1.

Conditii de expunere a organismului la concentratii scazute de oxigen si efecte

induse
Scaderea pres partiale a O2 poate sa apara o data cu cresterea altitudinii (aprox 10 m, pres scade cu 1
mmHg ; org uman tolereaza aceasta scadere pana la aprox 2000-3000 m alt). ntre 3000-!000 m se
poate instala "oala de ascensiune sau raul de munte (epistaxis, ta#ipnee, ta#icardie, cianoza). !000-
$000 m -% #ipoxie cere"rala, adm. intermitenta de O2. &este 10000 m -% aport o"ligatoriu de O2
'(ectele induse de scaderea pres partiale a O2 )
*aca +al pres partiale a O2 este scazuta intre 1,-1$- inter+in mecanisme compensatorii, care
constau in cresterea (rec+entei si amplitudinii resp, cresterea (rec+entei cardiace si mo"ilizarea
#ematiilor din rezer+e (poliglo"ulii).
.a conc. de 10-1,- O2 in aer, apar semne de #ipoxie cere"rala, somnolenta, con+ulsii, exitus, etc.
/10- O2 0 +iata nu este posi"ila.
n cond in care conc de O2 scade la ni+ tisular, apare )
Hipoxia tisulara:
-stagnant, apare 1n insu(icien2a circulatorie, colaps peri(eric, #ipoxia a+iatorilor la +ira3e mari;
-anoxic (#poxic4) prin leziuni pulmonare, sau la respira2ia 1n aer rare(iat (#ipo"ar);
-anemic din #emoragii, anemii, "locarea #emoglo"inei de di(erite su"stan2e;
-histotoxic, prin utilizarea insu(icient4 de O2 la ni+el tisular, din cauza ac2iunii antienzimatice
a unor toxice).
2.Efecte induse de cresterea pp a Oxigenului
Oxigenoterapia- se administreaz4 oxigen p5na la ,0- 1n amestec cu "ioxid de car"on, care este
excitantul centrului respirator.
6mestecul este umidi(icat, deoarece oxigenul este un gaz uscat, iar presiunea este de o
atmos(er4 (oxigenoterapie iso"ar4).
75nd tre"uie realizat4 o de"locare rapid4 a #emoglo"inei de unele su"stan2e toxice, 1n
tratamentul in(ec2iilor cu anaero"i se administreaz4 oxigen hiperbar (1n 1nc4peri speciale).
8iscuri 1n oxigenoterapie prelungita)
edemul pulmonar acut, prin cre9terea permea"ilita2ii al+eolo capilare,
#emoragii al+eolare, necroze endoteliale capilare,
(ormarea de mem"rane #ialine,
(i"roza intersti2ial4 di(uz4,
saturarea neuronului 1n oxigen (#iperoxie).
3.Cresterea concentratiei de CO2 in aer si impactul asupra mediului si
organismului uman
'xista un strat izolator la ni+ atm, care impiedica racirea pamantului (7O2, 7O:, ;ox etc) < (en de
sera
Se o"ser+a o tendinta de exagerare a (en de sera, dat poluarii aerului, in primul rand cu 7O2.
'(ectele la ni+el glo"al) modi( climatice prin incalzirea aerului atm
- topirea g#etarilor, e+aporarea apei si cresterea umiditatii, a(ectarea +egetatiei, a #ranei
- acest (en de incalzire al tropos(erei in(luenteaza si depletia stratului de ozon prin racirea
stratos(erei.
7resterea conc de 7O2 are la "aza dez+ industriei termoenergetice si cresterea consumului de
com"usti"ili (osili, (olositi in sistemele de incalzire locala, precum si extinderea la tropice a culturilor
pe terenuri arse in preala"il.
8iscuri asupra sanatatii dat cresterii de 7O2)
- cresterea conc de 7O2 apare in spatii aglomerate si ne+entilate, dat respiratiei, pana la
1- se considera aerul +iciat
- apar tul"urari, care nu se dat 7O2, ci modi( parametrilor (izici de calitate ale aerului
+iciat (umiditate, temperatura), care ingreuneaza procesele de termoreglare.
- 7O2 la +al de 3-:- (de 100 de ori mai mare decat in mod normal), cand se egaleaza
conc existenta in spatiul al+eolar, determina) ta#ipnee, dispnee, senzatia de constrictie
toracica, H=6, tul"urari senzoriale. &este aceste conc apar semne e+idente de intoxicatie
(ce(alee, ameteli, greturi, +arsaturi)
- .a conc de $- se instaleaza coma, iar la 10- moartea. *aca expunerea este la conc de
20-, moartea se instaleaza rapid prin paralizia centrului respirator.
4.Conditii de producere a narcozei hiperbare si profilaxie
Sd de compresiune < narcoza #iper"ara
- apare dat cresterii pres partiale a ; din aerul inspirat, in timpul scu(undarilor la mari
adancimi. n aceste cond se prod o saturare a neuronilor in ;
- in prima (aza apare o stare de excitatie, cu eu(orie, ta#ipnee, ta#icardie, agitatie
psi#omotorie, dezorientare
- apoi se instaleaza o stare de in#i"itie cu somnolenta, "radicardie, "radipnee, exitus.
&ro(ilaxie)
- o "una selectie medicala a persoanelor care lucreaza in aceste cond, (iind respinse
persoanele o"eze, sau cei cu o patologie cardio-resp. >a (i limitat timpul de lucru si se
+or e+ita intreruperile mari in acti+itate, deoarece se pierde capacitatea de adaptare la
pres ridicate.
5. Rolul poluantilor iritanti in declansarea crizelor de astm
terenul atopic (factor predispozant), cu determinism genetic, de a sintetiza in exces g' 9i de a
prezenta mani(est4ri alergice de tip (imediat)) con3uncti+ite, rinite, astm "ronsic, dermatita
atopica.
Factori declanatori ai crizelor de astm)
6lergeni interiori (a+oriza2i de condi2iile de locuit (temperatur4, umiditate),prezen2a 2es4turilor,
care determin4 o 1nc4rcare mare cu pra( de cas4, 1n care se dez+olt4 acarieni (*ermatop#agoides
pteron?ssimus, *. (arinae, microceros, 'urogl?p#us mainei.
@ucegaiurile (&enicillum, 6spergillus, 7ladosporium, 7andida), (rec+ent 1nt5lnite 1n 1nc4peri
umede 9i 1ntunecate.
6lergeni din exterior (polenuri, (ungi)
6lergeni pro(esionali
@edicamente 9i aditi+i alimentari
Aumatul pasi+ 1n special pentru copii
&oluan2i atmos(erici, 1n special iritan2i gazo9i (SO2, ozon 9i al2i oxidan2i (otoc#imici), care
determin4 prin "ron#ospasm un sindrom de disfuncie reactiv n cile aeriene. 8olul de
#aptene ale ac comusi c#imici in producerea crizelor de astm4
Astmul este corelat cu)
(enomenul de ur"anizare galopant4;
expunerea la acarieni in locuin24, da(niile pentru ac+arii
poluarea dat4 de tra(icul rutier;
ta"agismul pasi+.
6stmul "ronsic)
O"structia si in(lamarea cailor respiratorii
Spasm muscular
Secretia de mucus lipicios
8espiratie suieratoare (B#eesing)
tuse
. Rolul poluantilor iritanti in producerea bronsitei cronice si a enfizemului
C&O7 include "ronsita cronica si em(izemul pulmonar.
C&O7)
'tiologia este pluri(actorial4
Taagismul stimuleaz4 secre2ia de mucus 9i in#i"4 mi9carea cililor "ron9ici,
pro+oaca o suprasolicitare a (unc2iei de clearence mecanic (muco ciliar) 9i "iocid (prin lizozim,
g6 secretorii la ni+elul mucoasei cu sc4derea rezisten2ei la in(ec2ii).
.a ni+el al+eolar in#i"4 acti+itatea macro(agelor pulmonare cu rol imunitar
@acro(agele al+eolare elimina enzime proteolitice, iar antiproteazele din 2esutul pulmonar sunt
in#i"ate, cre5ndu-se o situa2ie similar4 cu cea a de(icitului genetic 1n D-1-antitripsina, care
(a+orizeaz4 apari2ia em(izemului pulmonar.
Sunt stimula2i 9i receptorii de irita2ie din su"mucoasa "ron9iilor, result5nd o #iper-reacti+itate
"ron9ica crescut4, prin spasmul musculaturii netede.
!e instaleaz astfel sindromul ostructiv cronic" caracterizat prin dispnee i #$%! sczut&
'oluarea aerului cu ()x "!)* "ozon" particule n suspensie au mecanism de ac2iune similar cu
cel produs 1n ta"agism.
Factori genetici care determin4 o sinteza sc4zut4 a in#i"itorilor enzimelor proteolitice eli"erate
de neutro(ile 9i macro(age (elastaze, colagenaze).
*e(ecte genetice 1n D1 antitripsina,(protein4 de (az4 acut4, sintetizeaz4 1n (icat), de unde a3unge
1n s5nge 9i apoi 1n plam5n. ;i+elul ei cre9te 1n ser 1n "oli in(lamatorii pentru a neutraliza
lizinele proteolitice "acteriene sau celulare.
Ai"roza c#istic4 este de asemenea o "oala genetic4, 1n care epiteliile exocrine prezint4 o
dis(unc2ie 1n secre2ia de 7l-, ce se mani(est4 prin secre2ia unui mucus +5scos la ni+el respirator,
care produce o"struc2ie cu in(ec2ie 9i in(lama2ie.
6lte de(icite genetice semnalate constau 1n de(icien2e ereditare de motilitate a cililor +i"ratili,
precum 9i o #iper-reacti+itate "ron9ic4 mo9tenit4.
Cron#opneumopatia cronic4 o"structi+4 are o etiologie pluri(actorial4, (actorii incrimina2i
a+5nd urm4toarea ordine) (umatul, (actorii de mediu, (actorii in(ec2io9i, (actorii genetici.
!. "epletia stratului de ozon si riscurile asupra sanatatii
@oleculele de (reoni (clor (luoro car"oni-7A7), datorit4 sta"ilit42ii 9i reacti+it42ii c#imice
crescute pot distruge p5na la 10.000 molecule de ozon.
*easupra 'uropei stratul de ozon a scazut 1n ultima perioad4 cu aproximati+ 3- anual.
7auzele sunt) - z"orurile stratos(erice ( prin emisia de gaze de ardere, dar 9i prin (enomenul de
"ang sonic),
- prezen2a (reonilor, (olosi2i ca agen2i de re(rigerare, spuman2i 1n incendii, agen2i
propulsori 1n spra?, aparate de condi2ionare a aerului.
&rin diminuarea stratului de ozon (de la 2-,mm la / 1mm) cre9te gradul de penetrare al 8E> cu
lungimi de unda mici la ni+elul scoar2ei terestre.
*eple2ia ozonului stratos(eric 9i acumularea de 7O2 1n straturile mai 3oase ale atmos(erei, duc
la sc#im"ari climatice glo"ale.
1n urma supraexpunerii la 8E> cre9te riscul cancerului de piele, a unor modi(ic4ri
precanceroase cutanate (celule scuamoase, #iperc#eratoza), cataracta 9i posi"ile e(ecte
imunologice, care se o"ser+4 la persoanele, care prin speci(icul acti+ita2ii lucreaz4 mai mult
timp 1n aer li"er, 1n condi2iile 1n care nu au ec#ipament de protec2ie (constructori, agricultori,
pescari).
7a e(ecte indirecte apar modi(ic4ri ale produc2iei agricole 9i asupra sistemelor ac+atice.
#. $odificari hematologice in expunerea organismului la %b
'(ectele antienzimatice ale &" in "iosintezza #emului
Succinil 7o6 F piridoxal (os(at acid ceto 0 adipic
6cid ceto-adipic (&'& sintetaza) 6cid delta-amino- le+ulinic (6.6)

6.6 ( &'& dehidraza ) por(o"ilinogen (&Cg)
&Cg (&Cg dezaminaza) uropor(irinogen
Eropor(irinogenul ( decarboxilaza ) copropor(irinogen
7opropor(irinogen ( oxidaza ) protopor(irinogen
&rotopor(irinogenul ( oxidaza ) protopor(irine
&rotopor(irine ( (e chelataza ) Hem
Hem F glo"in4 Hemoglo"in4
&rin mecanism antienzimatic apar modi(icari, puse in e+identa pe "aza unor indicatori (marGeri)
"iologici)
@arGeri "iologici de e(ect)
6cidul delta-amino-le+ulinic) se elimina prin urin4 1n cantitate mai mare (+aloare normal4- 2,,
mgHl);
*e#idraza acidului delta-amino-le+ulinic este in#i"at4 9i are o acti+itate enzimatic4 sc4zut4 (a24
de normal (2, EHl eritrocite);
7opropor(irinele urinare, eliminate 1n exces (+aloare normal4- 12, IgHl);
&rotopor(irinele eritrocitare au ni+el crescut 9i sunt li"ere ne(ix5nd (ierul (normal-,0 IgH100
ml).
7re9te (rec+en2a #ematiilor cu granula2ii "azo(ile (#ematii tinere, reticulocite), care au 1nca
ri"osomi regrupa2i anormal prin ac2iunea toxic4 a &" (normal ,H1000000);
7re9te (rec+en2a #ematiilor cu corpusculi Heinz (normal ,H1000);
Aragilitate mecanic4 mare a #ematiilor;
8eticulocitoz4 (normal 1H1000);
Scade concentra2ia de mioglo"in4;
!e instaleaza anemia franc (hipocrom i hipersideremic) prin+
scderea duratei de viaa a hematiilor"
creterea fragilitaii mecanice"
scderea sintezei hemului

). Eefecte neurotoxice in intoxicatia cu %b
se concentreaza 1n su"stan2a cenu9ie 9i 1n centrii ner+o9i (cea mai mare concentra2ie (iind 1n
#ipocampus, cere"el, cortex 9i madu+4, iar cea mai mic4 1n su"stan2a al"4
$ncefalopatia saturnin apare la adul2i cu +alori ale plum"emiei peste 120 IgH 100ml, iar la
copii la +alori 1ntre $0-100IgH100ml, e(ectele la copii (iind ire+ersi"ile.
Semne clinice)
.etargie, ataxie, ame2eli,
6petit sc4zut, +4rs4turi,
7on+ulsii, com4, exitus.
apare edem cere"ral prin extra+azare de lic#id din capilare,
7re9te nr celulelor gliale,
sc4dere a num4rului de neuroni. 8e+enirea din com4 poate (i urmat4 de sec#ele (crize de
epilepsie, retardare mintal4, neuropatie optic4 ).
'(ectele la ni+elul ner+ilor peri(erici constau 1n sc4derea +itezei de conducere ner+oas4 cu
re+enirea +alorilor la normal dupa 1ntreruperea expunerii la &", demieliniz4ri, degenerari
axonice
7opiii reprezint4 grupul cu risc maxim pentru e(ectele asupra S;7, deoarece apar dis(unc2ii
cogniti+e, sc4derea coe(icientului de inteligen24, de(icit al coordon4rii m5na-oc#i, tul"ur4ri de
aten2ie, de(icit auditi+.
o sc4dere de 2-: puncte ale J pentru (iecare IgH100ml peste +aloarea de protec2ie a
plum"emiei, precum 9i sc4derea (unc2iei cogniti+e.
1*. Riscuri in expunerea organismului la +%&.
6cti+area #idrocar"urilor policiclice aromatice (H&6)
H&6 - o gama mare de compusi c#imici, cu cea mai mare (rec+enta in aerul poluat al oraselor
mari, cu tra(ic intens intalnindu-se "enzo(a) pirenul.
6cesta este un precancerigen, care in organism poate (i acti+at enzimatic)
Cenzo (a) pirenul (inacti+) se #idroxileaza in prezenta monooxigenazelor (peste 200,
ma3oritatea (iind tipuri de citocrom &:,0),
@onooxigenazele sunt acti+ate genetic de 7K&161 i se trans(orma in dihidrodiol, care poate (i
detoxi(icat prin con3ugare si eliminat pe cale renala sau intestinala. 6ceasta este calea meta"olica
lipsita de reacti+itate c#imica si (ara risc cancerigen.
"ihidrodiolul poate (i mata"olizat in diol-epoxid, care este un compus reacti+, deci un cancerigen
(inal
n meta"olizarea H&6 poate inter+eni si 6HH (#idroxilaza #idrocar"on aromatic) care este
citocromul &::$ trans(ormand H&6 intr-un meta"olit reacti+ la ni+elul ar"orelui respirator.
exista di(erente indi+iduale in ceea ce pri+este suscepti"ilitatea organismului (ata de
cancerigeni. 6ceasta poate (i mostenita sau do"andita, de exemplu) acti+itatea crescuta 6HH
poate (i mostenita datorita expunerii mamei in perioada de gra+iditate, la H&6 din (umul de
tutun sau prin alimente.
la "olna+ii cu cancer pulmonar acti+itatea enzimatica a 6HH este crescuta.

Llutation-S-trans(eraza asigura meta"olizarea "enzo (a) piren diol epoxid intr-un compus mai
putin reacti+, de aceea la persoanele care prezinta o acti+itate enzimatica scazuta creste riscul
cancerului pulmonar, daca sunt (umatori.
'poxizii ca si cancerigeni (inali sunt reacti+i si actioneaza la ni+elul 6*;, 68; si proteine.
7ea mai puternica actiune cancerigena din randul H.&.6. o prezinta 66A (acetil-amino-
(luorene).
11. Cancerogeneza etape de dez.oltare
7ancerul) dez+oltare multietapa, pluri(actoriala, care apare in urma unei expuneri indelungate de ,-30
ani la (actori cancerigeni.
*ez+oltarea multietapa) initierea, promo.area, progresia.
/nitierea are la "aza o leziune primara la ni+elul 6*; si ire+ersi"ila prin care celula normala capata
caracteristici neoplazice ca urmare a alterarilor la ni+elul 6*;
'ste o "oala genetica a celulei somatice.
(actorii de initiere actioneaza direct cu 6*; si se numesc aductori de 6*;.
7elulele initiate sunt greu de deose"it de cele normale, la (el si modi(icarile meta"olice induse.
7elula initiata poate exista pana la s(arsitul +ietii, (ara sa se exprime, in a"senta (actorilor de
promo+are.
%romo.area0
este rezultatul unei expuneri repetate si de lunga durata la un agent promotor non mutagenic
'ste o (aza re+ersi"ila si suscepti"ila la modularea produsa de (actorii alimentari, procesul de
im"atranire, incarcatura #ormonala.
celula initiata se exprima (enotipic datorita inter+entiei unor (actori cancerigeni de promo+are,
dupa o latenta de cati+a ani, dand nastere unei tumori capa"ile sa creasca si sa in+adeze
tesuturile +ecine.
6ceste (enomene se produc datorita scaparii de su" control genetic a multiplicarii celulare.

Aactorii de promo+are)
intensi(ica replicarea celulara,
in#i"a moartea celulelor preneoplazice (apoptoza), ca urmare celula initiata se trans(orma
intr-o celula maligna cu alte caracteristici (enotipice si cu autonomie in multiplicare.
'xemple de agenti de promo+are)
Ma#arina -agent de promo+are in cancerul de +ezica urinara,
Aeno"ar"italul - agent de promo+are in #epatocarcinom,
*ioxina -agent de promo+are in cancerul pulmonar, #epatic si de piele.
%rogresia0
nduce o insta"ilitate cariotipica, ce include in#i"itia repararii 6*;,
rata de crestere mare, in+azie, metastaze, raspuns #ormonal anormal.
'ste o (aza ire+ersi"ila.
12. Clasificarea internationala a compusilor cu efecte cancerigene
1rupa 1. su"stante sigur carcinogene (sunt su(iciente date experimentale si epidemiologice, pri+ind
e(ectul la om).
'x. 6rsen, a(latoxine, "enzen, estrogeni, clorura de +inil s.a
1rupa 2.&. Su"stante pro"a"il carcinogene (date su(iciente experimentale, dar limitate la om),
'x. Cenz-antracen, dietil-nitrozamine, "i(enil-policlorati (&7C).
1rupa 2.2. 7ompusi posi"il carcinogeni (date limitate atat experimentale, cat si pri+ind e(ectul la om)
'x. *ioxina (=.7.*.*.), uretan.
1rupa 3. Su"stante care nu sunt clasi(ica"ile la carcinogeni in momentul de (ata.
1rupa 4. Su"stante care pro"a"il nu sunt carcinogene.
,upa mecanismul de actiune)
-enotoxici (mutageni)" care actioneza la ni+elul 6;* si produc mutatii,
incluzand cancerigenii directi, 6s, Ce, 7r .
$pigenetici ( nu s-a do+edit interactiunea cu 6;*),
- actioneaza la ni+elul sistemului de control al di+iziunii celulare prin acti+area genelor
supresoare)
'x. aldrin, "enzen, az"est, #ormoni.
Se estimeaza ca)
!0-$0- din cancerele umane presupun o expunere la (actorii am"ientali,
(oarte putini dintre acestia sunt cancerigeni directi, ma3oritatea (iind acti+ati meta"olic.
n acest caz localizarile sunt la ni+elul epiteliului mucoaselor cailor de patrundere sau de
eliminare.

13. &portul in organism si rolul carioprofilactic al florului

*in rocile scoartei terestre "ogate in (luor (criolit, (luoro-silicati), acesta trece in apa,
neconcentrandu-se in plante cu exceptia ceaiului.
6pa reprezinta principala sursa de (luor, asigurand 2H3 din ne+oile organismului, acest lucru
este posi"il cand concentratia (luorului in apa este cuprinsa antre 0,, 0 1,2 mgHl.
8eactia cu #idroxiapatita din smaltul dentar, ducand la (ormarea (luoroapatitei care prin dispozitia
cristalelor creste rezistenta (ata de (actorii cariogeni;
'(ectul "acteriostatic si "acteriocid (ata de microorganismele acido(ile din placa dentara (lacto"acilul
acido(il);
'(ectul antienzimatic (ata de enolaze, (os(ataze care duc la (ormarea acizilor organici in urma
(ermentarii glucidelor (in conditiile unei igiene necorespunzatoare a ca+itatii "ucale).
14. Riscuri toxicologice in expunerea org la fluor
Aluoroza endemica
Monele endemice sunt cele in care concentratia (luorului in apa depaseste 1,, mgHl.
.a conc. peste 1,, 0 2 mgHl apar la ni+elul dintilor pete al" side(ii care apoi de coloreaza in
maron ( aspect tigrat), dintii sunt (ria"ili (mancati de molii), a3ungand la edentatie- fluoroza
dentara.
peste , mgHl apa apare osteo(luoroza, care are o (aza as/mptomatica (cresterea transparentei
oaselor (ata de razele N),
.a concentratii peste 10 mgHl se instaleaza osteo(luoroza s/mptomatica (osteoporoza, exostoze,
incur"area oaselor si (racturi spontane). 7oncomitent apar calci(icari la ni+elul ligamentelor si
c#iar la ni+elul unor organe.
.a concentratii peste 20 mgHl se instaleaza osteo(luoroza anchilozanta, descriesa doar la
animale, care mor prin casexie.
15. Caracteristicile radiatiilor ionizante si mecanismul de actiune
caracteristici) capacitatea de penetrare, 0.1mm la rad al(a, 2 cm pana la $ cm la rad "eta
cap de ionizare, in+er prop cu cap de penetrare.
radiatiile D si radiatiile O au noci+itate maxima in contextul iradieriiinterne (patrunderea
radionucliziior in organism prin in#alare sau ingestie)
radiatiile electromagnetice ionizante (N si P) determina e(ecte noci+e deintensitate maxima in
situatia iradierii externe, prin expunerea partiala sau totala acorpului ia radiatia exterioara

@ecanismul de ac2iune al radia2iilor ionizante
Teoria aciunii directe sau a intei, presupune un (enomen de excitare sau ionizare la ni+el
molecular. 6ceste molecule cap4t4 un exces de energie, care poate (i expulzat prin emisie de
(otoni sau prin ruperea unor legaturi co+alente. .a ni+el celular acizii nucleici au cea mai mare
sensi"ilitate.
Teoria aciunii indirecte are la "az4 a"sor"2ia energiei la ni+elul 2esuturilor, rezult5nd o serie
de modi(ic4ri "ioc#imice.
6+5nd 1n +edere c4 ma3oritatea proceselor "ioc#imice au loc 1n ap4 9i mai pu2in 1n proteine sau
lipide, se produce radioliza apei cu (ormare de radicali HO 9i #idroxiperoxid HO-2, care au o
reacti+itate c#imic4 (oarte mare, determin5nd reac2ii secundare 1n sistemele coloidale,
reprezentate de macromoleculele proteice sau acizii nucleici.
8adicalii radiolitici pot a(ecta aceste structuri prin reac2ii de #idroxilare, dezaminare,
decar"oxilare.
Scindarea radiolitic4 a apei poate modi(ica 2i poten2ialul redox, a(ecteaz4 grup4rile sterolice ai
#ormonilor 7S8, sexuali, alerindu-le (unc2iile (iziologice.
7a deregl4ri (iziologice pot aparea) in#i"area puternic4 a sintezei acizilor nucleici, a adeninei,
guaninei, timidinei, #emoglo"inei, glicogenului.
6ceste mecanisme "ioc#imice stau la "aza teoriei radicalilor li"eri, e(ectele lor (iind +izi"ile,
c5nd num4rul lor dep49e9te capacitatea de neutralizare a enzimelor reduc4toare (e(ecte
"iologice cu prag).
1. Radioacti.itatea naturala0 surse, caracteristici
8adiatia cosmica
este de origine solar4 9i galactic4.
8adia2ia cosmic4 primar este de tip corpuscular (protoni, neutroni, particole al(a) 9i 1n cea mai
mare parte este a"sor"it4 1n straturile superioare ale atmos(erei, dar produce reac2ii de ionizare
1n prezen2a atomilor din aer, rezult5nd radia2ii cosmice secundare i radionuclizi cosmogeni" cu
importan24 mare 1n ceea ce pri+e9te expunerea organismului la radia2ii.
'xemple) 7-1:, H-3, Ce-Q, ;a-22.
cre9te cu altitudinea, la 3000 m este aproape de 3 ori mai mare (a24 de ni+elul marii, iar
latitudinea in(luen2eaz4 mai pu2in, totu9i la poli este mai crescut4 (a24 de ecuator.
&ersonalul na+igant 9i c4l4torii 1n z"orul cu a+ionul au o expunere de peste 10 ori mai mare,
datorit4 altitudinii.
8adiatia terestra
este dat4 de izotopii radioacti+i naturali primordiali, (uraniu- 23$, t#oriu- 232 , actiniu- 23,,
potasiu- :0) prezen2i 1n scoar2a terestr4 de la (ormare, sau care apar prin dezintegrare 9i se
numesc izotopi secundari (radiu-22!, radiu-22$, plum"-210, poloniu-210, radon-220, radon-
222).
&otasiu-:0 este cel mai important radionuclid natural, (iind 1n mare parte responsa"il de
expunerea organismului la radia2ii naturale.
8adonul (t#oron) este un gaz 9i se a"soar"e la supra(a2a suspensiilor din aer, (iind in#alate, iar
prin radia2iile al(a emise are e(ecte la ni+el respirator, mai ales la minieri dar, este prezent 9i 1n
aerul interior din locuin2ele noastre.
8adioacti+itatea terestr4 +ariaz4 de la o zon4 geogra(ic4 la alta. 8ocile "azaltice 9i 9isturile au
radioacti+itate mai mare.
8adiatia terestra este de tip gamma 9i este emis4 1n aer, ap4, +egeta2ie, materiale de construc2ie,
iar pe aceste c4i iradiaz4 organismul.
8adiatiile au a+ut dintotdeauna un rol important 1n men2inerea +ie2ii pe pam5nt, prin
men2inerea unei temperaturi constante.
1!. Conditii de expunere la radon si riscuri
*upa (umat, radonul este considerat ca (iind a doua cauza de risc in declansarea cancerului pulmonar.
7ercetarile din ultimii ani au demonstrat ca radonul contri"ue in medie cu peste ,,- la iradierea
naturala a populatiei, putand a3unge in unele zone la contri"utii de peste R,-.
1#. Radioacti.itatea modificata tehnologic, surse de poluare cu radon si riscuri
8adioacti+itatea naturala modi(icata te#nologic
- acti+itati umane in urma carora radionuclizii existenti in scoarta terestra in mod natural sunt adusi in
aer, apa. &rintr-o acti+itate umana a3ung sa creasca riscul expunerii la acesti izotopi.
- aici intra in discutie)
S centralele termoelectrice pe "aza de car"une, unde prin arderea car"unelui <% dega3are de izotopi
gazosi, dar si cenusa, zgura, care are o radioacti+itate mai mare
- prin depozitare in cantitati imense, se in(iltreaza in sol si acesti izotopi radioacti+i a3ung in panza
(reatica;
- in plus, aceste deseuri sunt (olosite in industria materialelor de constructie ((olosirea "etonului,
cimentului reprezinta sursa de iradiere a organismului)
S arderea gazelor naturale
S poli(os(ati <% deseu -% material de constructie - (os(ogips, care e emitator de radiatii gama ( T n aerul
interior exista concentratie crescuta de radon)
S extragerea minereurilor neminerali(ere
S (olosirea apelor geotermale in scop curati+ ( datorita temperaturilor (oarte mari, se e+apora si sunt
in#alati +apori cu izotopi radioacti+i)
1). Efecte precoce in supraexpuneri la radiatii ionizante
6par dupa expuneri peste doza prag 9i gra+itatea lor cre9te cu doza, timpul de expunere 9i
organul(+olumul) iradiat.
radierea organismului poate (ii) total4 9i localizat4.
0radierea totala a organismului poate sa apara 1n )
radierea medical4 (preg4tirea pentru transplantul de organe, tratamentul lim(oamelor)
radierea accidental4.
radierea medicala
*in anul 1R,$ se (oloseste iradierea pentru imunodepresie in e(ectuarea transplantului de
organe (3-: L? pentru transplant renal; $-10 L? pentru gre(a medulara in leucemii). Colna+ii
suporta "ine aceasta perioada de aplazie medulara, daca sunt prote3ati contra in(ectiilor.
radierea accidentala
'ste di(erita de cea medicala, deoarece doza nu este masura"ila. Lra+itatea iradierii se "azeaza
pe)
,ate clinice+ greata si +arsaturile sunt simptome usoare si precoce;
diareea apare mai tarziu si are un prognostic mai gra+ daca se prelungeste cate+a zile;
sidromul neurologic este reprezentat de ce(alee, o"nu"ilare, stare de soc,
#ipertermia indica o iradiere (oarte mare.
,ate iologice+ lim(openia apare precoce; scaderea numarului de granulocite este precedata de
granulocitoza prin mo"ilizarea lor din rezer+e;
a"eratii cromozomiale.
2*. Riscuri genetice in expunerea la radiatii ionizante
'(ectele genetice apar in urma expunerii gonadelor la radiatii ionizante, a(ectand materialul
ereditar, prin producerea de a"eratii cromozomiale sau mutatii.
.a o expunere de 1 cL? a celulelor germinale numarul leziunilor induse este de aproximati+
200 la 1 milion descedenti. 7ate+a din aceste mutatii se exprima la prima generatie, in rest la a
10-1, a.
7elulele germinale la "ar"at sunt mult mai sensi"ile decat la (emeie, cea mai mare sensi"ilitate
(iind inainte de pu"ertate,
la (emeie in perioada (etala inainte de luna a Q-a, in perioada +ietii genitale, dupa pu"ertate.
n (unctie de procesele de reparare riscul genetic scade, de aceea tre"uie respectat un inter+al de
cel putin ! luni inainte de procreere.
n celula umana (iecare gena este du"la) una pro+ine de la cromozomul patern si a doua de la
cel matern.
*aca sunt identice ele sunt #omozigote, iar daca nu, sunt #eterozigote.
O gena nu se exteriorizeaza in starea #eterozigota de la prima generatie.7el mai adesea gena
alterata este de tip recesi+, +a (i transmisa din generatie in generatie.
o gena recesi+a la #eterozigoti poate a+ea o anumita in(luenta (scaderea rezistentei si adaptarii
indi+idului la mediu). n cele din urma gena recesi+a se exteriorizeaza, cand de+ine #omozigota
(intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi mutatie). n mod normal exista gene
recesi+e rezultate din mutatii spontane din iradiere, su"stante c#imice,
21. Campuri electromagnetice, efecte biologice
1. 7'@ propriu-zise
*e la 0 Hz la 300 LHz in (unctie de (rec+)
1. 7ampuri electrice si magnetice statice(0 Hz))
1.1 naturale)
- 7ampul magnetic al &amantului (de+iaza acul "usolei spre ;, orienteaza pasarile si pestii)
- 7ampul electrostatic atmos(eric (prin (recarea straturilor de aer in miscare in zona norilor de
(urtuna si produc (ulgere)
1.2. 7ampuri magnetice statice(0 Hz) arti(iciale) in ind aluminiului, procese de sudura, trenuri electrice,
tram+ai, metrou, medicina 8@;
&ers cu implanturi sunt in(luentate de 7'@ statice
2. 7'@ de (rec+enta ( 3oasa
- 0 Hz la 100 GHz
- Sunt generate de curenti din retele de distri"utie a energiei electrice
- se gasesc in 3urul) stalpilor si a liniilor de inalta tensiune, a prizelor, (irelor electrice pt
aparatura casnica(masina de spalat, (rigider, aspirator, uscator de parU)
3. 7'@ de radio(rec+enta (8A) si de microunde (100GHz-300LHz)
Se (olosesc in) comunicatii radio ale politiei, pompieri, ser+icii de urgenta,transmisii radio, =>,
sisteme radar militare si ci+ile, tele(onie mo"ila si (ixa (ara (ir, retele de supra+eg#ere stradala,
in magazine,cuptoare cu microunde si plite cu inductie, terapie si c#irurgie prin diatermie si
#ipertermie
'(ecte "iologice )
e(ecte termice cutanate, opaci(ierea cristalinului, modi(ic4ri ale (unc2iei de termoreglare, e(ecte
auditi+e (perceperea su" (orm4 de sunete a acestor (rec+en2e).
.a persoanele expuse pro(esional (la microunde 9i radari9ti) poate ap4rea) sindrom neuro-
astenic (ce(alee, tul"ur4ri de somn, astenie, sc4derea li"idoului, tul"urari cardio-+asculare-
"radicardie, sc4derea tensiunii arteriale; tul"urari de memorie).
22. 3ltrasunetele, aplicatii, efecte biologice
+i"ra2ii mecanice, care dep49esc capacitatea de percep2ie auditi+4.
1n diagnosticul medical (2-10 @Hz) 1n ecogra(ie, *oppler - pentru m4surarea +itezei
(luxului sanguin, terapie cu ultrasunete, iar 1n o(talmologie maxim 20 @Hz.
Aizioterapia cu ultrasunete pt stimularea circula2iei capilare, atenuarea durerilor
musculare, accelerarea regener4rii 2esuturilor.
7#irurgia cu ultrasunete 1n tratamentul glaucomului, dezintegrarea calculilor renali.
'(ecte "iologice)
sunt studiate experimental (liz4 celular4, altera2ii genetice, modi(ic4ri ale (unc2iei de reac2ie, etc).
Studii epidemiologice pe (emei in+estigate ecogra(ic 1n perioada gra+idita2ii nu au decelat (rec+en2e
crescute ale mal(orma2iilor congenitale la copii comparati+ cu alte loturi neexpuse.
23. Efecte metabolice si tardi.e in expunerea la R34
'(ecte tardi+e)
*up4 expuneri de ani de zile la radia2ia solar4 dermul 19i pierde elasticitatea prin degradarea
(i"relor de colagen.
&ielea de+ine ridat4 a+5nd un aspect de piele 1m"4tr1nit4 precoce.
apar elemente de c#eratoz4 actinic4 prin pertur"area general4 a cre9terii celulelor epiteliale, celule
atipice,( leziuni precanceroase)
'(ecte meta"olice)
stimularea meta"olismului, intensi(ic5nd oxid4rile celulare.
'ste stimulat4 (unc2ia tiroidian4, a corticosuprarenalei, #ematopoeza.
8E>-C 1n sinteza +itaminei *3 1n piele prin acti+area (otoc#imic4 a Q-de#idro colesterolului
9i *2 (ergocalci(erol) prin iradierea ergosterolului.
&entru asigurarea necesarului zilnic de +itamina *3, de :00 E tre"uie ca prin expunerea
permanent4 a (e2ei, g5tului 9i m5inilor organismul s4 primeasc4 o doz4 de !0 *'@Han.
24. $odificari fotochimice la ni.elul globilor oculari si tegumentelor in exp la R5/
.eziuni oculare )
fotocon1unctivit cu senza2ie de corp str4in, #ipersecre2ie lacrimal4, secre2ie con3uncti+al4,
(oto(o"ie, "le(arospasm. Simptomele dureaza 1-, zile (4r4 sec#ele.
fotocheratit (sensi"ilitatea maxim4 a corneei (iind 1ntre 2Q0-2R0 nm).
cataracta prin reac2ie (otoc#imic4 asupra tripto(anului, care se trans(orm4 1n pigment "run 9i apare
cataracta "run4.
'(ecte asupra tegumentelor - (otosensi"ilizarea c#imic4
'nergia este a"sor"it4 de su"stante (otosensi"ile (cu greutate moleculara mic4) ce se 1ntilnesc 1n
celule, care trans(er4 aceast4 energie unei celule 2int4, 75nd 2inta este 6*;-ul leziunile sunt se+ere.
Su"stan2e (otosensi"ile pot (i exogene (gudroane, smoal4, "itum, as(alt, cosmetice, extracte de
plante, medicamente) sau endogene (por(irine, produ9i indolici). 6ceste reac2ii cutanate sunt cunoscute
su" numele de (otodermatoze sau lucite.
25. Caracteristicele epidemiilor hidrice
V ,eutul exploziv 0 apari2ia unui num4r (oarte mare de cazuri 1ntr-un inter+al de timp mai scurt
dec5t perioada de incu"a2ie a "olii.
V 2aracterul topografic 0 cazurile de "oal4 se suprapun pe aria de alimentare cu ap4 din aceea9i
surs4, sau 1ntr-o zon4 a sistemului de distri"u2ie, unde sunt pro"leme 1n apro+izionarea
popula2iei.
V 3ipsa sezonalitaii naturale a "olii se re(er4 la "olile transmise pe cale digesti+4 (toxiin(ec2ii
alimentare), care apar cu o (rec+en24 mai mare +ara, dar pe cale #idric4 pot apare 1n orice sezon
9i mai ales iarna, c5nd +ia"ilitatea germenilor 1n ap4 este mai mare, iar e(icien2a dezin(ec2iei
este mai mic4.
V 0ncetarea epidemiei este "rusc4, cu sc4derea num4rului cazurilor de "oal4, dup4 3ugularea
procesului de contaminare, 1ns4 mai apare un num4r mic de cazuri transmise prin contact direct,
interuman, pe cale (ecal oral4, reprezent5nd coada epidemic&
2. Rolul apei in transmiterea hepatitei
&e cale #idrica se pot transmite doar +irusurile #epatice 6 si '.
Sursa de in(ectie) omul "olna+ sau purtatorii sanatosi.
7ale de transmitere) contact direct interuman, sau indirect prin apa, alimente, o"iecte contaminate,
muste.
8ecepti+itatea la "oala este mare, dar predomina (ormele asimptomatice sau anicterice (se estimeaza
10-30 cazuri la 1 caz de "oala, (orma icterica).
'pidemiile #idrice pot sa apara in) colecti+itati de copii, cazarmi, cartiere sau localitati.
8ezistenta in apa este (oarte mare, de pana la 200 de zile. 8ezista la dezin(ectia uzuala cu clor.
&ro(ilaxia H.>. consta in aplicarea regulilor de igiena indi+iduala, un sistem corespunzator de
apro+izionare cu apa pota"ila si de indepartare a deseurilor lic#ide prin canalizare.
2!.Rolul apei in transmiterea dizenteriei bacilare
*izenteria "acilar4
V !higella (d?senteriae, (lexneri, "o?dii, sonnei).
V !ursa de infecie+ omul "olna+ 9i purt4torii (sanato9i, con+alescen2i 9i cronici).
V 2ile de transmitere) transmiterea prin intermediul m4inilor murdare,
V prin ap" alimente 9i insecte&
V 8ezisten2a 1n ap4 - de ordinul zilelor, dar este mult mai mare 1n apa rece,
V a3unge la 2 luni 1n g#ea24, c5nd (lora auto#ton4 este in#i"at4.
V 8ezist4 1n apa clorinat4 mai mult dec5t coli"acilii.
V *oza in(ectant4 este mic4, 1ntre 100-200 germeni.
V Hipoaciditatea gastric4 este un (actor de risc 1n producerea "olii.
V Wn mediul extern S#igella su(er4 (enomenul de +aria"ilitate micro"ian4, de aceea multe cazuri
de dizenterie sunt atipice, (orme u9oare, c#iar (ar4 scaune diareice, care scap4 nediagnosticate 9i
netratate.
V exist4 aprox R cazuri nediagnosticate la 1 caz de dizenterie.
2#. Caracteristicile transmiterii hidrice in salmoneloze
V aproximati+ 1Q00 serotipuri de Salmonella,
V mani(est4ri clinice de tip) ti(oidic, septicemic, gastroenterite, enterocolite, in(ec2ii
extradigesti+e, in(ec2ii inaparente, purt4tori s4n4to9i cronici.
V !almonella t/phi cu su"grupele -> mani(est4ri sporadice 9i mai rar epidemice.
V Ae"rele parati(oide sunt "oli in(ec2ioase cauzate de Salmonella parat?p#i 6 9i C, cu (orme
clinice mai u9oare, sunt cunoscute ca (e"re enterice. S.parati(i C se poate transmite 9i prin
consum de lapte contaminat.
V !ursa de infecie o reprezint4 omul "olna+ 9i purt4torul de germeni.
V 'xist4 9i tulpini speci(ice animalelor 9i p4s4rilor, dar care la om produc cazuri de "oal4
diareic4, (orme u9oare.
V 2i de transmitere ) - prin contact direct sau indirect prin o"iecte contaminate de "olna+, ap4 9i
alimente, de asemenea, mu9tele pot a+ea rol +ector.
V 8ezisten2a S.t?p#i 1n ap4 este mai mic4 1n apa r5urilor (maxim 21 zile), a3ug5nd la 30 de zile 1n
apele de pro(unzime 9i 2-3 luni 1n g#ea24.
V Lermenii sunt sensi"ili la dezin(ec2ia cu clor.
V *oza minim4 in(ectant4 de S.t?p#i este 1ntre 200 9i 1000 de germeni, dar 1n (unc2ie de serotip
+ariaz4 de la ci2i+a germeni p1n4 la milioane.
V 8ecepti+itatea la "oal4 este mic4.
2).Rolul apei in transmiterea legionelozelor
.egionella) 22 de specii din care serogrupul 1 - .. pneumop#ila este (rec+ent implicat 1n patologia
umana.
1. Coala legionarilor (pneumonie cu incu"a2ie de 3-! zile, cu tuse seac4, (risoane, dar 9i (orme
asimptomatice)
2. Ae"ra de &ontiac, care se mani(est4 ca o "oal4 (e"ril4 (4r4 a(ectare pulmonar4 9i cu +indecare
spontan4.
3. Se dez+olt4 1n prezen2a algelor +erzi, protozoare, su"stan2e organice.
:. =emp. de 2:-2!X7 sunt (a+ora"ile dez+olt4rii.
,. S-au identi(icat germeni 9i 1n sistemele de 1ncalzire 9i r4cire a apei, p4trunderea lor relizindu-se
prin in#alare de aerosoli (la du9 sau din sisteme de climatizare ale aerului).
!. .egionella poate (ii inclus4 prin ingestie de ami"e (6cant#amoe"a, ;aegleria) ceea ce duce la
apari2ia de (orme ne pneumonice, cu complicatii de tip meningoence(alitic.
3*.Rolul apei in transmiterea Cr6ptosporidiazei
7riptosporidium par+um este un protozoar al tractului L si respirator intalnit la mami(ere, pasari si
pesti.
Arec+enta crescuta a c#istilor in mediu implica insa si omul in transmiterea lor.
n apa c#istii supra+ietuiesc multe luni la : grade 7 si sunt (oarte rezistenti la clor.
Cazinele de inot si alte ape recreationale sunt incriminate in transmiterea "olii la om.
7riptosporidioza a(ecteaza mai ales copiii. *et o diaree autolimitanta la pers sanatoase si diaree
persistenta la copii sau diaree prelungita la pers cu S*6.
'ndemii ma3ore rezulta prin transmiterea prin apa si calea (ecal-orala. 7opii cu diaree persistenta
dez+olta malnutritie se+era<% "oli cogniti+e.

31.2oli infectioase transmise prin imbaiere
.'&=OS&8OM'
V .eptospiroza este o antropozoonoza cu e+olu2ie sporadica sau epidemica produsa de specii din
genul .eptospira.
V 'xista doua grupe complexe) 3eptospire saprofite (specia "i(lexa) 9i 3eptospire patogene
(ictero#emoragica 9i aniterigene 0 pomona, canicola, grip#o-tip#oza, etc.).
V Sursa de in(ec2ie o reprezinta doar animalele, 1n special rozatoarele (9o"olanul de apa), dar 9i
unele animale domestice (porcine, "o+ine sau c5ini),
V 6nimalele (ac o "oala inaparenta dupa care excreta prin urina leptospire, luni sau c#iar ani de
zile, contamin5nd solul, apa, "azinele de 1not, "4l2i, mla9tini, ape curg4toare.
V . &4trunderea leptospirelor 1n organism se (ace prin piele (excoria2ii, plagi) sau prin mucoase
intacte, 1n timpul 1m"4ierii 1n apa contaminat4.
V 8ezisten2a 1n ap4 este de dou4 0 trei sapt4m5ni, (iind distruse de ultra+iolete 9i clor.
V 8ezisten2a este crescut4 la pH alcalin 9i temperaturi mai mari de 20 7.
V Coala are un caracter pro(esional (persoane care 1ngri3esc animale, +eterinari, macelari), dar
poate apare 9i la cei care (ac "aie 1n ape de supra(a2a contaminate, put5nd ap4rea 1n episoade
epidemice prin 1n"4iere, in sezonul cald.
V Se mani(esta cu (rec+en24 crescut4 la tinerii, care practic4 acti+it42i nautice. .a noi 1n 2ar4 s-
au 1nregistrat dou4 epidemii #idrice, 1n 1R$: 9i 1R$, prin 1m"4iere.
32. Rolul apei in producerea intoxicatiei cu mercur
Etilizarea mercurului si a compusilor sai organici si anorganici in industria c#imica, +opseluri,
#artie, metrologie, stomatologie si in special in agricultura ca pesticide, a dus la cumularea acestui toxic
in (actorii de mediu si in cea mai mare concentratie in sol si apa.
@ercurul din sol sau apa in prezenta unor microorganisme anaero"e (contin metan sintetaza), sau
aero"e (&seudomonas) este trans(ormat in metil-mercur, care apoi intra in lantul alimentar, unde se
concentreaza de sute si c#iar mii de ori mai mult decat in apa.
7ompusii organici metil-etil-mercur au o toxicitate mult mai mare decat mercurul anorganic, datorita
a(initatii pt gruparile 0SH ale proteinelor pe care le inacti+eaza.
6limentele poluate cu mercur, in special pestii, reprezinta principala sursa de contaminare a omului.
&rin consumul de peste sau cereale tratate cu (ungicide pe "aza de mercur se produc intoxicatii mortale.
n organism mercurul se concentreaza in rinic#i, (icat si in tesuturile tinere si em"rion prin
tra+ersarea placentei.
ntoxicatia cronica cu mercur are la "aza o ence(alopatie di(uza cere"eloasa si se mani(esta cu)
ce(alee, o"oseala, tremor, tul"urari de memorie, tul"urari +izuale, de ec#ili"ru (mers e"rios). n timp se
adauga mani(estari de insu(icienta renala. =rans(erul placentar de mercur de la mama la (at (e(ect
teratogen) reprezinta un risc pt mal(ormatii congenitale (retard mintal, or"ire, surditate).
ntoxicatiile pro(esionale la persoanele expuse la +apori de mercur se mani(esta cu in(lamatii ale
gingiilor, tremor, dezec#ili"ru neuropsi#ic (eretism).
33. (actori de risc in intox acuta cu nitrati la copii
;itritii pot tra+ersa placenta si sa (ormeze metH" (etala.
Aactori de risc)
de(icit enzimatic eritrocitar in met#emoglo"in reductaze, care con+ertesc metH" la H"
prezenta H" de tip (etal care se oxideaza mult mai usor in prezenta nitritilor
alimentatia sugarului poate reprezenta o alta sursa de nitrati (radacinoasele concentreaza nitratii din
sol), produsele lactate prezinta germeni reducatori
aciditatea gastrica redusa
ne+oile (iziologice de apa ale sugaruluiHGg corp sunt mult mai mari decat ale adultului
tul"urarile L, (a+orizeaza ascensiunea (lorei intestinale reducatoare, sunt mult mai (rec+ente la
sugari
(ocare in(ectioase extraintestinale (O8., dentare, parotidite, etc.), determina o insamantare
descendenta, intestinala cu (lora reducatoare.
H" li"era in plasma se poate auto-oxida la metH", care pana la +al de max 2- se considera normala
6lte surse de metH" sunt aport crescut de) amine aromatice, anilina, nitro"enzen, amino(enoli.

34. Riscuri in expunerea organismului la pesticide
Aolosirea pesticidelor in agricultura (insecticide, (ungicide, raticide) reprezinta o sursa de poluare cu
6rsen. 6cesta se in(iltreaza in sol, apoi trece in apa si in alimente.
Se concentreaza in (icat, rinic#i, plaman, dar mai ales in piele, ung#ii si par. n ung#ii produce liniile
@ee ("anda trans+ersala al"a). Se considera ca o concentratie de peste 3 ppm in par, reprezinta o
incarcare a organismului cu acest toxic (+alori normale 0,30-0,!0 ppm).
n (ormele cronice apar (enomene neurotoxice centrale si peri(erice, e(ecte #epatotoxice ducand la
ciroza sau ascita.
7ele mai gra+e mani(estari sunt cele neoplazice (gastrice si cutanate).

35.5euromediatori si rolul lor in reglarea aportului alimentar
Stimulatori ai (oamei) dopamina, noradrenalina, endor(ine, L6C6 ( ac gamma- amino"utiric)
n#i"itori) adrenalina, serotonina, colecistoc#inina, prostaglandine
'eptina este secretata in adipocitele din tesutul su"cutanat, este #ormonul satietatii. >ariaza in
(unctie de rase, la a(ro-americani ni+elul este mai scazut, comparati+ cu populatia din caucaz.
.eptina suprima senzatia de (oame la su"iecti sanatosi, dar nu are acelasi e(ect la persoane o"eze.
&oate (i (olosita in tratamentul o"ezitatii si (unctiei gonadice.
1relina este secretata de stomac)
actioneaza asupra neuronilor corticali
(a+orizeaza depunerea de lipide in t adipos a"dominal, asociat cu sindr. @eta"olic si ateroscleroza.
7reste acumularea de trigliceride. Secretia de grelina creste cand alimentele contin multe grasimi.
3. $odificari ale comportamentului alimentar si factori de risc
au la "aza)
O"isnuinta, urmand o deprindere gresita
&ro"leme neuro psi#ice
7omportament alimentar sanatos
o 3-, mese pe zi .
o micul de3un tre"uie sa reprezinte 20-2,-,
o masa de seara 10-1,-.
o ntre micul de3un si pranz se intercaleaza o gustare pentru completarea energetica a
micului de3un.
o .a copii si persoanele acti+e tre"uie o gustare si intre pranz si cina.
o &erioada optima pentru pranz este intre 13-1,.
o &rogramul de munca prelungit a(ecteaza orarul meselor si in special al pranzului.
o ore regulate
o masticatie "una a alimentelor
o e+itarea altor acti+itati in timpul mesei
o am"ient placut
o e+itarea senzatiei de prea plin simtita dupa masa
Aact care in(l comp alim)
&u"licitatea, in special la copii, promo+and un regim alimentar opus celui recomandat
'motii ( examene, sedinte),
aceste modi(icari nu tre"uie sa de+ina o"isnuinta.
@odi(icari ale comportamentului alimentar)
&norexia ner.oasa reprezinta re(uzul de a mentine greutete corporala minima, prin
re(uzul consumului de alimente. 'ste de 20 de ori mai (rec+enta la (ete intre 12-1$ an,
mai putin la adult.
Aactori de risc)
(. Ciologici tipuri de personalitate determinate genetic (o"sesi+-compulsi+)
(. &si#ologici , in general cei care au tul"urari de alimentatie sunt per(ectionisti
2ulimia se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat compulsi+, urmate de
comportamente compensatorii inadec+ate (+arsaturi pro+ocate, a"uz de laxati+e,
posturi).
7onsumul de alimente creste in perioade de stres
Ortorexicii , o"sesia unei alimentatii sanatoase.
2ariofobia 0tul"urare de comportament alimentar la tineri implicati in acti+itati sporti+e
de per(ormanta pt a nu depasi o anumita greutate.
3!. 5ecesarul de energie, consumul energetic si factorii care il determina
;ecesarul energetic)
Aurnizorii de energie) alimentele prin continutul in tro(ine.
&rin arderea un gram de su"stante nutriti+e rezulta)
Llucide :,1GcalHg
.ipide R,3GcalHg
&roteine :,1GcalHg
1Gcal este cantitatea de energie necesara cresterii temperaturii unui litru de apa cu un
grad (de la 1:,, la 1,,, grade 7elsius)
7onsumul energetic )
Se realizeaza de )
@eta"olismul "azal
=ermogeneza
'(ortul (izic
$etabolismul bazal asigura)
c#eltuiala minima de energie necesara des(asurarii (unctiilor +itale
reprezinta 2H3 din consumul zilnic de energie.
O persoana de Q0Yg in conditii "azale consuma 1!$0 calorii in 2: ore.
depinde de )
Lreutate 0 la adult normoponderal @C este de 1GcalHGg corp si ora
@C<(10xL)F(!,2,x)-(,x>)-1!1
L<greutatea in Gg
<inaltimea in cm
><+arsta in ani
3#. Rolul proteinelor in organism si surse alimentare de proteine
8ol structural ) proteinele (ormeaza "aza pentru musc#i, +iscere, matrice osoasa, tesut con3uncti+
8ol (unctional ) (actori de coagulare, elemente transportoare, lipoproteine, enzime, anticorpi,,
pigmenti +izuali, #ormoni, sisteme tampon (mentinerea '6C), mentinerea presiunii coloid-osm.
8ol energetic ) indirect, prin gluconeogeneza. 8olul direct este nerenta"il pentru organism,
deoarece proteinele, ca sursa de energie sunt Zscumpe[, iar produsii lor de cata"olism tre"uie detoxi(iati
si necesita alt consum de energie. 1g proteine (urnizeaza :,1 Gcal.
Sursele din alimente de origine animal4)
1r. / - .aptele, lactate acide- 3,,- (con2inut de proteine) - Cr5nzeturile - 1,-33-
1r. // - 7arnea 9i preparate <12- - porc gras i 22- pas 4re, pe te
1r. /// - Ou4 - 1:-
Sursele din alimente de origine +egetal4)
1r. /4 - legume 7i fructe sunt modeste 1n aport de proteine cu excep2ia unora cum ar (i) carto(, +arz4
al"4, (asole +erde -1.$-, conopid4 - Q-, maz4rea +erde - $-, usturoiul - Q-, nucile, alune, ara#ide,
semin e 0 20 -2,-.
1r. 4 - cerealiere 7i leguminoase uscate0 $-1:- 1n cerealiere ( gr5u), Q-$- p5ine, 20 - 2:- 1n
leguminoase uscate, 30 -3,- 1n soia
1r.4/ - zaharoasele nu pot (i considerate surse de proteine
1r. 4// - a gr8similor - nu aduc proteine.
3). Clasificarea nutritionala a proteinelor
- 7omplete < clasa ) aduc toti aa esentiali in proportii optime de 33-, stimuleaza cresterea la
copii si mentin ec#ili"rul azotat al adultului. 6cestea sunt proteinele din ) ou, lapte, "ranza, carne,
peste.
- &artial complete < clasa ) 1 0 3 aa sunt limitanti (principalul aa. limitati+ este lizina). &entru
intretinerea cresterii sunt necesare cantitati mai mari, la adult mentin ec#ili"rul azotat. 6cestea sunt
proteinele din cereale (grau, paine, orez) si leguminoasele uscate (soia, (asole al"a, mazare)
- ncomplete < clasa ) lipsesc 1 sau mai multi aa esentiali iar multi altii sunt in cantitati
dezec#ili"rate. n orice cantitate ei nu stimuleaza cresterea iar la adult nu mentin ec#ili"rul azotat
(proteinele din porum", colagenul, elastina, reticulina)
4*. 5ecesarul de proteine si consecintele aportului neadec.at
'xist4 o pierdere zilnic4 o"ligatorie de proteine numit4 \c#eltuiala endogen4 de azot] sau
^coe(icient de uzura]. 7antitate de azot eliminat4 prin urin4 este aprox de 21 g.
;ecesarul de proteine pe grupe de +5rst4 este)
- 6dult) 1,2 - 1,, gHGgcorpHzi ($,-100g la _ de Q0Gg)
- Catr5n) 1gHGgHzi
- 7opil mic) 3 - : gHGgHzi
- 6dolescent, (emei 1n perioada maternit42ii) 1,, - 2 gHGgHzi
- Sporti+i care 19i #ipertro(iaz4 mu9c#ii) 2 -2,,gHGgHzi
6portul proteic ^de securitate] sau aport minim necesar recomandat este de 0.,2gHGg corp pentru
(emei 9i 0.,QgHGg corp pentru "4r"a2i, 1n cazul proteinelor cu +aloare "iologic4 1nalt4.
;ecesarul de proteine raportat la num4rul de caloriiHzi < 10 -1!-
Wn anumite condi2ii speciale cum ar (i 1n timpul sarcinii, al lacta2iei, la copii 1n perioada de
cre9tere, con+alescen24 sau acti+it42i (izice intense se recomand4 suplimentarea cantit42ii de proteine.
Wn (unc ie de origine)
&entru adult 30- - dintre proteine tre"uie sa (ie de origine animal4,
&entru (emeie 1n perioada maternit4 ii - cel pu in ,0- tre"uie sa (ie de origine animal4,
&entru copii - cel pu in ,0-Q,- tre"uie sa (ie de origine animal 4.
6port neadec+at)
@alnutritia este termenul (olosit pentru un) aport inadec+at, un consum insu(icient, o a"sor"tie
insu(icienta, o pierdere excesi+a de nutrien i. =ermenul poate (i (olosit i pentru un aport excesi+ de
nutrien i sau un aport dezec#ili"rat de anumi i nutrien i.
7auzele @&7 sunt) prematuritatea, expunerea in utero la toxice (alcool), (i"roza c#istica,
insu(icienta renala cronica, neoplazii, "oli cardiace congenitale, "oli neuromusculare, a(ectiuni
in(lamatorii intestinale cronice, alergii (regimuri de eliminare ne3udicioase).
@alnutrita protein-calorica YBas#iorGor se prezinta su" trei (orme) usoara, moderata,
se+era(marasmul).
@&7 usoara) greutatea intre Q,-R0- din greutatea standard, ni+el normal al proteinelor serice
(al"umina 3.,-, gHdl)
@&7 moderata) greutatea !0-Q,- din greutatea ideala, ni+elul proteinelor serice relati+ normal
(al"umina 3-3., gHdl)
@&7 se+era (marasmul)) greutate mai mica de $0- din greutatea ideala siHsau pierdere in
greutate mai mare de 10- in ultimele ! luni. ;i+elul proteinelor scazut, cu al"umina serica / 3 gHdl.
*e(icienta cronica a aportului energetic, reducerea paniculului adipos, letargie, astenie generalizata.
YBas#iorGor ) edem nutritional, (acies de luna plina, a"domen "om"at, depigmentarea pielii si a
parului, concentratie diminuata a proteinelor (al"umina serica / 3 gHdl), cata"olismul proteinelor
musculare, astenie, parestezii, #=6 ortostatica, #epatomegalie, steatoza #epatica, sensi"ilitate crescuta
la in(ectii cu potential de a induce septicemii, pierderea masei musculare, soc, coma, exitus.
'+aluarea malnutriei in (unctie de @7) 1Q 0 1$., malnutritie usoara, 1! - 1Q malnutritie
moderata, su" 1! malnuritie se+era.
41. 'ipide, rol in nutritie
.ipidele sunt compusi deose"it de importanti pentru organismul uman. 7a si glucidele contin 7,
H, O, alaturi de acestea putand sa existe in structura lor si alte elemente cum ar (i & si ;.
7aracteristici generale ) este o grupa (oarte #eterogena de su"stante, insolu"ile in apa, solu"ile in
sol+enti organici (eter, acetona, "enzen, cloro(orm), au densitate in(erioara apei, aspect in (unctie de
gradul de nesaturare si de lungimea lantului de atomi de 7 (solide 0 grasimile, lic#ide 0 uleiuri)
7lasi(icarea ) lipide simple (=L) sau lipide complexe.
.ipidele simple reprezinta R$- din lipidele alimentare. 7onstituie mai mult de R0- din grasimea
corporala totala. Sunt reprezentate de esteri ai 6L cu glicerolul, denumiti trigliceride (grasimi neutre).
6cestea pot (i simple (cei trei 6L sunt la (el) sau compuse (cel putin 2 6L sunt di(eriti).
.ipidele complexe sunt lipide care alaturi de 6L si glicerol sau un alt alcool, contin si alti
componenti ) ;, acid (os(oric. 'xemple de lipide complexe ) lecitina, ce(alina, s(ingomielina,
cere"rozide si gangliozide(din clasa glicos(ingolipidelor).
42. 5ecesarul de lipide si obezitatea
;ecesarul cantitati+ al lipidelor este de 20-3,- din caloriile zilnice (0,Q 01 mgHGg corpHzi),
;ecesarul calitati+ este) 9&(&0 $3(&0 %3(& : 10101.
Wn cazul acizilor grasi esen2iali necesarul calitati+ este) omega 0 omega 3 : 501;301<.
6portul recomandat pentru colesterol este de max.300 mg.
-0,$-1g HGg corp la sedentari
-1,,-2gHGg corp la pers cu consum crescut de ', cu e(ort (izic intens
6portul insu( scade ritmul de crestere , duce la aparitia de dermatoze exudati+e , creste (ragilit capilara
'xcesul de grasimi - steatoza #epatica , dislipidemii, o"sezitate, (ct de risc in "olile cardio+asc.
O"ezitatea< cresterea in greutatea cu peste 20- din g ideala.
L expr in indicele de masa corporala < greutatea expr in GgH inaltimea
n (unctie de indice sunt)
-su"ponderali /1$,,
-normoponderali 1$,,-2,
-supraponderali 2,,1 - 30
-o"ezii %30
43. "igestia si absorbtia lipidelor, factori de risc
-in duoden (cea mai mare parte) su" act lipazei pancr.
- in prez sarurilor "iliare sunt emulsi( si #idroliz de lipaza in 6L si =L. acesti prod (ormeaza cu sarurile "iliare
agregate cilindrice
7ont central aciziii grasi, colesterol , iar la peri( sarurile "iliare.
6u rol in transp lipidelor in enterocite unde se des(ac. n enterocit raman grasimile, iar sarurile "iliare se des(ac si
raman in lumenul intestinal.
6lta (orma de a"s< c#ilomicronii< complexe (ormate din =L, colesterol , (os(olipide , proteine. *in enterocite trec
in limga si dat cant mari, +asele lim(atice<+ase c#ili(ere. *e aici trec in sange.
44. Ratia alimentara de glucide, rol biologic
Organiza2ia A6O-O@S recomand4 ca 5*-#=din Gcalorii s4 (ie reprezentate de glucide, din care
maxim 10- sa (ie din glucide simple (za#aruri).
8oluri )
1. Rolul organoleptic. @onoza#aridele 9i diza#aridele con(er4 gust dulce ("un)alimentelor-
consider5ndu-se parametrul putere relativ de ndulcire,
2. Rolul energetic. Llucidele reprezint4 principala surs4 energetic4 a organismului, acoperind
mai "ine de ` din necesarul caloric.
3. Roluri func>ionale?plastice
Llucide se g4sesc 1n 2esuturi con3uncti+e su" (orm4 de acid glucuronic, acid #ialuronic,
condroitin 9i mucoitin sul(a2i. Llucidele contri"uie i la ) alc4tuirea mem"ranelor celulare; (ormarea
#eparinei(@&M); (ormarea galactolipidelor0cere"rozidelor(1n S;); (ormarea imunopoliza#aride;
(ormarea (actorului intrinsec(antipernicios); (ormarea acizilor nucleici(ri"oza, dezoxiri"oza).
45. Calciul0 rol biologic, necesarul zilnic si aportul insuficient in organism
8ol "iologic)
7oagularea sangelui
6cti+eaza enzime ca) la"(ermentul, tripsina, lipaza, (os(ataza alcalina
6cti+eaza (actorul extrinsic 7astel si (a+ a"sor"tia +it C12
7ontractie musculara si regleaza permea"ilitatea mem"ranelor
6re e(ect simpaticomimetic antagonic Y care este parasimpaticomimetic
mpreuna cu @g scade excita"ilitatea neuromusculara
Scaderea 7a ionic da spasmo(ilie, con+ulsii (copii (e"rile)
&=H si +it *3 cresc calcemia
7alcitonina tiroidiana scade calcemia
7a se a"soar"e prin transport acti+ in duoden si 3e3un
6c oxalic (spanac, macese, rosii, smoc#ine, cacao) si ac (itic (cereale si leguminoase uscate,
paine neagra), grasimi in exces si celuloza scad a"sor"tia pt ca se (ormeaza oxalati si (itati de
7a insolu"ili
8atia de 7a )
0-1 an ) 200-2,0 mgHzi
/12 ani ) Q00-1200 mgHzi
adolescenti ) 1000-1,00 mgHzi
adulti ) 1000 mgHzi
maternitate ) 1,00-2000 mgHzi
.ipsa de calciu ) ra#itism, osteomalacie, osteoporoza
'xces ) calculoza.
4. $agneziul si fosforul0 rol biologic, necesarul zilnic si aportul insuficient in
organism
@6L;'ME
8ol )
acti+eaza enzime din sinteza proteinelor, lipidelor, trans(erul & de la 6=& la acceptori,
eli"ereaza energia in tra+aliul muscular
scade excita"ilitatea neuromusculara
coe( de utilizare digesti+a 30-:0-
aceeasi (c ca la calciu scad a"sor"tia
asigura structura osului si dintelui
7arente )
stresul creste riscul 7> prin de(icit de magneziu, determinand aritmie, H=6, moarte su"ita
in dia"et aportul redus de @g creste riscul 7> si creste rezistenta la insulina
scaderea @g prin medicamente ca ) diuretice, gentamicina, alcoolism, mala"sor"tie, diaree,
acidoza
constituent al cloro(ilei (present in legume +erzi, spanac, urzici, ceapa +erde), in legume, (ructe,
carne, +iscere
simptome determinate de scaderea @g) anorexie, astenie, spasme musculare, ta#icardie,
ameteli, con+ulsii
8atia)
0-1 an) :0-Q0 mg
prescolari) 1,0 mg
adulti) 200-:00 mg
AOSAO8E.
in organismul adult $0- se concentreaza in oase si dinti su" (orma de #idroxiapatita ((os(at
tricalcic), restul se a(la in tesuturi moi
este constituent al ac nucleici
(os(olipidele intra in structura mem"ranelor
molec macroergice (6=&, 6*&, L=&) contin (os(or
ma3oritatea +it de grup C se acti+eaza prin com"inare cu ac (os(oric
(os(atii anorganici asigura sisteme tampon si mentinerea pH
coe(icientul de utilizare digesti+a Q0-
ratia asemanatoare cu cea de calciu
alimente "ogate ) lapte, "ranzeturi, oua, carne, +iscere
4!. Ratia de (e si efectele aportului deficitar in organism
8O.)
transportul O2 prin Ae #eminic in mio si #emoglo"ina
transport de electroni la ni+el mitoc#ondrial
sideremia ) 100-1:0 microgrameH100 ml la "ar"ati si $0-120 microgrameH100 ml la (emei
coe(icientul de a"sor"tie este de ,-10-20- in mediu acid, +it 7
8atia de (ier )
(actori care scad a"sor"tia ) (itati, oxalati, tanituri, #ipoaciditatea gastrica, tratamente antiacide
carenta de Ae) anemie #ipocroma, microcitara, astenie, scaderea rezistentei
ratia ) de 10 ori mai mare decat ne+oile (coe( a"s 10-)
copii ) Q-12 mg
adolescenti ) 13-1$ mg
"ar"ati ) 10-1, mg
(emei ) 1,-2, mg
gra+ida in ultimele luni ) 20-:0 mg
surse ) carne, +iscere, peste, gal"enus, legume ((runze), (ructe, paine neagra
laptele, za#aruri sunt sarace in Ae
4#. 4itamine din grupul 2, rol in organism, surse alimentare, efectele consum
neadec.at
>=6@;6 C
1
0=6@;6(6;'E8;6)
8O.)
Wn meta"olismul energetic, rol de co(actor enzimatic 1n reactiile de meta"olizare a glucidelor)
decar"oxilarea ac piru+ic, rezultat din ciclul Yre"s si trecerea sa 1n acetil-7o-6 < energie
rezultata 1n urma meta"olizarii anaero"e a glucozei.
ntegritatea mor(o(unctionala a S; este conditionata de prezenta tiaminei (participa la sinteza
lipidelor din structurile ner+oase, la (ormarea acetilcolinei, la transmiterea axonala a in(luxului
ner+os).
Surse)
mportante ) dro3dia de "ere, germenii "oa"elor de cereale ((aina si painea neagra), leguminoase
uscate (mazare, (asole, linte), carnea de porc, +iscere ((icat, inima).
6limente (orti(iate(in care se adauga +it) ) cereale si produse cerealiere (au pierdut tiamina 1n
procesul de prelucrare); lapte pra( si produse za#aroase (lipsite 1n mod natural, dar tinem cont
ca aportul suplimentar de glucide necesita supliment tiaminic pentru meta"olizarea optima a
H7).
.egume si (ructe 0 concentratie mai redusa de tiamina.
Hipo+itaminoza )
7onditii ce determina apartitia #ipo+itaminozei )
- alimentatatia excesi+a cu orez decorticat si alimente ra(inate
- consum excesi+ de ceai, produse marine crude
- alcoolismul cronic
- stari patologice ) in(ectii cronice, "oli digesti+e cu +arsaturi si diaree, per(uzii cu glucoza si (ara
adaos de tiamina
Sugarii sunt (oarte sensi"ili 0 #ipo+itaminoza apare prin alimentatie lacto-(ainoasa prelungita si
nedi+ersi(icata.
@ani(estari) prin cresterea ac lactic si piru+ic in sange si t muscular apar simpt neuropsi#(lipsa
de glucoza)
- reducerea tonusului ner+os peri(eric ) irita"ilitate, o"oseala, depresie anxietate, la"ilitate
emotionala, agresi+itate (]+it starii morale]), crampe musculare, ne+ralgii.
stadii a+ansate ) C'8-C'8 (simptomatologie poline+ritica si cardio+asculara))
- (orma uscata (poline+ritica)-mani(estari ale neuropatiei peri(erice
- (orma umeda (edematoasa) 0 cardio-+asculara, se asociaza (rec+ent tul"urari respiratorii si digesti+e
V 6paritia cataractei
V A de risc in 6lz#eimer, cancer,
>=6@;6 C
2
0 8COA.6>;6
8ol)
7o(actor al enzimelor (la+inice din lantul respirator tisular (A@;, A6*) care transporta ionii de
H in reactii generatoare de 6=&
intra in structura unor enzime din lantul respirator care preiau ionii de #idrogen de la enzime
niacinice si-i trans(era la citocromi
&articipa la mentinerea integritatii mor(o-(unctionale a sistemului ner+os central si peri(eric
8ol in asigurarea acuitatii +izuale.
Surse)
*ro3dia de "ere
.apte, "ranzeturi
Oua, carne, +iscere
Enele +egetale (patrun3el, migdale, alune)
Sarace ) cereale si (ainuri (se practica (orti(ierea acestora)
6limente (orti(iate ) lapte pra(, sucuri de (ructe
6ri"o(la+inoza)
7auze )
- reducere prin aport alimentar
- scade a"sor"tia intestinalain)o"structii "iliare, "oala celiaca(intoleranta la gluten)
- eliminare urinara exagerata
- "oli cronice (ciroza #epatica, =C7, 7, neoplasme)
- perioade de suprasolicitare (izica, stres
@ani(estari)
1.comune, produse de carente +it comlex C
2. speci(ice, la ni+ tegumentelor, mucoase, (anere
- senzatie dureroasa, arsura la ni+elul "uzelor, c#eiloza("uze uscate, crapate, cu ulceratii), glosita,
stomatita angula
- simptome oculare ) (oto(o"ie, o"oseala +izuala, #iperlacrimare, prurit si durere oculara, tume(iere
pleoape, in(lamarea con3uncti+ei
- dermatita se"oreica
- mani(estari neuropsi#ice,#ipotonie musculara, +erti3 etc
>=6@;6 C
!
8ol )
'steri(icat cu acid (os(oric inter+ine in meta"olismul proteic (iind coenzima reactiilor de
transaminare, decar"oxilare, trans(er a sul(ului intre aa sau de trans(ormare a tripto(anului in
niacina
8ol in meta"olismul glucidic (piridoxal(os(atul intra in structura enzimelor ce degradeaza
glicogenul muscular si #epatic)
8ol in meta"olismul lipidic (#ipocolesterolemiant, trans(orma acidul linoleic in ara#idonic)
Aa+orizeaza a"sor"tia intestinala a +itaminei C
12
8ol in ec#ili"rul #idromineral
n sinteza acizilor nucleici
8ol in integritatea mor(o-(unctionala a S;
8ol antiin(ectios
Surse)
Aoarte "ogate ) dro3dia de "ere, carnea, pestele, gal"enusul de ou, produse (orti(icate ((aina si
aluatul de paine).
Surse secundare ) lapte, "ranzeturi, unele +egetale (nuci, alune, leguminoase uscate).
Hipo+itaminoza)
Lrupuri populationale suscepti"ile )
- sugarii alimentati arti(icial cu lapte timp indelungat
- +arstnicii
- etilicii
- "olna+ii cronici, (ie prin sdr. de mala"sor"tie, (ie prin medicatie cu rol antagonist (ata de +it. C
!
(
tu"erculostatice)

Simptomatologie )
- (isuri comisuri guria, glosita edematoasa, dermatita se"oreica a (etei, caderea parului.
- parestezii ale m". in(erioare, #ipotonie musculara, tul"urari de mers, insta"ilitate emotionala,
ner+ozitate, depresie, stari con+ulsi+e la sugari.
- dis(unctionalitati ale ma3oritatii glandelor endocrine
- anemie #ipocroma si lim(ocitopenie.
>=6@;6 C
12 (cianco"alamina)
8ol )
8ol important in sinteza H"
6sigurarea (unctionalitatii celulelor din tesuturile care produc multiplicari rapide(madu+a
#emato(orm, mucoasa tu" dig) si S;.
n prezenta +itaminei acidul (olic este trans(ormat intr-un (actor a"sor"a"il acti+
&articipa la (ormarea si trans(erul radicalilor cu un atom de car"on(metil, (ormil)si (olosirea in
sint " purinice, pirimidinice, sint ac nucleici
Surse)
>iscere 0 mai ales (icat
7arne
&este
Aructe de mare
Lal"enus de ou
lapte
Hipo+itaminoza)
7auze ) +egetarism strict, restrictii alimentare de ordin religios sau economic, etilism cronic.
@ani(estari )
- anemie megalo"lastica, #ipercroma, leucopenie, trom"ocitopenie(Ciermer)
- atro(ii si distro(ii ale mucoasei tu"ului digesti+ cu tul"urari de tranzit si a"sor"tie(atc anti A)
- mani(estari de tip poline+ritic si pseudo-ta"etic
- tul"urari psi#iatrice, atro(ii musculare, #emoragii.
4).4itamina C, rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadec.at
8ol)
6ctiune antioxidanta 0 puternic agent reducator "iologic
8ol important in apararea antiin(ectioasa
8ol antitoxic 0 creste rezistenta organismului la noxele c#imice
8ol in (ormarea colagenului
7reste (luiditatea lic#idului articular
Sinteza tiroxinei
Sinteza noradrenalinei
Sinteza carnitinei(reduce colesterolul si trigliceride)
Surse)
.egume si (ructe )+ariaza in (unctie de specie (mai "ogate soiurile sal"atice), de partea utilizata
(coa3a (ructelor este mai "ogata), de sezon etc.
Aicat, rinic#i, inima, creier.
7antitati (. mici) lapte, carne, peste, cerealiere, leguminoase uscate
Aara ) oua, grasimi, za#ar.
&rocesele industriale sau culinare reduc semni(icati+ continutul (sterilizarea, (ier"erea, uscarea,
(ermentatia lactica)
6limente (orti(icate ) suc de rosii, compoturi, (ructe si legume congelate etc.
Hipo+itaminoza )
7auze )
1. reducerea aportului ) sugari alimentati cu lapte, adulti (ara (ructe si legume in alimentatie.
2. reducerea a"sor"tiei intestinale (steatoree, alcoolism cronic)
3. cresterea necesarului ) expunere prelungita la (rig, o"iceiuri nesanatoase (alcool, (umat), stari
(iziologice (sarcina, alaptare), stari patologice (neoplasme, stari in(ectioase, arsuri extinse).
@ani(estari )
- astenie, depresie, pierderea apetitului, dureri osoase, scaderea rezistentei la in(ectii etc.
- paraclinic ) reducerea ascor"inemiei, a eliminarii urinare a acidului ascor"ic si a meta"olitilor sai, a
conc. serice a carnitinei si cresterea #istaminemiei.
- scorbut ) - alterata sinteza colagenului, dezorganizarea structurilor osoase si cresterea (ragilitatii
+asculare; piele uscata, tul"urari de osteogeneza.
- gingii tume(iate, sangerande, cu ulceratii
- eruptie dentara alterata
- anemie, #ipotensiune arteriala
- oligurie
- mani(estari neuropsi#ice.
- copii 0 pe langa mani(estari osoase si gingi+ale 0 (e"ra, diarea sang+inolenta, #ematuria, cresterea in
greutate stagneaza.
5*. 4itamina ", rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadec.at
8ol)
@eta"olismul calciului-a"sor"tia intestinala, rea"sor"tia 7a la ni+el renal si depunere in oase,
cartila3ul de con3ugare dia(izoepi(izar se ingroasa prin proli(erare de celule.
8atia de +itamina *
Sugari si copii mici :00EHzi si $00 la cei alimentati arti(icial
1mg +it *3 <:0.000 E
Q ani si adolescenti 100-200EHzi
gra+ida !00EHzi
alaptare !00-$00EHzi
.a adult expunerea la soare 10-1, min a (etei, gat, maini, asigura sinteza in piele a R0- din
necesar
7arenta de +itamina apare in expunere redusa la E>, poluarea aerului, alimentatia exclusi+
+egetariana, o"ezitate, sindrom de mala"sor"tie, a(ectiuni #epato renale(ciroza, insu(icienta
renala)
7arente)
8a#itismul la copil) 8x imagine ^in dinti de (erastrau]capat dia(iza exca+at in cupa, compacta
osului cu tra"ecule rare si su"tiri, oasele se de(ormeaza. Hipotonie musculara, transpiratii,
spasmo(ilie, tul" digesti+e. Scade calcemia, (os(orul organic, creste (os(ataza alcalina. Scade
rezistenta la in(ectii. n ra#itism se acumuleaza tesut osteoid necalci(icat.
.a adulti osteomalacie, mai ales la (emei, cand se pastreaza matricea organica, dar se pierd
elementele minerale. 6par (racturi , dureri osoase, #ipotonie musculara
ntoxicatia apare la doze de 100 ori mai mari (ata de cele recomandate) tul" digesti+e, calci(ieri
a"erante (stenoza aortica la tineri, ne(rolitiaza). Hipercalcemie, calciurie, (os(aturia
Surse) (icat, lapte, unt, smantana, gal"enus, ulei din (icat de peste, icre
51. 4itamina &, rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadec.at
8ol)
n structura pigmentilor retinieni, rodopsina ("astonase) si iodopsina(conuri), care se
descompun la lumina. 6port insu(icient- scade +ederea la lumina sla"a (#emeralopie)
ntegritatea cel epiteliale din tegumente si mucoase
8ol antiin(ectios prin)pastrarea structurii si (unctiilor speci(ice tegumentelor si mucoaselor,
acti+area lim(ocitelor =
8ol in #ematopoeza prin mo"ilizarea (ierului din depozite
Se exprima in unitati internationale
6port insu(icient)
c#eratinizare, aplatizare, descuamare, ulceratii ale epiteliu cornean. Hiperc#eratoza in 3urul
(olicul pilos
8educerea secretiei lacrimale si de se"um prin metaplazia cel glandulare.
@odi(icari similare si in mucoasa tu" digesti+, respirator, cai urinare si genitale.
6par (rec+ente in(ectii tegumentare si la ni+elul mucoaselor.
tul"urari de osi(icare, sinteza de proteine, dez+oltarea em"rionilor
6zoospermie, a+orturi spontane
Surse)
Surse alimentare) (icat, lapte, unt, smantana, gal"enus, peste
7aroteni) morco+i, salata, spanac, tomate, capsuni, +isine, "anane
52. 4itamina E si @, rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadec.at
>=6@;6 '
8ol)
e(ect in mentinerea (unctiei de nutritie
e(ect antioxidant, pre+ine oxidarea lipidelor din mem"ranele celulare si .*.
asigura tro(icitatea musculaturii cu aparitia de tesut (i"ros, pigment gal"en-"run din acizii grasi
polinesaturati. Scade creatina din musc#ii striati si se elimina in cantitati mari prin urina.
'xperimental la animale apar leziuni ale madu+ei si S;7. 6pare anemie macrocitara
rol in sinteza acizilor nucleici
rol antiagregant si +asodilatator
rol in apararea imunitara si in(lamatie
impreuna cu seleniu sintetizeaza (actorul cu e(ect #epatoprotector
impiedeca oxidarea acizilor grasi nesaturati si +itamina 6
scade riscul oncogen
rol pro(ilactic in )"c+, asc, cataracta, dia"et, dementa
este (olosit ca aditi+ alimentar (iind antioxidant ( '30Q)
7arente)
neurologice) neuropatie peri(erica, retinopatie pigmentara
anemie prin #emoliza datorita scaderii rezistentei mem"ranei eritrocitelor
surse alimentare) se concentreaza in grasimile din seminte, deci in uleiul extras; (ructe
oleaginoase, legume (runze painea neagra, (asole uscata
in cantitati mici in (icat, unt, "ranzeturi grase
>=6@;6 Y
8ol)
n coagularea sangelui prin sinteza a patru (actori)
- protrom"ina ()
- procon+ertina (>)
- (actorul 7#ristmas (N)
- (actorul Stuart (N)
Carenta de .it @ prin)
-aport alimentar scazut
- reducerea (lorei intestinale in urma anti"ioterapiei indelungate
- scaderea a"sor"tiei intestinale ( icter mecanic, insu( lipaza pancreatica
- trece greu prin placenta si nn are un risc mare #emoragic pana la (ormarea
microorganismelor la ni+ colonului
Ratia si sursele alim0 2mg?zi ;exact nu se stie fiind 5*=sinteza endogena intest<
.egume +erzi (spanac, urzici, salata, lo"oda..), carto(i, "rocoli, conopida, (icat, carne, gal"enus
53. (actori care influenteaza dez.oltarea umana
(actorii endogeni
(actori proprii organismului matern ( distocie de "azin, mal(ormatii uterine, endocrinopatii,
dia"et, "oli in( +irale, expunere la raze N
comportamente cu risc) alcool, (umat, droguri
(actori genetici cu transmitere dominanta sau recesi+a, enzimopatii (de(icit de lactaza, H"- patii)
(actori meta"olici) tul"urari in meta"olismul unor aac ((enil alanina si oligo(renia
(enilcetonurica)
(actori neuro-endocrini, din luna 3 intra uterina se dez+olta gl endo) #ipo(iza prin secretia S=H
(# de crestere) stimuleaza sinteza 68; si 6*;, a proteinelor
(actorii exogeni, mezologici
mediul geogra(ic si clima, succesiunea anotimpurilor
alimentatia speci(ica unor zone
"oli in(ectioase si parazitare, prin leziuni +iscerale, anti"iotice, diete alimentare restricti+e
conditii de locuit speci(ice mediului ur"anHrural
(actorii socio-economici) conditiile (amiliale, +enitul, gradul de instruire, cultura, religie
(actorii de mediu) calitatea aerului respira"il, apa pota"ila,
54. %articularitati si riscuri ale termoreglarii
=ermoreglarea este in(luentata de)
microclimatul di(erit (ata de temp interna a organismului matern, in medie 3Q,,
0
7,
temperatura nn scade la 3,-3!
0
7 si re+ine dupa 12-2: ore la +alori de 3!,,-3Q
0
7.
=ermogeneza creste prin @C, cresterea rapida si acti+it musculara
=ermoperditia este in(luentata de raportul supra(ata cutanataHgreutate, mai mare de 2-3 ori la
copil (ata de adult
=egumente su"tiri, tesut su"cutanat sla" reprezentat,
8eglarea ner+oasa de(icitara (unctional
Hipertermia la sugar este (rec+ent intalnita in conditii de) supraalimentatie proteica, stress
emotional (la internare, la tipat), microclimat excesi+ de cald
55. %articularitati si riscuri ale dez.oltarii aparatului respirator
momentul critic la nastere este initierea respiratiei, urmata de adaptarea (unctiei respiratorii,
prin sisteme de reglare si control, mai putin dez+oltate.
Se poate spune ca sugarul este intr-o stare relati+a de insu(icienta resp prin)
Aose nasale inguste, meatul mi3lociu se dez+ si de+ine (unctional la 3 ani, iar cel in(erior la Q
ani.
;aso-(aringe scurt, "ogat in t lim(oid (cercul lim(atic aalde?er) (ormat de amigdale palatine,
(aringiana, linguala, tesutul lim( al mucoasei
.aringele este pozitionat mai sus decat la adult (permite concomitenta respiratiei cu deglutitia), la sugar
se +ede epiglota (la examinarea (aringelui), spatiu li"er este limitat( risc de aspirat alim in laringe,
"ron#ii).
=rompa lui 'ustac#io este scurta, iar in( din (aringe disemineaza usor la urec#e.
=ra#eea la nn are 1H3 din lungimea la adult, sla" (ixata, usor deplasa"ila, t elastic redus, epiteliu
sarac in glande mucoase(risc mare de in(ectii) (im"racaminte le3era pt a e+ita comprimarea)
@usculatura "ron#iilor mai dez+oltata ca la adult (#iperconstrictie)
8iscuri generate de )
&lamani cu putin t elastic, lo"i sup putin dez+oltati (tendinta de atelectazie). 6l+eole pulmonare
cresc numeric pana la $ ani, dupa care creste supra(ata spatiilor aeriene.
;ecesarul crescut de oxigen
Suscepti"ilitate crescuta la in(ectii resp cu diseminare descendenta sau pe cale lim(atica
8espiratie neregulata, apnee in somn
O"structii cai aeriene prin corp straini, sau re(lux
5. %articularitati si riscuri ale dez.oltarii aparatului cardio .ascular
.a nastere mediastinul ocupa ` din ca+ toracica pt ca in per intra uterina cordul este mult mai
dez+ ca plamanii, a caror acti+ incepe dupa nastere.
Aimusul ocupa o parte "una din mediastin.
Cordul este glo"ulos, "ine dez+oltat, orizontalizat, depaseste marginea dreapta a sternului,
+ar(ul anatomic al inimii este in sp , ic sting, iar socul apexian se palpeaza in sp :ic.
@asa cordului se du"leaza la $ luni si se c+adrupleaza la : ani.
8iscuri)
&atologic pot persista) canalul arterial (intre aorta si ramura stanga a art pulmonare, prin care
sangele oxigenat trece direct in aorta descendenta), in mod normal se inc#ide dupa sapt $ a
+ietii extrauterine si ori(iciul Cotallo( interatrial) se inc#ide dupa o saptamana. 7reste presiunea
in inima dreapta, cianoza, risc mare la in(ectii.
&ulsul 120H1:0 "ataiHmin
=6 la nn !,-Q,H3,-:,mmHg, iar la 3 ani R0H,0-!0 cu scaderea pulsului.
*iametrul +aselor mari comparati+ cu talia este % la copil (ata de adult.
5!. %articularitati si riscuri ale dez.oltarii aparatului digesti.
Secretia "ilei apare din luna > iu, iar lipaza pancreatica din luna >.
6paratul digesti+ 0 gura si lim"a mor(o-(unctional (pompa aspiratorie) permit actul re(lex b
supt lapte.
Stomacul are capacitate de 30-3,cm3 la nn , 100 la 1 luna si 300 la 1 an.
golirea stomacului - 2 ore in alim naturala la san si 3 ore in alim arti(iciala
3-: ore alimenta2ie di+ersi(icat4
supra(ata de a"sor"tie intestinala raportata la greutate este mult mai mare ca la adult
s(incterul anal poate (i controlat din luna >
denti2ia temporar4 apare dupa luna ! la inter+al de 2 luni
-!- $ luni 0 incisi+i mediani in(eriori, dupa 2 luni cei sup, laterali sup. lat in(.
.a 1!-20 luni premolari sup si in(
1$-22 luni canini
2:-30 luni a doua perec#e de premolari sup si in(
la 30 luni de +ia24 - 20 din2i
la !ani apar dintii permanenti) molarii in( si sup; incisi+ii in( centrali
dentitia de(initi+a < 32 dinti
3-! ani)
creste capacitatea stomacului si nr glandelor secretorii
creste aciditatea gastrica
igiena ca+ "ucale este asigurata de sali+a, musculatura ca+ "ucale si miscarea lim"ii.
%eriaBul este "ine sa se (aca dupa +arsta de 2 ani. 'x stomatologic pro(ilactic(eruptii tardi+e,
#ipoplazia smaltului in) ra#itism, #ipoparatiroidism)
5#. %articularitati si riscuri ale dez.oltarii sistemului ner.os
0-3 ani)
la nastere creierul reprezinta 2,- din greutatea creierului la adult, iar in primul an de +iata este
o crestere de ,0- din toata per postnatala.
@aturizarea ariilor cere"rale se produce in ordine) motorie senzoriala, auditi+e, +izuale
Su"nutritia determina; intarzieri in dez+ masei cere"rale, neuroni de dimensiuni /; de(iciente
neuro psi#ice( apatie, somn agitat, dezadaptare comportamentala)
Stimularea dez+oltarii) dez+ somatica si neuro psi#ica "una, stimularea (ct cogniti+e si a(ecti+e
su"nutritia gra+aHdistro(ia in primul an si alimentatia de(icitara in primii 3 ani pot in(luenta
dez+oltarea creierului, J/ 10-20 p (ata de cei alimentati corect
- daca in primele luni sugarul este pri+at de a(ectiune poate aparea un sindrom de carenta
a(ecti+a
3- ani) neuronii se dez+olta ca diametru si prelungiri, iar la ! ani creierul are greutatea de la
adult (1300g).
&er(ectionarea acti+it motorie, lim"a3, cunoastere, +iata a(ecti+a
-1# ani0 ence(alul creste in zona #ipotalamica si (rontala
Mona #ipotalamo- #ipo(izara se +ascularizeaza intens
'a pubertate se inc#eie mielinizarea su"st reticulatae
Se dez+olta legaturile intre z cortic si su"corticale
se dez+ caract sexuale sec in ordine) org genit int si externe, pilozitate pu"iana, axiala, (aciala,
gl.mamara, "azinul la (ete, laringele la "aieti.
5). %articularitati si riscuri ale dez.oltarii organelor de simt
*'M>O.=68'6 >'*'8)
- la nou nascut retina este complet dez+oltata, dar exista imper(ectiuni in dez+oltarea regiunii
(o+eale
- ner+ul optic se mielinizeaza pana la : luni, se di(erentiaza regiunea cortexului occipital si se
maturizeaza permitand o acuitate +izuala "una
+ederea nn este, la inceput, monooculara, de+ine "ioculara in 3urul +arstei de 1$ luni
- re(lexele (otomotor ciliar(mioza si midriaza la apropiere si departareadegetului de oc#i) si
cornean(de clipire) sunt prezente inca de la nastere
- la 1 luna nn (ixeaza un stimul luminos
- la 3 luni isi poate deplasa pri+irea in plan orizontal
- la 3-: luni se consolideaza re(lexul oculo-ce(alogir (orientare con3ugata a oc#iului si capului
catre un stimul luminos)
- +ederea copilului se organizeaza pana la 3 ani si este per(ecta la $ ani
(actori risc in tulburari ale .ederii0
prenatali) 8ad ionizante, medicamente, in(. +irale ) ru"eola (3-$ sapt. E 0 oc#ii, Q-R sapt. E 0
urec#e)
perinatali)in(ectii la nastere( pneumococ, gonococ),
postnatali) prematuriHdismaturi cu ne+oie de oxigen la incu"ator 0 administrare de oxigen cu
presiune crescuta duce la retinopatie cu (ormare de +ase retiniene de neo(ormatie, aceasta
putand merge pana la or"ire)
- a(ectiuni meta"olice )galactozemie (idiotie amaurotica);
- meningocel cu dez+oltare in or"ita duce la atro(ie optica si or"ire
6;6.M6=O8E. 6E*=>)
- la nastere este dez+oltat complet
Aactori de risc prenatali)
- anomalii genetice autosomale (trisomia *13 si '1Q) si gonosomale (sdr.=urner)
- in(ectii +irale in prima luna de sarcina (ru"eola)
- medicamente ) Yanamicina, Streptomicina, diuretice, antitiroidiene, Ginina
perinatali)
- traumatisme la nastere
- #ipoxia la nastere
- (actori iatrogeni ((oarte rar)) zgomot incu"ator
postnatali )
- meningoence(alita
- in(ectii respiratorii cronice
- traumatisme craniene
*.Caracteristici ale e.olutiei comportamentului motor
.a 2 saptamani (lecteaza capul in lateral
.a 3 luni isi tine capul
.a !-$ luni sta in sezut spri3init
.a ! luni se intoarce din decu"it dorsal in +entral ( dar nu si in+ers)
.a $ luni se ridica in ortostatism
.a aprox. 1 an merge, daca nu merge la 21 de luni exista o intarziere in dez+oltarea motorie
.a 1, luni se ridica, se deplaseaza singur, merge in lateral
.a 1$ luni merge pe +ar(uri
21 luni copilul (uge
2 ani 0 se catara pe scaun, lo+este mingea cu piciorul
3! luni 0 exista coordonare intre miscarea picioarelor si "ratelor (pedaleaza pe "icicleta)
marea motricitate) in aceasta perioada se caracterizeaza printr-o coordonare de(icitara,
imprecizie, aparitia rapida a o"oselii
@ica motricitate )
- la nastere 0 re(lexul tonic al mainii
- / 3 luni 0 re(lexul @orro de apucare si 8o"inson de im"ratisare
- 2-3 luni 0 apuca 3ucaria cu toata mana
- ,-! luni 0 intinde mana dupa o"iecte
- la aprox. 1 an 0 pensa police - indice
@ica motricitate se caracterizeaza prin neindemanare, pertur"are gestica, di(icultate in sta"ilirea
lateralitatii, insta"ilitate motorie
&ro"e)
- suprapunere de cu"uri ) 12 la 3 ani
- desen ) 1,, ani 0 deseneaza g#em
2-2,, ani 0 deseneaza cu"uri
3 ani 0 deseneaza cercul
&ana la +arsta de 3 ani do"andeste a"ilitatea de a e(ectua actiuni utile trecand de la acte glo"ale
la acte indi+iduale)
- ingri3irea papusii
- poate "ea din cana
- se dez+olta caracterul de explorare al o"iectelor si al propiului corp
n aceasta perioda copilul exploreaza ducand totul la gura, gustand, mirosind.
1. Caracteristici ale e.olutiei comportamentului cogniti. si .erbal
7omportament cogniti+e)
6tentia)
- (oarte redusa la nn, apare la stimuli puternici
- 2-3 luni 0 reactioneaza mai prompt la sunete, +ocea mamei
- la inceput este (olosita pentru explorare, apoi pentru cautare
- concentrarea +oluntara a atentiei in primul an de +iata este redusa (/20 secunde)
- pana la 2-3 ani a3unge la maxim Q minute
- caracteristici ) la"ila, di(uza, in+oluntara
&erceptia)
- prezenta de la nastere
- in primele ! luni se axeaza pe domeniul senzorialului ) gust, miros, tact, sensi"ilitate termica
- perceptia +izuala) orientata si coordonata spre acti+itati de cunoastere a o"iectelor
- se per(ectioneaza prin in+atare ( (ace, des(ace, cunoaste o"ectul in amanunt)
- in 3urul a $-R luni apar si reprezentari mentale
- reprezentari prin actiuni 0 imita o actiune
-reprezentari prin cu+inte
7omportament +er"al)
&rimul semn ) tipat monoton, inlocuit in primele 3 luni de tipat modulat ( rudiment de
semnalizare)
.a ! luni pronunta primele sunete
ntre ! luni si 1 an 0 intelege sensul unor cu+inte
% 1 an isi pre(ectioneaza lim"a3ul +er"al
=ul"urari de +or"ire)
- dislalie (iziologica / 3 ani
- intarziere in aparitia lim"a3ului +er"al (cauze multiple)
- tul"urari de +or"ire datorita unor mal(ormatii
- "al"ism