Anul III, nr.

34
apare
noiembrie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins: Pãrintele

Testamentul
Pãrintelui Teofil
O predicã cu valoare testa-
mentarã, în care Pãrintele rãs-
bucuriei
punde la întrebarea: „Ce aþi spu-
ne oamenilor, dacã aceasta ar
fi ultima predicã?" (pag. 11)
s-a mutat
Condamnaþi la
"LIBERTATE" în Bucuria
veºnicã
Politicile mondiale actuale
încearcã sã ne inoculeze ideea
cã fiecare dintre noi suntem
"liberi" sã trãim “aºa cum
vrem”. Suntem însã cu adevã-
rat liberi? (pag. 10)
Suflet ºi istorie
pe sticlã, la Sibiel
O incursiune în viaþa strãmo-
ºilor noºtri, care socoteau mai
de preþ credinþa ortodoxã de-
cât libertatea socialã sau bu-
nãstarea materialã. (pag. 8)
(pag. 2-6)
Editorial de Pr. Marius Corlean Îmi aduc aminte cã atunci când v-am nu ºtiþi cât mã bucur cã v-am ascultat.
cunoscut aveam 14 ani. Venisem la sfinþia Astãzi sunt preot. ªi ºtiu cã, în tot drumul
Scrisoare deschisã… voastrã la spovedanie ºi, pe furiº, mã meu pânã aici, clipa aceea de sfãtuire a
Pãrintelui Teofil uitam mirat la un om cu care vorbeam, dar fost crucialã.
Dragul meu Pãrinte, care nu mã vedea. În acelaºi timp aveam Vã mulþumesc acum, Pãrinte, ºi îi
Am simþit nevoia sã vã sentimentul cã îmi cunoºteaþi fiecare mulþumesc ºi Domnului pentru cã v-a dã-
scriu, pentru cã nu am avut miºcare pe care o fãceam. Oameni fãrã ruit nouã, tuturor, ca sã ne bucuraþi, dar ºi
niciodatã curajul ºi pentru vedere mai vãzusem trecãtor, dar niciunul sã ne ruºinaþi în acelaºi timp, chiar dacã
cã nu am simþit niciodatã în faþa cãruia sã stau în genunchi ºi care nu voit. Sã ne bucuraþi aducând statornicia
nevoia, pânã acum, sã vã sã-mi descifreze tainele sufletului. ºi pacea credinþei despovãrãtoare în sufle-
spun deschis, ca de la inimã la inimã, ce Am crescut, de atunci, pãrinte, alãturi tele noastre ºi sã ne ruºinaþi dacã noi, cei
am simþit pentru sfinþia voastrã. Pentru cã de sfinþia voastrã, simþindu-vã prezenþa care suntem în integralitatea puterilor
nu a fost nevoie… Eraþi aici, cu mine ºi cu liniºtitoare, ºtiind cã sunteþi acolo, în noastre fizice, nu ne strãduim sã vã cãl-
toþi ceilalþi pe care i-aþi îmbrãþiºat ºi pe chilia de la Sâmbãta. Nu v-am spus ni- cãm pe urme. Rãmâneþi cu bine, Pãrinte,
care îi mângâiaþi în acea strângere ho- ciodatã totuºi de ce vã sunt profund recu- ºi sã vã bucuraþi alãturi de Domnul pe care
tãrâtã. Recunosc cã pentru mine aþi re- noscãtor. Aºa cã o fac acum: pentru cã L-aþi iubit atât de mult. ªtiu cã nu o sã ne
prezentat întotdeauna o enigmã. O tainã m-aþi salvat de la o hotãrâre greºitã, care uitaþi nici pe noi, aºa cum ne-aþi promis!
prin care Dumnezeu vorbea mereu cu noi, îmi putea schimba viaþa definitiv în rãu, Cu drag ºi dor,
ceilalþi, ca sã ne facã muþi de uimire ºi sã putea sã mã arunce într-o lume în care Al sfinþiei voastre fiu duhovnicesc,
ne îndemne sã-L iubim. sã-L pierd definitiv pe Dumnezeu. Nici Pr. Marius
CMYK
 2 Pãrintele Teofil s-a mutat la Domnul
Ne vorbeºte Pãrintele Teofil…
Iatã câteva gânduri ce rãmân dupã mutarea la cele veºnice " Cu candele ºi cântece, cu tot,
a Pãrintelui Bucuriei, prietenul tinerilor: Mutatu-s-a la altã Liturghie"
 "Eu i-am dat Bisericii ºi lui Dumnezeu viaþa mea, fiinþa
mea, de la început, cu tot ce am avut când m-am aºezat la mãnãs-
tire. Cineva, aºezându-se la o mãnãstire, este ales de Dumnezeu.
ªi nu numai cã este ales de Dumnezeu, ci ºi el L-a ales pe Dum-
nezeu. ªtiþi cã în Sfânta Evanghelie de la Ioan sunt cuprinse ºi
cuvintele Domnului Hristos: "Nu voi M-aþi ales pe Mine, ci Eu
v-am ales pe voi" - Ioan 15, 16
 "Omul nu este decât trecãtor prin aceastã lume. Omul vine
în lumea aceasta ca ºi când ar rãsãri soarele. Trãieºte în lumea
aceasta ca ºi când ar fi soarele, într-o zi, de dimineaþa pânã seara
ºi seara apune. Noi nu trãim pentru moarte, ci pentru viaþã… Nu
îmi doresc moartea. Nu mi-i lãcomie sã mor. Îmi este dragã
aceastã lume: a fost fain. Sã ºtiþi cã a fost fain… Suntem cetãþeni
ai Cerului. Pe pãmânt suntem trecãtori, dar în Cer suntem tot- Cea mai bunã cinstire adusã sfinþilor este urmarea lor.
deauna vieþuitori. Chiar dacã trãim aici, pe pãmânt, destinaþia Totul pe pãmânt este un drum spre moarte.
noastrã este spre Cer. Suntem cetãþeni ai Cerului." Acela care n-a aflat cerul pe pãmânt, lipsit va fi de el ºi
 "Nu înþelegeam ce înseamnã "nu vezi!". În situaþia aceasta acolo sus.
mi-am trãit viaþa, în condiþiile nevederii. Cu toate ºtirbirile câte
sunt de pe urma nevederii. Ca nevãzãtor, n-ai posibilitatea sã îþi
Pe cei ce lovesc în preoþi ºi în Bisericã, Pãrintele îi întreba:
"Oare rãul ºi întunericul sunt în Bisericã, sau în mintea lor?"
dai seama de un apus de soare, de un rãsãrit de soare, de un Degeaba te închini cu mâna, dacã nu te închini cu gândul.
munte care se înalþã, de o pajiºte înfloritã, de o picturã, de o
sculpturã, de o floare... Mie îmi plac florile, dar florile care au
Unii dintre oameni se plâng cã nu au cu ce trãi! Câþi sunt
dintre acei oameni care se întreabã dacã au cu ce muri?
miros. Florile care nu au miros, pentru mine nu existã, pentru cã În zadar aprinzi lumânãri de cearã, dacã nu faci inima sã ardã.
nu le vãd. Cunosc florile dupã pipãit." Omul sfinþeºte locul, nu cu busuiocul, ci cu sudoarea frunþii.
 "Am avut întotdeauna o înclinaþie spre bucurie. Am fost un Când trãieºti cu Dumnezeu, gãseºti fericire ºi în nenorocire.
om al bucuriei. Sunt un rãspânditor de bucurie, un lucrãtor de
bucurie. Aºa e formaþia mea. Aºa m-a lãsat pe mine Dum-
Cu Dumnezeu afli raiul ºi în iad, iar fãrã Dumnezeu e un
chin chiar ºi în Cer.
nezeu… N-am cãutat niciodatã sã mã pun în atenþia oamenilor
altfel decât sunt eu de fapt. Am dus o viaþã frumoasã, cu care
Smerenia este expresia româneascã pentru: "pur" ºi "simplu".
mã pot prezenta în faþa lui Dumnezeu ºi înaintea oamenilor." Închei, ºtiind cât de mult îi plãceau poeziile, cu urmãtoarele
versuri scrise în ajunul morþii sale ºi intitulatã
Spunea pãrintele stareþ Ilarion: "Îmi pare rãu ca n-am fost
mult mai aproape de dânsul, sã-l ascult". Dar Pãrintele Teofil nu "Rugã pentru Pãrintele Teofil"
va pleca niciodatã din inimile ºi conºtiinþele celor care l-au iubit: Doamne, mult greºit-am Þie, de ne-ncerci aºa de greu,
"E tare înãlþãtor plecând/ Sã pleci din lume luminând,/ Când ai Cã-i bolnav cel ce se cheamã "Iubitor de Dumnezeu"!
ajuns la cãpãtâi/ Sã pleci, însã sã ºi rãmâi." Ne lasã învãþãturi Eu Te rog, ºi mulþi cu mine, Doamne Sfânt, sã nu ni-l iei!
luminate, de care ar fi bine sã ne þinem, cãci aºa îi vom cinsti Dacã nu mai ai de unde, ia din anii buni ai mei!
amintirea. Iatã câteva dintre ele: Cãci duhovnic sã ne-ajute cum e el un altul nu-i,
 Un creºtin trebuie sã fie totdeauna mulþumit. Dacã nu-i Lasã-ni-l aici, în lume, cã Tu-n cer ai sfinþi destui!
mulþumit, nu-i creºtin.
 Înþelepciunea face pe om sã fie bun; bunãtatea face pe om Nu acum, la încercare. Doamne, Îþi aduci aminte,
Anii ce Þi-i pun în faþã i-am promis mai dinainte!
înþelept.
 Fericit e omul care pe toate le face cu evlavie. De aceea cu-ndrãznealã, dar smerit, la Tine vin:
 ªezi în chilia ta ºi aceasta te va învãþa toate. Þine-l, Doamne, pe Pãrinte! Iatã, eu cuvântu-mi þin!
 Creºtinismul nu se învaþã, ci se trãieºte. Doamne, ºtiu cã-n marea-Þi milã, anii mei, dacã-i primeºti
 Sfinþii sunt aceia care au credinþã dreaptã ºi viaþã curatã, Ca Pãrintelui s-adaugi, trebuie sã-i curãþeºti!
chiar de nu sãvârºesc semne. Îndrãzneala mea e mare, dar, Te rog, fã-l sãnãtos!
 O avere se adãposteºte mai degrabã într-un cap decât în- ªi-am sã fiu mãrturisire, Sfinte, cât eºti de milos,
tr-un sac. C-ai lãsat un drept în lume, pentru unul pãcãtos!
 La doctor ºi la preot sã te duci atunci când nu ai nevoie, ca
sã nu ai nevoie. "Întru toatã îndrãzneala, precum totdeauna, aºa ºi acum,
 Biserica este maica noastrã ºi nu serviciu public. Hristos va fi preaslãvit în trupul meu, fie prin viaþã, fie prin
 Sã ne ocupãm mai mult de Hristos ºi mai puþin de Antihrist. moarte. Cãci pentru mine viaþã este Hristos ºi moartea un câºtig."
 Pocãinþa n-ai cum s-o faci dacã nu eºti mai treaz ca diavolul. (Filipeni 1, 20-21).
 Inima omului sã fie o grãdinã a bucuriei. Pr. Cornel Ursu, Fãgãraº-Galaþi
 Pãrintele Teofil s-a mutat la Domnul 3
Sã ne vedem în Rai, Pãrinte Teofil!
Dupã o perioadã scurtã de suferinþã, în noaptea de 28 spre 29 octombrie
a plecat la ceruri iubitorul de Dumnezeu - dupã cum îi spune ºi numele -
Pãrintele Teofil Pãrãian de la Mãnãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus.
Primul lucru pe care l-au remarcat credincioºii prezenþi la slujba privegherii
a fost acela cã Pãrintele Teofil, ca în toatã viaþa sa, zâmbea ºi dupã moarte.
Ne zâmbea de dincolo de mormânt, amintindu-ne de Gheron Iosif Vatope-
dinul, despre care aþi putut citi într-un
numãr trecut al publicaþiei noastre.
ÎNTOARCEREA LA MÃNÃSTIRE. Pãrin-
tele s-a întors la Sâmbãta joi seara, dupã
orele 18. Pe o vreme ploioasã ºi frigu-
roasã, a fost aºteptat de obºtea mãnãstirii, harnic slujitor al Domnului s-a mu-
împreunã cu câþiva preoþi ºi credincioºi cu tat în odihna sfinþilor", dupã care a
mâini tremurânde, purtând lumânãri rostit o frumoasã cuvântare de a-
aprinse ºi flori. Duhovnicul mãnãstirii, preciere a Pãrintelui Teofil, pe ca-
plecat la spital "ca sã moarã", dupã cum re l-a cunoscut încã din copilãrie.
le-a spus ucenicilor, se întorcea dupã gân- Cortegiul funerar, cu crucea Pã-
dul sãu. Dupã o scurtã rugãciune ºi încon- rintelui în frunte, în glas de toacã ºi
jurarea bisericii, trupul Pãrintelui a fost ur- de cântare ca la Sfintele Paºti - când
cat în biserica mare, unde cei prezenþi ºi-au toatã lumea intoneazã "Hristos a
putut lua în tihnã rãmas bun, sãrutându-i înviat din morþi…", a înconjurat
pentru ultima oarã mâna moale, parcã vie. dãinuiesc veºnic", a concluzio- întâi vechea bisericã a mãnãsti-
Unii înlãcrimaþi, alþii plângând în hohote, nat cu duioºie PS Sofian. rii, urmându-ºi drumul spre ci-
iar alþii - mai tari în credinþã - zâmbind Înainte ºi dupã rânduiala mitir. Toatã lumea voia sã se a-
plini de dragoste ºi nãdejdea Învierii. slujbei de priveghere, cãlugãri, tingã de sicriul Pãrintelui Teo-
A DOUA ZI. În predica þinutã la finalul clerici ºi mireni au citit neîncetat fil, ca de niºte sfinte moaºte.
Sfintei Liturghii din ziua de vineri, din Psaltire pentru Pãrintele Pãrintele a fost apoi aºezat
Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul spunea Teofil. în mormântul pe care ºi l-a
cã Pãrintele Teofil a fost omul cu cea mai ÎNMORMÂNTAREA. Diminea- pregãtit cu multã vreme înainte:
mare credinþã pe care l-a cunoscut Prea- þa, în continuarea citirii Psaltirii "mi-am fãcut mormânt, cã nu se
sfinþia Sa, remarcã întãritã ºi de cãtre PS s-a sãvârºit Acatistul Maicii Dom- ºtie ce ºi cum ºi când!" - spunea,
Sofian Braºoveanul, în cuvântul sãu de nului, urmat de slujbele Ceasurilor, apoi lângã mãnãstirea pe care a slujit-o cu
searã. La privegherea Pãrintelui au partici- s-a continuat cu Sfânta Liturghie. Rãspun- atâta ardoare vreme de 56 ani, 23 ca dia-
pat IPS Dr. Laurenþiu Streza, PS Andrei surile la stranã au fost date de cãtre un con ºi 33 ca ieromonah. Un proverb spune
Fãgãrãºeanul, PS Sofian Braºoveanul ºi grup de studenþi de la Facultatea de cã "nu conteazã dacã viaþa ta este scurtã
PS Calinic al Argeºului ºi Muscelului. Teologie "Andrei ªaguna" din Sibiu, sau lungã, cãci faþã de veºnicie este ca o
La sfârºitul slujbei, Preasfinþitul îndrumaþi de cãtre Pr. dr. Sorin Dobre. clipã". Viaþa Pãrintelui a fost parcã o clipã
Sofian Braºoveanul - fiu duhovnicesc al Slujba de înmormântare a început în de veºnicie.
Pãrintelui Teofil, a rostit o foarte emoþio- jurul orei 12, în curtea mãnãstirii. Pe lângã LITURGHIE ÎN VEºNICIE. Privind în
nantã predicã în amintirea duhovnicului cei 10 ierarhi, zeci de preoþi ºi diaconi, bisericã, la strana - acum goalã - de unde
sãu. PS Sofian a rememorat un scurt împreunã cu mulþimea impresionantã de Pãrintele Teofil a participat aproape
episod din timpul uceniciei sale: într-o zi, credincioºi, au participat sufleteºte sute de întreaga sa viaþã, zi de zi, la sfintele slujbe,
veneau împreunã de la o înmormântare ºi preoþi, monahi si monahii, credincioºi, fiii mi-a venit în minte întrebarea pe care o
Pãrintele l-a întrebat despre ce anume va duhovniceºti ai pãrintelui Teofil din toatã adresase odinioarã ucenicului sãu un
predica la moartea sa. Preasfinþitul nu a þara. Spunea într-una din cãrþile sale cãlugãr bolnav la pat: "Oare nu plânge
putut sã îi rãspundã nimic pãrintelui ºi a Gheron Iosif Isihastul, de la Chilia "Sfânta strana dupã mine? Cã mie mi-e tare dor de
rãmas nedumerit, gândindu-se cã nu va Ana Micã" din Muntele Athos, cã cea mai bisericã, sã slujesc!" Pãrintele Teofil s-a
putea sã ia cuvântul la moartea cuvioºiei grea încercare pentru un creºtin adevãrat dus însã sã slujeascã Liturghia cea
sale… "Pãrintele Teofil, fiind un om al este atunci când îi moare duhovnicul. Am cereascã, împreunã cu Sfinþii lui Dum-
bucuriei, este prieten ºi cu cei vii ºi cu cei vãzut acest lucru la mulþi dintre credin- nezeu, unde nãdãjduim cã ne va pomeni în
de dincolo de mormânt; ºi dacã cumva ne cioºii veniþi din toatã þara sã îºi ia rãmas rugãciunile sale, aºa cum ne-a promis:
priveºte, el ne zâmbeºte, se uitã la fiecare bun de la duhovnicul lor drag, dar ºi la ie- "Inima mea are numai uºã de intrare, nu
dintre noi cum îi aducem dupã putere rarhii ºi preoþii care i-au fost ucenici. are uºã de ieºire, cine intrã în ea nu mai
fiecare o ultimã cinstire trupului sãu, cãci IPS Dr. Laurenþiu, Mitropolitul Ar- iese. Cine mi-a fost prieten în viaþa aceas-
cinstirea ºi iubirea faþã de cineva nu se dealului, a transmis mesajul Preafericitu- ta, îmi va fi ºi în cealaltã!"
opresc pe marginea mormântului, ci ele lui Pãrinte Patriarh Daniel, intitulat "Un Diac. Claudiu Pãun
 4 Pãrintele Teofil s-a mutat la Domnul
Un harnic slujitor al
Domnului s-a mutat în
Pãrintele bucuriei s-a mutat
odihna sfinþilor Pãrintele Teofil dãruia bucurie
Când am aflat cã Pãrintele a plecat pe drumul veºniciei am simþit aceeaºi durere
În obºtea Mãnãstirii Brâncoveanu, care a pe care am simþit-o când a plecat tatãl meu, deºi atunci eram mic. Pentru cã
trecut adesea prin încercãri ºi necazuri, monahul Pãrintele a fost ca un pãrinte pentru mine. Eram copil când a venit la mine ºi mi-a
Teofil a devenit dupã cum i se tâlcuieºte ºi spus cã eu sunt prietenul dânsului; imaginaþi-vã ce înseamnã aceasta în sufletul
numele iubitor de Dumnezeu, dar ºi iubit de El. unui copil.
Aici a cunoscut cuvioºi pãrinþi rugãtori ºi luptã- Pãrintele Teofil dãruia bucurie. Te îmbrãþiºa, te strângea de mânã, îºi lipea
tori, despre care a vorbit mulþimilor în multe dincapul de al tãu ºi îþi dãdea liniºtea lui. Iar bucuria pe care o dãruia nu era din aceas-
cuvântãrile sale, dar ºi pe marii mitropoliþi cãr-ta pãmânteascã, de moment, ci era o bucurie cereascã, care nu dispãrea când ple-
turari Nicolae Bãlan, Nicolae Colan ºi Antonie cam acasã. L-am avut ºi ca duhovnic; ne lua tristeþea, ne lua povara de pe suflet.
Plãmãdealã. E o durere ºi o pierdere acum; ca mitropolit realizez ce lipsã mare vom simþi
Cãutat ºi ascultat de credincioºi doritori denoi, un gol imens. Pãrintele are fii duhovniceºti în toatã þara ºi în toatã lumea, iar
îndrumare spiritualã, cuvântul sãu a fost primit acum toþi suntem cu sufletul încãrcat de tristeþea aceasta, dar e o tristeþe care se
ca fiind al unui duhovnic înþelept, fãcãtor de amestecã cu ºansa pe care ne-o oferã Dumnezeu de a mai adãuga încã un rugãtor
pace ºi purtãtor de bucurie. sus, în cer, lângã cei pe care mãnãstirea i-a dat pânã acum.
Deºi nu putea privi cu ochii ÎPS Laurenþiu,
trupeºti frumuseþile Creaþiei ºi Mitropolitul Ardealului
chipurile semenilor, Pãrintele Teo-
fil a primit de la Dumnezeu darul Cu darul vorbirii a
discernãmântului duhovnicesc ºi
pastoral, pentru a cunoaºte lumina câºtigat inimile tuturor
sufletelor celor care veneau la el, îi "Pentru Þara Fãgãraºului
cereau sfatul ºi primeau de la el ºi nu numai, pentru familia în
lumina harului Duhului Sfânt. care s-a nãscut, pentru Mã-
Lumina faptelor sale, a vieþii nãstirea de la Sâmbãta de Sus,
sale smerite ºi jertfelnice, a învãþã- dar ºi pentru întreaga Þarã
turii sale duhovniceºti, roditoare Româneascã, Pãrintele Teofil
de virtuþi, constituie o icoanã sau o a fost reprezentativ în ceea ce
cãlãuzã, mai ales în vremuri de tulburare sufleteascã. priveºte trãirea duhovniceas-
Preafericitul DANIEL, cã, cuvântul ºi vorbirea. Cu toate cã
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Pãrintele Teofil era lipsit de darul ve-
derii, a fost înzestrat de Dumnezeu cu
alte multe daruri: o minte sclipitoare,
Veºnicã pomenire, iubite Pãrinte Teofil! trãire în credinþã ºi în dragoste. Cu darul
În ultimele zile de suferinþã, Pãrintele Teofil avea vorbirii a câºtigat de-a lungul anilor
acelaºi optimism ºi maximalism pascal. A rãmas un inimile tuturor, de la bãtrâni ºi pânã la
pãrinte al bucuriei, chiar ºi în faþa morþii. Parafrazân- tineri. Regretãm plecarea din rândul
du-l pe Sfântul Ioan Scãrarul spunea, într-o altã formã: nostru, dar, cu siguranþã, Pãrintele
"Nu pot sã mã vãd mort în sicriu, ci doar viu". Mai Teofil se va mântui ºi va câºtiga Raiul
spunea ºi cã va pleca la Domnul pentru cã "de aceea a despre care a vorbit în tot timpul vieþii
fãcut Dumnezeu raiul, ca sã îl umple cu cei ce Îl sale."
iubesc". Iar când încercam sã îl încurajez ºi îi spuneam Pr. Ioan Ciocan,
cã va fi bine, îmi rãspundea: "Oricum sunt bine, Protopopul Fãgãraºului
deoarece cu Hristos, fie aici sau dincolo, întotdeauna
suntem bine".
De astãzi, comunitatea noastrã ortodoxã, pe care A murit cum a trãit
de multe ori a întãrit-o cu rugãciune ºi cu cuvânt zidi- "În ultima parte a vieþii, Pãrintele a
tor, îl va purta în rugãciunile Sfintei fost cum a fost întreaga viaþã. L-am în-
Liturghii ºi îl va avea ca mijlocitor „O generaþie de neînlocuit“ trebat ºi eu, l-au întrebat ºi alþii: "Pãrinte,
cum staþi în faþa morþii?" ºi ne-a rãspuns:
ºi solitor înaintea Domnului bu- Pãrintele Teofil face parte dintr-o generaþie
curiei, în latura cea cereascã a celor de neînlocuit. O generaþie de tradiþie ºagunianã, "Stau în faþa morþii cum stau în faþa vieþii.
drepþi ºi sfinþi din Biserica lui întãritã ºi cultivatã de Mitropolitul Nicolae Bãlan. Cu tot ceea ce am fãcut ºi cu nãdejdea în
Hristos. mila lui Dumnezeu, nu în faptele mele.
De aceea noi, sibienii, îi vom simþi tot mai mult Mã duc la Dumnezeu, la Tatãl meu, ca la
Odihneascã-se în pace, pãrintele lipsa fizicã dintre noi. Dar prezenþa sa spiritual-
nostru ºi al bucuriei celei veºnice! duhovniceascã va rãmâne pentru totdeauna. Cel cãruia I-am slujit o viaþã."
Pãrintele Mihail -
Pr. Cornel Toma, Braºov Pr. conf. dr. Irimie Marga - Sibiu Mãnãstirea Brâncoveanu
CMYK

în Bucuria veºnicã
Pãrintele Teofil - zâmbetul lui Dumnezeu
"Frumos, foarte frumos. Aºa era Pãrintele Teofil."
"Dupã ce Dumnezeu odinioarã în
multe rânduri ºi în multe chipuri a vorbit
pãrinþilor noºtri prin prooroci, în zilele
acestea mai de pe urmã ne-a grãit nouã
prin Fiul…"(Evrei 1, 1-2)
Aºa a rânduit Dumnezeu ºi cu
Pãrintele Teofil, cel care de acum câteva
zile ºi-a încheiat viaþa pãmânteascã, a
urmat credinþa ºi s-a aºezat între slujitorii
cei veºnici din ceruri. Dacã atunci
Dumnezeu le-a vorbit oamenilor prin
prooroci ºi apoi prin Fiul, acum nouã
Dumnezeu ne-a vorbit prin slujitorul Sãu,
prin Pãrintele Teofil, în multe rânduri ºi
în multe chipuri, prin cuvântul vorbit sau
prin cuvântul scris, prin exemplul sãu ºi
prin tot ceea ce a fost Pãrintele.
Lucrarea cea mai de cãpetenie a Pã-
rintelui a fost ca prin tot ceea ce face sã
fie preamãrit Dumnezeu.
Repeta des "toatã viaþa noastrã lui
Hristos Dumnezeu sã o dãm". A dorit sã-ºi
închine viaþa lui Hristos încã de la vârsta
de 13 ani, când a venit pentru prima datã
la Sâmbãta, cu gândul sã se cãlugãreascã.
Nu s-a putut atunci sã rãmânã, însã a ple-
cat de acolo mai îmbogãþit decât a venit,
pentru cã Pãrintele Arsenie, la care s-a
spovedit ºi i-a mãrturisit gândul cã vrea sã
se facã cãlugãr, l-a îndrumat sã se roage ca
un cãlugãr ºi sã spunã rugãciunea cu care
se mântuiesc cãlugãrii: "Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieº-
te-mã pe mine pãcãtosul". L-a învãþat ºi
cum s-o spunã. ªi a spus-o. A spus-o cât l-au
þinut puterile, încât i-a devenit o pravilã ºi
aici, ºi în veºnicie. În veºnicie pentru cã
atunci când era întrebat ce va zice lui
Dumnezeu când se va întâlni cu El în
"S-a dãruit tuturor"
ªi-a trãit viaþa fãrã sã-ºi punã deoparte
energiile. S-a dãruit tuturor. S-a dãruit ce-
lor apropiaþi, celor cu care a parcurs împre-
unã drumul nevoinþelor mãnãstireºti, uce-
nicilor sãi, dintre care cei mai mulþi îi sunt
ºi prieteni apropiaþi sufleteºte ºi copii duhov-
niceºti. Pãrintele Teofil s-a dãruit tuturor
celor cu care s-a întâlnit în conferinþele
sale, nenumãratele conferinþe pe care le-a
susþinut de-a lungul ultimilor 20 de ani.
Conf. dr. Sebastian Moldovan - Sibiu
Pãrintele Teofil s-a mutat la Domnul
veºnicie, rãspunsul era: "Slavã
Þie, Doamne, slavã Þie!" ºi
"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine
pãcãtosul". Pãrintele dorea ca cei
care l-au cunoscut pe Dumnezeu sã se
depãºeascã, sã nu mai rãmânã pãcãtoºi, sã
fie angajaþi prin credinþa în Dumnezeu la o
viaþã virtuoasã, la o viaþã prin care sã fie
preamãrit Dumnezeu ºi pe care Dumne-
zeu sã o poatã binecuvânta.
Pentru noi, Pãrintele Teofil a fost "zâm-
betul lui Dumnezeu". Dumnezeu ne-a vor-
bit în multe rânduri prin tot ceea ce a fãcut
Pãrintele Teofil în viaþã pentru sine ºi pen-
tru aproapele, iar mai pe urma a zâmbit.
Ne-a zâmbit pentru cã zâmbetul este o
manifestare a bucuriei. Pãrintele a fost nu-
mit, pe bunã dreptate, Pãrintele bucuriei.
Pãrintele bucuriei pentru cã se bucura de
orice. Se bucura de un bulgãre de zãpadã,
de o floare, de un gând bun, frumos ºi lu-
minat, de o poezie, de o predicã sau con-
ferinþã þinutã aºa cum trebuie, de un copil,
de omul cu care stãtea de vorbã, se bucura
de tot ce e frumos ºi ziditor.
Pãrintele Teofil te primea cu bucurie,
îþi zâmbea ºi te îmbrãþiºa, apoi te petrecea
cu aceeaºi bucurie, îþi zâmbea ºi te îm-
brãþiºa. La despãrþire îþi spunea cã îl vei
gãsi aºa cum l-ai lãsat, bucuros, zâmbitor
ºi îmbrãþiºându-te.
Frumos, foarte frumos. Aºa era Pãrin-
tele Teofil. Aºa i-a fost toatã viaþa, un
zâmbet, o bucurie, nu lãsa ca nimic din ce
putea sã-i umbreascã zâmbetul sã se
5
aºtearnã în sufletul sãu.
De aceea a putut sã spunã de multe
ori în viaþã, chiar ºi la sfârºitul ei: "Am
avut o viaþã frumoasã, sunt fericit, dau
slavã lui Dumnezeu pentru tot ce a fost
în viaþa mea".
Pãrintele Teofil a plecat dintre noi
la Dumnezeu, a plecat sã-I zâmbeascã
mai desãvârºit, ºi cred cã pe lângã
cuvintele de preamãrire: "Slavã Þie,
Doamne, slavã Tie", ºi rugãciunea:
"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine
pãcãtosul", i-a zis lui Dumnezeu (aºa
cum obiºnuia sã spunã omului: "Am
onoarea sã vã salut!") ºi: "Doamne, am
onoarea sã-þi zâmbesc!"
Pãrinte Teofil, zâmbiþi-I lui Dumnezeu
ºi pentru noi!
Protosinghel Matei Bilauca, stareþul
Schitului "Duminica Tuturor
Sfinþilor" - ªinca Nouã
"Omul cu cea mai mare
credinþã în Dumnezeu"
Din 1990 a dus o muncã extraordinarã
de misionar, de evanghelist. Acum, în anii
bãtrâneþii, spunea: "Dragã, eu cred cã
chemarea mea a fost aceasta, sã bine-
vestesc cuvântul lui Dumnezeu."
Aº zice cã Pãrintele Teofil este omul
cu cea mai mare credinþã în Dumnezeu
din câþi am întâlnit eu pânã acum. ªi asta
nu doar la nivel afirmativ, ci la nivel de
trãire. Mi-a istorisit din împrejurãrile grele
prin care trecuse în tinereþe ºi l-am cunos-
cut ºi eu în împrejurãri dificile, împre-
jurãri potrivnice, la mãnãstirea de la
Sâmbãta, în care s-a comportat cu liniºtea
omului credincios ºi cu credinþa omului
credincios cã Dumnezeu va rândui toate
cum va considera mai bine.
PS Sofian, Episcop vicar al
Mitropoliei pentru Germania,
Europa Centralã ºi de Nord
CMYK
 6 Pãrintele Teofil s-a mutat la Domnul
Filã de jurnal la moartea de pe chip un fel de
bucurie ºi luminã pe care
Fiecare dintre noi
Pãrintelui Teofil nu poþi sã nu le sesizezi. Fac clic ºi poza
se aflã în drept cu un interviu luat Pã-
îºi pregãteºte raiul
29 octombrie 2009. Vestea a venit rintelui. Citesc titlul: "Pentru ce sunteþi sau iadul
brusc, dimineaþa, dupã ce Pãrintele triºti?" În primul moment nu sesizez - Cum reuºiþi sã fiþi mereu bucuros?
Teofil trecuse la cele veºnice în noaptea ideea ºi urmãresc curgerea frazelor din - Aºa-mi þâpã dinãuntru! Dragã, bucuria
ce abia se destrãmase. Nu avusesem o interviu: Pãrintele vorbeºte despre fap- mea se bazeazã ºi pe credinþa mea. Eu, de
relaþie foarte directã, personalã, cu tul cã ortodoxia nu pune accentul pe exemplu, sunt foarte pozitiv în felul de a vedea
Pãrintele, deºi îi ascultam predicile, îi tragismul suferinþei Mântuitorului, ci pe lucrurile. (...) Eu nu mã prea gândesc la
citisem din cãrþi sau biografia, luasem bucuria Învierii. Frazele în cuvinte sim- pedepsele lui Dumnezeu, ci totdeauna mã gân-
în câteva rânduri binecuvântare de la ple dar ferme, limpezi, pline de convin- desc la bunãtatea lui Dumnezeu, la iubirea lui
dânsul sau sfat în momente de cum- gere îºi urmeazã una alteia ºi pe nesim- Dumnezeu. De aceea, sã ºtiþi cã mie nu mi-e
pãnã. ªi totuºi... m-a copleºit tristeþea. þite ajung la sfârºitul interviului care se fricã de faptul cã n-o sã ajung în rai. Nu! De ce
M-au inundat lacrimile. Era ºi mila pen- terminã reluând fraza din titlu: "Pentru nu mi-e fricã? Nu cã fac bine niºte lucruri care
tru suferinþa din ultimele sãptãmâni de ce sunteþi triºti?" ªi Pãrintele adaugã: mã îndreptãþesc sã ajung în rai. Nu! Dar sunt
boalã. Dar... mai era ceva, ceva mult "Domnul Hristos nu vrea sã stãm în sigur cã Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut.
mai mare. Simþeam golul lãsat de pãrin- întristare, ci vrea sã fim în bucurie". ªi
tele în urmã. ªtiu cã atunci când un om atunci mã luminez... Titlul acesta, atât
cu viaþã sfântã pleacã la Domnul de direct ºi de potrivit la starea de tris-
câºtigul este mai mare decât pierderea, teþe din ziua aceasta marcatã de vestea
în sensul cã rugãciunea lui, de lângã trecerii lui la Domnul!... Iatã cã seara,
tronul ceresc, se revarsã cu mai mare dupã o întreagã zi marcatã de tristeþe,
belºug ºi putere asupra noastrã, a celor vine acest cuvânt, chiar din partea
rãmaºi aici. Dar acum încã nu pot Pãrintelui, ca sã înlãture tristeþea, sã ne
înþelege... Acum mã copleºeºte tristeþea aminteascã credinþa lui în Înviere ºi
pierderii. Odatã cu plecarea Pãrintelui bucuria care izvorãºte de aici ºi cople-
Teofil noi am rãmas cu mult mai sin- ºeºte orice durere ºi suspin. Iar Pãrintele
guri ºi mai sãraci. Simt cum o stare de Teofil, acum, dupã moarte, mai mult
doliu se rãspândeºte de la Mãnãstirea decât oricând, este aproape de aceastã
Sâmbãta în cascade, se întinde peste bucurie a Învierii. De aceea noi nu tre-
Þara Fãgãraºului ºi cuprinde toatã þara... buie sã fim triºti, ci sã ne lãsãm, acum
*** mai mult decât când se afla trupeºte Pãrintele Arsenie zicea cã "Iubirea lui
Am ajuns ºi seara acestei zile... e printre noi, cuprinºi de bucuria lui de Dumnezeu faþã de cel mai mare pãcãtos e mai
ora 22 ºi încã lucrez. Caut pe internet a-L fi întâlnit în sfârºit pe Domnul. mare decât iubirea celui mai mare sfânt faþã de
poze cu o anumitã mãnãstire ºi vãd între Dacã pânã acum Pãrintele ne transmitea Dumnezeu." Pãi, dacã eu mã silesc sã fac voia
imaginile afiºate una cu Pãrintele Teofil bucuria Învierii prin cuvântul ºi pre- lui Dumnezeu, ºi Dumnezeu L-a dat pe Fiul
înveºmântat în mov, cu crucea de lemn zenþa lui, acum a venit momentul ca noi Sãu - cum zice Sfântul Apostol Pavel - pentru
în mânã. Privesc cu atenþie poza... deºi sã ne bucurãm de bucuria lui, sã par- noi, oare nu ne va da toate împreunã cu El? (cf.
cu pãrul cãrunt ºi în vârstã, pare atât de ticipãm la aceastã bucurie a lui care a Romani 8, 32). Deci, dupã ce ne-a dat ce-i
plin de energie; cu ochii fãrã lumina fost astãzi cuprinsã în veºnicia lui mult, sã nu ne mai dea ºi ce-i puþin? Nu cred
vederii trupeºti ºi acoperiþi aproape în Dumnezeu. lucrul acesta! Eu am mare încredere în bunã-
întregime de pleoape ºi totuºi iradiind Amalia Dragne tatea lui Dumnezeu. Nu cã asta mã îndrep-
tãþeºte sã fac lucruri rele, cã doar
"Fericiþi cei curaþi cu inima, cã aceia vor vedea pe Dumnezeu" Dumnezeu mã iartã… Niciodatã nu
mã gândesc la aºa ceva, ci totdeau-
Pãrintele Teofil îl vede de acum, în permanenþã, pe Dumnezeu na mã gândesc cã Dumnezeu nu l-a
Sigur cã l-a vãzut ºi în viaþa pãmânteascã. bine ºi cã am dormit. De ce cã am dormit? putut crea pe om ca sã-l pedep-
Aºa cum arãta ºi PS Andrei Fãgãrãºeanul, Pentru cã a doua zi eram odihnit ºi puteam seascã, sã-l chinuiascã ºi aºa mai
Pãrintele Teofil Pãrãian este duhovnicul se- realiza tot ce mi-am propus". A trecut prin departe… Omul într-adevãr poate
colului al XXI-lea, duhovnicul bucuriei. Nu suferinþe grele. Spuneau medicii cã: "era ca ajunge în iad, dar mai întâi ajunge în
spunem cã a fost, ci cã este. Sfinþia sa sublinia un miel, nu a scos niciun vaiet". iadul lui, în iadul pe care ºi-l face el,
cã: "Eu sunt prieten ºi cu viii ºi cu morþii". ªi acum, o concluzie aºteptatã. Este sfânt prin viaþa lui, prin pãcatele lui, prin
Prima aluzie publicã la iminenta plecare ºi o spun conºtient cã m-ar fi corectat, din nepãsarea lui, prin învârtoºarea lui.
din aceastã lume a fãcut-o în predica de smerenie ºi din precizia dumnezeiascã ce a Da, în felul acesta ajunge în iad. ªi
Izvorul Tãmãduirii, apoi a spus-o unor prie- avut-o constant. dacã ar fi în rai cu starea asta, tot în
teni. ªi-a îndeplinit la maxim misiunea di- Pentru creºtinii care nu i-aþi trecut pragul iad ar fi. Aºa cã fiecare dintre noi îºi
vinã pe pãmânt românesc. Spunea cã: "Sunt chiliei: cãutaþi-l la mormânt! pregãteºte raiul sau iadul.
mulþumit de douã lucruri - când am fãcut un Cãlin Pisoiu, Fãgãraº Pãrintele Teofil Pãrãian
 Eveniment 7
Un nou preot paroh la Feldioara
Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcopul vicar al Arhiepis-
copiei Sibiului, s-a aflat duminicã, 25 octombrie, în mijlocul credin-
cioºilor din Feldioara, pentru a hirotoni ºi a instala un nou preot
paroh. Comunitatea i-a fost încredinþatã pãrintelui Adrian Zepa, la
mai bine de douã luni de la trecerea la cele veºnice a fostului paroh,
pãrintele Gheorghe Gãitãnaru.
Biserica ortodoxã cu hramul "Înãlþarea asemenea, ca viaþa mea sã fie
Domnului" din Feldioara, comuna Ucea, a conjugatã cu acest cuvânt al
primit un nou slujitor. Duminicã, 25 oc- Mântuitorului: pentru <<ca,
tombrie, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºea- vãzând ei faptele voastre cele
nul a sãvârºit aici Sfânta Liturghie, împre- bune, sã mãreascã pe Tatãl
unã cu un sobor de preoþi. În cadrul ei a vostru cel ceresc>>" (Matei 5, 16), ne-a logicii ºi raþionalului - prin natura con-
avut loc ºi slujba de hirotonire întru preot spus pãrintele Adrian. Programator IT de strucþiei ºi profesiei mele -, aº dori sã nu
a diaconului Adrian Zepa, numit de cu- profesie, doamna preoteasã ne-a exprimat cuantificãm cu "ochii minþii" aceastã
rând paroh pe seama Parohiei Feldioara. gândurile cu care porneºte la drum împre- lucrare, ci sã contribuim cu tot sufletul, cu
În cadrul predicii, Preasfinþitul Andrei unã cu soþul ei: "Dupã sãvârºirea Tainei toatã dãruirea, sã ne implicãm întru totul
a scos în evidenþã importanþa acestui act al Hirotoniei, Preasfinþitul Andrei ne-a slujirii lui Dumnezeu ºi slujirii aproapelui,
hirotonirii pentru comunitatea satului, adresat un cuvânt de încurajare pentru spre dobândirea celor de folos ºi spre mân-
subliniind totodatã rolul pastoral ºi mi- noul drum pe care am pornit, vorbindu-ne tuirea sufletelor noastre."
sionar ce revine preotului, ajutat în misi- despre rãspunderea ce-o purtãm, dar ºi Le dorim ºi noi început bun, credinþã
unea lui de credincioºii parohiei. În acelaºi despre bucuriile duhovniceºti pe care le puternicã ºi nãdejde nestrãmutatã în aju-
timp l-a încredinþat pe noul paroh de spri- vom avea. Ne-a mai spus, de asemenea, cã torul Preasfintei Treimi, pentru a împlini o
jinul pe care i-l oferã Preasfinþia sa în acti- rolul preotesei în misiunea preotului este pãstorire rodnicã, spre mântuirea lor ºi a
vitatea pastoralã. Un accent deosebit a fost de 45%. Deºi sunt un om "al cifrelor", enoriaºilor lor. Pr. Adrian Precup
pus pe slujirea pãrintelui Gheor-
ghe Gãitãnaru, care s-a îngrijit prin Nou preot slujitor la parohia Berivoii Mici
toatã puterea sa de Casa lui Dum-
nezeu, deoarece prin truda lui ºi a Evanghelie, Sfânta Cruce, precum
sãtenilor, biserica satului Feldioara ºi cheile bisericii.
este pictatã ºi refãcutã. Într-un moment emoþionant,
Pãrintele Adrian Zepa, noul pãrintele Ioan Puia, cel care a fost
paroh al sãtenilor din Feldioara, s-a paroh al satului timp de mai mulþi
nãscut în Sibiu, în anul 1976 ºi este ani, plecat acum sã slujeascã pe
absolvent al Seminarului Teologic meleaguri sibiene, ºi-a luat rãmas
"Simion ªtefan" din Alba Iulia, bun de la pãstoriþii sãi.
precum ºi licenþiat al Facultãþii de Dupã terminarea slujbei, preoþii
Teologie Ortodoxã "Andrei ªagu- ºi mirenii prezenþi au luat parte la o
na" din Sibiu, promoþia 2000. agapã frãþeascã, în incinta cãminu-
Timp de opt ani a fost profesor de lui cultural al satului.
religie, iar de un an este cãsãtorit cu Pãrintele Gheorghe Adrian Dan
doamna preoteasã Ileana, tot din De Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâ- s-a nãscut la 1 februarie 1983, în mu-
Sibiu. torul de Mir, prãznuit la 26 octombrie, a avut loc nicipiul Braºov. A absolvit Seminarul
Emoþionaþi în aceastã zi unicã o nouã hirotonie în protopopiatul nostru. La pa- "Dumitru Stãniloae" din Braºov - pro-
în viaþa lor, pãrintele ºi doamna rohia "Sfântul Nicolae" din Berivoii Mici, tânã- moþia 2003, apoi Facultatea de Teologie
preoteasã pornesc la drum cu en- rul diacon Gheorghe Adrian Dan a fost hiroto- "Andrei ªaguna" din Sibiu - promoþia
tuziasm ºi dragoste de a sluji lui nit întru preot în mijlocul comunitãþii ºi instalat 2008 ºi urmeazã în prezent cursurile de
Dumnezeu ºi comunitãþii încredin- apoi ca preot slujitor pe seama acestei parohii. masterat din cadrul aceleiaºi facultãþi.
þate. "Lucrarea pastoralã, cu toate Este cãsãtorit cu doamna Nicoleta Dan,
nuanþele ei, este principalul obiec- Sfânta Liturghie a fost oficiatã de cãtre medic endocrinolog rezident.
tiv spiritual cu care pornesc la Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcopul Îi dorim noului pãrinte hirotonit ºi instalat
drum în aceste vremuri zbuciu- vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, împreunã cu la Berivoi o activitate pastoralã cât mai rod-
mate. Cred cu toate acestea cã sim- un sobor de 15 preoþi ºi diaconi, iar în cadrul nicã în slujba lui Dumnezeu ºi a oamenilor,
pla dorinþã nu e de ajuns, de aceea ei a avut loc ºi hirotonia întru preot a noului preoþie curatã, râvnã duhovniceascã, rãbdare
trebuie un efort susþinut pentru a paroh. La finalul Sfintei Liturghii, pãrintele ºi înþelepciune în împlinirea înaltei misiuni
aduce Cuvântul lui Dumnezeu în Gheorghe Adrian Dan a fost instalat ca preot încredinþate, alãturi de îndemnul din I Timo-
sufletul fiecãrui credincios din paroh al comunitãþii din Berivoii Mici, tei, cap. 4, v. 5: "Slujba ta fã-o deplin!"
parohia Feldioara. Îmi doresc, de Preasfinþitul Andrei înmânându-i Sfânta Diac. Claudiu Pãun
 8 Jurnal de pelerin
nând-o în muzeu, o vede o lume
Suflet ºi istorie pe sticlã, la Sibiel întreagã ºi se aratã tuturor pute-
rea de creaþie a poporului nostru."
O zi minunatã de octombrie, perfectã pentru un pelerinaj la Prislop. Pentru cã Acesta este începutul muzeului de la
e o ieºire aºteptatã de unii dintre pelerini de câþiva ani, ne-am propus sã vedem cât Sibiel care, sub pretextul "operei de cul-
mai multe, aºa cã la întoarcere avem în plan sã intrãm ºi la Sibiel, locul despre turã", era de fapt o mãrturisire a credinþei
care am auzit ºi citit atât de multe lucruri impresionante. ortodoxe în vremea unei alte asupriri, cea
BISERICA SFÂNTULUI MOISE comunistã. În urma luptei de convingere
MÃCINIC. Suntem în întârziere, însã purtatã din casã în casã, pãrintele Zosim
nu se poate sã renunþãm chiar la reuºeºte sã adune un mic tezaur de 150-
Sibiel. Când coborâm din autocar, 200 icoane pe sticlã, unele recuperate din
ºoferul ne atenþioneazã: "O jumãtate poduri sau chiar sparte (restaurate cu aju-
de orã!" Grãbim pasul ºi ne oprim în torul a douã maici retrase la Sibiel), tezaur
faþa bisericii, pe care ne-o deschide adãpostit la început într-o magazie veche
o doamnã extrem de binevoitoare. transformatã în muzeu.
Intrãm în tãcere ºi ne închinãm, rând Astfel, dintr-un sat mic, uitat de lume,
pe rând, în timp ce o altã doamnã, Sibielul ajunge o localitate cunoscutã mai
custodele muzeului, începe sã ne vorbeas- întâi în Europa, ºi apoi în întreaga lume,
cã cu dãruire despre istoria lãcaºului de cult. pentru colecþia unicã de icoane pe sticlã.
Datând din 1765, biserica "Sf. Treime" În timp aceasta ajunge la 600 de piese, iar
este împodobitã cu o picturã extrem de va- între 1976 ºi 1983 se ridicã un nou sediu,
loroasã, restauratã, dupã ce a fost ascunsã care este ºi cel actual. Aceastã lucrare, im-
multã vreme sub cinci straturi de var. Din posibil de imaginat pentru perioada comu-
pãcate arhitectura locaºului a suferit în deºte în nistã, se datoreazã Pãrintelui Zosim Oan-
timp ºi modificãri, care au distrus scene de multe familii de þãrani,cea, un om de excepþie, trecut la Domnul
o mare valoare. Nu îmi pot lua ochii de la care creau în casele lor adevãrate labora- în 2005 ºi îngropat între bisericã ºi muzeul
o icoanã mare, aºezatã în faþa altarului: toare de picturã, implicând întreaga fami- care astãzi îi poartã numele.
Sfinþii Mãrturisitori, Preoþii Ioan din Galeº lie. Marea lor majoritate erau þãrani ano- RETRÃIRE PRIN LECTURÃ. Pãtrunºi de
ºi Moise Mãcinic din Sibiel. Pãrintele nimi, care învãþau arta din experienþã, pic- istoria locului, nu ne îndurãm sã ne desprin-
Moise a slujit chiar în aceastã bisericã… tau pentru alþi þãrani, iar pictura nu era dem de ea; însã vocea ºoferului ne sunã din
MIJLOC DE PÃSTRARE A IDENTITÃÞII ocupaþia lor principalã. nou în gând: o jumãtate de orã. Mã uit la
ORTODOXE. Mã îndrept emoþionatã, în
Icoana pe sticlã a devenit astfel un ceas: incursiunea în viaþa strãmoºilor noºtri,
urma celorlalþi pelerini, cãtre muzeu. Mã mod de rezistenþã în credinþa ortodoxã a care socoteau mai de preþ credinþa orto-
strecor cât mai aproape de ghid, sã nu scap pãrinþilor ºi strãmoºilor. Ea îl aducea în doxã decât libertatea socialã sau bunãstarea
nicio informaþie. Pictarea icoanelor pe sti- casa þãranului pe Dumnezeu, pe Maica materialã, a durat mai bine de o orã. Plecãm
clã s-a rãspândit în Transilvania datoritã Domnului ºi pe sfinþii Lui, sprijin puternic aproape alergând ºi speriaþi de sunetele
minunii petrecute la Mãnãstirea Nicula. în viaþa asupritã. În icoana pe sticlã þãra- disperate de claxon ale ºoferului. Mã bucur
Dupã ce Maica Domnului dintr-o icoanã a nul ºi-a pus tot sufletului lui: credinþa orto- însã cã am la mine cartea unui om deose-
plâns timp de 26 de zile, pelerinii care doxã, dar ºi elemente materiale sau nemul- bit, Giovanni Ruggeri, un italian îndrãgos-
veneau aici doreau sã îºi procure o copie þumiri sociale. Astfel apar sfinþi în costum tit de România, care a popularizat minunea
pe care sã o ducã acasã, ducând astfel la o popular românesc, tricolorul sau personaje de la Sibiel printre strãini, dar ºi printre româ-
dezvoltare a meºteºugului în zonã. negative (ca bogatul din pilda sãracului nii necunoscãtori ai þãrii lor. Lectura mã
Rãspândirea icoanelor pe sticlã are Lazãr ºi a bogatului nemilostiv) îmbrãcate ajutã sã replonjez în povestea fantasticã a
însã ºi un motiv naþional. Românii arde- în hainele asupritorilor unguri. acestui loc binecuvântat de Dumnezeu,
leni, aflaþi timp de sute de ani sub stãpâ- MUZEUL "PR. ZOSIM OANCEA". Pãrin- dar ºi de oameni. Natalia Corlean
nire strãinã, au fost mereu supuºi încer- tele Zosim Oancea a ajuns la Sibiel
cãrilor de schimbare a credinþei ortodoxe. în 1964, la 53 de ani, dupã 15 ani de Cãlãuza pelerinului
Au suferit mai întâi presiuni insistente de închisoare ºi muncã forþatã în lagã- Sibielul se aflã la 23 de km de Sibiu. Din
calvinizare, apoi de catolicizare. În con- rele comuniste. Primul lucru pe care aceastã direcþie, la intrarea în Sãcel aveþi un indi-
diþiile în care nu aveau episcopi ortodocºi, îl face noul paroh este scoaterea la lu- cator spre stânga, cãtre Muzeul de icoane pe sti-
erau izolaþi la sat, fãrã acces la studiu sau minã a picturii despre care intuieºte clã. Dupã cca 5 km pe un drum asfaltat foarte
comerþ, ei au gãsit în icoana pe sticlã unul cã este ascunsã sub straturile de var, bun ajungeþi la destinaþie.
dintre cele mai eficiente moduri de a-ºi lucrare care, împreunã cu restaurarea "Icoanele pe sticla din Sibiel".
pãstra identitatea ortodoxã. bisericii, întãreºte dragostea ºi cola- Pentru a vã pregãti vizita la Sibiel,
Icoanele pe sticlã s-au rãspândit în în- borarea dintre preot ºi enoriaºii sãi. de mare ajutor este cartea scrisã cu
treaga Transilvanie, dând naºtere ºi la alte Astfel, pãrintele Zosim, dupã ce ob- multã dragoste de domnul Giovanni
centre de producþie, bine reprezentate în servã în casele sibielenilor multe ope- Ruggeri în limba italianã ºi tradusã
muzeul de la Sibiel: Valea Mureºului, Fã- re de artã pictate pe sticlã, reuºeºte în românã, englezã, francezã ºi ger-
gãraº, Cârþiºoara, Braºov, Sebeº-Alba, Mãr- sã îi convingã: "Icoana e frumoasã manã, pe care o puteþi comanda de
ginimea Sibiului. Meºteºugul se rãspân- în casã, dar o vezi numai tu. Pu- pe site-ul www.sibiel.net.
CMYK
 Mãrturisitori ai Ortodoxiei 9
Sfântul Ierarh Spiridon din insula Corfu,
fãcãtorul de minuni
Popasul nostru duhovnicesc în Marea Ionicã se va
încheia în acest numãr cu prezentarea vieþii ºi a personali-
tãþii impresionante a altui ierarh fãcãtor de minuni: Sfântul
Spiridon. Împreunã cu Sfinþii Ierarhi Dionisie din insula
Zachintos ºi Gherasim din insula Kefalonia, el este ocroti-
torul spaþiului ortodox care este cuprins în aceastã zonã
maritimã a Greciei. Ziua de prãznuire este 12 decembrie.
Viaþa
Nu se ºtie care este data
exactã a naºterii acestui sfânt.
Se cunoaºte doar faptul cã s-a
nãscut în insula Cipru ºi a
vieþuit foarte simplu. A fost
pãstor de oi, s-a cãsãtorit ºi a
avut o fiicã - Irina - care a trãit apoi în insula Corfu. În a-
în feciorie întreaga viaþã. "Soborului celui dintâi te-ai arãtat
cest loc se gãseºte ºi astãzi.
Dupã ce i-a murit soþia, da- apãrãtor ºi de minuni fãcãtor, de Dum-
Moaºtele Sfântului
toritã vieþii sfinte pe care a nezeu purtãtorule Spiridoane, pãrin-
Spiridon sunt fãcãtoare de
trãit-o, a fost ales episcop în tele nostru. Pentru aceasta cu femeia
minuni. La fel ca ºi ceilalþi
cetatea Trimitundei, situatã în cea moartã în groapã tu ai vorbit ºi
sfinþi din Marea Ionicã,
apropierea cetãþii Salamina. ºarpele în aur l-ai prefãcut. ªi când ai
Sfântul Spiridon este un
El a primit de la Dumnezeu cântat tu sfintele rugãciuni, îngeri ai
sfânt viu, el umblã ºi îi
darul facerii de minuni, prin- avut împreunã cu tine slujind, prea-
ajutã pe cei care îi cer aju-
tre primele sale minuni fiind sfinþite. Slavã Celui ce te-a preamãrit
torul. Existã mai multe
cea a prefacerii unui ºarpe în pe tine; slavã Celui ce lucreazã prin
dovezi care demonstreazã
aur, pentru a ajuta un om tine tuturor tãmãduiri."
sãrac în nevoile sale. Apoi, a adus Troparul Sfântului Spiridon
din nou aurul în starea iniþialã ºi l-a
fãcut ºarpe.
În timpul persecuþiilor din vre-
mea împãratului roman Maximilian-
Galeriu, Sfântul Spiridon a fost prins
ºi a suferit mucenicia, deoarece l-a
mãrturisit pe Hristos: i-au scos o-
chiul drept, i-au tãiat pulpa stângã ºi
a fost întemniþat.
Explicarea Sfintei Treimi
cu ajutorul unei cãrãmizi
Chiar dacã Sfântul Spiridon nu minune: cã este un sfânt "cãlãtor":
avea studii teologice, el a trãit teolo- pe partea - clericii ºi credincioºii vãd cã, pentru
gia ca stare de existenþã, aºa cum definea de deasupra cãrãmizii s-a aprins focul, iar o perioadã scurtã de timp, lipseºte trupul
pãrintele Sofronie Saharov cunoaºterea lui din partea de dedesubt a început sã curgã sãu din raclã;
Dumnezeu. De aceea, a putut explica cu apã. - când sfântul revine în raclã, trupul
atâta simplitate ºi claritate - în acelaºi timp sãu este cald ºi prãfuit;
- unitatea ºi diversitatea Sfintei Treimi. Sfânt “cãlãtor” - în fiecare an îi sunt schimbate
Astfel, el a demonstrat cu ajutorul unei Sfântul a adormit întru Domnul în anul încãlþãrile, care sunt uzate ºi impregnate
bucãþi de cãrãmidã cã aceasta este com- 348 ºi a fost îngropat în biserica Sfinþilor cu praf ºi iarbã. Este ºi motivul principal
pusã din trei elemente: apã, foc ºi pãmânt. Apostoli din Trimitunda. Ca urmare a ocu- pentru care Sfântul Spiridon a fost ales
La fel, Sfânta Treime este o fiinþã în trei pãrii insulei Cipru de saracini, trupul Sfân- patronul cizmarilor;
ipostasuri: Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt. În tului a fost descoperit întreg ºi binemirosi- În timpul procesiunilor religioase,
momentul în care Sfântul explica aceastã tor. El a fost dus la Constantinopol, iar de Sfântul Spiridon este purtat în raclã stând
dogmã (credinþã) ortodoxã, s-a întâmplat o acolo, în 1453 a fost mutat în Serbia ºi în picioare. Eufemia Toma
CMYK
 10 Actual
Condamnaþi la "LIBERTATE"
LIBERTATEA - VIS DE COPIL. Eram
copil când, pentru prima datã ridicân-
du-mi ochii spre cer, am zãrit zborul lin
al unui stol de pãsãri ce survolau infini-
tul de deasupra mea. Mi-aduc aminte
cã am fost foarte uimit nu de faptul cã
zburau, cã pluteau, ci de faptul cã nu
aveau nici un obstacol în faþa lor. Erau
sus. Erau mult prea sus ca ceva sã le
poatã altera zborul lor jucãuº. A fost
pentru prima datã în viaþa mea când,
sesizând libertatea de care se bucurau ele
acolo, sus, m-am simþit foarte frustrat de
lipsa libertãþii pe care o aveam aici jos.
Acesta cred cã a fost primul meu contact
cu conceptul de libertate. Atunci am simþit
pentru prima oarã dorinþa de a fi liber.
Liber ca ele. Liber ca pãsãrile cerului.
Mai târziu mi-am dat seama cã aceastã
dorinþã de libertate nu era doar dezideratul
meu. Toþi cei din jurul meu îºi doreau
acelaºi lucru. ªi pãrinþii mei, ºi sora mea,
ºi bunicii, ºi prietenii. Toþi îºi doreau
aceasta, dar nu o exprimau în cuvinte. Însã
trãdau aceastã poftã de libertate prin revol-
ta faþã de tot ceea ce le îngrãdea dorinþa lor
de a fi propriii stãpâni. Pãrinþii ºi bunicii
se revoltau împotriva "sistemului", a poli-
ticii care impunea un anumit stil de viaþã.
Eu împreunã cu sora mea ne revoltam
împotriva pãrinþilor, care ne impuneau
anumite reguli, ºtiind cã ºi prietenii noºtri
de o seamã cu noi fac acelaºi lucru.
LIBERTATEA - VISUL UNEI NAÞIUNI.
Mi-aduc aminte, de parcã a fost ieri, cum
în Piaþa Libertãþii din Bucureºti, acum
aproape 20 de ani, glasul a câtorva zeci de
mii de oameni de toate vârstele a explodat
într-un strigãt plin de optimism: "LIBER-
TATE! LIBERTATE!" Vã mai aduceþi
aminte acel semn cu care se salutau toþi
românii, ridicând douã degete sub for-
ma literei "V" care însemna "victorie",
adicã am învins? Atunci toþi credeam cã
Libertatea a învins.
Trecut-au ani de atunci. ªi nu puþini.
Vreo 20. Iar viaþa mi-a demonstrat cã li-
bertatea pe care eu o aºteptam a rãmas în
continuare o dorinþã neîmplinitã.
ROADELE LIBERTÃÞII. Da. Suntem
liberi acum. Putem sã alegem între mai
multe feluri de mâncare, între mai multe
þãri în care ne putem face concediile, între
mai multe cafenele, baruri de noapte ºi dis-
coteci în care sã ne pierdem nopþile. Putem
alege chiar ºi ce orientare sexualã sã avem.
Putem alege religia sau cultul unei biserici
care sã satisfacã dorinþele noastre. Putem
alege sã fim pãrinþi sau sã luãm viaþa
copilului nostru din pântecele mamei prin
intermediul avortului sau al anticoncep-
þionalelor. ªi aceasta pentru cã SUNTEM
LIBERI!
Este tare interesant cum politicile mon-
diale actuale încearcã sã ne inoculeze ide-
ea cã fiecare dintre noi suntem "liberi" sã
trãim “aºa cum vrem”. Se fac eforturi dis-
perate ca minoritãþile de tot felul: sexuale,
religioase, etnice etc. sã aibã nu numai
drepturi depline pentru a fi acceptate de
toþi ceilalþi, dar se încearcã impunerea lor
ca fiind modele bune de urmat pentru toþi
cei care în mod "liber" vor sã adere la ele.
CE ESTE DE FAPT LIBERTATEA? Mã
întreb însã: ceea ce avem acum se poate
numi libertate? Ca sã putem rãspunde tre-
buie sã înþelegem ce este libertatea în pri-
mul rând. Nu vreau sã mã folosesc de
studiile filosofice care explicã conceptul în
termeni filosofici. Nu acesta este interesul
meu, ci acela de a vã face sã înþelegeþi cã
libertatea este parte din noi. Este un dat al
nostru.
Indiferent dacã vrem sau nu sã credem,
noi, oamenii, suntem creaþi de Dumnezeu
dupã chipul Sãu. Adicã Dumnezeu ne-a
dãruit sentimentul, raþiunea, voinþa, iar
peste toate acestea a aºezat ca o cununã
LIBERTATEA. Aºa se face cã noi suntem
oameni, ºi nu simpli roboþei de care Dum-
nezeu dispune. Aceastã libertate din noi ne
dã dreptul sã alegem: sã iubim sau sã
urâm, sã cugetãm la lucrurile pozitive sau
la cele negative, ne dã dreptul sã alegem
dacã vrem sau nu sã fim asemenea Celui
care ne-a creat. Cu alte cuvinte aceastã li-
bertate este un fel de putere prin care noi
decidem ce sã facem cu viaþa noastrã.
Libertatea ne dã astfel sentimentul cã sun-
tem propriii stãpâni.
Vreau însã sã spun un lucru celor care
considerã libertatea ca fiind un
drept prin care pot alege tot ceea
ce vor: dacã "libertatea" voastrã
vã îndeamnã sã alegeþi doar plãcerile
lumii acesteia, sã ºtiþi cã nu sunteþi
liberi, ci sunteþi robi. Robi sau sclavi ai
dorinþelor voastre.
BISERICA ºI LIBERTATEA. Mulþi
considerã cã Biserica îngrãdeºte liber-
tatea de manifestare a personalitãþii lor,
înlãnþuindu-i în numeroasele canoane ºi
legi, nedându-le posibilitatea de a fi li-
beri sã facã ceea ce vor. Acestora le
rãspund printr-o întrebare simplã. Voi,
ca pãrinþi sau ca ºi viitori pãrinþi, daþi posi-
bilitatea copiilor voºtri sã facã tot ceea ce
îºi doresc? Cu siguranþã mulþi vor rãs-
punde acum cã îºi vor lãsa copiii sã facã
ceea ce-ºi doresc. Dar sã nu uite aceºtia cã
unii copii, când sunt foarte mici, doresc sã
punã mânuþa pe o plitã fierbinte, doresc sã
ducã la guriþa lor bãuturi otrãvitoare fãrã sã
ºtie ce sunt, sau doresc sã facã lucruri care
sunt peste puterile lor. Iar dacã li se îngã-
duie, dându-li-se libertatea de a face aces-
te lucruri, se pot rãni grav sau chiar pot
muri. Poate un pãrinte sã accepte aºa ceva?
Dacã poate, înseamnã cã acolo în mintea
lui existã o gravã problemã psihicã. Deci
Biserica pune aceste porunci ºi canoane nu
spre îngrãdirea libertãþii noastre, ci spre
paza vieþii noastre.
De vreþi sã ºtiþi dacã sunteþi cu ade-
vãrat liberi sau nu, raportaþi-vã la acest
cuvânt al Sfântului Apostol Pavel: "Unde
este Duhul Domnului, acolo este ºi liber-
tatea". Dacã sunteþi în apropierea lui Dum-
nezeu credeþi-mã cã sunteþi liberi, dar dacã
Dumnezeu este undeva departe de voi,
toatã "libertatea" pe care credeþi cã o aveþi
este de fapt o temniþã a patimilor voastre.
LIBERTATEA NOASTRÃ FÃRÃ DUMNE-
ZEU ESTE DE FAPT O CONDAMNARE. De
aceea las cuvintele Sfintei Scripturi sã
încerce sã vã descãtuºeze pseudo-liber-
tatea voastrã.
"Deci zicea Iisus cãtre iudeii care
crezuserã în El: Dacã veþi rãmâne în cu-
vântul Meu, sunteþi cu adevãrat ucenici ai
Mei; ºi veþi cunoaºte adevãrul, iar ade-
vãrul vã va face liberi." (Ioan 8, 31-32)
"Trãiþi ca oameni liberi, dar nu ca ºi
cum aþi avea libertatea ca acoperãmânt
pentru rãutãþile voastre, ci ca fii ai lui
Dumnezeu." (I Petru 2, 16)
Nu vã lãsaþi condamnaþi de "libertatea"
voastrã!
Pr. Iosif Ciolan
 Viaþa în Hristos 11
"Doamne, Dumnezeul nostru, cât de
Testamentul Pãrintelui Teofil minunat este numele Tãu în tot pãmântul!";
"Doamne, dã-ne mai multã credinþã!"
La sãrbãtorirea Izvorului Tãmãduirii, cel de-al doilea hram al Mãnãstirii Ne putem formula ºi noi niºte rugã-
Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus, Pãrintele Teofil ne-a spus cã îºi va rosti predica ciuni pe care sã le repetãm; important este
rãspunzând la întrebarea: "Ce aþi spune oamenilor, dacã aceasta ar fi ultima sã fie mintea angajatã în rugãciune, ca sã
predicã?" Ne-am înfiorat atunci, încercând sã întipãrim bine în inimã cuvintele cu disparã gândurile care nu sunt potrivite cu
valoare de testament, neºtiind cã Pãrintele îºi simþea tainic plecarea la Domnul. rugãciunea, gândurile rele, pentru cã toate
Acum, la ceas de despãrþire vremelnicã, credem cã ne este de folos sã rememorãm ale omului pornesc de la gândul omului,
aceastã sintezã a cuvintelor sale, propovãduite de-a lungul anilor. aºa cã înmulþirea gândurilor bune este
temei ºi de cuvinte bune ºi de fapte bune.
Credinþa nu este magicã Dacã ne disciplinãm mintea, ne disci-
Mai întâi, Pãrintele a dorit sã ne punã plinãm ºi viaþa.
la inimã câteva idei de bazã, ºi anume: 5. În zilele de post sã
 "credinþa noastrã este despovãrã- mãnânci mâncare de post.
toare ºi mântuitoare"
- "oamenilor, sunteþi fraþi, sã nu vã certaþi!" În Biserica Ortodoxã toate sunt egale.
- "Hristos în mijlocul nostru!" - salut la Postul este obligatoriu, numai cã nu-l pot
face toþi, dar cei care nu pot sã posteascã
care se rãspunde cu: "Este ºi va fi!"
Ne-a atras atenþia asupra faptului cã, în trebuie sã ºtie cã o datorie nu ºi-o
general, oamenii când merg sã cearã o împlinesc ºi trebuie sã gãseascã modali-
3. Sã citeºti în fiecare zi douã tatea sã facã altceva în loc de postul pe
povaþã, întreabã: Ce rugãciune trebuie sã
fac ca sã mi se împlineascã cutare lucru? capitole din Noul Testament. care nu-l pot þine.
În acest fel noi uitãm cã în fiecare slujbã, "Ca sã þi se îmbogãþeascã mintea cu Postul este mai mult decât un regim
la îndemnul preotului: “Pe noi înºine ºi gânduri bune, pentru cã mintea omului e alimentar, însã în principal cuprinde regi-
toatã viaþa noastrã lui Hristos Dumnezeu sã ca o moarã, zic pãrinþii, ºi ce bagi pe mul alimentar. Nu se poate un post fãrã
o dãm!” noi rãspundem: “Þie, Doamne!” moarã aceea macinã moara. Dacã bagi pe mâncare de post. Bineînþeles cã postul este
Deci credinþa autenticã nu se bazeazã pe moarã gânduri bune, bune macinã, dacã ºi post de la toate lucrurile desfãtãtoare ºi
împlinirea magicã a unei dorinþe prin ros- bagi pe moarã gânduri rele, rele macinã. ªi mai ales de la cele care nu se potrivesc cu
tirea unei rugãciuni, ci prin încredinþarea atunci, ca sã-þi înmulþeºti gândurile bune, ceea ce ºtim noi cã vrea Dumnezeu. Dar în
întregii noastre vieþi lui Dumnezeu. trebuie neapãrat sã ai un izvor de gânduri principal e vorba de hrana pe care o fo-
bune, pentru cã zice Domnul Hristos cã: losim în fiecare zi. Postul ne ajutã la disci-
Programul de viaþã "Din prisosinþa inimii grãieºte gura", sau plinarea trupului, la potolirea pornirilor de
cã: "Din inima omului purced gândurile desfrânare, ne ajutã în general la domo-
Pãrintele Teofil ne-a pus din nou în lirea energiilor fizice ºi ne ajutã în acelaºi
cele rele". Deci, întâi gândurile cele rele.
atenþie programul duhovnicesc pe care îl timp la încadrarea într-o disciplinã a
Ca sã purceadã gândurile cele bune trebuie
recomandã creºtinilor: Bisericii. Cine posteºte e nãdejde sã facã ºi
sã bagi în minte gânduri bune ºi acestea
1. Sã mergi la bisericã în zilele se pot gãsi în Noul Testament, în Biblie în alte lucruri bune, pe când cineva care nu
de duminicã ºi sãrbãtoare. general, în slujbele Bisericii, în cãrþile de posteºte nu-i sigur cã se poate încadra la
învãþãturi duhovniceºti, cum e Filocalia, altceva dintr-o orânduialã a Bisericii.
"Nu concep un creºtin sã nu meargã la
Patericul ºi alte cãrþi cum ar fi Rãzboiul
bisericã, ºi mai ales un creºtin ortodox sã Recomandãrile
nevãzut, Paza celor cinci simþuri.
nu meargã la bisericã în duminici ºi sãrbã-
tori, mai ales în duminici la Sfânta Li- 4. Sã îþi pãzeºti mintea de Pãrintelui Arsenie
turghie. Douã ceasuri pentru Dumnezeu, gândurile rele La acest program, care constituie baza
dacã cred în Dumnezeu, nu e prea mult. ªi vieþii unui creºtin, Pãrintele Teofil a adãu-
Paza minþii se face prin rugãciunea de
dacã nu le gãseºti, cele douã ceasuri pen- gat alte cinci recomandãri, ale Pãrintelui
toatã vremea, adicã prin repetarea rugã-
tru Dumnezeu pe sãptãmânã, sã ºtii cã nu Arsenie Boca:
ai Dumnezeu. Sã nu te mai numeri la cre-
ciunii "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
 1. Oxigen - sã trãieºti în aer cât mai curat.
dincioºi, cã nu eºti credincios."
Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine, pãcãto-
sul!" Se pot spune ºi alte rugãciuni:  2. Glicogen - sã ai o hranã echilibratã,
2. Sã te rogi dimineaþa, "Doamne Iisuse Hristoase, miluieº- nici prea multã, nici prea puþinã.
seara ºi la masã. te-ne pe noi ºi lumea Ta!";  3. Somn - Pãrintele Arsenie recomanda
"Mãrire Þie, Doamne, mãrire Þie!"; cel puþin 6 ore de somn continuu într-o zi.
"Cine poate începe ziua fãrã Dumne- "Mare eºti, Doamne, ºi minunate sunt
zeu ºi o poate sfârºi fãrã Dumnezeu, în- lucrurile Tale ºi niciun cuvânt nu-i de-
 4. Sã-þi pãstrezi hormonii - sã nu faci ri-
sipã de energie sexualã; abuzurile pot dãrâma.
seamnã cã nu îºi dã seama de raportul lui ajuns spre lauda minunilor Tale!";
cu Dumnezeu. Dacã crezi în Dumnezeu,
 5. Sã ai concepþie de viaþã creºtinã -
"Nãdejdea mea este Tatãl, scãparea mea adicã sã nu umbli dupã alte concepþii de
sã ºtii cã Dumnezeu nu poate fi neglijat. este Fiul, acoperãmântul meu este Duhul viaþã: yoga, zen etc.
Dacã Îl neglijezi, sã ºtii cã nu Îl ai." Sfânt, Treime Sfântã mãrire Þie!"; A consemnat Natalia Corlean
 Sfântul Nicolae,
prietenul copiilor
La începutul lunii decembrie îl sãrbãtorim pe Sfântul Ierarh
Nicolae, fãcãtorul de minuni. De mic, Sfântul Nicoale s-a
adâncit în rugãciune, post ºi învãþãturi sfinte, fiind îndrumat pe
calea credinþei de pãrinþii lui. O rudã apropiatã, care era epis-
cop, vãzând dragostea lui Nicolae faþã de Dumnezeu, l-a luat
alãturi de el ºi, la vremea potrivitã, l-a sfinþit preot. Dupã un
timp, el a fost ales arhiepiscop al cetãþii Mira Lichiei. Sfântul
Nicolae s-a strãduit mult sã placã lui Dumnezeu prin viaþa sa
duhovniceascã, fapt pentru care Dumnezeu i-a dat darul de a
face minuni.
Din faptele ºi minunile sale, vedem cã Sfântul Nicolae este
plin de blândeþe, bunãtate, milostenie ºi dragoste, în special faþã
de cei nevoiaºi. Toatã averea moºtenitã de la pãrinþi a împãr-
þit-o sãracilor. De asemenea, Sfântul Nicolae obiºnuia sã-i ajute
pe oamenii sãraci fãrã ca aceºtia sã ºtie cine i-a ajutat. Dacã era
descoperit de cineva, Sfântul Nicolae se ruga de acesta sã nu
spunã cuiva, ci mai degrabã sã mulþumeascã lui Dumnezeu.
"Moº Nicolae", despre care se vorbeºte astãzi, este de fapt
Sfântul Nicolae, în amintirea cãruia creºtinii fac daruri de ziua
lui. Sfântul Nicolae este prietenul copiilor ºi al sãracilor, pe
care îi iubeºte mult. Pentru a-l ajuta pe sfântul, fiþi ºi voi aju-
toarele lui. Ajutaþi pe cineva care are nevoie, un coleg de clasã
sau un vecin bãtrân, faceþi mici cadouri pentru cei apropiaþi, ca
sã le faceþi o bucurie. De câte ori faceþi o faptã bunã gândiþi-vã
la Sfântul Nicolae ºi rugaþi-vã lui: "Sfinte Pãrinte Nicolae,
roagã-te lui Dumnezeu pentru noi!" Astfel, Sfântul Nicolae va
avea mereu grijã de voi, ca un prieten bun.

Activitãþi Colþul pãrinþilor milostenie: sã ajute un vecin, un coleg,

practice
1. Cea mai mare cinste pe care o
putem aduce sfinþilor este aceea
de a le urma faptele ºi credinþa. Co-
lorând icoana Sfântului Nicolae,
încercaþi sã vã gândiþi la cineva pe
care sã-l ajutaþi, fãrã ca acesta sã ºtie
cine l-a ajutat. Dacã aflã, procedaþi ca
Sfântul Nicolae: rugaþi-l sã nu spunã
altora ºi îndemnaþi-l sã-I mulþu-
meascã lui Dumnezeu.
2. Împreunã cu pãrinþii voºtri,
duceþi la bisericã daruri în cinstea
Sfântului Nicolae pe care, apoi, le pu-
teþi împãrþi sãracilor: pâine, grâu, vin
ºi ulei, la Vecernia din ajun; colivã,
cozonac sau fructe, la Sfânta Liturghie.
CMYK
bunicii etc, animaþi de ideea cã sunt aju-
 Anul
toarele Sfântului Nicolae.
acesta sãrbãtoarea Sfântului
Nicolae cade duminica. Pregãtiþi-vã pen-
tru ea întreaga sãptãmânã, creând în
cãminul dumneavoastrã o atmosferã spe-
cialã. Împodobiþi casa împreunã cu copiii.
Aºezaþi icoana cu Sfântul Nicolae într-un
loc special, cu o candelã.
Încurajaþi copiii sã creeze mici cadouri
fãcute de ei pentru ceilalþi membri ai fa-
miliei.
Citiþi viaþa sfântului ºi lecturaþi în
fiecare searã din cartea "Noi minuni ale
Sfântului Nicolae", apãrutã la editura
Sophia.
Puneþi accentul pe bunãtatea ºi ge-
nerozitatea sfântului ºi încurajaþi copiii ca
în aceastã sãptãmânã sã facã fapte de
 Pregãtiþi împreunã cu copiii turtã
dulce tãiatã în diverse forme (brãduþi,
steluþe), dar ºi sub formã de "Moº Nico-
lae", pentru a le dãrui altora, urmând
exemplul de generozitate al sfântului.
În seara de ajun participaþi la Vecer-
nie, dupã care ar fi frumos sã vã spovediþi
cu toþii. Luaþi o cinã specialã, în familie.
Povestiþi cu copiii despre viaþa sfântului ºi
rememoraþi din minunile sãvârºite.
În ziua praznicului participaþi la Sf.
Liturghie. Cea mai mare bucurie pe care
i-o puteþi face Sfântului Nicolae de ziua
lui este sã primiþi toþi, copii ºi pãrinþi, Sf.
Împãrtãºanie, pentru a fi una în Hristos.
Paginã realizatã de Pr. Ion Tãrcuþã
ºi Natalia Corlean
 Fii tânãr cu Hristos 13
Credinþã unitã cu iubire "Întotdeauna mi-au plãcut tinerii"
La tinereþe omul e propriu pentru iubire, însã de Tinereþea are ceva al ei, ceva ce-þi place, ceva ce te odihneºte. Mie
multe ori e propriu pentru o iubire egoistã. Trebuie sã întotdeauna mi-au plãcut tinerii, ºi la tinereþe ºi la bãtrâneþe, ºi-mi plac ºi
avem iubirea aºa cum o are în consideraþie Dumnezeu, acum. Da' sã ºtiþi, eu spun aºa cu toatã inima! De ce? Pentru cã tânãrul e
adicã, o iubire care ne fericeºte ºi o iubire care feri- modelabil, bãtrânu-i þeapãn, nu mai ai ce face cu el, a ajuns ce-a ajuns, este
ceºte pe cei din jurul nostru. Eu mã bucur de aceastã ce este ºi Doamne-ajutã! Stai de vorbã cu el ºi tot aia þi-o spune ºi prima
întâlnire, de faptul ca aþi petrecut câteva zile la mãnãs- oarã ºi a zecea oarã! Pe când un tânãr zice: "Domnule, dacã o avea drep-
tire, mã bucur ca aþi luat parte la sfintele slujbe cu noi, tate? Ia sã vãd eu, mã mai gândesc…" Îi spui: "Mãi frate, uite, n-are ni-
mã bucur de aceia dintre voi care v-aþi spovedit, mã ciun rost sã te duci la discotecã, numai te-ntuneci acolo, te pãtezi cu tot
bucur de preocupãrile pe care le aveþi, dar vã atrag felul de pãcate, te agiþi ºi te exciþi… Ce rost are sã te duci acolo ºi sã aduci
atenþia: Dumnezeu trebuie sã fie pe primul loc în viaþa în bisericã ce ai vãzut acolo?" Pentru cã realitatea asta este, omul duce în
noastrã, pe primul plan al existenþei noastre, întâi e el ce a acumulat. Aºa-i omul, produsul societãþii în care trãieºte. ªi mai
Dumnezeu ºi apoi omul, Dumnezeu trebuie sã fie pe ales dacã-ºi alege el niºte lucruri negative ºi trãieºte negativ.
primul loc în inima noastrã; dacã nu-i pe primul loc, Zice unul cãtre mine: "Pãrinte, dumneavoastrã ziceþi sã mã duc la bise-
nu-i pe locul care I se cuvine. Credinþa în Dumnezeu ricã, dar dumneavoastrã nu vã puteþi închipui ce duc eu în bisericã în
este o credinþã despovãrãtoare, o credinþã care ne ajutã mintea mea". ªi eu am zis sã se ducã; cu alea cu tot, sã se ducã în biseri-
sã ocolim lucrurile rele; credinþa trebuie sã fie unitã cu cã. De ce? Pentru cã prin Bisericã e rezolvare. Fãrã Bisericã nu existã
iubirea, sã fie lucrãtoare în iubire, dupã cuvântul: de aº rezolvare. Fãrã Domnul Hristos nu existã mântuire, mântuirea nu ne-o
avea credinþã atât de multã, încât sã mut ºi munþii, realizãm noi, cã zicem: "no, lasã, cã mã silesc eu” sau "mã silesc eu mai
dacã nu am iubire, nimic nu sunt, n-am nicio valoare. târziu, ºi-oi face-o". Mântuirea este un lucru pe care îl realizeazã omul
împreunã cu Domnul Hristos; fãrã
Domnul Hristos nu existã mân-
tuirea! Aºa cã e de foarte mare im-
portanþã ca omul sã se lase modelat.
Omul la tinereþe e în aºa fel fãcut,
încât sã se lase modelat. Nu opune
atâta rezistenþã ca un om care e for-
mat pe niºte idei, pe niºte convin-
geri, pentru cã ideile îl structureazã
pe om. Adicã nu-i numai aºa, cã
lasã cã mi-a trecut o idee prin minte
ºi lasã, cã vine alta - nu! Ci o idee
care se statorniceºte primeºte în
conºtiinþã aprobare, se creeazã sen-
timente pentru ideea respectivã ºi se
Tinerii sunt mai aproape de fericire ajunge la niºte structuri.
Tinerii, prin structura lor, prin felul de a se angaja în anumite acþiuni, sunt mai
aproape de fericire, sunt mai aproape de realizãri care sã le dea mulþumire ºi feri-
cire. ªi tinerii mai sunt cumva fericiþi, în sensul cã nu au un trecut lung care sã fie
Cea mai frumoasã
pãtat de gânduri rele, de fapte necuviincioase, de vorbe nelalocul lor, pentru cã
tinereþea este mai aproape de copilãrie, iar copilãria este într-un fel idealul creºti-
podoabã a tânãrului
Mitropolitul Bãlan avea o vorbã fainã: "Cea
nului. Nu în sensul sã rãmânem la copilãrie ca fazã de început, ci în înþelesul sã ne mai frumoasã podoabã a unui tânãr este inima
menþinem în sfera copilãriei în ceea ce priveºte seninãtatea, nerãutatea sau rãutatea curatã ºi mintea treazã". Sã ºtiþi cã inima se mur-
fãrã duratã ºi în ceea ce priveºte nevinovãþia câtã este în copilãrie. dãreºte ºi ea. Cu ce se murdãreºte? Cu gânduri
murdare, cu imagini murdare, cu fapte murdare.
Un om în vârstã nu se mai Toate acestea se înscriu în noi. Suntem ce am devenit. Dacã
inima-i curatã, intrã în ea Domnul Hristos. Când intrã Domnul
poate schimba Hristos în noi? Când îi facem loc, când scoatem murdãriile din
Mijlocul pentru a ajunge "bãtrâneþi fericite" este, în primul noi, pentru cã nu poate intra în loc spurcat.
rând, tinereþe cinstitã.
Tinereþea omului începe cu un fel de tendinþã de indepen-
denþã, iar când începe sã se contureze cumva altfel, se fac niºte
„Sã ai luminã în suflet!“
Când m-am dus eu la Mitropolitul Nicolae Bãlan sã primesc
schimbãri în existenþa omului; numai cã schimbãrile acestea binecuvântarea pentru Teologie, mi-a spus sã am luminã în
sunt de puþin timp, nu s-au statornicit în timp îndelungat, ca în suflet. A aflat cã sunt fãrã luminã fizicã ºi a zis: "Sã ai luminã în
cazul bãtrâneþii. De ce? Un om în vârstã nu mai poate fi schim- suflet". Asta e ceea ce dorim noi, mai ales tinerilor. Pentru cã
bat ºi nu se mai poate schimba nici el însuºi. De ce? Pentru cã el dacã ai luminã, mai ales la tinereþe, poþi avea pânã la sfârºit ºi
a devenit ºi devenirea aceasta s-a fãcut timp îndelungat ºi omul pânã în veºnicie. ªi dacã n-o ai la tinereþe, nu-i sigur cã o poþi
a ajuns sã fie format aºa ºi nu mai poþi sã scoþi din el unul nou. dobândi dupã aceea.

CMYK
 14 Catehism pe înþelesul tuturor
de mare nevoie el poate sã sãvârºeascã
Simbolul de credinþã (X) Taina Botezului, însã numai dacã cel
nebotezat este în pericol de moarte. În ast-
Dupã ce am parcurs împreunã articolele despre Sfânta Treime (art. 1-8) ºi fel de cazuri extreme Botezul poate fi
despre Bisericã (art. 9), în acest numãr vom vorbi despre Sfintele Taine (art. 10) sãvârºit de orice creºtin ortodox, prin afun-
iar în numãrul urmãtor, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom încheia parcurgerea darea sau stropirea cu apã curatã de trei ori
Crezului vorbind despre credinþa noastrã în viaþa veºnicã (art. 11-12). ºi rostindu-se cuvintele: Se boteazã robul
Cel de-al zecelea articol din Simbolul este mântuirea ºi îndumnezeirea credin- (roaba) lui Dumnezeu … (numele), în
credinþei este: "Mãrturisesc un Botez spre ciosului. numele Tatãlui, Amin ºi al Fiului, Amin
iertarea pãcatelor". Prin aceste cuvinte noi Sfintele Taine sunt în numãr de ºapte: ºi al Sfântului Duh, Amin, acum ºi puru-
mãrturisim credinþa în lucrarea sfinþitoare 1. Botezul rea ºi în vecii vecilor. Amin. Dacã cel
pe care o face Dumnezeu în Bisericã prin 2. Ungerea cu Sfântul Mir (sau Mirungerea) botezat va supravieþui pericolului din
Sfintele Taine. Chiar dacã amintim doar pri- 3. Euharistia (sau Împãrtãºania) cauza cãruia s-a fãcut Botezul de necesi-
ma din cele ºapte Sfinte Taine, Sfânta Tainã 4. Spovedania (sau Mãrturisirea) tate, atunci pãrinþii celui nou botezat sunt
a Botezului este poarta de intrare în creº- 5. Preoþia datori sã-l înºtiinþeze pe preot pentru a
tinism ºi dacã mãrturisim credinþa noastrã 6. Cununia sãvârºi dupã rânduiala Bisericii slujba
în puterea acestei Taine, atunci implicit 7. Maslul Botezului pânã la sfârºit.
mãrturisim puterea revãrsatã de Dumne- Sãvârºitorii vãzuþi ai Sfintelor Sãvârºitorul nevãzut al
zeu asupra primitorilor tuturor Tainelor. Tainelor e Iisus Hristos
Taine sunt clericii
Sfintele Taine ale Bisericii Mântuitorul a lãsat Sfintele Taine Episcopii ºi preoþii sunt sãvârºitorii
Numim Sfinte Taine slujbele Bisericii Bisericii Sale, cei care le sãvârºeau fiind Sfintelor Taine, ei fãcând toate gesturile ºi
prin care se dã credincioºilor harul cel Apostolii Sãi. Astãzi sãvârºirea Tainelor actele sfinte dupã rânduiala Bisericii, însã
nevãzut al lui Dumnezeu. Spre deosebire pentru credincioºi e realizatã de urmaºii Sãvârºitorul tainic, Care le sfinþeºte pe toa-
de celelalte sfinte slujbe, Tainele au fost Apostolilor: episcopii ºi preoþii. Episcopul te în chip nevãzut, este Însuºi Domnul
instituite de Însuºi Domnul Iisus Hristos. are dreptul sã sãvârºeascã toate Tainele, Iisus Hristos. De aceea lucrarea sfinþitoare
Iar prin harul dumnezeiesc înþelegem pu- iar preotul poate sã le sãvârºeascã pe toate, a Tainelor nu este legatã de vrednicia sau
terea sau energia necreatã revãrsatã asupra ca trimis al episcopului, în afarã de Taina nevrednicia sãvârºitorului vãzut, care este
credinciosului sau credincioºilor pentru Hirotoniei. Diaconul este ajutor al epis- preotul, ci de puterea dumnezeiascã a
care se sãvârºeºte acea Sfântã Tainã. copului sau al preotului la sfintele slujbe ºi Mântuitorului, Sãvârºitorul nevãzut al
Scopul primirii acestui har dumnezeiesc nu are dreptul de a sluji singur, dar în caz Tainei. Pr. Ovidiu Bostan
"Credinþa noastrã ne lipeºte de Domnul Hristos ºi nu mai suntem
Hristos a zis cãtre ucenici: "De ce vã este fricã, puþin-credin-
singuri în lumea aceasta" cioºilor?”, iar apoi a certat vântul ºi marea ºi s-a fãcut liniºte.
"Nu te teme, crede numai ºi Când Domnul Hristos le-a spus ucenicilor "Unde vã este cre-
se va mântui fiica ta" (Luca 8, 50) dinþa?" (Lc. 8, 25) a avut în vedere o împrejurare grea, nu o îm-
prejurare uºoarã, aºa cã Domnul Hristos vrea sã avem credinþã ºi
Cuvintele acestea, adresate lui Iair ºi rãmase în împrejurãri grele. E uºor sã zici cã ai credinþã când nu te întâm-
în cuprinsul Sfintei Evanghelii, ne sunt adresate pinã nimic rãu, când toate merg uºor, când ºi cu credinþã ºi fãrã
de fapt ºi nouã, ºi mai ales ne sunt adresate ºi credinþã tot aºa ar fi, dar sã ai credinþã în împrejurãri grele, în
nouã când ajungem în împrejurãri grele, în împrejurãri de margine, sã ai credinþã în împrejurãri în care alþii
împrejurãri de verificare, de cercetare de noi se tem ºi tu sã nu te temi, aceasta este un dar de la Dumnezeu.
înºine. Credinþa noastrã - am spus de multe ori -
Cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos sunt tot atât de
este o credinþã despovãrãtoare. Ce înseamnã asta? Înseamnã cã
vii ºi trebuie sã fie tot atât de lucrãtoare cum au fost în vremea
cineva care are credinþã în Domnul Hristos are liniºte sufleteascã,
are bucurie, are mângâiere, are din credinþã curaj, are îndrãznealã când Domnul Hristos le-a rostit. I-a zis Domnul Hristos lui Iair:
în faþa necazurilor; cineva care are credinþã în Hristos n-are nicio- "Nu te teme… ", ne spune ºi nouã "nu te teme", fiecãruia dintre
datã pricinã sã se teamã, ci are întotdeauna pricinã sã fie încre- noi ne spune "nu te teme". I-a spus lui Iair "crede numai", adicã
dinþat cã Domnul nostru Iisus Hristos îi stã întru ajutor. stãruie în credinþã, nu te clinti din credinþã "ºi se va mântui…"
Noi nu ºtim care e planul Mântuitorului cu fiecare dintre noi, Sunt cuvinte pe care ni le spune ºi nouã.
dar ºtim cã credinþa noastrã ne lipeºte de Domnul Hristos ºi cã nu Am zis cã noi nu ºtim planurile lui Dumnezeu cu noi, dar
mai suntem singuri în lumea aceasta. Teama e semn de necre- ºtim cã Domnul Hristos ne este favorabil, cã este pentru noi, cã
dinþã, frica e semn de necredinþã, îngrijorarea e semn de necre- ne ajutã, cã ne întãreºte în împrejurãri grele, cã ne scapã de
dinþã, neliniºtea sufleteascã, de orice fel ar fi, e semn cã nu avem împrejurãri pe care noi nu le putem ocoli. De aceea, credinþa
credinþã. noastrã e despovãrãtoare, credinþa noastrã e mântuitoare. Ce
ªtim cã odatã, pe când ucenicii cãlãtoreau pe mare împreunã înseamnã mântuire? Mântuire înseamnã eliberare, despovãrare,
cu Domnul Hristos, s-a stârnit o furtunã ºi ucenicii au intrat ºi ei ºi dacã zicem cã credinþa ne mântuieºte, zicem în acelaºi timp ºi
în neliniºte, în groazã. Domnul Hristos dormea ºi L-au trezit ºi cã credinþa ne despovãreazã.
I-au zis: "Doamne, mântuieºte-ne, cã pierim". Atunci Domnul Pãrintele Teofil Pãrãian
 Cu Dumnezeu în casã 15
Postul = gãsirea libertãþii, înmulþirea iubirii, dãruirea bucuriei La gura sobei
Timpul postului, al pocãinþei ºi al rugãciuni- boala ºi întristarea, sãrãcia ºi însingurarea, vre-
lor intense dinaintea marilor sãrbãtori este un timp mea postului ne cheamã sã alinãm suferinþa ºi sã
al rãscumpãrãrilor, al înnoirii ºi al sfinþeniei vieþii. aducem bucurie celor neajutoraþi ºi singuri.
Întâlnire
M-am întâlnit cu mine
Într-o vreme în care libertatea este înþeleasã foarte Hristos Iisus are nevoie de mâinile noastre, de ªi n-am zis nicio vorbã,
adesea cu rãtãcirea de la adevãr sau cu libertatea de dãrnicia ºi de iubirea noastrã ca lumea din jur sã Mi-am lepãdat mândria
a face rãul ºi nu binele, vremea postului ne cheamã simtã mai mult ºi sã vadã mai clar cât de mare Ce astãzi e în vogã.
sã redescoperim cã liber cu adevãrat este numai este iubirea lui Dumnezeu pentru oameni. Ne stã
omul care iubeºte pe Dumnezeu ºi pe semenii sãi. înainte Betleemul. Sã ne bucurãm, dar, ºi sã ne gãtim M-am salutat aievea,
Într-o vreme în care violenþa ºi patimile tru- sã-i fim oaspeþi ºi gazde deopotrivã, sã facem din C-o urmã de cãinþã
peºti au devenit o obsesie ºi un idol propovãduit inima noastrã peºterã ºi iesle a rãmânerii în noi a ªi am privit spre Soare,
cu frenezie prin mijloacele de comunicare în lui Hristos. Fãcând o reverenþã.
Pr. Alexandru Stanciu
masã, vremea postului ne cheamã sã Cãci mâine, poate, lutul,
descoperim nu plãcerile cãderii în Postul = sãnãtate ºi comuniune Ce ieri era puternic,
pãcat, ci bucuria ridicãrii prin pocãinþã Va curge-ncet din mine
"Postul are o mare însemnãtate, atât din punct de vedere Lãsând schelet cucernic.
ºi viaþã sfântã. Unde se înmulþeºte pã-
medical, cât ºi spiritual. Valoarea medicalã constã în faptul
catul, slãbeºte iubirea curatã. Dar cine Nu voi urca-n copacul
cã în timpul postului organismul se elibereazã de toxinele
cautã sfinþenia gãseºte pacea sufletului. Din care-a coborât
metabolice, iar din punct de vedere spiritual, postul, ca ºi
Într-o vreme în care se înmulþeºte Ceva, pe nume Darwin,
rugãciunea, are un efect de întãrire a comuniunii, în special
"Fã stomacul mic, limba tãcutã, în posturile rânduite de Bisericã, pentru cã toþi creºtinii Evoluat un pic.
pãstreazã-þi mintea limpede, inima postesc în aceeaºi perioadã." ªi n-o sã zbor pe lunã,
curatã, blândã ºi smeritã. Iatã postul." "Postul alimentar ºi religios are efect profilactic ºi cura- Deºi, în rai, aº vrea.
(Sfântul Vasile cel Mare) tiv. Cancerul, artero-scleroza, diabetul, obezitatea - pot fi Cã raiul nu-i pe lunã
"Postul, acest doctor al sufletelor noas- prevenite prin post. Deºi nu existã un instrument comun ªi nu-i nici în copac.
tre, are puterea la unii sã reprime înfier- care sã le cuantifice, totuºi Sfinþii Pãrinþi spun cã "rugãciu- Pr. Marius Demeter
bântãrile ºi zburdãlnicia trupului, la unii nea trebuie sã fie mai mare decât postul",
sã domoleascã mânia, la alþii sã alunge cãci oamenii care postesc mult fãrã sã se BINE DE ºTIUT:
somnul sau sã stimuleze dorinþa pentru roage "îºi fac un rãu în trupul lor". - Praful de copt se cerne odatã cu fãina, pen-
fapta bunã. El face pe fiecare sã ia Postul "cu rânduialã", adicã cel hotãrât tru a se rãspândi cât mai uniform în aluat.
aminte la sine însuºi ºi-l învaþã sã-ºi de Bisericã, este un "post comunitar", adicã - Aluatul de foietaj iese perfect dacã e
aminteascã pãcatele ºi lipsurile sale." efectele lui se unesc cu postirile celorlalþi preparat în dreptul unei ferestre deschise.
(Sfântul Simeon Noul Teolog) membri ai Bisericii." Dr. Pavel Chirilã Dupã ce este gata, se introduce 15 min. în
margarina, pânã se obþine frigider.
Tort cu cremã de banane o cremã. Pentru sirop: apa - Tãvile de prãjituri trebuie mai întâi încãlzite
se pune la fiert, se adaugã 10-15 min în cuptorul încins ºi apoi lãsate sã
INGREDIENTE: zahãrul ºi cel vanilat, se lasã se rãceascã, înainte de a pune prãjitura în ele.
Pentru blat: pânã se topeºte ºi se leagã În felul acesta, aluatul nu se mai lipeºte de
1 ceaºcã zahãr uºor. Blatul se lasã la rãcit, se fund.
1 pahar apã mineralã taie în douã, apoi se însiropeazã ºi - Budincile se desprind mai uºor dacã vasul
1 ºi 1/2 pahar fãinã se umple cu trei sferturi din cremã. se þine 1-2 min. în apã caldã.
1/2 pahar ulei Se îmbracã cu restul de cremã ºi se - Tãvile de prãjituri nu se ung cu unt deoarece
1 lingurã gem orneazã cu ciocolatã amãruie rasã. conþine apã ºi aluatul se poate lipi, ci cu
1 lingurã nucã mãci- Reþetã oferitã de doamna grãsime. Dacã vor fi unºi ºi pereþii, aluatul nu
natã creºte frumos. Mihaela Bîlbã
1 lingurã cacao 1/2 pahar zahãr pudrã preoteasã Eufemia Toma, Braºov
1 lingurã pesmet
1 esenþã de rom
Pentru sirop:
1 ceaºcã apã, Peºte cu sos de muºtar cât peºtele sã fie aproape
acoperit ºi se dã la fiert.
Pentru cremã: 1 lingurã zahãr Ingrediente: Mod de pre- Când peºtele este fiert se
2 banane 1 plic zahãr vanilat 1 kg peºte parare: Se por- stinge focul ºi se aºazã
1 lãmâie Pentru ornat: cioco- 4 linguri muºtar þioneazã peºtele, se deasupra rondele de lãmâ-
1/2 pachet margarinã latã amãruie 4 linguri bulion sãreazã dupã gust ºi se ie, se acoperã cu un capac
MOD DE PREPARARE un pahar vin aºazã într-o cratiþã. Se ºi se mai lasã 15 minute.
Se amestecã mai întâi ingredientele pentru o lãmâie amestecã muºtarul cu bu- Se adaugã verdeaþa, dupã
blat, pânã se formeazã un aluat care se coace sare lionul ºi se dizolvã cu vi- care poate fi servit.
într-o formã rotundã. În acest timp se pregã- apã nul, iar sosul obþinut se Reþetã oferitã de
teºte crema: se paseazã bananele, se amestecã verdeaþã (mãrar sau toarnã peste peºte. Se com- doamna preoteasã
cu zahãrul, coaja cu zeama de la lãmâie ºi pãtrunjel) dupã preferinþã pleteazã cu apã astfel în- Rodica Neagu, Hurez
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Lisa
Strãbãtând în lung ºi lat depresiunea fãgãrãºeanã, îþi dai seama cã
satul Lisa se aflã chiar în mijlocul lungimii depresiunii, la aproximativ
14 kilometri de râul Olt, spre poalele munþilor. Satul este înconjurat de
un ºes, mãrginindu-se spre nord cu satul Voivodeni, la apus cu Sâmbãta
de Sus, la sud cu Munþii Lisei, iar la rãsãrit cu satele Breaza ºi Pojorta.
DOUÃ BISERICI DE ACEEAºI cu bazã pãtratã,
"VÂRSTÃ". Parohia Lisa, având o vechime înaltã de 30 de
necunoscutã, pãstreazã astãzi douã bise- metri. La baza
rici, ambele construite la sfârºitul secolului turlei, în faþa
al XIX-lea: biserica cu hramul ,,Sf. vesticã a bise-
Gheorghe", construitã de credincioºii
greco-catolici în anul 1890, ºi biserica cu
hramul ,,Adormirea Maicii Domnului",
neficiat de-a lungul tim-
construitã de comunitatea ortodoxã a satu-
pului de slujitori deose-
lui între anii 1889-1890.
bit de vrednici, care s-au
Biserica ,,Sf. Gheorghe" a fost folositã
de comunitatea greco-catolicã pânã în remarcat atât pe plan ad-
anul 1945, când a avut loc revenirea în ministrativ, cât ºi spiri-
sânul Bisericii Mame a tuturor credin- tual, fiind reale modele
cioºilor uniþi din sat. În aceste condiþii, preoþeºti. Este suficient
Pr. paroh sã-i menþionãm pe cei din ul-
acest locaº de cult a devenit a doua bise- Mircea Leb tima jumãtate de veac: pãrin-
ricã a comunitãþii ortodoxe, în care se
slujeºte ºi astãzi, cu precãdere în ziua hra- tele Ilie Moldovan (1955-1970), cunoscut
mului, date fiind dimensiunile ei mici. profesor de Teologie Moralã al Facultãþii
ricii, se aflã uºa de intrare, o imitaþie a por-
BISERICÃ ORTODOXÃ ÎN STIL GOTIC. talelor gotice, încadratã în chenar de pia- de Teologie ,,Andrei ªaguna" din Sibiu;
Conform datelor istorice existente, înainte trã, care se terminã în partea de sus prin arc ÎPS Laurenþiu Streza (1970-1976), actu-
de anul 1700 la Lisa se întâlneºte o bise- de cerc frânt. Aici este înscris anul înce- alul mitropolit al Ardealului; pãrintele
ricã de lemn, pe locul unde se aflã azi bise- perii construcþiei: 1889. Biserica a fost Valer Ramba (1976-1993), fiu al satului
rica mare a parohiei. Aceasta din urmã a pictatã în tempera de pictorii Chidu ºi Bra- Lisa, ºi pãrintele Marcel Greavu (1993-
fost construitã dintr-o evidentã necesitate, na, fiind terminatã în anul 1946, când a 2005), actualmente preot paroh în Fãgãraº.
cea veche fiind neîncãpãtoare ºi deterio- fost sfinþitã de Mitropolitul Nicolae Bãlan. Pe lângã personalitãþile ecleziale - foºti
ratã. Pentru a elimina formalitãþile apro- RESTAURARE ºI ÎNFRUMUSEÞARE. slujitori ai bisericii din Lisa, se cuvine sã
bãrilor pentru o nouã construcþie, greu de Odatã cu trecerea timpului, s-a simþit amintim ºi câteva nume de oameni de sea-
obþinut pentru ortodocºi în acea vreme, nevoia unor lucrãri de restaurare ºi înfru- mã, fii ai satului, care au fãcut ºi fac cinste
zidurile bisericii noi s-au ridicat în jurul museþare a bisericii. Astfel, în ultimii ani, comunitãþii: Gheorghe Popa-Lisseanu -
celei vechi, închizând-o înãuntru sub pre- s-au demarat ample lucrãri care au vizat istoric, filolog român, membru al Aca-
textul cã o protejeazã. La terminarea zi- refacerea acoperiºului, retencuirea inte- demiei Române (1866 - †1945); George
durilor, cea veche a fost dãrâmatã. Deºi rioarã ºi exterioarã a zidurilor, dotarea cu ªerban - filolog, profesor ºi director al
ortodoxã, biserica este construitã în stil sistem centralizat de încãlzire, o nouã pic- Liceului "Spiru Haret" din Bucureºti,
gotic, meºterul fiind neamþ, fapt certificat turã în tehnica frescã, executatã de pictorul unchi al viitorului publicist Octavian
de o inscripþie funerarã în limba germanã, Marian Croitoru din Alexandria, înnoirea Paler; Octavian Paler (1926 - †2007) -
aflatã pe o placã de piatrã de pe exteriorul mobilierului (strãni, uºi, geamuri etc.), res-scriitor ºi publicist; Cornel Caþavei (n.
peretelui sudic al naosului. taurarea iconostasului ºi refacerea par- 1953) - doctor în economie, expert finan-
Planul bisericii este de navã, având doselii. Toate aceste lucrãri s-au realizat ciar-bancar, evaluator, auditor financiar.
altarul în cinci laturi, mai retras decât nao- cu aportul considerabil al credincioºilor Astãzi Lisa are o generaþie nouã de
sul. Zidul este întãrit de 14 contraforþi în din parohie, la care s-a adãugat sprijinul oameni, care creºte pe pãmântul fertilizat
exterior, care au în interior aspectul unor autoritãþilor locale ºi judeþene ºi al tinerilor
de generaþiile trecute, cu credinþã în Dum-
coloane octogonale, cu bazã pãtratã. În aflaþi la muncã în strãinãtate. nezeu ºi dragoste faþã de Biserica Lui.
partea vesticã se ridicã o turlã-clopotniþã, OAMENI VREDNICI. Parohia Lisa a be- Pr. paroh Mircea Lucian Leb
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium),
Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Redactor ºef: Natalia Corlean redacþiei sau pe e-mail la
Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), Diac.
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu apostolatfagaras@yahoo.com
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
CMYK