Sunteți pe pagina 1din 7

1

Terapia tulburarilor anxioase: timiditatea la copil si adolescent


Timiditatea ar putea fi confundat cu fobia social pentru c ambele presupun o anumit doz de
reticen fa de situaii sociale, ns ele difer din mai multe puncte de vedere:
Timiditatea Fobia sociala
- este o trasatura de personalitate
- se caracterizeaza prin reticenta si inhibitie
sociala
- persoana nu evita situatiile sociale
- se poate implica in activitati sociale atunci
cand este necesar
- prevalenta crescuta in randul populatiei
- nu interfera cu activitatea zilnica

- tulburare psihica
- se caracterizeaza prin anxietate marcanta, chiar
panica, in situatii sociale evaluative
- persoana prezinta performante sociale scazute
- evitarea situatiilor sociale este frecventa si
pervaziva
- prevalenta mai scazuta in randul populatiei
- debutul este, de regula, in adolescenta
- afecteaza domeniul social si profesional
Un grup de cercettori de la Institutul Naional pentru Sntate Mental (NIMH) din
Maryland (SUA)- n 2011 pe un eantion de 10.123 de adolesceni cu vrste ntre 13-18 ani:
- 46% dintre tineri se autodescriu ca fiind timizi i 8.6% din totalul tinerilor au fobie social evaluat
n mod clinic;
- doar 12% din tinerii timizi i 5.2% dintre tinerii non-timizi au i fobie social;
fobia social apare i n absena timiditii, iar timiditatea apare i fr fobie social. Cu alte
cuvinte, este foarte probabil ca timiditatea i fobia social s fie independente. Mai mult, cele dou
apar mai degrab izolat, dect mpreun.
2. Cauzele timiditii
Complexele de inferioritate - tendinta de a nega sistematic valoarea propriilor capacitti n
raport cu cele ale altor persoane (Picardat, 1998, p. 13).
Timidul se judec n sinea lui, lund ca punct de referint persoanele care l impresioneaz,
deducndu- i, n acest mod, inferioritatea.
Ii poate afecta: -viata sociala
-viata sentimentala
- viata profesionala
2

La scoal , copiii si adolescentii timizi se manifest prin izolare, evitarea contactului vizual (mai ales
fat de profesori), pasivitate, team (nu ridic mna la ore), determinate de complexe de inferioritate.
n sfrsit, complexul de inferioritate este adesea datorat unei personalitti foarte influentabile.
-calitti : umilinta si capacitatea de a-i asculta pe ceilalti.
Teama de ridicol - teama de judecata negativ a celorlalti (Picardat, 1998, p. 16)
Falsa imagine (idee) despre sine
datorat unui esec
datorat unei experiente insuficiente de viat
datorat lenei, obisnuintei sau minciunii. Falsa idee despre sine poate fi rezultatul unei atitudini
voit lenese (Picardat, 1998, p.18). Astfel, cel care a evitat din lene si obisnuint s actioneze, uit c
nici nu a ncercat cu adevrat s actioneze. El nu constat dect un lucru : n-a fcut acel lucru
niciodat, asadar este incapabil s-l fac (ceea ce, evident, l satisface ntr-o oarecare msur,
deoarece nu va mai fi nevoie s ncerce/ sa dovedeasca contrariul)
datorat fixatiei pe un detaliu fizic
Falsa idee despre ceilali
-le atribuie celorlalti toate capacittile pe care si le refuz lui. nc o dat se minte pe sine nsusi, desi
stie foarte bine c nimeni nu este perfect (Picardat, 1998).
-nu se simte numai inferior n sinea lui, dar crede c este considerat inferior si de ctre cei din
jurul su.
Aceast impresie este, ns, si o form de egoism : timidul crede c e judecat, c e considerat
ridicol, ca si cum persoanele din anturajul su nu s-ar gndi dect la el. El raporteaz totul la sine
n sens negativ, desigur, uitnd c ceilalti se gndesc, nainte de orice, la ei n insisi.

3.Manifestarea timiditatii
Timidul dezvolt cliee mintale semnificative (Dumitriu, 1997) :
Complex de inferioritate : Cnd intru n clas, toi se uit la mine ca la ceva neobinuit.
Anticipaie negativ : Dac dau un rspuns gresit, ceilali colegi vor rde de mine ; Nu tiu
dac voi suporta s m despart de ea.
Fals identificare : De atunci, nu cred s mai fi fost att de obraznic i ndrznea.
Autoagresivitate : Nu suport s-i fie cuiva mil de mine.
3

Generalizare forat : Tot ce spunea mama despre mine era adevrat, aa c am crezut-o i de
atunci nu m-am mai bgat n grupurile de fete i biei.
Supraevaluare social : ntotdeauna am dat atenie prerilor oamenilor i toate evenimentele,
chiar nesemnificative, mi-au rmas adnc sculptate n memorie.
Supracompensaie : Cnd a nceput coala, m-am refugiat n nvtur.
La nivel fizic
-Imbujorarea
-Tremuratul
-Accelerarea batailor inimii
-Respiratia sacadata
-Crisparea stomacului
-Balbaiala
-Senzatia de sufocare
La nivel comportamental
-nu isi gaseste cuvintele
-este stangaci
-se fereste de priviri
-este paralizat
-se izoleaza
La nivel emotional
nu are curaj
este nefericit
este agresiv si suspicios
este egocentric
este idealist si exigent
este inchis in sine
nchiderea n sine are anumite manifestri :
- repetarea gndurilor negative,
- frica absurd de actiune, inventeaz scuze, respingnd pn la ultima limit orice actiune
care implic alte persoane.
4

-ngduinta fat de sine - Persoana timid i va gsi mereu bune pretexte i justificri
suficiente pentru a- i explica eschivrile si pentru a-si proteja constiinta, altfel ar tri
continuu cu remuscri si viata sa ar fi imposibil.
-teama de comunicare-a comunica nseamn a confrunta idei, a permite altuia s cunoasc
anumite fragmente ale lumii din care timidul s-a retras (Picardat, 1998, p. 21). Prin
urmare, nseamn a-l expune criticii.
- teama de trecut si viitor - Timidul nu vede dect o succesiune de situatii stnjenitoare
(Picardat, 1998, p. 22). n ciuda unor slabe sperante, el este incapabil s-si imagineze o
ameliorare a handicapului su.
- proiectia n viitor - viitorul ndeprtat poate, cteodat, s ofere o form de sperant
pentru timid, dar el este idealizat n mod exagerat. A te gndi prea mult la viitor este o
adevrat form de nchidere n sine, iar a amna lucrurile importante este o alt
form a acestei atitudini nesntoase (Mine voi scrie acea scrisoare ; Mine voi vorbi cu
el). S-ar putea ca o explicatie s fie aceea c timizii se tem prea tare de prezent
-emotivitatea
4.Terapia cognitiv comportamentala pentru tratarea anxietatii
Psihoterapia cognitiv-comportamentala pentru tulburarile anxioase (incluzndu-se aici i
timiditatea) il invata pe client cum sa isi controleze fricile, cum sa se confrunte cu situatiile de
care se teme si cum sa isi gestioneze ingrijorarea.
Terapia cognitiva urmareste dezvoltarea unui mod rational si adaptativ de gandire. Clientii sunt
ajutati sa isi constientizeze gandurile care stau la baza anxietatilor, invata sa identifice ideile
gresite sau perceptiile deformate si sa gaseasca alternative mai logice, mai rationale.
Terapia comportamentala include testarea cognitiilor prin experimente comportamentale,
expunerea gradata la situatiile temute, tehnici de control al respiratiei si al tensiunii musculare.
Un alt aspect specific psihoterapiei cognitiv-comportamentale sunt temele pentru acasa.
In cazul anxietatii, acestea pot include, de exemplu, monitorizarea situatiei anxiogene - ganduri
insotitoare, gasirea de alternative si combaterea gandurilor care stau la baza fricii, strategii de
management al anxietatii, expuneri gradate la situatiile care provoaca frica.
Sedintele de terapie sunt de obicei frecvente, aproximativ 2-3/ saptamana, ritmul acestora
fiind stabilit impreuna cu clientul.
5

Tehnici folosite n terapia cognitiv-comportamental:
Tehnicile verbale de restructurare cognitiva se refera la identificarea si monitorizarea
gandurilor anxioase, si a situatiilor care le declanseaza, i schimbarea acestor gnduri prin
nlocuirea cu ganduri rationale, realiste, adaptate situatiei.
Tehnicile de relaxare au ca scop dobndirea i exersarea unor tehnici specifice de relaxare
musculara si respiratie, in vederea gestionarii simptomelor fizice aparute pe parcursul expunerii la
situatia stresanta (ameteala , bataile inimii, tremuraturi, sufocare).
Tehnicile de expunere presupun expunerea la situatii considerate anterior periculoase, in
vederea scaderii raspunsului de anxietate i creterea sentimentului de control.
Jocul de rol are ca scop "sa ajute subiectul sa se simt confortabil n legatura cu unele
comportamente dobndite recent si sa le reproduca cu uurinta n situatii sociale corespunzatoare"
(Vera, 2011, p. 72). Jocul de rol obliga pacientul sa actioneze ca si cum s-ar afla n situatia reala si
sa se comporte n aceasta situatie n mod afirmativ. Este o tehnica a afirmarii de sine.
Tehnica experimental n cazul n care apare un gnd negativ, subiectul poate fi nvatat sa
verifice, sub forma unui mic experiment, n ce masur gndul are o baza real.
Procedura rezolvarii de probleme cuprinde definirea problemei pacientului, cautarea unor
solutii alternative, decizia de aplicare a unei solutii, verificarea n realitate daca solutia este sau nu
adecvata , adaptarea solutiei si aplicarea solutiei nou-definite.
Antrenamentul asertiv. Asertivitatea se refera la acel comportament prin care subiectul isi
sustine punctul de vedere personal, cu curaj si fermitate dar fara agresivitate. Pacientul este nvatat
cum sa spuna nu atunci cnd trebuie, dar nu are curaj.

5. Prezentarea cazului (Vera, 2011)
Elena, o adolescent n vrst de 16 ani se prezint la consultaie nsoit de mama ei (la
insistenele acesteia din urm). Mama sa declar c este ngrijorat de mai multe luni deoarece
Elena se izoleaz din ce n ce mai mult, nu are prieteni, evit situaiile sociale (nu frecventeaz
niciun loc de petrecere a timpului liber), dei este inteligent, are rezultate colare slabe.
Elena afirm c urte s interacioneze cu persoane necunoscute sau noi, c niciodat nu are
nimic de spus, nu-i gsete cuvintele ntr-o conversaie i se blbie mereu. Nu poate privi n
ochi niciun profesor, se teme de acetia, i se pare c colegii o vorbesc de ru i o evit mereu.
6

Chiar dac i-a nvat lecia sau tie un rspuns, nu are curajul s ridice mna deoarece se
teme s nu spun ceva care s o fac de rs. Se crede foarte stngace cnd este n societate, iar
uneori se simte pur i simplu paralizat. Dac este abordat de un biat tremur, roete i nu
poate scoate niciun cuvnt. Este mereu nefericit i are o dispoziie trist, aspecte confirmate de
mama ei. Ea se teme c nu se va vindeca niciodat i astfel va rmne toat viaa singur i
nefericit.
Scopul interventiei : corectarea perceptiei eronate cu privire la sine, la ceilalti si la situaii stresante
(productoare de anxietate)
Obiectivele interventiei : identificarea gndurilor false si nlocuirea acestora cu gnduri
rationale si reale ; dezvoltarea abilittilor de coping pentru a face fat cu succes situaiilor stresante ;
dezvoltarea abilittilor sociale

Sedinta Scop Tehnici folosite
1 -stabilirea relatiei de ncredere
-evaluarea comportamentelor ce
urmeaza a fi modificate
-ncheierea contractului terapeutic,
-informatii privind timiditatea i
modalitatile de interventie
contractul terapeutic :
1. M-am hotrt s nu mai fiu timid.
2. Voi urma cele 9 edin e de terapie n mod
regulat.
3. Nu voi lipsi sau ntrzia.
4. mi voi mobiliza toate forele pentru a nvinge
timiditatea.
5. Voi face toate exerciiile, orict ar fi de dificile.
6. Nu m grbesc, am rbdare cu mine.
7. Nu atept minuni, ci rezultate pe care le pot
obine singur prin forele mele.
8. Sunt actorul propriei mele evoluii.
9. Am ncredere n mine i n forele mele
neexplorate.
2 -decontractarea fizica i psihica
prin relaxare
-caseta de relaxare Scream (Dup o introducere
pe muzic de Bach, urmeaz o parte de text pe
muzic, apoi textul propriuzis
7

de relaxare, pe un fond realizat de btile
metronomului)
Dup relaxarea Screm, se nva relaxarea mai
scurt (trainingul autogen Schultz), care va fi
dat ca exerciiu pentru acas. Exerciiile de
relaxare se vor repeta n cabinetul psihoterapeutic
i acas pn cnd se va
obine relaxarea pe o singur fraz, printr-o
singur autocomand adresat psihicului : Sunt
calm, linitit, voi avea succes!
3 contientizarea auto-percepiei
negative prin realizarea auto-
portretului real i
imaginar
-realizarea in scris a autoportretului real si imaginar
(se constata calitatile pe care clienta si le doreste.n
sedintele viitoare se va lucra asupra dezvoltarii
acestora)
4 dezvoltarea abilitatilor sociale -ntarirea pozitiva, atribuirea de sarcini progresive i
restructurarea cognitiva
(exercitii privind dezvoltarea abilitatilor sociale :
contactul vizual, zmbetul, tonul vocii,mersul,
mimica i gestica)
5 abordarea manifestarilor fizice
tremuratul
expunerea gradata (turnat apa in pahar)
6 nvatarea unor comportamente
asertive n cazul interactiunilor
sociale
-ntarirea pozitiva i restructurarea cognitiva.
7 alcatuirea unei liste cu persoanele i
situatiile intimidante

8 dezvoltarea abilitatilor sociale n
grup
jocul de rol (7 persoane)
9 evaluarea si auto-evaluarea