale noului graf G au
proprietitile din enun!. Analog oblinem existen{a unui ciclu elemenlar c2, etc. D
82
LtNll EULERILNE
Teorerni 6.3. Fie G un graf neot"ientat conex. G
,y' 1(b cu exact 2k t'atliu'i de grad
impar Avent:
(a) k
: A daca Si
nuntai dacd G este grttfeulerian;
(b) pentru k > o eristd o k-descompunerc eulerittnd ln lanluri a gra/irltti c], D
:
\Pt,
Pz,. . .
,
Pt
), ;i
k este cel ntcri tttic numrir cu aceastd proprietdle'
Dentonstralie. (a) + Fie G grafeulerian gi c < G un ciclu eulerian din
(J.
Peutru
orice vdrf r e V(G) avern
.Jc(")
: ir(r) + ;},(t)
:
0 (mod2)
deoarece i;(r)
: iF(n).
+ S[ presupunem acum c5 graful G nu con]ine varfuri de grad impar (cazul A
: 0)'
adica d6(r)
:
0 (mod2) pentru orice
'r
V(G)' Avem de asemenea qi d6(r)
I
t)
p.n,.uoii."" eV(C)deoareceGesteconex
giG
*
I{t. Confo'npropoziliei6.2cxisth
Ct,C2,..., Co ( G cicluri elementare din G cu proprietalile
E(C)nE(Ci):0 Pentruoricel
( i ( j (P
E(C)
: E(Cr)u E(C2) u "'u E(Cp).
Fienumdrul ,
{1,2,-..,t'}
maximcuproprietateacdexista1
( t1 d "'<
'ir
( p
astlel incdt
V(Ci,) +
0
v(ci,) )v(ci,) +
a
V
\C,")
nl\/(Ci,) JVICt\ t'
A
v(cu) nlv(cd|v(cr")uv\ci,)l +
a
V(Cr,) n
[v(Ci,-1)
rV(Ci,-") U "'U V(Ct,)l * 0'
Sunt doud posibilitali:
Cazul 1. Dacd i
=
p, atunci
{'ir,iz,.",ir\
:
{1,2,""p}
9i
putem defini ciclul
eulerian C < G oblinut prin fuziunea succesivdL a ciclurilor C t,
Cnr''''' C i,
C :: ("'((Ct o Ct,) o C,") o' " o Ci,,) o Ci,'
Deci, in acesl caz graful G este graf eulerian'
Cazul 2. Dacd f <
P'
atunci
v (c
)
o
lv
(ci,) u v (ci,-,) u''' u v (c,,)l
:
0
pentru orice j
{1,
2' . . .,
P| - {h,
i2, . . ., ir.}' Prin urmare, subgraful indus G[V(C1'
)
U
.
'
.
U
y(q,
i]
este o component6 conexa proprie a lui G; contradiciie cu faptui cd G este
conex. Deci cazul 2 nu este posibil.
Demonstrafa punctului (a) este incheiat6'
TEoREME DE CARACTERIZARE
(b) Fie :r1
,
12, . . .
,r21. vdrfulile de grad impar din G
Pasul l. Vom demonstra mai intdi cd existd o k-descomp,_rnere euleriand in lanluri a
grafului G. in acest scop, construirn graful G/ obginut din Ci prin addugarea nlucSiilor
ei
: :r:2i-tr2i,unde r.
{1,
2,. . .. A},
Gt : G J:ry;x2+:rit:?i4 115,116; i...ir27._1,r,21..
Graful G/ este conex
Ei
orice vdrf al lui are gradul par. Conform celor clernonstrate la
punctul (a)
,
in graful G/ existd un ciclu eulerian c' < G' . cu o eventuala renumerotare
a vdrfurilor r, putem considera ca muchiile addugate grafului G sunt citite in ciclul C,
astfel r1e2, I:tI
4,
a,5.LB, . . . :r:,zk-
r.r2k.. Definim D :
Ih,
. . ., I)1,
)
unde
C
Pl :: :t2
-:lr3r C
D._-.
t') .- L4
-./
5.
C
D.*-
r :.t .- rtj
-
J7,.
C
P1,-1 :: 1:2k-2
-
r2k-
r,
C
Pk :: I2k
-.lll.
Figura 6.5.
D este o ft-descompunere euleriand in lanfuri a grafului G.
Pasul 2. Vom demonstra acum cd numarul k este minim cu proprietatea anlcriour,il.
Pentru aceasta consideram o k'-descompunere euleriani in lanfuri a lui G
D :
{Pi,
P;,. .., Pi",}
gi vom ardta cd avem k ( k'; demonstrafia fiind astfel incheiatd.
Fie graful bipartit B definit astfel
v'(B) :
{Pi,P;,...;
Pi,,} uv(G)
E(B) :
{{Pi,
r}
I
1 < t < kt, r f(G)
9i
r este o extremitare a lanlului /,,1
}.
Avem
dc(Pi):2 pentruoricei{I,2,...,k'}, (6.1)
deoarece in graful B fiecare lanl Pl e Dt esle adiacent capetelor sale.
pe
de alttr parte,
oricevdrf degrad impar
U V(G), undee
{1,2,3,...,2k},
este capatul a ccl pulin
un lant Pj D, adicd
d6(:ri) >- 1 pentruoricei
I1.,2,...,2kI.
(6.2)
83
ili6
.t:?
84
intr-adevar, din relatia
Lrrurr e ulentrNl,
k'
dct(r) =Ldr,(r)
Pentru
orice x e V (G),
.j:1
rezultdcddacdd5'(:')
=
1 (niod2)atunclexsitdJ {l'2'-
:'i'.}t.u
tt.!'i
=l
(rnotl 2)'
adica :r este unul dintr. cup.t.le lan;ului P;
Ei
prin unnare rIs(:t:) )
1' Deci' tIs(t:;) )
1
pentru orice i
{1,2,...,24}'
in fine,
findnd
cont de relaliile
(6' l) qi (6'2) avem
k,k
lE(B)l
:
L,tue)
:12
=2k' ,
2k 2A
lE(B)l
:
,,,E",o"rrr,
,I",
ds(e) :
Lau,',)
>\r
: zn
'
,lc=l (rrrod 2)
'
Rezul6 li < k'. I
.
$'':
6.2. Grafut liniilor
Defini{ie6.4. Fle un digraf (graf orientat) D
: (V"4)' Daca A : 0 notdm cu
L ( D
)
: D, iar daci,, a
+ O
"*at"
., L(D) gruful a rc e l or sau gra.fu l l i n i i l o r sau t i n egrafu
l
lui D 9i
il definim astlel
V (L(D)) :: A(D), A(L(DD ;:
la'
u"
I
a' a" A(D)
'
a'+ : t'"
*
I '
unde pentru un arc a
: uu A(D)am notat o-
=
tr
9i
o'+
: tr:
F"?-
Dactr o este bucld, atunci a- -
a+' Notam
Lo(D) :: D, I'i(O1 :: L(LFL(D)) pentru i )
| qi A(Li-r (D))
+
()'
6.2.1, ExemPle
1.
L1(D):
a'
a'l
L
Figum 6.6.
TEOREME DE cARACTERIZARE
t i..
7 2 3 4 5
:rrJr@
yt
1
p-.1. 12 23 34 45
."(*--+G----o
p,1,.,. tzs 2J4 s,ts
..,,<:
L3(Fn):
^1234
_2345
'H
Lr{Fr1:
o12345
in general avem
to(V,)
-F,-n
pentruo ( f ( rz- 1.
3. Analogoblinem L(C")
-.C,,
dr,
2
/to\
1{
}r
\r
5-J
54
85
L
I(C5):
12
A
/\
51d bz;r
t/
\/
O------O
45 34
Figura 6.7.
4. Graful Bi :: Li(Bs), pentru,i
) 0, este numit graful de Bruijn.
Bo:01
Bt;
L rNr r t--i J I-F.Rt t,-N i.
I l()u
Din exernplele precedenre rezultd ca ntullinter ua.furiio. grafului L'-t[)) poate fi
pusa in corespondenli bijectivd cu mullirnea rl-drurnurilor din D, iar mullinrea arcelor- lui
L'
'(D)
poate fi pusd in corespondenp bijectivd cu mLrllirnea (i + l)-dLunrulilor ltri /1.
Prin urmare, graful Li-t (D), i > 1, poate fi descris direct astfel
l'
11,i
-t (r)) :
{) |
.\ i-drum in lf (drum cu
'r.
vArfuri, nu ueaprrat distincte)}
4\t''rD;.1 -
1,\'\" l
)'.)" l (I'
r(r)).
At : rttttlt.rl/tl,
. . ' r',
,a,',., tt.',
,
\n il il D tr tl lt /l
,\ : ./
ttLt.l2(t..)
".?',_ltl)
l.fi.
ti: tl,'--1, (t/,: af" pentm2 < l <
i
-
1,9i t:',
:.r'"-t.\
*
\u I
u (r; + 1)-drum in D}.
Cunotalia.\-,.\+ pentruvarfurileinitiai$i frnal aleunui i-druiir'\ e
t'/(l'-l(D))avenr
'
d,I,,,1o1(I)
-,li;(^+) ;i
rl1,
,1r;(,\) -,1;(^-).
Doud rl-drumuri )', )" { .D sunt adiaccnte in Li-t (D) daca (l
-
1)-drumul indus ln ,\' de
ultimele i
-
1 vArfuri esie totodatd qi (i
-
i)-drumul indus in l" dc prirnclc I I varf'uri ale
lui .\/'. De aceea, mullimea arcelor A'\" A(Li
r(.D))
poate fi pr.rsi in coresponden{5
bijeciiva cu mullimea (i + 1)-drumurilor din D.
DacE indicele de repetitivitate a arcekrr lui D este [] sau 1, atunci drumurile lui D pot
fi descrise prin menlionarea numai a succesiunii vdrfuriior.
Rcvenim 1a exerrplul 1.4, g.alut lui de Bruijn, peniru a-i descric. Evicent, f -drumuriie
din lJr, descrise pl-in succesiunea virfiirilor, suni t-vectorii peste
{0,
i}, adicir
{0,
I
}i.
ln
E6
001i
0010 0101 1
0i00 1010
iaf,fl[f,afr[f,a[[ililmililililililililiifniffiimffiiiilillfililflflii|f[[lm[[[ffi[ifiiftiiffiftlltlllll]lllM.
Tcoremi 6.5, Fie D : (v,,4) un gt'af'conex orierttut.yi /r N. l)trt.ri
lst,rttytr
pr.it.c
:r' e L'(D) uvem rl[(tt):,1- (D) : k, urt.rnc,i Li (D) esfa eult:t.ian
Si
lt(tptilt()1it,tl)lttt.rt
ot'ice'i, ) I.
Dernonstralie. Este suficient sa demonstlim pentru i :,1 ca rl(/J) cste culerian
gi hanriltonian, qi ca d],,1a;
@)
:
,1r,tpl(ri,) : I'penh.u orice rr A(D) (iporeza
repetandu-se astl'el pentru Lr(D) in locul lui ,/)).
pcntrLr
or.ice n ,{( /)) avern
,1[,
111,kr):
(11)(o+):
k. 11,r,,o1la) : d
r:(rt-)
: k.
Deoalece D este conex gi df,(r) : di\r'): k pentru orice:r: V(D),rczultirca D este
culcrian. de unde rl ( /l) csle hamilronian, deci qi conex. Deorr.ece l
r
{ D) cste conex qi
,t['111.,@) :
t],r,1r1fu): A pent'u orice r.r, e AID), rezulrd ca LLiDI esre eulerian.
Dcnronstra{ia este incheiatd. U
observafie 6.6.
_Teorema nu este adevarata pentru rl : 0. De exemplu. gr-aful urmdtor
D
- \l',.4)
este conex gi d+(") :
d-(t) : 2 pentru orice I e L.', dat.nu este
harniltonian
J F.oREMh DE CARACTEIIizAI{E
consecinfd, pentru B;
-
Li-
t
(Bt), i. ) I, avem
rr(B;):
{0,
i},, A(R,):
{0,1}n+',
ti/
df, (x1:2, d;, (^) :
^,
pentru oricc A ( 1, ( /l;
)
corolar 6.7, Gruful lui de Bruijn B.i, i ) 1. este eulet'ian gi hcrntiltorrictrt.
Iillcrpretctre. Un circuit hamiltor-rian in fi, este un circuit elementar care are ca varlirri
toli cei 2t vectori i-ciinresionali peste
.{0,
1} cu pr-oprietatea cd r,rltinrele i
-
.l conrpo-
nente aie unui vector sunt acelea$i qi in aceeagi ordine cu prirnele I
-
J. cornponente ale
urtnitot'ului vector din circuit. Un astfel de circuit induce o 0, l-etichetare a varlurilor
unr"ii 2"-ciclu cu
llroprietatea
cd cele 2" n-secventre (de etichcte succesive in ciclu)ce se
pot fonna, sunt toti cei 2" l-vectori peste
{0,
l
}.
Exemplu 6'8. in cazul grafului 8.1, circuitr-rl harniltonian rnarcat in ciiagrapra ilriuce
uirnitoarca 0. l -ciicitetare a unr-ri 8-ciclu (vezi figura 6.8)
in cazr"rl glalului 134, circuitul hamiltonian nrarcat in diagrauri induce urmirt6area
[), 1 -ctichetare a unui 1(i-ciciu (vezi figura 6.9)
'Ietrrenri
6.9. (Problcma 1uj Posthurnus) Notam cu
J
(n) nunuintlininitn de cifi.e de
0
si
1. care se
ltot
disputtc r:irc:ular, cu proprielatea cd intre t.ete
.f(tr)
TL-.te(\'enle tle cifi-e
,succ:esive clelernihate dpar ttlli cei )" n-vt.ttori p'c.ste
{{'},11
(citita in ucelctSi .sen.s). At,srt1
.f(rt)
: 2" .
88 LtNtr riulERtuNtl
Dentonstra{ie. Un circuit hamiltonian din grafut lui de Bruijn .B,, induce o a$ezare
circulard a2" cifre de 0
9i
i cu proprietatea din enunt. Rezultd
/(n)
( 2".
Pe de alta parte, intr-o situafie de minim sunt
/(n )
n-secvenfe, iar nurndrul ri,-vectorilor
peste
{0,
1} este egal cu 2n. Rezultd
f(n) 7 2" .
in concluzie
f(n)
:2" . tr
000
00
0
1
1l
111
110
101
010
100
000
(6.3
)
(6.4)
,
|
,tn-t-'- I
/ f
.\
'ol
\n
\l
o\--'r
0
Figura 6.8.
Exercifiu. Fie D : (7,,4) un graf orientat conex. Urrndtoarele afirmalii sunt echiva-
lente:
(a) existd k e N cu aB@) :
di@) : & pentru oricc r V;
(q Lr
@)
este eulerian gi hamiltonian.
Solutrfe. + LL (D) este eulerian gi hamiltonian conforrn tcorcrnci
(r.9.
Din ,1(D) hamiltonian rezultd
. D este eulerian,
D este conex.
Vom ar6ta cd pentru orice zu ,4(D) avem
"
d[("): d;(u1: dB@): d,;(u)
qi, deoarece D este conex (conform (6.4)), rezulta afirmalia din enun1.
Fie zu , (D). Din ,L1(D) eulerian rezultA
d;,,rr(a) : df,,oy@) sau do(Q : afrlu). (6.5) di,fu): a'[1rrt
9i
tlr(u)
:
,1b(") (6.6)
89
TEoREME DE cARACTERIZARE
0
Figura 6.9.
Dar f) cste culcrialr (conform (6.3))
si avem
0000
0001
0011
0111
1111
1110
1101
1010
0100
1001
0010
010
10
0
1
11
1- 1 0
1100
1000
0000
0011
0010 0101
0100 1010
90
Din (6.5)
9i
(6.6) rezultd
LINltirULERttN[.
dL@)
: d p(u)
: df,@\
: d,,(t'1.
gi teorema este de$onstrati. n
Exercifiu. NotSm cu g(n) numirul minim de citie de 0
Ei
1 cu care se poate fbrtna r"rn
qir cu proprietatea ca intre cele ri (n)
-
rr * 1 ?l-secvenle de cilre consecttttve detcrlttinatc
apar toli cei 2'' n-vectori peste
{0,
1}. Avem g(n')
=
2"'+ n
-
l.
Solulie. Exercifiul este echivalent cu problema lui Posthumus' D
Pentrurr,:3 avem
S\3):2:t
+ 3
-
1:1i1. Un qircu 10 termeni cuproprietateadin
enunl este urmdtorul
000i110100.
Penhun
=
4aVem g(4):2a +4-!:19. Un$ircu lgterrneni cuproprietateadin
enunl estc urmdtorul
0000111r01001011000.
Capitolul 7
Linii hamiltoniene
Fie G un graf neorientat- tJn
cicru hamirtonian ar lui G este un ciclu c < G elementar gi
parfial, adicd un ciclu care la o citire a sa parcurge toate vArfurile grafului exact o singurd
data. craful G se numegte graf hantilronian dacd el conline un-"i.lu hamiltonian. Un
lanr hamiltonian al lui G este un ranl
p
< G elementar
9i
parJial. Grafur G se nume$te
panciclic dacd pentru orice k
{3,4,
. , lI/(G)l} .t .on1ln. un k-ciclu elementar.
7.1. Condifii necesare de hamiltoneitate a unui graf simplu
Teoremi 7.1. intr-un gra,(simplu hamilroniatt 5' :
11,.
E) este aderarata itteguli_
lalea urntdtoare
c(G-s)<lsl
pentra orice multrinte S de vdrfuri, unde A
I
S
,
V
Demonstralie. Fie c < G un ciclu hamiltonian.
pentru
orice mullime .9 de vdrfuri,
A*SSV,avem
c(c
*.s)
( c(c
-
s) < lsl
Primainegalitaterezultadinfaptul
ca E(G*s)2 E(c*s),iarnumdrul componentelor
conexe cre$te, nu npapfuat strict, prin
$tergerea muchiilor.
'
Pentru a doua inegalitate este suficient sd observdm cd vArfurile lui C cuprinse intre
doud vdrfuri din ,9, succesive la o citire a lui c induc cel mult un lanJ in c.
Teorema este astfel demonstrati (vezi figura 7.1). n
corolar 7.2. inn-un graf sintpltt hamiltonian G
: (v,E) este adevdrald inegali-
t0tea um'tdtoare
c(G[s])+
lsl < lyl
pentru orice multrinte S de vdrfuri, S
,
V.
Dent.nstt'lie.Fie so rnullime devdrfuri, s
rv
Aturrci 0
/
v - sc I'. confonn
11
I
1l
ii
i 92
l.lNllllAN4lt-T()NILNE
teoremei 7.1 avenr r:((i (V ,5')) '
ly
5l srrrr,'((J[S]) < lyl - lSl,
adice
r'((Jl.sl) | l,el 1 llzl.
tl
1
I t
CIS:
{ur,u2,...,u8}
lel
-
a
iu I
-
o
C_S
c(Cr'- $.;
: i;
Figura 7.1.
l
Corolar 7.3.,. Intr-un graf simplu hamiltonian G
: (V,E) este adevdratd ineguli'
tatea urmdtoare
rsr <
lll
2
pentru orice mullinte S de varfuri, S.e V.
Demonstra1ie. Fie S e I/ o mullirne independenta de vdrfuri. Atunci ,9
f
V deoarece
graful G este hamiltonianqi c(G[S])
= 1.91.
Conform'corolarului
'l
.2avem
zlsl : c(Gfsl)+
lsl < lYl;
qi demonstralia este incheiati. tr
7.1.1. Aplicalii
Propozifie 7.4. Condilia necesdrd
Si
sufcientd ca un graf p-parti.t complet
G
: (AtU....Ae,E), undep N2z,
lAll
sd.fie hamiltonian este
lA,l
(
lArl+ 1.421
+...+
lAp_rl.
Demonstralie. (1) Daca G este hamiltoniangtunci, mul1imea,4r, fiind independenta,
conform corolarului 7.3 avem
lAi,l < ly(G)l f
2, ceea ce este echivalent cu
lArl
(
lAil+ lA:l
+
lA3l
+...+
]Ap*rl
^tfPP-'1
|
-
r,..
__
-
La,t
L"r
Lt-tlrrt-it't:url
<t .
-
CoNotllr suFICtENTL DE I_IAMtLToNEITATE
A uNUl ct{AF slMpLU
(2) Dacd' inegalitatea din enun! este adevdratd, atunci graful G esre hamiltonian
cr
ce reiese ugor din procedeul de construclie ,ug.rut in figura 7.2. n
Figura 7.2.
7.2. Condifii suficiente de hamiltoneitate
a unui graf simplu
7.2.1. T'eoremele lui Dirac
Ei
Ore
Teoremd 7'5' (Dirac) (Jn
graf simpru G :
(r/,8) cun) Bvar/irri. t.u
Ttrotrtrietutt
cd orice vaj :c v are gradur mai mare .satr egar cu n,f 2 este Jtuntirtortittn.
Demonstralie. Notim cu r5,, funcfia multiplicitare
a muchiilor
f6 ;l'L'rr
-- {().
l}, uncle ,c,(lt.y})
= I,
daca
{.r. trl t E.
[(]
daca
{.r'. !t} I
E.
Sd presupunem, prin absurd, cd G nu este hamiltonian.
Deoarece graftrl (I,,. y(''r))
-
A,
este harriltonian" exista o rnulgime de m'chii E', E c E, j l,iz;,cu'propri"1at.,,,,
graful G : (v,E') este hamirtonian
muchie rnu*imul, adicitGt nu este hamirtonia. crrr
orice muchie i-am adauga devine hamiltonian.
Din E,
I
ytzl
rezurt.i cd existd dt,rr,
varfuri z
I u V cu e-:
J",o|
/ -El. Deoarece G/ este nehanriltonia,
^ut.lrr,
maxinral, rezultd ci in graful G, + e exista un ciclu harniltonian C
< G, * r,. Dlr r,,,
nefiind han.riltonian, avern ct
<
G'- Rez.rta e. E(c). Fie
p
: (,
-
"
r.r,-rar)i.r
hanriltonian din C, indus de C. Notdrn
p
:
1r,,...,r,,1 unde.r.1 :
u gi 1.,,
Observdrn cd pentru orice i
!2: ..,n]
daca
{.r1,
ri} e E, aturrci
{r,,,,.r.; } /
t ,
deoarece altfel s-ar.forma in G, ciclul hamiltonian'
A3
94 LINII HAMILToNiENE
.f'
1 .fi .Jlrr
Figura 7.3.
Astfel, pentru orice i
{2,.
. ., n} este adevaratd inegalitatea
lc;({rr, -r,i}) * rc;({r,,, :r;-1
})
( 1.
Rezult6,lindndcontcdl/6,(;r;1)
Q{rt,...,:r.}qi
Nc;'(r,,) e {..',...,,r,,-1}:
d.t;,
@) * d.a;, (n,,):
i"r,({r',
"r})
+
f
"a;,({",,, "',-1
})
i:2 'i.:2
:
f
ttc,ttz1,r"))
*16;,({l,,,r,i*1)}]
( ri
*
1.
Aceastd inegalitate contrazice insa ipoteza deoarece. conform acesteia. avem:
tic,lr) i cls,l:r.,,) 2 d.c@t) * cl6;(t:,,1,
t
*
|
:,r,.
Deci graful G este hamiltonian. tl
Teorema urmdtoare, datoratd lui O. Ore ( 1960). admite in mod evident o demonstrafie
aproape identicd celei precedente.
TeorernE 7.6. (Ore) (Ln
gra{;;intplu G
: (V,E) cu n 2 3 vatjuri
Si
c'u proprietatert
cd d,61(:r) + dc;(A) ) n, pentru orice doud varfuri neadiacente r,1t \,', este humiltonian.
7.2.2. Caracterizarea grafurilor care au proprietatea Ore
-I-eorcmi
7,7. Un graf simplu G
-
(V,E) cu n l$22 vd$ilri at pt"oprietateu cd
ds(r) + dc(a) )
n. pentnr orice doud vdrfuri neadiacente r,g e V, cre cel pulin tt,2
f
4
muchii,
lEl
>- n2
la.
Demonstralie. Pentru n : 2 afinnafia din enun{ se verifici sirnplu deoarece singur-ul
graf cu proprietatea din enunJ este graful complet cu doud vArfuri, G
-
Iiz,9i avem
lEl
: 1 :2'214.
Considerdm in continuare n N2l gi fie G un graf cu proprietatea din enLrnf.
Observdm mai intdi cd grqful G este conex. Pentru a demonstra aceasta voln ardta
cd pentru doud vdrfuri oarecare r,y V existd un -r,'g-lan\ P < C. intr-adevdr, dacd
{r,A)
e E(G) atunci putem lua P :
fr,'yl.
Dac1r
{r,y} #
E(G) atunci, conforni
ipotezei. d6(r) t dc\u) >- n
Ei
avem
I
l/c(") n l/c (y)
I
:
ll\/c(r) I
+
lluc(t/) I - |
l/6; (r) u A'c (y)
I
: d6(r) + dcfu)
- l1/6;(:r)
u _Nc(y)1
> dc:@) + dc(y)
- iV(G) - {,",uil
)n-(n-2):2.
CoNDITIt suFtctENTE DE HAMILTONEITATE
A uNUt cRAF srMpr,ll
t-';T:j:1,::,::.."1i.y1|_5
L:(c)
n JVa(y) iar
p
:
[",u,,]
( G este un r:,37_r"l
In continuare, notdm cu p gradul
l/c (.r)
95
minim al vdrfirrilor lui G, p : ,t(G)
gi cu lj, rnultimea vdrfurilorde grad
p. De asemenea, pentru o rnullime
oarecare ,.9 q
V (G)
notdm cu
S complementara in l/(G) a lui
S,S :
V(G)
*,9.
Sunt posibile
urmatoarele situalii:
Cazull.p)n12.
Atunci, evident
l/r; (.u
)
Figura 7.4.
.l
I L't /1\t ^ \
llr\u/l
:
4 ),
dc\t')
2
-
rel/(G)
Deci
lU
(G)l >- rP
f
4.
Ca:ul 2.p<n12.
in acest caz avern:
^
(i) Gr1ful.G, :
Glvpl ii.dus itt G de mullimea vdtfurilor de grael ninihr este conrplet.
intr-adevar, dacd prin absurd ar exista doud uerfuri n.udiu.
"nte'nf
1y e vo uiun.i, p. o.
o parte am avea d6(r)
+ dc.(a) :
?.'p
.n, iar pe de altd parte, .onio.n,
i.opri"rulii ain
enunt, ds(:r) + dc(a)^> rr;.conrradicJiel
Deci G,, este graf complet.
(ii)p >
lV,,l-
L. inrr-adevar.peniru.r
V,,aremp:
dc(rl 2 dc (r\:lv,l_
1
deoarece Gr,
< G giG,, este graf complet. Di: p
I l%l
_j';;;_."""Jiti.l
ori G na
Ar fi convex ceea ce contrazice observaiia lbcuta ia inceputur demonstraiiei,
ori G :
Gp
ceea ce nu sepoate deoareceam avea n/2 > p :
n
_
I > n/2. Deci p > lv,l
_
I.
.
(iiil irr consecitrlii. pentru orice-viri,
e v,,.*irta un ur,"ui;;;-;ti
::';roprierarea
{2.:r'}e
E(G).inplus,acesrverfr,aregrajulcelpufin.gut.upit.,;Ji;l>r*1.
Si considerdnr agadar un varfz6 I,f, gi sd evarudm gradere ,rarr.rrilo. grafurui
G in
raportcugradul lui r0. Dup6cum amvdzut,existaunvdrfl6
e ,^,1t,",,j",,irif
",
I2
p+l.
Avem
{a) d6h:n) : p;
(b)dr:(ri,)
2 pt L:
(c) d6;(;r)
2
p,Vr 1/a;(ca)
- {r,1,};
(d) d(;(r)
) rr.
- 7t.
V,, e Nc(rt
)
u
{ru}.
Incgalitatea (d) este adevarati deoarece
pentru r 1/6(251) ul,r.s) avem
{r,
ruT
4
E(G)
9i,
conform proprietdlii
din enun!, avern ds(r1) * dq(r)
) z sau
P*ds(n))n..
Inri
224
6
Figura 7.5.
VP
96
Rezulta
1-
ltr(G)l
:;
).
dcQ)
z-
LINII HAMILTONIT]NI
Asadar, daclp ) nf2atuncilE(G)l > n2f4iar dac6'p < nf2atunci
lE(G)l
>
n2
f
!t.
Demonstratia este incheiata. !
Teoremi 7.8.
(JngrafsintpluhamiltonianGcunN2tvdtfut'isi cttcelpu;inn.2f4
muchii este panciclic sau este izomorf cu Kn./2,r,/2.
Dentonstralie. lJtilizitmmetoda inducliei matematice dupd nurnirul n a[ vArfurilor
grafului. Notdm cu I(n) ipoteza inductivd-care este chiar afirmalia din enunf. /(3) este
adevdratd in mod evident.
Vom demonstra'EdL(n
-
1) implica Z(n) pentru n )- 4. Fie G un graf simplu
hamiltonian cu n. vdrfuri, n N2+,
Ei
cu cel pulin n,2
f
4 muchii,
lE(G)l > z2/4. Notam
cu rc lunctria multiplicitate a muchiilor, rc I V(G)12) *
t0,
1), unde 16({:r,
V})
: t
daca
{e, a}
e E(G)
9i
16({4, y}) : 0 daca
{r, A} #
E(C). Sunt posibile urm6toarele
doua situa{ii:
I . Cazul in care graful G conline un n
-
7-ciclu Q
:
lr1,
r2,r3, . . .,,t:,,
-1,
:r
1f.
Vom demonstra cd in acest caz graful G este panciclic. S[ notam cu ; vArful lui G
care nu apa(ine ciclului C:
{zl
:
V(G)
-
V(C). Avem:
1.1. Cazul d,6(z) ( (n
-
1)
12.
Atunci
tE(G-
z)t:tE(c)t-dc(z)r+
-+:t+-
i 'q#
(7 r)
Astfelgraful G*zaren-lvArfuri,estehamiltonian(deoarece0 <G-z)9i arernai
mult decdt (n
-
t)2
l+muchii.
Conform ipotezei inductive 7(n
-
1) graful G
-
z este oli
panciclic, qi atunci qi graful G este panciclic, ori este izomorf cu K6-ry1z,p,-t)/'t. Dar
aceastd ultimd varianta nu este posibild deoarece pe de o parte am avea
r:t.(G)
:llurt..'nt*(
I
d1;(.r:)*a1;1.r'i,1) +
I
r/1;(r)
- L \.r(Na;(r1'1-{.ri,l
' .' e,Vr.(ri,)u,u
I
>
ilo
*
[(e-
i;' p + (p- 1)] +
[n -
(p+ t)](n
-p)]
/ n-1\2 n2+l ,r2+l rr'2
:[tr-
,
)+
4
>
q
>T'
lE(C -z)l = lE(.K("- t112.,,,,-t112)l:
*#
rc({:rr,ui})
+ rc ({ro+r,ri+z}) ( 1. (7.2)
de unde
CoNDrTil STJFtcf LNTE t)E HAMTLToNHTATE A UNU| cnAF stMpLU
97
iar pe de altd partc, conforrn
17.l)
lE(G_"11 ,
(rr-l)':.
4
contradicliel Prin urmare, in cazul l. I graful este panciclic.
1.2. Ca:ul lc(.:) > (u
-
))1,1.
Atunci, penh'u orice
1S
{1,4,51
..
,n} exista t
{1.2,J,....r} cu propri,etatea
{2,,:t: i}, {t,, i+ L*r} e E (C). intr-adevdr, avern
,n
-
| < 2tl6(z)
f
ft6({z,r;})* r.6({2.;r:;+r_z})l
l(i(rr-l
gi deci,
tindnd
cont cd rr;({z,r}), 16({z,xr.+._z})

{0,
i} exista i e
{1,2.3.
.. ..
n
-
1) cu proprieratea
2 ) 16\{2, ri}) + 16({z,ri+t-.2}')
r
fi
--
f
16({2,4})
* rr3({z,xr+t_z}) :2.
Figura 7.6.
Agadar 16({2,11}): 19i rs({z,r;.+rz)):
l adicd
{r,r,.},{",r,+,._r} E(G).
Astfel G conline l-ciclul
lr,rrLri+t-212]
. Deci gi in cazul l.z graful G este pan-
'
ciclic.
2. Cazul tn care gra/ul G ntt congine nici un (n
*
7)_ciclu.
Vom demonstra cd in acest caz graful G este izomorf cu Kn/2,r,/2. Sd notarn cu
| .:
[tt,r2,trBt...,rn,rtf un ciclu hamiltonian. Din faptul ,a'6'n', .online nici un
(z- l)-ciclurezulticd,pentruorice
i,j e
{L,...,n}
cu i
* i si
i+t
j'i
t2,dacFt
{ri,ril .E(G) atunci
{xi,4,"rj+r} #
E9):deoarecealtfels_ar
forma'(ri* 1)_ciclul
r1
,lt,,,:t,=x;+t.,x;12 - ".t
(..G. Astfelpentruorice
i,j e
{1,...n}cu i* j
si
t *1
t'
j
+2esteadevdratdinegalitarea
98
LINII !IAMILTONIENE
:ti+1
:t.i :Li+l
Figura 7 .7 .
Mai rnult, inegalitatea (7.2) este adevdratd cu egalitate, chiar gi in cazul in care i :
i
sau i * 1 :
I * 2 deoarece graful G, fiind simplu, nu are bucle. Astfel, conform(7.2),
4lE(G)l
: 2lE(G)l + 216(G)l
I
r6({ri,ri}) *
t
lc({z,+ r ,r.i+'z})
z.7q{1,....r,i
116({r;,n3})
+ rc({rt+r, ri+z})] ( n2
Prin urmare
I
E( G)
I < n2
I
a
5i.deoarece
prin ipoteza
I
E{ G)l > t i2 / 4, rezulil cii
Egalitatea (7.3) este adevdratd daca gi numai dacd n este par
9i
dacd pentru once
i,j 1l,...,nlavem
lc({ri.11} + 16'({r;
t r..ritz})
:1.
\1
4)
adica exact o muchie dintre
{ri,
zi} qi
{r;11,:rr'12}
aparline lui E(G).
Din (7.4) rezultd ca pentru orice I
U,
2,3,. . ., n
-
1] sunt adevdrate echivalenlele
urmdtoare:
Iri,r;+t\
E(G), pentru orice ri e
{1,.
. .
,ri.}
+)
{"t.,ri+t.+t) #
E(G) pentru orice ri
{1,.
. ., n'}
Irt,r.,.+r\
(E(G), pentruoricez e
{1,..',n}
<+
{"r,tn*r+r}
E(G)pentruoricei
{1,...'rr}
intr-adevar, propozilia
{rt,r*t}
lt(G) pentru orice ri e
{tr,...,n.}
(7.1)
(7.s)
( /.b)
CoNnrlrr sUFtctENTE DE.HAMILToNETTATE
A uNUt cRAF slMpLU
este echivalent5, conform (j.4),
cu
99
adicn
{:t.i.:r117a2}
( E(G) pentru orice i e
{i,...,
rr},
{t:,.,r;l.1r 1} #
E(C) penrru orice r
{1....,
rr}
qi deci echivalenfa (7.5) este adevdrard. Analog se procedeazd gi in cazur echivale*iei (7.6),
Dar
{'r:;.,
;r;.r1
|
e E(G) pentru orice,
{i.
.., n} acestea fiind chiar nruchiile ciclu_
lui hamiltonian C. Aplic6nd alternativ echivalenlele (7.5)
Si
(7.6) rezulra cd urnratoarele
apartenente sunt adevdrate penru orice i e
{1,...,rr.}:
{r,i,ti+r) e E(G),
{ri,r+t} t(G),
''":'::!

's(c)'
|ri,r.,-tj E(G),
{ri,tr--r} e E(G).
{rt,rr+z}
( E(C),
\r,,*i++j
( EG).
{r;,zi-p6} /
E(G),
{'r;,.ri-2} I
E(G),
In concluzie, orice doud virfuri din G cu indici cre paritali diferite sunt adiacente
$i orice doud v'rfuri din G cu indici de aceeagi paritatc sunt neadiacente. Deci
G :
{rt,rJ,rE,...,r",_i} V
{:lr2,e;4,..., J,,} _
I(rt/2.,t/,2.
conform principiurui inductiei matematice dcrnonstralia este incheiatd.
fl
Din.teoremele 7
'7,'l '8 9i din teorema 7.(t rct,ultlt urmitoarea caracterizare
a grafurilor
care satisfac condilia lui Ore.
Teoremi 7.9, {Jn gra.f sinltlu G : (V, D) r:u tt e lS4 vatfuri rtt pxtprielatea
dr
dc@) -t dcQl)
> npentru orice rksuti r,(trlirri ncttrlirtcn,rin-r,A"
V ;r;";nci.lir.,s.urr
este izo ntot{ cu K,t
/ 2.n, / 2.
7.2.3. Probleme
l. Un graf simplu G cu n virfuri cu prr>prictirtcir t:ri rl1;(r) + tj)G(y) >- tt
_
l pcntr.' .r.ir.t.
doua vdrfuri neadiacente r,u V((:) cstc concx.
2' Fiec ungraf simplu cu n varr,ri crr p.rJrricrrrrr.rrcitd,6(z)
+ dc;fu)
) rr pcrrrr.rr .r.icc
doud v6rfuri neadiacente n3 t- v({:). I)ricri rr((i) < ,./z'utunr) grntut i,,,tu, irr (i
trc
virfurile de grad minim ri(G) cstc conrl)lr:t.
3' Un graf sinrplu harniltonian cu r. varluli (:ilr'(.
lllr r:onfine nici un (n
-
1)-ciclr-r arc ccl
multrt.2
f
4 nruchii. Maximul estc atirrs rrurniri pcrrlr.rr rr par gi G _
K,,/2.,/2.
4' Fie G un graf simplu cu ri virfirri conrpus <linrr-rrrr (n
-
1)-ciclu elementar qi un varf
z de grad dc(r) > (n,
-
t)lZ. Arunci G csrc pirrrr:iclic.
5' Fie cl un grafsimplu cu rr vrirftrri curc c..rirru ur cicru hamirtonian e':
1r1.x2,...
''.,r,t,ril]. Dacipentruoricc i.,1<,,
11 ,'2,...,,Iur.r'irtoar.eacchivalenJaesteadevarata
{t:;,n,1} e li(G) (..}
{:r;, 1 1,:r. 112 I
li(G)
alunci G
-
lt',,,.,..,,,.
100
I,IN I I }IAIvI ILTON I t.N I,
6. Fie G un graf simplu cu n vArfuri V(G)
:
{t1.:t:'2.... ,
r,,} cu proprietatea cd pentru
orice i., j
{i,2....,rr.}
urmitoarea implicafie este adevdratd
{:r';,ri)
E(G)
=+ {.r:1.'1 ,t:.+2}
( E(G),
atuncipentruoricei
{1,2,...,rr}averndc(:r;)*d6(:r;-.1
( nqi
ltr(f;)l
{ trrl'1'
7.2.4, Tehnicainchiderii
Si considerdm
gy
mullimea tuturor grafurilor simple peste o rnullime finita de vArtLrri
v, o proprietate
p
a acestora gi un num6r natural k N2o.
(1, inlprer.rnd ctl lelaiia <
formeazd o mullime parlial ordonata
gv',<. in cele ce urmeazd conveninr sA itlentificam
P cu mullimea grafuilor din
gv
care au proprietatea 2. Astfel expl'esiile ,.glaful
(J
are
proprietatea P" qi,,G e P" vor comunicaaceeaqi informalie.
Pentru un grafG e 0v Ei
opereche de v6rfuri s:
{t:,y}
V(2) notanl su urG'(e)
numSrul muchiilor din E(G) care au un capdt in mullimea
{t.
y}
Ei
un capdt in mullinrea
complementardacesteia V
- {",A}.
Proprietatea 2 se numeqte h+-stabilit daci pentru orice grafG e
gl'
$i
orice pereche
de vArfuri'e
:
{r,a)
V(2) cu ut6@) ) k urmdtoarea implicali'e este adevaratd
observdm c6 daca vdrfurile * Ei
g sunt adiacente in G, atunci G
:
G * e. Prin urmare,
implica{ia precedenta este semnificativd doar dacd vdrfurile ;r qi y r.ru sunt adiacente. caz
in care avem
'ut6;({r,E}) :tr;c+.({2,.q}): dc\t:)*rI7';('11):t11;v,('t:)IrIc:*,'(LlI*2'
Proprietatea P se numeqte k- -stabita dacd pentru orice graf G e
gt,
$i
orice perechc de
vdrfuri e
:
b,Ul
I/(2) cu 'wc\e) ) &' urmdtoarea implicalie este adevdratd
G are proprietateaP =+
G
*
e are proprietatea 2.
Observdm cA dacd vdrfurile r; qi y sunt adiacente in G, atunci G : G
*
r,:. Pritr urtllare,
inplicalia precedentd este semnificativd doar daca vdrfurile :r;
9i
g sunt adiacente. caz in
care avem
-c({t,tt})
:'uc*"({x,a}) : d6;(c) + dc;fu)
-
2 : tlc:-, (t) * d1;'-, (t1)
Pentru doui numere i, k N2o vom spune cd ploprietatea 2 este (i-
dacA este i--stabila gi k+-stabild.
.
in figura 7.8 am reprezentat diagrama Hasse a posetului indus in Q1'/
tul fy,g.
Pe arcele diagramei am notat maximul ponderii muchiilor prin
ugare/gtergere grafurile se transformd unele in altele.
,
L:-
)-.\luhtlo
-
de pose-
a caror ada-
CoNDtTil suFrctENTE DE l.tAMrLTONEtrATE
A uNUt cRAF STMpLU
Figura 7.8.
102
LlNrr
g,rvrlroNrr.Nr,
lc+ inchiderca unui
$af
simplu G(v,E), unde,k N>o, este rnul{imea c1.+(G) a
grafurilor oblinure din G prin repetarea c6t timp este posibil a urmdtoarei operafii:
daciexistae:
{",
y} e Vtzl
-
Ecuur6r(e) : ds(r) * d,c;!') ) k:,
atunci se iniocuiegte graiul G cu G + c (figura 7.9).
0 '7)
Figura 7.9.
k- trchiderea unui graf sirnptu G(I{E), unde k N>o, este muuimea c1, (G) a
grafurilor obtrinute din G prin repetarea cat timp este posibil a unndtoarei opera{ii:
dacd existd e:
{x,A}
E cu utc(e)) k, atunci se inlocuieqte graful G cu G-e . (7.g)
un graf simpiu G se numegte gl af k- -tnchis daca c6- (G) :
iG]
cu alre cuvinte, un
graf ft--inohis este caracterizat d0
irroprietatea
ca pcntru orice muchie
"
:
{t,g}
avem
ttc(e) < k.
c: (.v,8), k
6r
* y(z) _
G' e c6+
1G)
d6(r)+t16(11)
| k
G':C'+e
CoNDrTtr suFtclENTE DE HAMILTONE|TATE A uNUt cRAr stMpLU
Figura 7.10
7.2.5. Exemple
103
G:(v,E),k
G' e c6+(G)
E'
--
E',
- lc:j
ut6;ft): k
r",0'.J)
:{X}
NN] NX
,".[]) :tx]
ilNX
lj
l
104 [-INII IrAi\4ILToNItiNt:
,l\
,t/ {i I]:
F'l
\ I\.J I\
\ti
,*.(fr) :{fr}
fr: ft ft'fr-ffi
'"-(ffi)
={ftQ}
.rff\ /f\
wwwNfl
\,R\A
sJ s?
''".(fu)
:{#}
'".(ft)
:{o}
CoNDtlil suFICIENt't1 DE IIAMILToNE|TATE A uNUI cRArj slMpLU
Dentonstralie. Sa presupunern prin ab-
surd ca algoritmul (7.7) poate conduce,
prin seleclii dif'erite ale vdrf'urilor neadia_
cente r gi g, la doui grafuri At-imchidere
diferite Gr : (1,'. E1) gi G2 :
\V,Ez),
Gt
* Gz'
Notam Ei
-
E :
{.t,"2,e3,...},
unde indicii corespund ordinii selectarii
muchiilor in procesul oblinerii grafului G1 .
Deoarece
& *
E, purem presupune, f6rii
a micgora generalitatea, cd Er
-
Ez
* A.
Fie j
Nyr primul indice al unei muchii
care apa4ine. iui -81 dar nu apa(ine lui -82
l0s
In cele ce urnleaz', in funclie de context. convenim sd in{elegenr prin r_1 - ((,,) qi
c1+ (G) un graf oarecare din nrul;irnile c1 _ (G), respectiv ri+ (Gj.
Teoremi 7.10. (Teorerna
de unicitate a A:+-inchiderii unui graf)
pcntru
orice
51tztl
simplu G : (v, E)
si
orice nuntdr k N21r p'in argoritnrur (7 .7
)
se obline un un it: grul
k+ -inchidere
lcp"(G)l
: 1.
I;)-: tr-rr.l_l
lEt-Ez llE,-E, I
e|,e2...-,ej
l
4-E)n(Ez_E)
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
e!1e2,er,...,j_r
(Er
-
E)n(82_ E)
Figura 7.1 l .
qi e7 Et-E>.
Notdm
ei :
{r,a}, G11:: G *
I
.n
9i Gs : (V,Ed.
1<r<j
Conform modului de selectie a vdrfurilor neadiacente r,g din algoritrn, urmdtoarele
implicafii sunt devdrate
Gn ( Gr, ei:
{x,A} d
Eo gi ei :
{x,A} h =+ d.a;,,(u) * d,6;,,(y)
) k; (a)
ej :
{r,A) f
Ez
=+
r16;"(x) + rt<:,(,g) < k. (b)
811
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Dar Cis ( Gz. Prin urmare dco@) ( dc, (r)
$i
dc,, (g) ( dc. (y), qi din (b) oblinem
d"u@) * dc"(a) ( d6,(r) + dc,"(d < k.
(c)
Inegalitalile (a)
9i
(c) se contrazic
ai
astfel presupunerea
facutd la inceput este falsa. Deci
Gt :
Gz, qi prin urmare
lca+
(G)l :
t.
pemonstralia
este incheiata. n
Observafie 7.11. in cazul k--inchiderii
unui graf G nu este aclev6ratd o teorema
analoagd celei precedente ceea ce se poate constata in exemplele 3 gi 5.
LemdT'12' Fie doua numere naturare i,k N2o, qv
murrinxea grafurilor sintpre
pesteomullime.finittrdevdrfurivgipoproprietateaaces,tora1i+,t-\-"iiouird.Atunci,
oricare ar.fi graful G
gv,
pentru orice pereche de vdtftri e :
{*,i} e Ve) cu
wc(e)
2 max{i, k} urmatoarele afirmagii sint echivalente:
(a) G
-
e are proprietatea p
;
E
106 LtNrI rrAMrLToNIitNti
(b) G ure pruprietatea P:
(c) G + r: arc proprietalea P.
Denronsttulie. Vom demonstra ch (b) ++ (c), cealalta echivalen{d (a) <+ (b), fiind
evident analoagd.
Sunt posibile urtritoarele doui situalii:
Ca:ul l. r, e E(G). Atunci G
:
G + e
9i
echivaienla este imediati.
Cazul 2. e
f
E(G). Avem:
(i) dac6 G are proprietateaP, atunci gi Cl + c are proprietatea P deoarece P cste
i+-stabila
9i
ur6(e) ) nrax{i, k} } i:
(ii) dacd G + e are proprietatea 2; atr-lnci gi G are proprietatea 2 deoarece 2 este
/i'--stabila qi ur6;1, (e) :'utck:)
) nrax{I, k} >- k.
Agadar, in arnbele situalii echivaienp (b) ++ (c) este adevdrati. Lema este demonsttat5. n
Teorerni 7.1"3. Fie douit numere nalurale i, k N2o,
gy
nrullimed gralitriLor sinr-
plc pe.sle o mul4inte.finita de vdtfn'i 1,'
Ei
P o praprietate u cestoro (i+,k-)-stubild.
Atunci, oricare ar.fi grffil G e
gt,
urmcitoat'ele ttfirmalii sunt echivante:
.
(a) cr,- (G) are
PrcPrietatea
P;
(ls) G are proprielateo P:
1c)
r:,,* (G) are
Proqrietated
P;
ttnde
P
: ruax{2, ft}. tr
Cu acclegi noialii, este adevdrat de asemenea, gi urmdtorul entrn!:
Teorerni 7.14. (a) Fie i,,k N21; ar i ( A
El
P tt proprictote i.+-stuhili u grt(it-
rilor tlin Qr,". Daca G are proprietatea P penlru orice G 8y, tttttttt'i.Si r:1rl()) ure
pn4;rietutea P.
lb)
Fie i,A e N;o cu l ( k
si
P o proprietatei--sldbilti a gnlilrilttr dirt At' DuCu
(|
are prutprietrtte,tr'P penlru orice G e Av, atunci
Si
r:p (()) ute prtspricttrtr:o P. !
7.2.$. A,plica{ii
7.2.6.N. Flamiltoneitatc gi stabilitate. incepenr prin a denionstla faptul cd l-iarniltcrlre i-
tatea grafulilor sintple cu rr varfuri este o proprietate ((.)+, n-)-stabili gi conlbrtr tcot-e-
rnei 7.i3 vorr-r obline o condigie necesard qi suficienti de hamiltoneitirte ?n Lenrlcrri rlc //+-
gi rl--iirchideri, folmr-ilatd in teorema 7.i6. Acesta va avea drept conseciitic icoi'e-rncle ini
Dirac
Ei
Ore.
Teoreml 7.15. irt mullintcu Qy, a g'afilriktr sinpla peslc o ntulsirnc c'tr tt vtirf)rt'i \'',
rz N2r, proprietatea de a.fi hantiltonian este (A+,n'-)-satbila.
Demonstr-e{ie. Notdrl cu ?11.. proprietatea dc a fi hanliltonian a graiirriior din (li .
Avem:
(.a) Proprietatea T{\/ esle 0+ -stuhila. Sd consideram un gral G
'H
1',
un ciclu ha:nil-
tonianC(GEi e:{r.r.,}V(2) douavarfuri neadiacenteinG.Evidenturl;(c) )0.
Atunci C,'<G+egi asiiel graiul G+eestedeasemeireaharlihonian,G-lc'llr'.
Deci proprietatea 7{y este 01--stabila.
.i
CoNntTtr suFi('lt.NTF Dtj HAMlLT0NtjtrnTE A UNUt cRAF srMpl.ll
(b)PrcprietuIeaHv
eslen--stobilti.
Siconsideramungraf
G 711 rrpciclulr.rrril-
tonian C ( G gi
":
{u,ui e
y(z)
cloul v^rfuri adiacentl in G cLr tt':1;(r)
) rr. Vrrrr
aritacd G
-
c Ht,.Daclr,prinabsurd.
G
_
cnuarfi hamiltonian,aclica
{:)
,
,,E,1
1,
atunci ('l
<
c
-
egi cum c
< G, rezurrdcd e E(c).
prin
urrrarc. cicrLrr (,in-
ilucein gralulG*cun
ir.,u-lanfharriltonianp :
C_c : 1.,,. 1,,,
gi .r',, :
i.,.
penrru
orice i. e
12.....n) a'em p.;r;;,; ll'ir., ,1;i.'",f,1j,;,;:
atuttci .r'.i,1
S
N1._"1:r,,.) deoarece altfel s-ar fornra in G
_
1 ciclul hantiltonian,(,. _
, I' p t
ll'-.r',-r,.r'rr
--r;.rri].
Rezulti ly'c_,.(r,) e
{r:1....:ir,r_,}
_
i,.,-r I
i e
Ai;_, (.,r.1).
de unde oblincrn
d,c
-,,(r
t) * d6,'*,, (r,,
)
( 1 .
Aceasta inegalitate contrazice insa ipoteza uts(e.)
) n, deoarece avem
d,s-,.(:r1)
* d.6;-"(rn): dc(ri)
-
I* rl,g(r.,,)
_
1 :,uc({rr.r;,,}) :
u;17(e:)
) n..
Agadar, graful G*e este hamiltonian,
G-e 11r... Deci proprietatea
Hr. este ,.--stabild.
Demonstrafia este incheiati. tr.
Futem formula acum. conform teremei 7. 13, enunful urmitor:
Teorerni 7,16- in tnulsimea
Qy, gra.fitilor simple pe.ste o ntullima cu rt, rtut.fitri 1.,
rr N2r, pientru orice gt'af G
gv
urmdtoarere afirmarii su,t echivarente:
(a) c.,,- (G) este hamiltonian:
(b) C esre hamilronian;
(c) r:,,+ (G) este hamiltonian. !
Amintim cd am convenit sd notdm prin cr+(G) unicul graf n+_hrchidere a lui G din
mullimea c,,1 (G), iar prin c,,-(G) oricare din grafurile n--inchidere ale lui G care
formeazd mullimea c,,- (G).
Coiotrar7.l7, FieG_ungraf simplucunvdr.furi,n
N23. Dacdc.,,t({:\ _
rr,,,
atunci graful G este hamiltonian.
Din corolarul 7.17 rentltd, imediat teorema 7.5 a lui Dirac
ai
teorema 7.6 a lui ore.
intr-adevir, este utor de vdzut ca graful G din enungurile acestor teoreme are nt-inchidere
izomorfE cu graful complet K,,. in consecinld, conform corolarului 7.17, graful G este
hamiltonian.
7.2-6-2. Teorcma !ui Chvdtal
Demonstrdm in continuare o proprietate a grafurilor simple cu n varf,uri nf -inchise a
cdreiregalie este 0+-stabil6. Aceasta ne va permite formulaiea unei condilii suficiente cle
hamiltoneitate a unui graf simplu aparlindnd lui Chvdtal.
T-eorerni 7.19. Fie G : (V E) un gra"f sirnplu de or.dirt n. n N>r, nr_inch[.s in
care notdm
_
"t(G)
: (,lt
{
'''
S d'), nrultisetul orclonat crescdlrtr ol graclelorvdrfiu-ilor tui G,
V;.:
lt: I
r: e V, da;(x) :61 penrnt i.
{0,
1, 2,...,n,
-
1}.
lol
108
Alttnci nno tlirt ttrntatoctrelc dottti u.lirntttlii t"sla ttdt't'iirutit:
(a) graftrl G este cctnrplct:
(|
-
I(,';
(b) gra.ful G are propriclttlcu P,u,;
Exisld un nttnmr intrcg i:, I r-: lr < n
f
2 ustfel incal
l%,*rl+.'.r- ll1, rl
(L:
I l%l+lvll+'
+ll'il
(Pr )
Dentonstralie. Sunt posibile urlrritoarelc doutr situalii:
Cantl l. Vt * 0. Atunci graful CJ nu este cornplet deoarece
(l
are varfirri izolate
$\t f
A) 9i lYl
: n ) 3. Pcntru l; : I avern
l%,_rl(1<lr,1l+lhl
deoarece prin ipotezd
lrftl >
l gi prin urmare
lVi,-rl
: 0. Agadar proprietatea 2 este
adevdratd in acest caz.
Cazul 2. Vt
:
0. Vom ardta ca daca graful G nu este complet. atunci el are plopli-
etateaPy (adicd non (a) + (b)) qi cu acesta denonstratia va fi incheiata.
.
Pre,suRunem aEadar cd G
*
K,,.. Existi atunci doua vdrfr"rri u. r' I" neadiacente
{u,u}
4 E
(7.e)
Presupunem ca, in mullimea perechilor de vdrluri neadiacente din G, perechea
{rr.
r:
}
este
aleasd astfel incdt suma gradelor sa fie maxima
dc(u) + dc{u) maximi.
(7.10)
Notdrnk; :d,c;fu)qit:d'r;@)ceeaceinseamnicAtt\'*,9i r'tri.Putempresttpune
lbrd a micgora generalitatea c6 avem
A<,.
(71l)
Vom ardta ca num6rul k astfel definit are calitdiile din enunlul proprictirlii 21'. Observam
mai intdi cI este adevaratA urmAtoarea inegalitate
k+t: d6;(u) + dc@) <n 0.t2)
deoarece graful G este n*-inchis, iar vdrf'urile u
9i
u sunt neacliacenle.
in continuare avem:
2.1.1<kcnl2.
intr-adevlr,d.c("):k ) ldeoarecegraful Gnuarevarfuri izolate(llirl
:0)' I'cclc
alta parte k + t : ds(u) + d,c(u) < n
$i,
cum k ( t, rezulta k < nf 2 (vezi figura 7. I 2).
2.2.lV,,-nl*
l%,-r+rl
+ "'+
l%-rl
( k.
intr-adevdr,pentruoricei e
{n-k,n-k+1,...,tI.-.1}qi
olicevArfe 7;,
{lr,.r:}

E,deoarecealtlel amavea
{u,
r) (E gi d6(ri) -ld6;1"r,): A +
j
2 tt:ceeacecontrazice
faptul cd graful G este n+-inchis. Rezultd k : dc(u') 2 lV,-tl+\V,,-i +r l*'
' '+l\/,,
-tl.
[-l Nl I I lAl\1 I Ll oNlf:NI: C0NDITII SUFICIENTE DE HAMILTONEITATEA
UNUI GRAI. SIMPLU
t09
V*+z
Vn+r
u,Vp
:
Vz
Vl
.
Figura 7.12.
2.3. k < lyrl +
lyzl +... +
lyftl.
.
intr-adevar,pentruoricei

{k+1,
k+2,...,n
-
1} gi oricev6rf r 1,,.,t
f u,
{r,r}
e .O. deoarece altfel arn avea
{u.
r}
e E qi dc(s)'+ d.6;@) :,;;
> k + t:
=
dc(u) * d6('r.') ceea ce contrazice raftut ca numirul k'+ t .st" Lgat cu maximul sumei
gradelor a doud vdrfuri neadiacente. Rezuli6
t:dc\u)2lV**rUV;+2U...UV,,_r _{u}1.
(7.13)
Sunt posibile urmdtoarele doud situalii:
2.3.1. t :
k.
t, Vr: 71
Si
din (7. l3) oblinern
:
r--_l
tt
t--l
tt
t 2 lVx+tl +
llzr+zl +
...
+
lV,,tl.
2.3.2. t > k.
Atunci r,' V
C 71+r U Vx+zU . . .UV,_t
pi din (7.13) oblinern
t 2 lVn*rl +
l%,*zl +
...
+
lV,,-tl -
L..
(7.14)
(7. I s)
Cornpar6nd (7.14) cu (7.15) relinem faptul c6 relalia (7.15) este adevirara in arnbele
cazuri. Inegaliratea (7.15) admite forma echivalentd t.
) n* (f Iz1l+
ltzry+.
. .+
l!il)
_
r
sau
lVl t lvzl+
...
+
lVxl )
"
_
t
_
r > k
deoarece k + t < n, ceea ce trebuia demonstrat. tr
110 LINIt llAt\4 tLtoNt t-Nt,
Fie s: (..t
<
...
( .r,,)
9i
s' : (:r',
orclonate crescdtoi rz N2i. Spunern cd s' nmioretr:ri s gi notdin,s ( s'daca
5i
nr-rrnai
clacd .r:1 <
;rl pentru orice ri e
{1,2,
iJ, . . ., n}. [.Jn g|af neo|icntat
(lt
spurlem cA estL'
grud-majorat cie un graf neorientat G2 daca s(G1
)
( s(G2). unde s((,'1)
5i
.s(G'2) sunt
rnultiseturile ordonate crescdtor ale gradelor vArf'urilor.
Lenrd7.I9.Fien'N2l,ioe{1'2..'..rr}1l's:(.,.r<...<
"/:
(;r.l
.r',,,.' .xi,, * 1
.-
:u;r,
Si
reordonarea contponentelor. Avent s < s'.
Denron.stralie.Cunotafia.io:rnax{jIi,r(.j(n,:ri::rir)}a\/clll .tr:'.r',1
tt"n,t,
I e
fn] - {.iu}
qi ,,,,,
: r,'ju- 1 <:rju. Deci
s=(rr
-il ,rid f r Lto
Figura 7. I 3.
Corolar7.20, (a) Pentru orir:e graf neorietttaL G
^5r
u,'u L/(G) tn'cttr.s(,(|) 1
.s(G i'uu).
(b) Pentru orice gra.f sinplu G
Ei
orice numdr k N>o dyerx s(r:1.- (G)) ( s(Cl) S
s1r:p.. (C)).
Propozi{ie 7.21, in ntullinrea Qy a grafurilor simple pe.ste o nulline cu rt t'iiuri V ,
rz N2:, proprietateo nonPy (negalia proprietalii Py) este 0+ -stabila.
Den'ranstrasie. Confornr propoziliei 7.23. negalia propriet5jii 21' poate fi fonrrr-rlatd
asfel:
Lrn grttf G e Qv cu mul.tisetul gradelor.s(G) : (dr ( "'
<
d") utt: pntprietotca
non2l.,daciisirutmaidactipentuoricenunfirintreg,(., 1(A<ttf2,e.steatleviirttlti
ttnndtoorenit"uplicaJie
rJ*- ( k * d,,*k ,rt,- I;.
Sd considerdm un grafnecomplet G e 8v, G
*
I{,,, gi o pereche de virfuri neadi-
acente e
: tr,rJ't g
{Q\. Fie G'
: G +e 9i
s(G/)
: (,ti < "' < di,) multisetLrl
gradelor iui G'. Presupunem ca graful G are proprie'iatea non 21' Ei
sa aratam ca qi graful
G'
:
G i- e are aceeagi proprieiate. Cu aceasta Cemonstrafia va fi incheiatd-
,t'j, .r"
CoNDll'lt sul;lclENTI DE t]AMtLToNEtTAIE A uNUr GRAF slMpLtJ
intr-adevdr, conform lemei 7.l9 qi corolarului 7 .20 avem
s(G) ( s(G').
lil
(7. r 6)
Prin unnare, pentru orice numir intreg k, 1 < k < nf 2,avem implicaliile
,J; <A9$r7o <di < Ottg$r' d,,,t,) /)-Aqry,t',,,*,2r1,,,,7.)n_ lr:.
Agadar,pentru 1 {k <n.12 avernd'* ( A
=+
d',,_,,) n-L'.Deci G'arepr.oprieratea
rtotrPy. n
Teorernd 7.22, (Chv6tal) Fie G
: (V,E) un graf sintplu ru
l\il:
tr )
i3
Si
nulti.ge-
tul ardonat crescator al gradelor vdrfurilors(G) : (dt ( ... ( d,,). Dut'ri g.afill ()
are
proprietatea tonPlr, alunci G este hantillonien.
Pentnt orice numdr intreg k, 1 < k { nf 2, este adet,ciratd
ur m dto area intp I ic a (i e
d* ( k
=l
d,,.-t". ), n,
-
k.
Demonstralie. in vitutea teoremei 7.18 sunt posibile urmdtoarele doui situalii:
Ca:ul l. Gra.ful n+-inchis c,t (G) eile conplet:c,, r(G)
^
ft-,,. .^
Aurnci, conform corolaruldi 1.17 graful G este hainiltonlan. .
..: 't
Cazul 2. Graful n-r -inchis c,+(G) are proprietatea Py.
Dar, conform propoziiiei 7.2 I proprietatea rron 2y este 0+ -stabild qi prin urrnare. con-
form teoremei 1 .14 (a) graful n+ -inchis, c",+ (G) are proprietatea non Pr.; contradictrie.
Agadar, singura situalie posibil5 este cazul 1, iar graful G este in consecin{d hamilto-
nian. I
7.2.6.3, Caracterizarea grafurilor nehamiltoniene cu un numir maxim de muchii.
Pentru orice t,oi,...,o1,b N21 definim graful l{t" "' astfel
Ha7''.'ttt :- (Ko, +.
. .+)
V rr,,.
Evident multisetul gradelor grafului Hf,t'"''a' este dat de formula
t rrt1.1 .--.-(I+ \
s(H;''
'
'"'): (b*ar
-
1)u'...(b+ar
-
1)"t(b*ai +..'+a1
-
1)r'. (1 .17)
Ks
Ftsura7.t4. Il3't'',
"(H?'u'')
-
3a4:182
: 333344488.
(norr 2r.)
n2
7.2.6.4.
LtNtI HAMILToNtf,Nf.:
H,|'r't't
Ht,r,t,2
Exemple
IIi''
qry
V
Hl.'
\F
V
Hl''
\w
\W
Hl'n
f
'rolrrzl(lc
7.23. l)rvprie:lateuPy a mullimii grafurilor sinrple 9v, definita fn enunyul
lcrttrttnetl 7 ,lt| mtrtrilr unndtourclc tlef;nilii echivalente (a), (b), (c) sau (d).
(rr)ll',
rl I,,' I
ly,, rl { l;<
lX,l+lyrl+...+l7rl;
(tr) r/1
'.
Ar
1/
rl,,
1.
.
rr, A,;
(e
),r(t;)
.
1".'l''(rr A: I).,,(n- k
-
l)("- 1)...(n
-
t);
LvJ+-v-J
H)'t'z
H)'t"t
H)'t'a II]''
rt -2h
s(c)
< s(c^+(G)) qi c,,+(G)
/.!{.. (7. I 8)
CoNDI'l'tr suFictENTE DE HAMtLTONETTATE
A uNUt cRAF stMpLU
k
(d) s(G) ( s(FJj" 't "-2r;-
unde, cu norariile teorcnrci 7.18, G
gv
pentru care eri.std k un nuntdr rirrrcg 1
-(
A (
nf 2, cu una din prctprietayite (a), (b), (c) saa (d).
.Dentonstratrie.
ingeneral,pentruoricep,q

i1,...,n),oricer.
{1,...,n
_
1}
Ei
orice j

{1..
. .,.rr} avem
(i)
lr4rl +
lv,l
+
..
r
lv,*l
:
n:
(ii) p ( r/ <+ di,
< d,r;
(iii) i' > dj e dtv,t+tv,t+.
+n/tt ) di e
lyol +
ll/il +
...
+
lv,l > .i.
tl1
Vo
V
oro,o,0,0ll 1,1,1 , rt,
i ,ili x
'x
dd2dJ
Oblinem echivalenlele
k ) d1, e dlvol+ly,l+...+1t
01
) d1, +l
lVsl
+
l% I +
. . .
+
lV,l 2
n- k > d,*x, n*k_ I2 d,._t" +) d[,.0]+lvil+.:.*1V,,,-5_,1
] d.,_t,
<+
l]zsl+ lyll+
..*
lv",_r_r l2
n
-
k
++ n
_
(V,_*l
+
...
+
lV,*l) 2 n
*
k
{+
lV"_El+...+ lvn^rl>
t .
Agadar, (a) echivalent este cu (b).
In fine. echivalenp (b) <+ (c) esre evidentd. iar (c) <+ (d) rezulta imediat
mula (7. I 7) care, in acest caz particular, devine
k
s(Hl'"''t'"'-zt") :
kh(r- k
-
1;"-er'(r,
-
1)*
di
k;
1) ("
-
1)'..(n
-
1). tr
rt*2h
Teoremi 7.24. Orice graf nehantiltonian simplu G : (V,E) cu n )
este grad-majorat de un graf de trn
S"-2k
prrn", un anumit numdr
I{k<n12.
din for-
3 vdrfuri
intreg k,
Dentonstra[ie. Fie G
: (v,E) un graf nehamiltonian cu n varfuri. conf'rm coro-
larelor 7 .20 gi 7. i 7 avem
lYrl+'.+lyrl
i14
LINII I.IAMILTONIENE
Conform teoremei 7.i8
9i
propoziyer 7 -23existd un numdr intreg k' i < k < nf2 cu
propnetatea
s(c,, r (G)) E s1Hl" '1 "
-2k).
(7. r e)
Din (7. I 8) qi (7. I 9) rezultd
r
s(G) ( s(Iy'|'
t''-zr',,
-\
adica G este grad-majorat de graful 11|"1 "-zi'
'
!
Teorenri 7.25. in orice graf nehanriltonian sintplu G cu n 2 3 varfuri este adettitrcttti
inegalitatea urmatoare
/n
_
l\
lE(G)l
.
(
z')+t
Avem egalitate dacd si
numai dacd G
IHrr'-z,II"l'f
i
I 1-od -)'
Demonstra|ie,FieGungrafnehamiltoniansirnplucun}n3vArfuri.Conformteore_
mei7.24 existd un numir intreg k, 1 < k < nl2,pentru care avem
*. ftq$:s.
wr"
-i''' -zt,'
Rezulta
(*)
lE(G)l
'<'
lEtrl'"t
'-zr,'
/"
k\
_t2: f'-t\
_(,
-
t)
_t,,_/,)(k-t)-i A.2
:\
2
)-
z
/-\
z
)
\
:
(n*t\
-
f* -
t\
-
(n
_
2k-i)(k- 1)+R
-k2
+ r
\2/ \2)
/n-1\ /I--1\
:
{"
^')
-i -
(^
;')
-
(n-24
-l)(k-l)
\r/\L/
1_*\
ln
_
r)
* r,
*\2/
unde am folosit inegalitatea tip Vanclermonde
("-t\
-
("
o)
*
("1^)(o;') *
(^
;')
\
z
/ \
2
) \
I
/\
t
/ \
z
/
Agadar,
lE(C)l
< (";t) + 1' Maximul este atins daci qi numai dacd avem egalitate
in (*) qi (**). in (*) avem egalitate daca qi numai dacA
s(G)
: s(,r/l'" 't'"-'*)
::;:&,Jn-k- i) ("-r- rt{n- ;)" (n- l)'
(7'20)
n*2k
in(**)avemegaiitatedaca,sinumaidacdunadinurmStoaieledoudafirmaliieste
adeviirali:
CoN Dtl l l suFtcl ENTii DE ItAM t t_'toN I]lTAi'E A UNtJI GRAF' stM
pLU
/ I \ ,. L
( l, rr
-
r.
(2)A-29in:5.
in cazul ( I
)
avern,
lindnd
cont de (7.20),
.s(G) : r(11i'''-2; : (1.n
-
2,.-,n
-
2,rr
-
l)
gi rezulta ugor cd G
-
Hl'"*2.
n-2
in cazul (2) avem,
linind
cont de (7.20) s(G) : r(l1;'t
t)
:222449i rezultd ugor cd
G
-
gr'r'r
Aqadar. G e
lHl'"-2,n|'''t1
(nrod
-).
Demosrralia este iricheiatd. n
Figura 7. I 5
l15
H)'t't
Capitolul 8
Cuplaje
Fie G un graf simplu. Un cuplaj AI din G este o mullime independenta de muchii
M e EIG) adicd o mul;ime de muchii oricare doud neadiacente. Craful indus de .l\1
il notdm prin
[,41].
Not6m cu ,4u1* un cuplaj de cardinal maxim din G. Vdrfurile muchi-
ilor unui cuplaj spunem cdsunl hll-saturate. V6rfurile grafului G care nu aparlin lui ,\1
spunem cd sunt Il'I-nesaturate.
in raport cu un cuplaj III dinG,un lant sau un ciclu?lementar spunem ci este,l'1-
alternant dacd.muchiile sale aparlin altemativ mullimilor nf gi 17 : EG)
-
?\.1. Un lanl
"1'1.-1-alternant
.pun.- cd esle deschis (sau crescdtor) dacd are capetele nesaturate.
v\M\
: v(c)
-
v(M)
{
(v6rfurile .41-nesaturate) t
V(M)
I
(vdrturile A/-saturate)
I
ooo
O.< O
Figura 8.1. P un lan! M-altemant deschis (muchiile cuplajului l\1
sunt reprezentate prin linii groase).
O transversald K din G este o mul{ime de virfuri K
g
I,'LG) cu proprietatea ca orice
muchie din G are cel putin unul din vdrfuri in oa. Notdm cu l( o transversala de cardinal
minim din G.
8.1. Teorema lui Berge
Fie .4/r, A42 doudt cuplaje. Considerim graful
[,4,1iA,412]
indus de diferenla lor sitnet-
ricd. Deoarece pentru orice x e V
[X,I1LIzI2]
avem
d1,u,a,u,1(")
: d1,rr,1(r) f d1lr,1ft) ( 2
componentele conexe ale grafului
[n/rAn12]
sunt de patru tipuri:
TEoREMA LUI BERGE
(c)'
(i:11, ,412):
(L[1, XI1):
I t7
cicluri .4fi, ll12.alternante;
lanluri /1{1 . ,4/2-alternante cu un capat ,411 -
saturat, iar celalalt,412-satur.at;
lanluri l./1, /I/2-alternante cu capeteie ,4_f1-
saturate;
(!tt2, At2): .
n/'o
o o o
nl'o
lill::t
o'"
'4/2-alternante
capetele
'4l2-
saturate.
Am reprezentat cu o linie groasd muchiile lui l.Ii gi cu o tinie subiire muchiile lui 1112.
Cu notatiile precedente este adevdrat urmdtorul enunJ:
Propozifie 8.1, Fie Mt, Mz doud cuplaje,diferite.
(a) Pentru o componentd conexd oarecare Go
{ ll\{1Llrt2l
avenr
dacd Gs este de tip (C) sau (I41, IlI2),
dacd G6 este de tip (.4.11, JII1),
dacd Go este de tip (IVI7, tr'12).
(b) Avem
lll,Il - lL,tzl
: numdntl componentelor conexe din
flfiLM2)
de tip (Nh, XI)
-
numdrul contponenetelor conexe din
lMlAIvIzl
de tip (l\[2,IvI2).
Teoremi8.2. (Berge)Fi"G: (V,E), E
+A,ungraf simptuSi M
e Euncuplaj.
Atunci Ar este cuplaj de cardinal ntaxim dacd
si numai dacd nu exista nici un lany I\,1_
allemant deschis.
Demonstrarie. + Dacd M este cupraj de cardinal maxim in G qi dacd, prin absurd,
ar exista un lanr Jl4-alternant deschis
p
< G atunci,4d :: a,ILh]P)ar fi un cuprul
de cardinal
lI'Il+
r de unde
ltuItl
>
l-vl1,
contradicfie. Deci nu existi r'""r,vl-.r,""i.r,t
deschis..
Sd presupunem acum cd nu exista rant /)f-alternant deschis. Fie M*
e E un cuplaj
de cardinal maxim. Vom demonstra calMl:
lM-1.
Presupunem prin absurd cA
lA[l
<
1,4,I* l.
Conform propoziliei g.l
avem
lhI. | - l\[l
: numdrul componentelor conexe din
lM"
AtrI]de tip (,1f
-,
n/.)
-
numdrul componenetelor conexe din
lM-
AI,II de tip (ll,I
,
A,[).
-
Deoarece
lluI.l - In'l
> 0 rezul* ca exist' o componentd conexd din
lIvI-
arvl)
de tip (,4'1*,11'l"), adic6 existd un ranl M-altemant deschis, contradiclie. Deci
lMl: lM.l.
D
L/
AIt A t"
o-o-o....+--tu
^
AIt M\
(o
llrr
nE(c(,)I.
lAlzobtcrtt:
{t
[-r
l1g
CUPLAJF.
9.2. Strq&etura unaui graf bipartit in naport cu un cuplaj
de cardixral creaxilrt
Fie G
: (AU B ,B) un graf bipartit
9i
,4y'. e
E un cuplaj de cardinal rnaxim' Notirn
cu .A1;, B1y rnuliimile vdrfurilor,{'1*-satuiate din A, respectiv 13:
.1\11 ::1\-V(lv'|"), B6
: B
-'tl(n1-)'
9i
cu P(,4s),P(Bs) mullimile ianluriior -A{*-alteinante
care au un capdt in 11{), respec-
trv Brr:
P(Ao) ::
{P I
l.r e
'4rt,
F este:r-lani
'1''I*-alternant},
P(811):: {P ll3/
Bs. P esteg-lan!,&f*-alternant}'
Notam
-
At , B3 multimile vdrfurilor ciin A
-
Ao, respectiv R, aie lanlurilor din P(,40);
-
'Sr,
S, mul{imile vdrfurilor <iin -'t, respectiv B
*
Bn, ale lanlurilor din P(Bo)
Not6m de asemeneal
.
Az::A- Ao*At*A't,, 82:=B*Bo*Bt-Bt'
Orciondrn mullimile P(,4s) 9i
P(-Bs) cu relalia ( astfei:
-
pentru F'
,
P" P\Ao): P' < P" :e E(P') c E(Ptt);
-pentru
P', P" P(Bo): P' < P" :'* E(Pt\
g E(P")'
Olrservafie S.3. (i) Dac1r As: 0 atunci A1
: 83: A'
(2) Dacd Ba:0 atunci,43
: Bt :
(ti.
(3) Orice -.4o,Ar-lan! ll{*-aiternant are ultima muchie in 111[*
5i
orice /l11.Bg-lant
M*-alternantare ultima muchie in ll'1* : E(G)
-
M. -
(4) Orice 8e,81-lan! ,4y'*-altemant are ultima muchie in
'41-
Ei
orice -13e,'43-lanl
,41*-altemant are ultin,a rnuchie in I'1*.
Bs
liguia 8.2,
STRUCTURn uNUt cRAF BlpARTlr iN Rapont cu uN cupt.AJ Dr: cARl)lNAl MAxrM I l()
Lerni 8.4. (a\P(Ao).P(Br) :
A:
(b)AonAt:AqlBoOBt:0;
(c) .4s ft As :0
9i
Bs i Bt :0;
(d) .4i a As :0
rl Br n B.t :
A.
[)enrcnstra{ie. a) Presupunem prin absurd cAP(As) aP(Bt))
# A. f ie 1' e- 2(.4q1) t.t
P(Brr).Lan1ul P este,44*-alternant deschis deoarece capetele sale, aparlinand rnulliililor
,40
$i
89, sunt Jl.f
*-nesaturate.
Pe de altd parte, conform teoremei lui Bcrge, un astlcl
de lanl nu existd, deoarece ,4,[* este un cuplaj de cardinal maxim in G. Deci
'P(Ao)
a
P@o)
:
A.
b) E,galitatile sunt consecinte ale definitiilor mullimilor ,41
9i
.B1.
c
)
Ae fl At :
A deoarece in caz contrar ar exista un ,41y, Be-lanJ ,l\y'
*
-alternant P
P(Ao) tP(Bo), contradiciie. Analog B0 n 83 :
fl.
d) Cu un argument analog oblinem A1 n Ar: 0 qi Br a Bz
--
A. n
Lemi 8.5. (a) M. induce o bijectrie A1 !-
gr'
(b) ,1,/- induce o bijecSie A.t
,M- ,"Bt;
' (c) IV- induce o bijecSie 4
L
gr.
Detrronstralie. (a) Un lanl P e P(Au) are capatul care nu este in As,,4,tr--saturat
conform teoremei lui Berge, deoarece IvI* are cardinalul maxim iar capatul din All al lui
P este nesaturat. Prin urmare, un ,46-lanf M"-alternant maximal in raport cu relafia de
ordine (, P e maxP(Ae)g, are ultima sa rnuchie la o parcurgere incepdnd din ,4e in
I\,1* adicd este de tip (W
,
M.
) 9i
deci are capitul care nu este in Ao,in At-
Urmeazd cd fiecare din langurile P e
P(,4s) induce prin cuplajul IVI" cdle o
bijeclie
Y(P)n h
J!.V(P).8i.
Toate aceste bijeclii sunt compatibile.
R.eztrlta cd A1- induce bijectia
U
v@)na, !-
U
e)vnB3
PeP(Ao) PeP(Ao)
sau,
linAnd
cont de definiliile muliimilor A1 gi 83, A1 !- 8,.
(b) Argument analog.
(c) E,ste o consecinld a proprietdlilor (a) qi (b) (vezi figura 8.4). tr
Lenr6 E.6. (a) N6(,4s U Ar) : Br'
(b) lvc(Bo u 81)
:13.
B3
Figura 8.3
t20 CUPLAJE
Figura 8.4.
Demonstralie. (a) I Avem
NG(,40 u /1)
C Vom ardta cE pentru orice vdrf s An U A1
Vom arita c6. y Bs qi demonstratia se va incheia,
U
NpVe) n A) : Bi.
PeP(Ao)
avem l/6(:r) C ,B3. Fie y Aa;(;r)
Dacd r As atunci
[r,A]
eP(411) qi deci y ,B3. Dacd r Alsaconsiderimun
u,x-lanl11,1*-altemantP P(Ao) cuu ,4s. Suntposibileurmdtoareledou6cazuri:
Bs
Y
8,,
rt
Figura 8.5.
(l)seV(P).Atunci Pt::a " Ae2(,4e)qi
deci y83.
(2)a
f
l/(P). Atunci P' :: P +lr,al P(Ao) gidecil'e 83.
(b) Argument analog. fl
Conform lemelor 8.4, 8.5 gi 8.6, cu notafiile precedente este adevdrat urmdtorul enunf:
Teoremi 8.7. Fie G(Al B,E) un gra.fbipartir
Si
M*
e E un c'upla.l de carclinul
maxint. Urmdtoarele afirmalii sunt adevdrate;
(a) A6,
'41,42,
A11 qi Bo, Br, Bz, B3.fornrcazd cdte o parti(ie a lui A, respectiv B.
(b) Cuplajul I\{* induce urmdtoarele bijeclii:
A, !- Br, A2 {-
gr,
4
lt nr.
(c) N6,(,40 U.41) : 83
ei -n/6(610 U Bi) : /3.
: N'("-U. ve)nA)
'PP(Ao)
U
NcVe) n.4) l
PEP(AO\
STRUCTURA LJNUI C;RAF BIPARTIT iN NAPONT CU UN CUPLAJ DE CT\RDINAL MAXIM I2I
Corolar 8.S. G < (Ao*.4r
+ Az+ As)v Br*(Bo*Br*Bz*Bs)V,4.r*A2VB2.u
o diagrama schemarica a grafurui G este reprezentatd in.figura
g.6
unde anr notat
fiecare cuplaj indus de i1* prin c6te o ntttchie grcasa, iar mullimile de nruchii care nu
sunt in ,4-I* prin cite o muchie subtrirc:
Figura 8.6.
.
Teoremi 8.9. (Hall) pentru
orice graf bipartit G : (Ar B, E) este adevdrata echi-
vatenla: G admite m cttptaj care satuiea)a,a <+ VX q
/ ,
lA,G(itf ; li.
Dcrnortstagie. * Oi.
j1.S E u_n cuptaj care sarureaza varlurilc din .4 gi fie -{ C ,4.
Avem
l;\'6(X)l')
lAi,rrr(X)l
:
ixl. G
..r:_.
+ Vom demonstra cd un cupraj de cardinal maxim rrzl* C E saturezd orice v6rf din
A' Sa presupunem prin absurd cd
'4,,r*
hu satureaza ,4. Aceasta inr"u*,ra, .u notafiile din
paragraful precedent, cd, All
t' 0.
pentru
X :
A.U,41, contbrm,.or"rn"i8.i,
ou.,o
llsc(x)l: it/c(A,ruAr)l
:
l&l:lA1l< lA,,l+ l,{rl: lxl,
contradicfie. Deci ,4,1* satureaze orice vdrf din ,4. tr
Teoremi8.l0. (Konig) pennu
orice gra/.bipartit
G: (,4U B,E) avent
lkl
:
1,1,1.l.
Dentonstralie.
) Avem
tnt >
I
lenfr1>
f
i:lnr.l.
ee A:l.
ee II,
.
-5.Cu
notaliile din garagraful 8.2. definim I{ :: 4rU,43 U 83. Ii este o transversala
Ei llii: lrl/-1.
Deci
la-l < lrl
:
lt1-l a
82 Bt 8,,
Figura 8.7.