Analize medicale - Biochimie

Glicemie
Valori normale
90-110 mg%
Cresteri patologice
Valori crescute ale glicemiei (hiperglicemie) se
intalnesc in:
ia!etul de origine pancreatica
ia!etul de origine hipo"izara
ia!etul de origine suprarenala
ia!etul de origine tiroidiana
Anumite in"ectii
#nele into$icatii
Accidente cere!ro-%asculare
&caderi patologice
Valori scazute ale glicemiei (hipoglicemie) se intalnesc in:
Adenom 'angerhansian
(nsu"icienta cortico-suprarenala (!oala Addison)
(nsu"icienta tiroidiana
(nsu"icienta hepatica gra%a
(nsu"icienta hipo"izei anterioare
#ree serica
Valori normale
)0-*0 mg%
Cresteri patologice
Valori crescute ale ureei serice se intalnesc in:
A"ectiuni renale acute si cronice
+emoragii
Varsaturi
iaree
Aport crescut de proteine
&caderi patologice
Valori scazute ale ureei serice se intalnesc in:
,iziologic - la copii si gra%ide
(n cazul unui aport proteic scazut
A"ectare hepatica gra%a
Acid uric seric
Valori normale
(n sange: )-* mg-100 ml ser la adulti.
(n urina: 0/)*-0/0 g-urina )1 h la adulti.
Cresteri patologice
Valori crescute ale acidului uric se intalnesc in:
Guta
(nsu"icienta renala cronica ((2C)
'eucemie
Boli in"ectioase
3oliglo!ulie
4ratamente cu medicamente antimicotice si
antimeta!olice
4erapie cu AC4+ sau hidrocortizon
&caderi patologice
Valori scazute ale acidului uric se intalnesc in:
Boala 5ilson
upa administrare de medicamente uricozurice
Creatinina
Valori normale
(n sange: 0/*-1/) mg creatinina la 100 ml
(n urina: 0/0-1/9 g creatinina - )1h
Cresteri patologice
Valori crescute ale creatininei se intalnesc in:
(nsu"icienta renala cronica ((2C)
istro"ia musculara progresi%a
Acromegalie
&arcina
&oc
3ostoperator
&caderi patologice
Valori scazute ale creatininei se intalnesc in:
(nsu"icienta renala cronica
+ipertiroidism
'+ ('actat dehidrogenaza)
Valori normale
1*0-1*0 unitati 5ro!les6i
1)0-)10 #-l
Cresteri patologice
Valori crescute ale '+ se intalnesc in:
(n"act miocardic
#nele !oli musculare
7"orturi "izice mari
&arcina
&oc
3ostoperator
C8 (Creatin 6inaza)
1
Valori normale
10-90 #-l
Cresteri patologice
Valori crescute ale C8 se intalnesc in:
(n"act miocardic
#nele !oli musculare
7"orturi "izice mari
&arcina
&oc
3ostoperator
,os"ataza alcalina
Valori normale
)* - 11* #(
Cresteri patologice
Valori crescute ale "os"ataza alcalina se intalnesc in:
Boli ale "icatului si cailor !iliare
Boli osoase: metastaze osoase/ cancer primiti% osos/
"racture in curs de %indecare/ poliartrita reumatoida/
osteomalacie
3ancreatita acuta
(nsu"icienta cardiaca congesti%a
+ipertiroidism
Cancere
&caderi patologice
Valori scazute ale "os"ataza alcalina se intalnesc in:
:alnutritie
+ipotiroidism
+ipo"os"atemie
,os"ataza acida
Valori normale
1/* - 1;/* #(
Cresteri patologice
Valori crescute ale "os"atazei acide se intalnesc in !olile
oaselor si ale prostatei<
Amilazemie
Valori normale
)0 - 110 #(
Cresteri patologice
Valori crescute ale amilazemiei se intalnesc in:
3ancreatita acuta
#lcer peptic per"orat
Cancer pancreatic
Apendicita acuta
&arcina/ sarcina e$trauterina
2uptura de chist o%arian
3arotidita
(n"arct pulmonar
Arsuri
Cetoacidoza dia!etica
(nsu"icienta renala
Alcoolism acut
&caderi patologice
Valori scazute ale amilazemiei se intalnesc in:
3ancreatita cronica in stadiu terminal
+epatita se%era
Colinesteraza
Valori normale
;000 0000 #-l sau )000 ;000 #(
&caderi patologice
Valori scazute ale colinesterazei se intalnesc in:
(nto$icatii cu "os"or
(nto$icatii cu insecticide
&ideremie
Valori normale
100 - 1=0 la 100 ml de plasma - !ar!ati
90 - 1;0 la 100 ml de plasma - "emei
Cresteri patologice
Valori crescute ale sideremiei se intalnesc in:
+epatita acuta %irala
+emocromatoze
Anemii hemolitice
&caderea eritropoiezei
&caderi patologice
Valori scazute ale sideremiei se intalnesc in:
Carenta de "ier
3ostoperator
7ritropoieza crescuta
A%itaminoza C
&odiu seric
)
Valori normale
;10-;1* mg-100 m'
Cresteri patologice
Valori crescute ale sodiului seric se intalnesc in:
(nsu"icienta cardiaca
4raumatisme cere!rale
+iperaldosteronism
4ranspiratii e$cesi%e
iaree
Voma
&caderi patologice
Valori scazute ale sodiului seric se intalnesc in:
eshidratare glo!ala
Aport scazut de saruri
(nsu"icienta renala cronica
(nsu"icienta corticosuprarenala
3otasiu seric
Valori normale
;/*-1/* m7>-'
Cresteri patologice
Valori crescute ale potasiului seric se intalnesc in:
(nsu"icienta corticosuprarenala
(nsu"icienta renala cronica
&caderi patologice
Valori scazute ale potasiului seric se intalnesc in:
iaree
Voma
&tenoza pilorica
,istule digesti%e
Clor seric
Valori normale
;1*-;9* mg-100 m'
Cresteri patologice
Valori crescute ale clorului seric se intalnesc in:
?e"ropatii intestinale
eshidratari si hiperhidratari hipertone
Aport salin crescut
&caderi patologice
Valori scazute ale clorului seric se intalnesc in:
(nsu"icienta renala cronica
(nsu"icienta renala acuta
3ierderi digesti%e
Alcaloza meta!olica
:agneziu seric
Valori normale
1/= - )/** mg-dl
Cresteri patologice
Valori crescute ale magneziului seric se intalnesc in:
A"ectiuni renale acute si cronice
Aport e$cesi% de antiacide
&caderi patologice
Valori scazute ale magneziului seric se intalnesc in:
Alcoolism
:ala!sor!tie intestinala
+iperaldosteronism
+ipertiroidie
Cetoacidoza dia!etica
4rigliceride
Valori normale
Valori pana la 1*0 mg la 100 ml ser la !ar!ati
Valori pana la 100 mg la 100 ml ser la !ar!ati
Cresteri patologice
Valori crescute ale trigliceridelor se intalnesc in:
&indrom ne"rotic
+ipotiroidie
ia!et zaharat
3ancreatita acuta
Alcoolism
Guta
&arcina
&caderi patologice
Valori scazute ale trigliceridelor se intalnesc in:
(n"ectii cronice
?eoplasme
+ipertiroidie
'ipide totale
Valori normale
**0 - 9*0 ml la 100 ml
Cresteri patologice
Valori crescute ale lipidelor totale se intalnesc in:
Aport crescut de grasimi
A"ectiuni renale si hepatice
(nsu"icienta tiroidiana
;
ia!et zaharat netratat
(nto$icatii cu alcool si alte su!stante to$ice
Colesterol
Valori normale
Bar!ati: )0 ani 100 - )*0 mg%/ ;0 ani 1)0 - )90 mg%/ 10
ani 1;* - ;1* mg%/ *0 ani 1*0 - ;10 mg%
,emei: )0 ani 100 - )*0 mg%/ ;0 ani 1)0 - )90 mg%/ 10 ani
1;* - )90 mg%/ *0 ani 1;* - ;;0 mg%
Cresteri patologice
Valori crescute ale colesterolului se intalnesc in:
Ateroscleroza
ia!et zaharat
3ancreatite
(cter o!structi%
+iperlipemie esentiala
+ipercolesterolemie esentiala
&arcina
&caderi patologice
Valori scazute ale colesterolului se intalnesc in:
A"ectiuni hepatice - hepatite acute sau cronice
+ipertiroidie
Boala +odg6in
'eucemii
Boala 5aldenstrom
,e!ra ti"oida
i"terie
4u!erculoza (4BC)
+'
Valori normale
;* - 100 mg-dl
'ipoproteinele cu densitate mare (+') reprezinta
colesterolul !un< +' transporta colesterolul din di"erite
parti ale corpului spre "icat/ ast"el impiedicand depunerea
acestuia n peretii arterelor< Cu cat ni%elul +'-
colesterolului din sange este mai mare/ cu atat riscul de
cardiopatie ischemica este mai mic< ?i%elul optim de +' -
colesterol este in @ur de 1* mg-dl pentru !ar!ati si in @ur de
** mg-dl pentru "emei< 7$ista un risc crescut de cardiopatie
ischemica atunci cand ni%elul de +'-colesterol este su! ;*
mg-dl<
''
Valori normale
*0 - 1*0 mg-dl
'ipoproteinele cu densitate mica ('') transporta
colesterolul rau/ principala sursa utilizata n cresterea
leziunilor de ateroscleroza< Ast"el/ cu cat cantitatea de ''-
colesterol din sange %a "i mai mare cu atat riscul de aparitie
si progresie al cardiopatiei ischemice %a "i mai mare<
?i%elele optime ale ''-colesterolului sunt mai mici de 1=0
mg-dl pentru adultul tnar/ mai mici de 1;0 mg-dl pentru
persoanele care asociaza alti "actori de risc cardio%ascular si
mai mici de 100 mg-dl pentru persoanele cu cardiopatie
ischemica mani"esta<
Al!umina serica
Valori normale
;/1 - */= g-dl
Cresteri patologice
Valori crescute ale al!uminei serice se intalnesc in:
+emoconcentratie
eshidratare
&caderi patologice
Valori scazute ale al!uminei serice se intalnesc in:
+iperhidratare
:alnutritie
&indrom ne"rotic
Glomerulone"rita cronica
Al!umina urinara
Al!umina este o proteina care se gasete in sange< Ca urmare
a unor procese de "iltrare/ a!sor!tie samd/ a sangelui la
ni%elul rinichilor/ proteinele pot trece din sange in urina<
Valorile normale ale tuturor proteinelor care se gasesc in
sange in mod normal sunt de: 10-90 mg-zi<
(n urina/ prezenta proteinelor si deci si a al!uminei este
considerata patologica dar cu toate acestea se accepta ca un
ni%el urinar al proteinelor de circa )0-;0 mg- )1 ore este
"iziologic< Al!umina urinara pro%ine din al!umina sanguina
si in mod normal ea nu se gaseste in urina< (n !olile care
a"ecteaza rinichiul precum si in !olile care dau sangerari pe
traiectul cailor urinare/ al!umina trece in urina
(al!uminurie)<
#nele persoane prezinta "iziologic/ normal al!umine in urina
dar intr-o proportie "oarte mica: este %or!a despre persoanele
tinere inalte/ sla!e/ care "ac e"ort "izic intens< 'a aceste
1
persoane are loc o crestere trecatoare a cantitatii de al!umine
din urina/ crestere care apoi dispare (de e$ la incetarea
e"ortului)<
Valori crescute
glomerulone"rite/
ne"roza/
cistita/
pielocistita/
tu!erculoza renala/
pielone"ritele cronice/
calculi urinari<
Alte semne asociate: deseori al!uminuria se insoteste de
hematurie(prezenta hematiilor din sange in urina)<
Al!umina serica
Valori normale
Al!umine A1/* g-100 ml ser
Glo!uline A; g-100 ml ser
,i!rinogenul A0/; g-100 ml ser
Cresteri patologice
Valori crescute ale al!uminei serice
(hipergamaglo!ulinemiile) se intalnesc in:
+emoconcentratie
(nsu"icienta de aport lichidian
:ielomul multiplu
:acroglo!ulinemia 5aldenstrom
&caderi patologice
Valori scazute ale al!uminei serice
(hipogamaglo!ulinemiile) se intalnesc in:
+emodilutie
Ciroza hepatica
enutritie
+emoragii
&tari de soc
3ierderi proteice
Biliru!ina totala
Valori normale
0/) - 1/* mg-dl
Cresteri patologice
Valori crescute ale !iliru!inei totale se intalnesc in:
Boli ale "icatului si cailor !iliare
:edicamente(+alotan/ contracepti%e orale/
Alopurinol/ anti!iotice/ steroizi/ (?+/ (ndometacin)
(ctere ereditare (Gil!ert)
Biliru!ina directa
Valori normale
0/; mg-dl
Cresteri patologice
Valori crescute ale !iliru!inei directe se intalnesc in:
B!structie !iliara
Cancer
3ancreatita
+epatita
Biliru!ina indirecta
Valori normale
1/0 mg-dl
Cresteri patologice
Valori crescute ale !iliru!inei indirecte se intalnesc in:
+emoliza
4rans"uzii
Ciroza
+epatita
&epsis
Cancer
Calciu total
Valori normale
;/= - */) mg-dl
Cresteri patologice
Valori crescute ale calciului total se intalnesc in:
+iperpartiroidie primara
:etastaza osose (cancer de san/ prostata/ tiroidian/
!rohopulmonar)
&caderi patologice
Valori scazute ale calciului total se intalnesc in:
&inteza de"icitare de 34+
e"icit de sinteza a %itaminei
'ipaza serica
Valori normale
)0 - 110 #(
Cresteri patologice
Valori crescute ale lipazei serice se intalnesc in:
3ancreatita acuta
Cancer pancreatic
Colecistita acuta
(n"arct intestinal
#lcer peptic per"orat
Analize medicale - #rina
*
Acid uric urinar
Valori normale
'a adulti: 0/)*-0/0 g-urina )1 h
Cresteri patologice
Valori crescute ale acidului uric urinar se intalnesc in:
Guta
(nsu"icienta renala cronica
Cancer
Boli in"ectioase
'eucemie
3oliglo!ulie
&caderi patologice
Valori scazute ale acidului uric urinar se intalnesc in:
Boala 5ilson
upa administrare de medicamente uricozurice in
sindromul 4onC-e!re-,anconi
Amilazurie
Amilazele sunt enzime hidrolitice ale amidonului< Amidonul
este un amestec de doua polizaharide dispuse in lant:
amiloza si amilopectina< Amilazele scindeaza legaturile
amilopectinei cu producerea de oligozaharide< aca sangele
(amilazemia) sau urina (amilazuria) au acti%itate amilazica/
aceasta se datoreaza in special enzimei A:('ADA din
pancreasul e$ocrin<
eterminarile cantitati%e ale amilazei atat in sange cat si in
urina sunt utile in diagnosticul !olilor care intereseaza cu
precadere pancreasul< :ai tre!uia a%ut in %edere ca tipul de
analiza implica stimularea sau nu a pancreasului<
Valori normale
*000-0000 de unitati internationale sau 0-=1 de unitati
5ohlgemuth<
Cresteri patologice
cresterea ni%elului urinar al amilazei este secundara
cresterii la ni%elul sangelui/ daca "unctia renala este
intacta
de asemenea/ cresteri ale amilazei se intalnesc in
!oli e$trapancreatice: calculi sali%ari/ ulcer per"orat/
parotidite/ ocluzie intestinala/ insu"icienta renala/
colecistita acuta
cresteri ale amilazei sur%in in a"ectiuni ale
pancreasului cum ar "i pancreatita acuta/ "azele de
acutizare ale pancreatitei cronice/ neoplasme ale
capului pancreasului<
&caderi patologice
Valori reduse apar in: hepatite cronice/cirozele hepatice/
carcinomul hepatic/ alcoolismul cronic<
Creatinina urinara
Creatinina reprezinta "orma anhidra de e$cretie urinara a
creatinei/ component prezent aproape in totalitate in muschi<
Creatinina se elimina in totalitate prin "iltrare glomerulara si
prin ni%elul sau sanguin poate o"eri indicatii asupra
"unctionalitatii ne"ronilor din rinichi<
Valori normale
Adulti : 0-)00mg -)1 ore
Copiii de 1 an: 9mg- 6gcorp-zi
Cresteri patologice
Apar in:
sarcina
insu"icienta renala
alaptare
su!nutritie
carenta %itaminica
dia!et zaharat
carcinom hepatic
acromegalie
miopatii
miastenie
hipertiroidism in"antil
&caderi patologice
Apar in:
hipotiroidism in"antil
aport proteic redus
miotonie congenitala
Corelarea cu %alori crescute sau scazute ale creatininei
in sange este e$trem de importanta< Ast"el cresterile
creatininei in sange semni"ica !oli acute sau cronice ale
rinichilor/ cu a"ectarea "iltrarii glomerulare/ unele
a"ectiuni hepatice/ distro"ii musculare/ guta/ neoplazii<
Glicozurie
Glicozuria reprezinta glucoza in urina< (n mod normal urina
nu contine glucoza care sa poata "i dozata cantitati% prin
metode o!isnuite/ daca %alorile glicemiei nu depasesc
capacitatea ma$ima de rea!sor!itie tu!ulara a glucozei
(4ma$ E 190 mg)< 3rin procedee speci"ice se poate "ace o
determinare cantitati%a si se accepta ca o cantitate normala
de glucoza in urina este de *0 mg in )1 de ore<
(n general urina contine mono si dizaharide< Ast"el intalnim
glucoza si "ructoza din prima categorie si lactoza si
galactoza din a doua categorie<
(n urina pot aparea glucidele ca urmare a tipului de
alimentatie dar si ca urmare a unor stari "iziologie(de
e$emplu lactoza in sarcina/ in ultimul trimestru de sarcina/
=
sau la copiii distro"ici)< ,ructoza poate sa apara in urina dupa
consumul de "ructe/ in de"ectele enzimatice ale dia!etului
se%er<
Galactoza-in !olile prin de"icit enzimatic Ara!inoza-dupa
consumul de "ructe si sucuri de "ructe/ post-medicamentos/
in distro"ii musculare< 4estarea tipului de glucid din urina se
"ace prin testul de condensare cu "enilhidrazina/ o!tinandu-
se osazone< Ast"el:
testul 5ohl6 e%identiaza prezenta in urina a lactozei
si-sau a maltozei: di"erentierea celor doua se "ace cu
testul eni>ues care identi"ica glucoza sau prin
determinare punctelor de topire a osazonelor (pentru
lactozosazona de )1; iar pentru maltozosazona de
)0= grade)
metoda Bial di"erentiaza prezenta in urina a
ara!inozei de glucoza
alte teste identi"ica galctozuria sau "ructozuria
eterminarea glucozei in urina se !azeaza pe capacitatea
reducatoare a monozaharidului/ in cazul in care acesta este
prezent< in acest moti% tre!uie eliminata posi!ilitatea ca in
urina sa e$iste alti compusi cu capacitate reducatoare cum ar
"i medicamente<
3rocesul de indepartare a unor ast"el de compusi care pot
genera reactii "als poziti%e se numeste de"ecare< (n urina
de"ecata/ determinarea glucozei se "ace prin:
metode calitati%e : ,ehling/ Benedict/ :Clander
metode cantitati%e: Benedict/ (onescu-:atiu/
,ehling<
aca testele indica prezenta glucozei in urina/ si aceste
%alori se coreleaza si cu o crestere peste normal a
glicemiei a @eun/ atunci diagnosticul este orientat catre
un dia!et zaharat< 3rezenta de glucoza doar in urina/cu
%alori normale ale glicemiei semni"ica un dia!et renal<
aca prezenta glucozei se coreleaza cu cea a
aminoacizilor atunci diagnosticul se orienteaza catre
e$istenta unor !oli ale tu!ilor ne"ronului/ cauzate cel
mai pro!a!il de de"icit enzimatic< e asemenea sunt de
luat in calcul a"ectiunile hepatice<
#ree urinara
(n urina/ ureea reprezinta apro$imati% @umatate din solidele
dizol%ate in urina/ sau peste 0*-00 % din corpii azotati ai
urinii: ureea/ creatinina/ acidul uric/ proteine/ azotul total<
erminarea ureei urinare este un test care permite aprecierea
"unctiei renale< (n mod normal/ ureea "iltreaza la ni%elul
glomerulilor renali/ se resoar!e la ni%elul tu!ului contort
pro$imal/ spre a secreta la ni%elul celui distal< (n consecinta/
su"eintele acute sau cronice ale "unctiei renale/ %or antrena
reducerea cantitatii de uree eliminata in urina<
Cresterile peste normal al eliminarilor urinare de uree/ sur%in
de regula in caz de aport proteic e$ogen e$cesi%/ in
a"ectiunile caracterizate prin hipercata!olism proteic
endogen si in dia!etul zaharat<
(oni urinari
3rezenta mineralelor in urina este "oarte importanta ca
metoda de diagnostic/ ea putand o"eri o orientare catre
diagnostic si tratament<
Amoniacul
Valori normale: 0/*-1g%
Valori crescute: insu"icienta hepatica / insu"icienta
suprarenala/ acidoza/ to$icoza gra%idica
Valori scazute:insu"icienta reanala<
Calciul
Valori normale: )0-))0 mg% sau 9/) m7>-l
Valori crescute: hiperparatiroidism (osteita "i!rochistica)
calciurie idiopatica/ acidoza / hiper%itaminoza / mielom/
insu"icienta corticosuprareanala/ hipertiroidism<
Valori scazute: hipoparatiroidism/ a%itaminoza /
hipotiroidism/ steatoree<
Clorul
Valori normale: 0/0-1/; g
Valori crescute: hiperparatiroidism / hipertiroidism/ osteita
"i!rochistica/ si nu in ultimul rand leucemii
Valori scazute: osteomalacie / rahitism/ hipoparatiroidism/
hipotiroidism/ si insu"icienta hepatica<
(od
Valori normale: )0-90
Valori crescute: hipoparatiroidism/ sarcina<
,os"or total
Valori normale: 0/0-1/; g
Valori crescute: hiperparatiroidism / hipertiroidism/ osteita
"i!rochistica/ si nu in ultimul rand leucemii
Valori scazute: osteomalacie / rahitism/ hipoparatiroidism/
hipotiroidism/ si insu"icienta hepatica<
:agneziu
Valori normale: 0/10 0/)0 g
Valori crescute:hipertiroidism
Valori scazute: insu"icienta corticosuprarenala
3otasiu
Valori normale: )-1 g F 1)/0- 0*/= m7>-l
Valori crescute:"e!ra /acidoza Valori scazute:insu"icienra
corticosuprarenala
&odiu
Valori normale: ;-= gF 100/9-)19/* m7>-l-)1 ore
9
Valori crescute:insu"icienta corticosuprarenala cronica/
acidoza / "e!ra Valori scazute:ciroza decompensata %ascular
&ul"
Valori normale: sul"ul total: )-; g
:agneziu urinar
:agneziul ionic este sinergic cu calciul ionic in inducerea
contractiei musculaturii striate si a celei miocardice si de
asemenea are rol antispastic pe musculatura neteda< atorita
importantei sale co%arsitoare este de inteles de ce rolul
rinichiului de a pastra acest ion in organism este in%estigat<
(ntr-o anumita proportie el sa gaseste "iziologic si in urina<
Valori normale
0/10-0/)0g
Cresteri patologice
&e intalnesc in:
hipertiroidism
a"ectari renale
&caderi patologice
&e intalnesc in:
insu"icienta corticosuprarenala
aport scazut de magneziu
mala!sor!tie
alcoolism
!oala Crohn
pancreatite acute<
Analize medicale - +ematologie - 7$amenul "rotiului de
sange peri"eric
4ehnica e"ectuarii "rotiului de sange peri"eric
:ateriale necesare
1< ,lacon cu alcool-eter.
)< Vata/ hartie de "iltru in !enzi de circa 1 cm latime.
;< Ace pentru in@ectii su!cutanate/ in cutie metalica/ sterile.
1< 'ame pentru microscopie/ e%entual impachetate/ curate.
*< 'ama sle"uita<
:etoda
2ecoltarea sangelui la adult se "ace din pulpa degetului
(pre"era!il mediu) sau din lo!ul urechii< 'a nou nascuti si
copil/ din pielea "etei plantare a calcaiului< &e "reaca !ine
regiunea respecti%a cu un tampon de %ata im!i!at in alcool-
eter< &e lasa sa se e%apore alcool-eterul< &e inteapa rapid/
scurt/ destul de pro"und/ pana in hipoderm/ cu un ac pentru
in@ectii su!cutanate< 3rima picatura de sange apare spontan/
nu prin apasare< &e sterge cu hartie de "iltru< &e utilizeaza
picaturile urmatoare<
'amele pentru intins se pun pe o "aie de hartie al!a pe masa<
(ntre policele si inde$ul drept tinem o e$tremitate a lamei
sle"uite si cio!ite/ culegand pe mi@locul celeilalte e$tremitati
ale lamei o picatura de sange/ cu diametrul cam de ; mm< &e
aplica e$tremitatea lamei cu picatura de sange pe
e$tremitatea dreapta a lamei de "rotiu su! un unghi de 1*-**
grade< &e dau )-; miscari de lateralitate ca sangele sa se
intinda pe linia de contact a celor ) lame< &e impinge lama
cio!ita catre stanga cu o miscare uni"orma< ,rotiul terminat
se agita imediat ca sa se usuce< 4oata aceasta manopera
tre!uie "acuta rapid< &angele se coaguleaza<
#n "rotiu corect are limitele marginale la o mica distanta de
la marginea lamei/ este usor translucid si de culoare roz-
gal!uie/ usor caramizie< aca picatura %a "i mare/ "rotiul %a
"i gros/ daca picatura e prea mica/ "rotiul %a "i insu"icient<
+ematocrit
2eprezinta masa de hematii (glo!ule rosii) dintr-un anumit
%olum de sange< 3rocedeul consta in recoltarea sangelui
dintr-o %ena/ apoi acesta se com!ina cu o su!stanta
antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tu! de sticla "oarte
ingust/ care se centri"ugheaza puternic la o centri"uga< (n
urma acestei operatii se o!ser%a separarea sangelui in stratul
superior (plasma) si stratul in"erior/ "ormat din glo!ule rosii/
care constituie hematocritul<
Valori normale
Bar!ati: 10-10%
,emei: ;=-1)%
Cresteri patologice
Valori crescute ale hematocritului se intalnesc in:
eshidratari
,e!ra
Varsaturi
&caderi patologice
Valori scazute ale hematocritului se intalnesc in:
Anemii
+emoglo!ina
Culoarea rosie a sangelui/ respecti% a glo!ulelor rosii este
data de o su!stanta chimica care contine un pigment pe !aza
de "ier/ numit hemoglo!ina< Aceasta su!stanta are
capacitatea de a "i$a o$igenul din aer la ni%elul plamanilor/
pe care apoi de a-l transporta in tot organismul/ la celule<
:olecula de hemoglo!ina este un tetramer "ormat din 1
grupari heminice (+em) si glo!ina constituita din ) perechi
de lanturi polipeptidice< +em-ul este "ormat dintr-o molecula
de protopor"irina legata de un atom de "ier< ,iecare hem este
legat de un lant polipeptidic< 7$ista 1 tipuri de lanturi
polipeptidice<
Valori normale
0
Bar!ati: 1;-1= g la 100 ml sange
,emei: 11-1* g la 100 ml sange
&caderi patologice
Valori scazute ale hemoglo!inei se intalnesc in:
Anemii
+emoglo!ine anormale
Car!o$ihemoglo!ina: este un compus re%ersi!il rezultat prin
legarea mono$idului de car!on la +!< A"initatea +! pentru
acest gaz este de )10 ori mai mare decat pentru B)/ ceea ce
e$plica rapiditatea aparitiei si gra%itatea into$icatiei cu CB
chiar in situatiile in care concentratia lui in aerul inspirat este
relati% mica<
(n sangele normal/ concentratia car!o$ihemoglo!inei este
de 0-)% din +! totala/ iar la "umatori este )-1% si poate
a@unge chiar pana la 10%< Cel mai caracteristic semn al
into$icatiei cu CB este culoarea rosie purpurie a
tegumentelor si mucoaselor< B$igenoterapia hiper!ara prin
dislocarea CB de pe hemoglo!ina reprezinta !aza
tratamentului into$icatiilor cu CB<
&ul"hemoglo!ina: este un deri%at sta!il ne"unctional al
hemoglo!inei< &e considera a "i un produs de denaturare
o$idati%a a hemoglo!inei< &tructura hemoglo!inei este
modi"icata prin e$istenta unui atom de sul" legat de "iecare
grup heminic<
:ethemoglo!ina: numita si hemiglo!ina este o
"erihemoglo!ina in care "ierul "eros s-a trans"ormat in "ier
"eric/ pierzandu-si ast"el capacitatea de "i$are a o$igenului<
+emoleucograma
+emoleucograma completa este un test care poate "urniza
diagnostice pentru numeroase !oli< 2ezultatele pot sa
re"lecte pro!leme cu %olumul sangelui (deshidratare) sau
pierderi de sange< 3oate deasemenea sa indice
dis"unctionalitati in producerea/ ciclul de %iata si rata
distrugerii celulelor de sange/ precum si in"ectii acute sau
cronice si alergii<
+emoleucograma completa este o analiza care masoara
urmatoarele cantitati:
?umarul de glo!ule rosii din sange - eritrocite
(2BC)
?umarul de glo!ule al!e din sange - leucocite
(5BC)
Cantitatea totala de hemoglo!ina din sange (+GB)
3rocentul de glo!ule rosii (hematocrit) (+C4)
:edia %olumului glo!ulelor (:CV) - marime
glo!ulelor rosii
:edia glo!ulara a hemoglo!inei (:C+)
Concentratia medie a hemoglo!inei (:C+C)
?umarul de trom!ocite (3'4)
Valori normale
7ritrocite: !ar!at - 1<9 - =<1 milioane celule-microlitru.
"emeie - 1<) - *<1 milioane celule-microlitru
'eucocite: 1/*00 - 10/000 celule-microlitru
+ematocrit: !ar!at - 10<9 - *0<; %. "emeie - ;=<1 - 11<; %
+emoglo!ina : !ar!at - 1;<0 - 19<) g-dl. "emeie - 1)<1 - 1*<1
g-dl
:edia %olumului glo!ulelor: 00 - 9*
:edia glo!ulara a hemoglo!inei: )9 - ;1 pg-celula
Concentratia medie a hemoglo!inei: ;) - ;= g-dl
Celulele rosii (2BC) transporta hemoglo!ina (+GB) care in
schim! transporta o$igenul< Cantitatea de o$igen
receptionata de tesuturi depinde de numarul si "unctionarea
celulelor rosii si hemoglo!inei< Valorile :CV/ :C+ si
:C+C re"lecta marimea si concentratia de hemoglo!ina a
celulelor si sunt "olosite in diagnosticarea di"eritelor tipuri
de anemie< Celulele al!e (5BC) sunt mediatori ai
in"lamatiilor si ale raspunsului imun< 7$ista di"erite tipuri de
celule al!e care in mod normal apar in sange: neutro"ile/
monocite/ eozino"ile/ !azo"ile/ lim"ocite<
2eticulocite
2eticulocitele reprezinta precursorii glo!ulelor rosii<
Valori normale:
(n sangele peri"eric la adult: * - 10 G
(n sangele medular: ;0 - 10 G
(ndicele reticulocitar F ( reticulocite in % $ hematocritul
pacientului ) - hematocritul normal
V&+
V&+-ul reprezinta %iteza de sedimentare a eritrocitelor< &e
determina prin metoda 5estergreen< 2eprezinta un test
nespeci"ic de in"lamatie care apreciaza si e%olutia
in"lamatiei/ nu numai prezenta ei<
Valori normale
* - )0 mm dupa 1 ora
Cresteri patologice
Valori crescute ale V&+-ului se intalnesc in:
Brice proces in"lamator
Brice proces in"ectios
Cancer
Boli de colagen
isglo!ulinemii
&caderi patologice
Valori scazute ale V&+-ului se intalnesc in:
+epatita epidemica
Boli alergice
9
4alasemie
3oliglo!ulii
:etoda de calcul
3entru !ar!ati: varsta / 2
3entru "emei: (varsta + 10) / 2
#nde H%arstaH este e$primata in ani/ iar V&+-ul este
e$primat in mm - 1 ora
?umaratoare leucocite
Valori normale
1000 - 9000 elemente - mm cu!
Cresteri patologice
Valori crescute ale leucocitelor (leucocitoza - peste 10<000
elemente) se intalnesc in:
(n"ectii
Boli neoplazice
(nto$icatii cu mercur
(nter%entii chirurgicale
4raumatisme
(n"arct miocardic acut
&caderi patologice
Valori scazute ale leucocitelor (leucopenii) se intalnesc in:
(nhi!itie medulara
#tilizare indelungata de anti!iotice
Coagulare - 4imp de coagulare
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in
cazul unei hemoragii sau in %ederea unei operatii
chirurgicale/ se determina t<c< dupa cum urmeaza: se
recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului/ se pune
pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut
pana la coagularea sangelui<
Valori normale
0-1) minute<
Cresteri patologice
Cresteri ale timpului de coagulare semni"ica o predispozitie
la sangerari/ hemoragii<
&caderi patologice
&caderi ale timpului de coagulare semni"ica posi!ilitatea
coagularii sangelui chiar in %asele sanguine<
Coagulare - 4imp de sangerare
7ste o analiza care determina capacitatea de coaguulare a
sangelui< Cu un ac se inteapa usor lo!ul urechii ast"el incat
sa iasa o picatura de sange/ apoi se cronometreaza timpul
care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza<
Valori normale
;-1 minute<
Cresteri patologice
Cresteri ale timpului de sangerare semni"ica o predispozitie
la sangerari/ hemoragii<
Coagulare - 4imp Iuic6
4impul Iuic6 este un test screening pentru diagnosticul
de"icientelor de coagulare<
Valori normale
1)-1* secunde sau 00-100%<
Cresteri patologice
Cresteri ale timpului Iuic6 se intalnesc in:
+ipoprotrom!inemie
e"icienta de ,J
+ipo- si a"i!rinogenemii
Anticoagulanti circulanti/ imunoglo!uline anormale
&caderi patologice
Valori scazute alte timpului Iuic6 se intalnesc in numeroase
!oli (!oli de sange/ !oli de "icat)/ in lipsa %itaminei 8/ dupa
un tratament cu medicamente anticoagulante/ cu aspirina/
salicilati/ etc<
Coagulare - ,i!rinogen
,i!rinogenul este "actorul ( plasmatic al coagularii<
Valori normale
)10 - )90 mg la 100 ml
Cresteri patologice
Cresteri patologice ale "i!rinogenului se intalnesc in:
A"ectiuni in"lamatorii
3neumonii
(n"arct miocardic
4umori maligne
&caderi patologice
&caderi patologice ale "i!rinogenului se intalnesc in:
A"i!ronogenemia congenitala
+ipo"i!rinogenemia
10

(munologie - Ag +Be
Ag +Be mar6er de replicare %irala cand replicarea %irala
scade Ag +!e dispare si se detecteaza Anti +Be<
Ag+Be se e%identiaza inca din perioada de incu!atie/
imediat dupa aparitia Ag +Bs<
ispare in con%alescenta cu aparitia anti +Be<
etectarea lui indica in"ecti%itatea persoanei<
(munologie - Ag +Bs
3rezenta Ag+Bs in serul-plasma umana este mar6er de
in"ectie cu %irusul hepatitei B<
Ag +Bs este primul mar6er de in"ectie care apare cu cate%a
zile sau saptamani innainte de aparitia simptomelor clinice<
eterminarea Ag+Bs este "actor de monitorizare a e%olutie
!olii la pacientii cu +VB acuta sau cronica<
:ulte persoane care au contactat recent %irusul semnaleaza:
pierderea apetitului alimentar/ o!oseala (care persista de
saptamani)/ dureri musculare sau articulare/ greturi/
%arsaturi/dureri a!dominale sau in zona "icatului/ diaree/
eruptie cutanata/ "e!ra moderata/ urina inchisa la culoare/
scaune decolorate/ icter (coloratia gal!ena a pielii si ochilor).
(munologie - Antigenul carcinoem!rionar (C7A)
C7A reprezinta antigenul carcinoem!rionar< Antigenul
carcinoem!rionar este o glicoproteina ( glucide peste *0%
iar proteine peste 10% ) cu greutatea moleculara de
apro$imati% )00 000 de altoni si cu constanta de
sedimentare de 9-0 &< A "ost izolat in 19=* de Gold si
,reedman<
(n sangele uman se a"la doua tipuri de antigeni
carcinoem!rionari< Cea mai importanta "orma circulanta de
antigen carcinoem!rionar pare a "i izoantigenul CAB / care
mani"esta o speci"icitate ridicata pentru cancerele digesti%e <
eterminarea antigenului carcinoem!rionar este totusi
nespeci"ica nu numai datorita multiplelor a"ectiuni in care
concentratia sanguina a acestuia creste dar si datorita
poziti%itatii sale intr-o incidenta de apro$imati% ;;-;* % din
cazuri si la "umatori<
:etodele de determinare sunt:
imunelectro"oreza
imunodi"uzia
di"uziunea du!la
electroimunodi"uzia cantitati%a
metode radio imunologice
Valorile normale
E )/* ng- ml
Celulele canceroase produc mari cantitati de C7A/ dar acest
mar6er se gaseste in mod normal (in mici cantitati) in
sangele persoanelor sanatoase< Valori mari de C7A se
gasesc la persoane cu cancer sau cu anumite a"ectiuni
!enigne< C7A se recomanda a se utiliza/ in principal/ in
monitorizarea cancerului colorectal/ in special cand se pune
pro!lema metastazarii acestuia<
C7A poate "i "olosit si dupa tratamentul cancerului
colorectal/ pentru detectarea unei recidi%e a acestuia< C7A
poate/ totusi/ sa se gaseasca la %alori mari si in alte tipuri de
cancer/ cum ar "i: melanomul/ lim"omul/ cancerul de san/
cancerul pulmonar/ cancerul pancreatic/ cancerul gastric/
tiroidian/ renal/ hepatic/ o%arian/ cancerul de %ezica urinara
si de col uterin Valori mari ale C7A se pot gasi si in unele
a"ectiuni !enigne/ incluzand in"lamatii osoase/ pancreatita/
a"ectiuni hepatice< e remarcat "aptul ca si "umatul poate
determina cresterea %alorilor C7A peste normal<
(munologie - A&'B
7ste analiza care descopera in sangele !olna%ilor anticorpii
antistreptococici/ care se numesc antistreptolizine<
2ezultatele se e$prima in unitati A&'B-ml ser<
Valori normale
0-) ani E1=0 #-ml
)-1 ani E1)0 #-ml
*-* ani E1=0 #-ml
=-9 ani E)10 #-ml
9-1) ani E;)0 #-ml
1)-100 ani E)00 #-ml
Cresteri patologice
B reactie poziti%a cu %alori de peste ;00 #-ml arata ca in
trecutul apropiat la !olna%ului a "ost o in"ectie cu streptococ/
"ie in gat/ nas "ie in alta parte a corpului/ chiar daca in
prezent micro!ul nu se mai gaseste in organism< (n unele
cazuri reactia iese poziti%a si la persoanele care poarta
streptococul in gat/ "ara sa prezinte semne de in"ectie
streptococica< Analiza A&'B se recomana atat pentru
depistarea in"ectiilor streptococice ("aringita/ amigdalita/
scarlatina) cat si pentru urmarirea e%olutiei in timp a acestori
!oli spre %indecare<
(munologie - CA 9)-1
CA 9)-1 este un mar6er tumoral< :ar6erii tumorali sunt
su!stante/ care pot "i produse de catre tumora sau care apar
ca raspuns al organismului "ata de aceste antigene< &tudiul
tumorilor/ in general/ si a celor maligne/ in special/
reprezinta una din pricipalele pro!leme actuale de sanatate/
la care participa medici specialisti din di%erse domenii<
ezideratul actual al e"orturilor lor il constituie descoperirea
unor "actori/ care sa con"irme prezenta unor "ormatiuni
tumorale maligne la ni%elul organismului in stadii incipiente/
cura!ile<
11
CA 9)-1 este o glicoproteina mucin-li6e de greutate
moleculara ))0-100 6altoni< :etodele de determinare ale
acestui mar6er sunt: 2(A/ 7'(&A<
CA9)-1 este mar6erul tumoral cel mai speci"ic pentru
cancerul gastric< eterminarea lui in perioada preoperatorie
in sangele pacientilor poate ser%i la stadializarea !olii/ dar
nu poate "i un indicator de predictie al recidi%ei clinice
independent/ ci asociat altor mar6eri tumorali (C7A/ 43A)<
Valori semni"icati%e ale mar6erului au "ost semnalate in
cazurile de cancer gastric cu metastaze ganglionare sau cu
in%azia seroaselor< 7l poate sa apara la %alori crescute si in
unele a"ectiuni !enigne (endometrioza)<
Valoarea acestui mar6er este una atat de screening/ de
diagnostic/ cat si %aloare de prognostic insa el tre!uie
intotdeauna asociat cu alte teste si chiar cu alti mar6eri (de
e$emplu C7A)< e asemenea un rol important il are in
monitorizarea e"icacitatii terapiei alese<
CA 9)-1 poate prezenta un ni%el seric ridicat si in anumite
a"ectiuni !enigne cum ar "i de e$emplu: pancreatite/ ciroze
hepatice !oli pulmonare/ !oli reumatismale/ a"ectiuni
ginecologice/ a"ectiuni ale o%arelor si ale tractului gastro-
intestinal<
Valori normale
0-* #-ml
Valori moderat crescute
=-;0 #-ml
Valori crescute mult
Cele peste ;0 #-ml
(munologie - CA 1)*
CA-1)* este cunoscut ca si Cancer Antigen 1)*< Acest
antigen este un mar6er tumoral sau !iomar6er ale carui
%alori pot "i crescute in sangele unor persoane cu anumite
tipuri de cancer<
CA 1)* este o glicoproteina si este produsa de catre gena
:#C 1=< 7ste mai cunoscut su! numele de mar6erul
tumoral al cancerului o%arian/ dar aceasta asociere (a
mar6erului cu cancerul o%arian) nu tre!uie pri%ita ca unica<
?i%eluri crescute ale acestui mar6er in sange se mai pot
intalni si in alte a"ectiuni maligne< e e$emplu/ acest mar6er
poate "i intalnit (ni%elurile lui sunt crescute ) si in cancerul
pulmonar/ de san/ gastrointestinal/ precum si cel cu origine
in endometru sau tu!ele "allopiene<
e asemenea se pot intalni ni%eluri crescute ale acestui
mar6er in di"erite a"ectiuni !enigne cum ar "i endometrioza/
di"erite a"ectiuni ale o%arelor si de asemenea sarcina< Alte
a"ectiuni atat !enigne cat si maligne ce pro%oaca in"lamatii
in zona a!dominala pot duce la cresterea acestui mar6er in
sange< Ast"el acest mar6er nu este nici e$trem de speci"ic
pentru cancer si nici e$trem de sensi!il caci nu toti pacientii
cu cancer au un ni%el crescut de CA-1)* in sange<
e e$emplu 99 % din totalul cancerelor o%ariene prezinta
poziti%itate a testului pentru mar6erul CA-1)* in timp ce
restul de )1 % nu au nici o e$presie a acestui antigen
prezenta in sange<
Aceste mar6er CA-1)* este clinic apro!at pentru urmarirea
raspunsului la tratament si pentru e%aluarea prognosticului
dupa tratament< 7l este cu precadere "olositor pentru
diagnosticarea cancerului o%arian recurent< 2olul potential in
detectia timpurie a cancerului o%arian este contro%ersat si de
aceea nu este inca adoptat printre testele de screening de
larga utilizare sau care se "ac standard<
3ro!lemele cheie in "olosirea testului de determinare a
antigenului CA-1)* ca unealta de screening sunt tocmai
lipsa lui de speci"icitate si incapacitatea lui de a detecta
"azele primare ale cancerului/ acelea in care se mai poate
inca inter%eni/ caci aceste "aze sunt cele cura!ile< e
e$emplu/ pentru o con"irmare poziti%a a unui test de
determinare a antigenului CA-1)*/ teste care a iesit poziti%
(s-a gasit acest antigen in sangele unei "emei/ iar cantitatile
erau crescute-ceea ce teoretic ar insemna prezenta cancerului
o%arian la acea "emeie)/ o inter%entie chirurgicala ar "i
necesara pentru a con"irma ca intr-ade%ar acea "emeie are
cancer o%arian/ inter%entie care asociaza desigur riscul pe
care orice inter%entie il are<
(n plus chiar daca s-ar con"irma ca intr-ade%ar acea persoana
are cancer o%arian/ s-ar constata ca "aza in care se a"la este
cel mai pro!a!il una "oarte a%ansata/ lucru care ar "ace ca
terapia sa "ie ce%a mai putin e"icienta<
4elul oricarui doctor este acela de a per"ecta un test care sa
poata diagnostica un neoplasm in "azele lui incipiente pentru
a se putea inter%eni cu e"icacitate ma$ima< CA-1)* a "ost
initial detectat cu anticorpi monoclonali denumiti BC 1)*<
esi acest test de determinare a CA 1)* nu se gaseste printre
testele de screening larg aplicate/ totusi %alori crescute ale
mar6erului CA 1)* pot "i un indiciu ca acea persoana la care
intalnim aceste %alori crescute ar tre!ui sa primeasca
tratament sau macar sa i se e"ectueze teste de screening
suplimentare<
Valori normale
0-;* #-ml
Valori moderat crescute
;*-*0 #-ml
1)
Valori crescute mult
Cele peste *0 #-ml
(munologie - Celulele lupice
'upusul eritematos di"uz este o colagenoza ma@ora a
tesutului con@uncti% descrisa de 8aposi - 109)< 7lementul
caracteristic este celula lupica sau celula +argra%es si ea a
"ost descrisa in 1910 de +argra%es/ de unde si denumirea<
Celula lupica este de "apt un leucocit neutro"il al carui
nucleu a reactionat cu anticorpii serici de tip
antinucleoproteina-"actorul seric +asseric6/ cel mai "rec%ent<
(n mod normal celulele lupice sunt a!sente in sange< (n
lupusul eritematos diseminat e%oluti%/ proportia de celule
lupice este de peste 00%< #rmarirea celulelor lupice este
utila in aprecierea e%olutiei tratamentului<aca tratamentul
este e"icace atunci celulele lupice dispar<
Celula lupica este cel mai des intalnita in lupusul eritematos
sistemic insa e$ista si alte a"ectiuni unde ea poate "i gasita<
Acestea sunt: poliartrita reumatoida (intr-o proportie E de
10% din cazuri)/ sclerodermia (su! *%)/ into$icatia
hidralazinica<
3rezenta in ser a celulelor lupice se interpreteaza asadar in
cont$tul clinic si nu e$clusi%ist ca semn patognomonic de
'7&<
7%identierea in sange a "enomenului '<7< se poate "ace prin
metode directe sau prin metode indirecte (testul +asseric6)<
:etodele directe "olosesc ser de om sanatos si leucocite de
om !olna% pentru incu!are/ in timp ce metodele indirecte
utilizeaza ser de !olna% (contine "actorul seric +asseric6) si
leucocite de om sanatos<
3entru a e$clude riscul unui rezultat negati% se realizeaza in
general cate trei e$aminari / "iecare de cate 10 minute<
(munologie - Cortisol
Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de catre
corte$ul glandei suprarenale si care este implicat in
raspunsul la stress< 7l creste tensiunea arteriala/ glicemia/ si
poate cauza in"ertilitate la "emei<
Cantitatea de cortizol prezent in sange parcurge %ariatii
ast"el incat ni%elul ma$im este intalnit spre orele matinale
ale diminetii (la trezire) iar ni%elul minim este la
apro$imati% ; ore dupa ce adormim< &chim!area acestui
tipar legat de ni%elul cortizolului seric este strans legata de
hormonul AC4+ / stress/ depresie/ !oala/ "e!ra trauma/
hipoglicemie/inter%entii chirurgicale/ "rica durere<
Valori normale
)0 mg-zi sau **micromoli-zi
4estarile sangelui si urinii pentru cortisol sunt "olosite pentru
a disgnostica in special sindromul Cushing si !oala Addison<
Amandoua sunt doua !oli se%ere si semni"ica a"ectiuni la
ni%elul glandelor suprarenalelor< #nii doctori "olosesc
testarea cortizolului din sali%a pentru a pune diagnosticul de
sindrom Cushing insa aceasta practica nu s-a raspandit "oarte
mult<
Cele mai dese tipuri de teste ce se "ac pentru a sta!ili ni%elul
productiei de cortizol in e$ces sunt testarile pe sali%a si mai
ales pe urina< Bdata ce s-a determinat un ni%el anormal de
cortizol doctorul %a e"ectua alte teste pentru a sta!ili cu
certitudine daca e$ista un e$ces sau din contra un de"icit de
cortizol in organism si pentru a-i determina cauza<
aca e$ista un ni%el crescut de cortizol doctorul %a e"ectua
un test de inhi!are a de$ametazonei/ pentru a determina daca
principala cauza a e$cesului se datoreaza cresterii secretiei
de AC4+-hormon produs de glanda pituitara si care
stimuleaza secretia de cortizol< Acest test se realizeaza ast"el
: se administreaza pacientului de$ametazona oral (un
glucocorticoid sintetic) si apoi se masoara ni%elul seric si
urinar de cortizol< e$ametazona inhi!a secretia de AC4+ si
implicit ar tre!ui sa scada si secretia de cortizol daca sursa
e$cesului este cauzata de hipersecretia glandei pituitare<
7$ista o %arietate de procedee dar cel mai des "olosit este
urmatorul: se administreaza la "iecare = ore inhi!itorul de
AC4+ pe parcursul a )-1 zile< &eparat/ urina de pe parcursul
a )1 de ore este colectata atat inainte de administrare cat si
in timpul perioadei de testare< e asemenea sangele si urina
este colectata la s"arsitul perioadei de testare si se e%alueaza
ni%elele serice si urinare de cortizol<
aca rezultatele testarilor sangelui si-sau urinii indica un
ni%el scazut de cortizol atunci doctorul poate cere un test de
stimulare a AC4+< Acest test implica masurarea
concentratiei de cortizol in sangelel unui pacient inainte si
dupa administrarea de AC4+< aca glandele suprarenale
"unctioneaza normal atunci in@ectarea de AC4+ ar tre!ui sa
stimuleze productia de cortizol<
Acesta masuratoare se "ace atunci cand un pacient este
suspectat (prezinta semne si simptome) a a%ea sindrom
Cushing:o!ezitate/ pierderea masei musculare/ "atiga!ilitate
etc) sau cand prezinta semne ale !olii Addison:sla!iciune
"atiga!ilitate/ cresterea pigmentarii samd<
4estele de inhi!are sau stimulare se "ac daca un pacient este
suspectat a a%ea una din a"ectiunile mentionate sau pentru a
monitoriza starea sa daca el a "ost de@a diagnosticat<
'a cei mai multi oameni ni%elul de cortizol este "oarte mic la
culcare si este ma$im la trezire dimineata< Acest tipar se %a
1;
schim!a daca o persoana isi modi"ica ritmul somn-%eghe<
Concentratii normale sau crescute dimineata corelate cu
unele care nu scad seara sugereaza o hipersecretie de
cortizol< aca ni%elul de cortizol scade la testul de inhi!are a
AC4+ aceasta semni"ica "aptul ca pacientul are o pro!lema
cauzata de hipersecretia glandei pituitare< aca nu scade/
atunci ni%elul crescut de cortizol se datoreaza unei tumori
secretante de AC4+ sau unei a"ectari la ni%elul corticalei
glandei suprarenale/ sau chiar medicatiei pe care o ia
respecti%ul pacient (e$-terapia cu corticosteroizi)<
aca ni%elul de cortizol este prea mic si pacientul raspunde
la un test de stimulare a AC4+-ului atunci pro!lema este
secretia insu"icienta a glandei pituitare< aca ni%elul este
scazut dar pacientul nu raspunde la un test de stimulare/
atunci este "oarte pro!a!il ca a"ectarea s-a produs la ni%elul
glandei suprarenale<
(nsu"icienta corticosuprarenala se caracterizeaza prin ni%el
scazut de cortizol-!oala Addison< Bdata ce testarea s-a
realizat si s-a identi"icat un ni%el anormal-"ie scazut "ie
crescut-de cortizol/ doctorul poate cere alte in%estigatii cum
ar "i C4 sau 2:?<
e asemenea tre!uie stiut ca sarcina/ stresul "izic si
emotional/ si !oala pot duce la cresterea ni%elului de
cortizol< Cresterea cortizolului sanguin se poate datora si
hipertiroidismului sau o!ezitatii<
4ratamentele cu spironolactona/ hidrocortizon si
contracepti%ele orale- de asemenea cresc ni%elul de cortizol<
&caderea ni%elului de cortizol se poate datora
hipotiroidismului/ sau administrarii de hormoni steroidieni<
3entru testare tre!uie stiut ca pacientul este !ine sa tina o
dieta in care concentratia de sare este de )-; grame-zi si sa
isi limiteze e"ortul "izic cu 10-1) ore inainte de test<
(munologie - Crioglo!uline
Crioglo!ulinele sunt proteine sau comple$e proteice
circulante care de%in insolu!ile la temperaturi mici (mai
putin de 1 grade Celsius)< 2eactia este re%ersi!ila/
re%ersi!ilitatea producandu-se la ;9 de grade Celsius<
3rezenta lor are %aloare in urmatoarele cazuri:
unele leucemii
mielom multiplu
unele pneumonii
macroglo!ulinemie
unele !oli autoimune cum ar "i lupusul eritematos
sistemic si poliartrita reumatoida
e asemenea sunt gasite ocazional si in +epatita C
(apro$imati% ;0% cazuri)<
(munologie - ,actor reumatoid
,actorul reumatoid este de natura glo!ulinica si apartine
imunoglo!ulinelor de tip :< 3rezenta acestei imuno-
macroglo!uline con"era serului !olna%ilor de poliartrita
reumatoida proprietatea de a se comporta ca si cum ar
contine un anticorp "ata de imunoglo!ulina G umana sau
animala<
,actorul reumatoid este ast"el un comple$ proteic/ care se
poate comporta "ie ca un izoanticorp "ie ca un
heteroanticorp< &istemul "actor reumatoid - imunoglo!ulina
G este un sistem de tip precipitant si/ nu poate "i e%identiat
in serul !olna%ilor decat prin ultracentri"ugare<
4rans"ormarea reactiei de precipitare intr-una de aglutinare
care poate "i %azuta cu ochiul li!er necesita "i$area
imunoglo!ulinei G pe un suport inert< epistarea "actorului
reumatoid se "ace prin aglutinare pasi%a<
4estele de depistare a "actorului reumatoid sunt de mai multe
"eluri ele di"era "ie dupa natura suportului pentru
imunoglo!ulin G "ie dupa sursa antigenului< Aceste tipuri de
teste sunt:
5aller-2ose
5aller-2ose modi"icata
+eller
&inger-3latz
Blach-Bunim
#ltimele trei metode/ anti-imunoglo!ulina G umana/ au o
incidenta mai ridicata a poziti%itatii dar si o speci"icitate mai
redusa in raport cu primele doua teste care utilizeaza antigen
de tip (g G de iepure<
(n general reactiile pentru "actor reumatoid permit aglutinari
la dilutie de peste 1-*000 pentru serul care-l contine< &tudiile
au aratat ca atunci cand reactia 5aller-rose este poziti%a
o!ligatoriu celelalte tipuri de teste pentru depistarea
prezentei "actorului reumatoid sunt poziti%e< ?u este insa
%ala!ila si reciproca/ din cauza speci"icitatii
comportamentale di"erite a "actorului reumatoid<
4estele sunt considerate poziti%e la %alori de peste 1-;)
pentru testele 5aller-2ose si la %alori de peste 1-10 pentru
celelalte< 2eactia este negati%a la %alori mai mici de 1-1=<
3oziti%area reactiei pentru e%identierea "actorului reumatoid
sur%ine in urmatoarele !oli:
poliartrita reumatoida - cea mai importanta
colagenoze: '7&/ dermatomiozite/ spondilita
anchilopoetica @u%enila
tumori maligne: cancere cu di%erse localizari/
hemopatii maligne
disglo!ulinemie: mielom multiplu/ !oala
5aldenstrom
!oli in"ecto-contagioase: hepatita acuta %irala/ si"ilis/
tu!erculoza
!oli ale aparatului respirator: astm !ronsic/ !ronsite
cronice acutizate/ "i!roza pulmonara
11
(munologie - Grupele sanguine
'a om au "ost de"inite sisteme de grup sanguin care contin
peste 100 de antigene tip: AB0/ (i/ 'utheran/ 'eKis/ 8idd/
u""C etc<
4oate aceste sisteme se incadreaza in conceptia generala/
importanta din punct de %eder imunologic/ a e$istentei unor
mar6eri speci"ici pe supra"etele mem!ranare eritrocitare<
?ecesitatea determinarii acestor mar6eri speci"ici si
indi%iduali deri%a din sta!ilirea metodologiei trans"uziilor
care presupune determinarea grupei sanguine si sta!ilirea
compati!ilitatii trans"uzionale<
#nul din primele sisteme de mar6eri speci"ici si indi%iduali
cu importanta in trans"uzie si in determinismul genetic al
"iliatiei a "ost sistemul antigenic de grup AB0< 3rincipalele
antigene in sistemul acesta sunt A si B <Antigenul +
reprezita su!stratul aglutinarii eritrocitelor de grup 0 care nu
au antigeni nici A si nci B<
7ritrocitele celor cu "actor + aglutineaza cu ser anti-+<
4ehnicile serologice de determinare a antigenelor grupei
sanguine AB0 se impart ca si metodologie in:
metoda Beth-Vincent-de determinare a antigenelor
pe lama
metoda &imonin de determinare a grupei sanguine
AB0 prin determinarea aglutininelor din serul de
cercetat<
3entru a elimina orice posi!ila eroare este necesara
realizarea am!elor procedee< Ast"el:
pentru grupa 0- metoda Beth-Vincent: - %om a%ea in
seruri test:
o Anti A si Anti B negati%
o Anti A -negati%
o Anti B negati%
pentru grupa A - metoda Beth-Vincent: %om a%ea in
seruri test:
o Anti A si Anti B-poziti%
o Anti A - poziti%
o Anti B - negati%
pentru grupa B- metoda Beth-Vincent: %om a%ea in
seruri test:
o Anti A si Anti B - poziti%
o Anti A - negati%
o Anti B - poziti%
pentru grupa AB- metoda Beth-Vincent:%om a%ea in
seruri test:
o Anti A si Anti B - poziti%
o Anti A - poziti%
o Anti B - poziti%
3oziti% inseamna glutinare prezenta pe lama/ iar negati%
inseamna aglutinare a!senta<
eterminarea grupei sanguine are importanta in:
medicina legala/ pentru sta!ilirea posi!ilei
paternitati
hematologie/ pentru e"ectuarea trans"uziei: grupa
0Fdonator uni%ersal/ AB primitor uni%ersal
(n e"ectuiarea oricarei trans"uzii este indicat a se practica
pro!a compati!ilitatii directe care consta in aparitia
aglutinarii ca urmare a amestecului unei picaturi de sange al
!olna%ului cu o alta din sangele trans"uzat< (n cazul ca nu
este cunoscuta grupa primitorului se pre"era trans"uzia de
grup B iar in cazul trans"uziilor repetate se cauta a se "olosi
sange izogrup<
(munologie - hCG (+uman Chorionic Gonadotropin)
hCG - +uman chorionic gonadotropin - este un hormon
peptidic produs in sarcina/ secretat de catre em!rion imediat
dupa concepere iar mai tarziu secretat de catre
sincitiotro"o!last<
2olul lui este de a pre%eni dezintegrarea Corpus 'uteum a
o%arului/ si prin aceasta rolul sau este de a mentine secretia
de progesteron a!solut critica pentru sarcina la oameni< hCG
poate a%ea si alte "unctii/ de e$emplu se crede ca acest
hormon a"ecteaza toleranta imuna in sarcina< 4estele de
detectie a sarcinii timpurii se !azeaza in general pe detectia
si masurarea hCG<
4este de sarcina - aceste teste de sarcina masoara ni%elele de
hCG in sange si urina pentru a indica prezenta sau a!senta
unui em!rion<(n particular / celel mai multe teste implica
"olosirea de anticorpi monoclonali - monoclonal anti!odC
(:A!)- care sunt speci"ici su!unitatii !eta a hCG
(LhCG)<Aceasta este "oarte important pentru ca testele sa nu
dea rezultate "als poziti%e / prin con"uzia hCG cu hormonul
luteinizant sau cu alti hormoni- de e$emplu/ hormonul
"oliculo stimulator( cei doi hormoni cu care se poate
con"unda hCG sunt tot timpul prezenti in sarcina pe cand
hCG este doar in sarcina/ in rest cantitatile "iind negli@a!ile)<
4estul de urina ar putea "i unul cromatogra"ic / dar e$ista si
alte "orme de teste<Valorile normale %ariaza in "unctie de
metoda de testare/ cuprinzand ci"re cuprinse in inter%alul )0-
100 m#(-ml< #rina ar tre!ui sa "ie prima urina dimineata/
cand ni%elurile de hCG sunt cele mai mari<
4estarea sangelui este o metode "luorimetrica / "olosindu-
se apro$imati% )-= ml de sange %enos< &e pot detecta
ni%eluri ale !eta hCG incepand de la chiar * m#(-ml<Acest
test "a%orizeaza masurarea cantitati%a si cuanti"icarea
concentratiei de !eta hCG<Cuanti"icarea ni%elurilor de !eta
hCG este "oarte importanta in e%aluarea sarcinii ectopice si
in monitorizarea tumorilor tro"o!lastice si a riscului de
tumori cu celule germinale<
hCG poate "i "olosit ca medicatie parenterala in tratamentele
de in"ertilitate/ in locul hormonului luteinizant<(n prezenta a
1*
unuia sau a mai multor "oliculi o%arieni maturi o%ulatia
poate "i declansata de administrarea de hCG<B%ulatia se %a
produce dupa apro$imati% 10-1* de ore de la in@ectarea
hCG< 'a !ar!ati/ hCG este "olosit pentru a stimula celulele
'eCdig sa produca testosteron< 4estosteronul intratesticular
este necesar pentru spermatogeneza<
(munologie - 3roteina C 2eacti%a
7ste o proteina HclasicaH de "aza acuta a in"lamatiei / care
apare cu raspuns rapid la la !olna%ii cu di"erite in"ectii
micro!iene (cu streptococ/ pneumococ etc<) in in"lamatii
(reumatism)/ in in"arctul miocardic/ in tumori/ etc<
3roteina C 2eacti%a este sintetizata in "icat si initiaza
opsonizarea si "agocitoza celulelor care patrund in
organism / dar rolul ei principal rezida in "i$area si
neutralizare asu!stantelor to$ice endogene pro%enite din
leziunile celulare<
(munologie - 3roteina &
3roteina & este o glicoproteina plasmatica dependenta de
%itamina 8 sintetizata la ni%elul "icatului< (n circulatie ea
e$ista su! ) "orme:
una li!era(apro$imati% 10%) si
una legata de proteina C1! a complementului
seric(apro$imati% =0% din totalul proteinei s)<
7a are un rol important anticoagulant/ "unctionanad ca un
co"actor al proteinei C in inacti%area "actorilor V si
V(((("orma li!era)<
Are proprietatea de a se lega de "os"olipidele incarcate
negati%/ si acest lucru "ace ca ea sa ai!a rol in indepartarea
celulelor care sunt in "aza de apoptoza(moarte celulara)/ cum
ar "i celulele din in"lamatii< e"icitul de proteina & este o
!oala rara care poate duce la un risc crescut de trom!oza
%enoasa< e"icitul de proteina s poate "i de natura ereditara
sau poate "i datorat lipsei %itaminei 6 de e$emplu< e
asemenea se intalneste(de"icitul) in unele terapii hormonale
si in sarcina< :ai poate "i intalnit in !oli ale "icatului si in
in"ectia +(V/ sau alte in"ectii cronice< e"icitul de proteina &
este cauza unor cazuri de C( (coagulare intra%asculara
diseminata)/ trom!oza %enoasa pro"unda si em!olism
pulmonar<
(munologie - 4rans"erina
&e calculeaza indicele de saturare a trans"erinei< Acest indice
se calculeaza tinand seama de sideremie si de C4',
(capacitatea totala de legare a "ierului/ a carei %aloare
e$prima cantitatea de trans"erina circulanta)<
Coe"icientul de saturare a trans"erinei este un parametru
calculat indirect in !aza "ormulei:
(&4 F (sideremie-C4',) $ 100
Valorile normale ale C4', sunt de )*0-;*0 micrograme%(1
gr de trans"erina "i$eaza 1/)* mg ,e)<
Valorile normale ale sideremiei sunt de apro$imati% =0-190
micrograme % ml<
Valorile normale ale (ndicelui de saturare a trans"erinei se
e$prima in procente<
Valori normale ale indicelui de saturare a trans"erinei se
e$prima procentual )0-;*%<
(nterpretare: semni"icatia acestui procent este ca o treime din
plasma este saturata cu ,e/ in mod normal< Calculul acestui
indice este util in departa@area anemiilor hipocrome(in
diagnosticul di"erential)<
Ast"el:
(n anemia "eripri%a:
o sideremia este scazuta/
o C4',-ul este crescut sau normal ceea ce
"ace ca (ndicele de saturare a trans"erinei sa
"ie "oarte scazut<
(n talasemie:
o sideremia este normala sau crescuta/
o C4',-ul este scazut sau normal/ ceea ce
"ace ca indicele sa "ie crscut<
(n anemia sidero!lastica:
o sideremia este crescuta/
o C4',-ul este normal sau scazut/ ceea ce
inseamna ca indicele este crescut<
o in"ectii cronice si neoplazii:sideremia este
scazuta/ C4',-ul este scazut/ ceea ce
inseamna ca indicele este scazut<
(munologie - ?&7 (?euron &peci"ic 7nolase)
?&7 inseamna H?euron &peci"ic 7nolaseH si este o enzima
glicolitica/ ea "iind localizata in special in citoplasma
neuronala< ?euron &peci"ic 7nolaza este una dintre cele
cinci izoenzime ale enzimei glicolitice enolaza< Aceasta din
urma este eli!erata atunci cand tesutul ner%os este
traumatizat<
7nolazele sunt homodimeri sau heterodimeri a%and trei
su!unitati: al"a de apro$imati% 1=6altoni/ !eta de
apro$imati% 11 6altoni si gamma a%and apro$imati% 1=
6altoni< &u!unitatea al"a este prezenta in cele mai multe
tesuturi/ in timp ce sununitatea !eta se intalneste numai in
muschi<&u!unitatea gamma este prezenta preponderent in
neuroni precum si in celule neuroendocrine normale si
tumorale<
(n neoplasmele neuroendocrine intalnim adesea coe$presia
1=
?&7 si Chr A( chromogranin A)< (zoenzima gamma-gamma
a enolazei se intalneste in concentratie crescuta in sange in
cadrul cancerului pulmonar cu celule mici si in
neuro!lastoma<
?&7 poate "i eli!erata in concentratie crescuta in sange in
neoplasme neuronale sau neuroendocrine si de asemenea in
cancerul pulmonar<
Cresteri ale ?&7 se intalnesc in neuro!lastom/ dar si alte
tumori ale copiilor< 4otusi ni%elul de peste 100 ng-ml la
copil este inalt sugesti% pentru neuro!lastom<Cresteri se mai
pot intalni si la pacienti care "ac dializa<
:etoda de testare cea mai "olosita se numeste 2(A<
Valorile de re"erinta
0-1)<*-1* ng-m'<
Valorile crescute
1*-10 ng-ml<
Alte a"ectiuni unde se intalneste un ni%el seric crescut al
?&7: ?&7 a "ost detectat la pacienti cu neuro!lastom si
cancer pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-
&C'C)/ dar si la pacienti cu tumora 5ilms/ melanom/ cancer
de tiroida/ rinichi/ testicul si pancreas<
?&7 se "oloseste mai ales pentru monitorizarea
tratamentului si e%olutiei cancerului pulmonar cu celule
mici/ a neuro!lastomului/ a cancerului tiroidian medular<
Analize medicale - 7lectro"oreza - 3roteine serice
Valori normale
Al!umine: *)-=)%
Al"a-1 glo!uline: )-*%
Al"a-) glo!uline: =-9%
Beta-glo!uline: 0-11%
Gamma-glo!uline: 11-)1%
19