Bautul excesiv al apei: Un drum sigur spre obezitate?

Unii dintre voi poate stiti sau poate ati auzit ca persoanele care beau cantitati insemnate de apa in mod
regulat, sunt predispuse unei ingrasari accentuate. De fapt, anatomistii si nutritionistii se afla de cativa ani
intr-o „lupta” continua pentru a testa veridicitatea fenomenului. Desi la o prima vedere subiectul pare
paradoxal, totusi in urma unei analize mai amanuntite, se pot intrevedea argumente atat pro cat si contra.

Care e parerea nutritionistilor?

In mod practic, apa nu contine calorii, deci nu se poate depozita in celulele adipoase energia acesteia atat
timp cat apa nu este o sursa de energie (referindu-ne strict la energia rezultata din arderea hidrocarbonatilor).
De altfel, singurul sau scop in organismul uman este de a actiona ca un foarte bun lichid interstitial (lichidele
corpului continand circa 90% apa).
De asemenea apa:
● nu reactioneaza cu nutrientii din corp, deci nu ofera un adaos la cantitatea de energie primita de
organism prin arderea hidrocarbonatilor
● fiind un solvent polar, dizolva substantele polare ce trebuie transportate (prin intermediul sangelui),
iar pe cele nepolare le transporta in suspensie apoasa.
Deci nu exista teoretic nici cea mai mica sansa ca cineva sa se ingrase band apa. Mai mult, daca bei apa rece,
in jur de 0ºC, corpul tau trebuie sa o incalzeasca pentru ca organismul sa nu intre in soc hipotermic in
momentul in care aceasta intra in sistemul circulator. Astfel, 100 de grame de apa pentru a fi aduse de la 0ºC
la 37ºC vor consuma 2 kCal, ceea ce arata fix efectul contrar, te va face mai slab.

Care este parerea anatomistilor?

Pe de cealalta parte, anatomistii sustin ca apa poate duce la o „ingrasare”, nu numai datorita greutatii ei in
sine ci si a fenomenelor de plasmoliza respectiv deplasmoliza care au loc la nivelul peretelui celular.
Membrana celulara este un triplu strat fosfo-lipidic
compus din unitati membranoase. O unitate are
atat un capat hidrofob cat si un capat hidrofil.
Acest fapt mentine concentratia de apa in celula in
jur de 60 – 70%. Cand concentratia scade sub
aceste valori, canale de admisie a apei sunt
deschise in celula lasand concentratia sa ajunga in
limitele normale. In momentul in care concentratia
de apa in exteriorul celulei este cu mult mai mare
decat in interiorul ei (in ciuda chiar si a unei
concentratii normale de 60 – 70% in interior) apa
este fortata sa intre in celula prin procesul de
osmoza ducand la o crestere in volum.
Daca o persoana bea cantitati insemnate de apa,
regulat, atunci plasma sangelui va fi intotdeauna cu
o concentratie in apa foarte ridicata (80 – 90%),
astfel incat celulele vor primi in continuu apa pana
cand, datorita fortarii peretelui celular, acesta nu va mai putea reveni la dimensiunile initiale mai mici,
datorita pierderii elasticitatii.
Celulele avand astfel un volum mai mare, organismul va da impresia unui corp voluminos, ducand la o
„ingrasare” aparenta.