Studiu de Caz - Consumul de Substante Stupefiante

Asistenta Sociala a Persoanelor cu Adictii

Student : Ghetu Mihaela Gabriela
Anul III , Probatiune


Profesor Coordonator : Ion Sandica
2014
Am realizat acest studiu de caz cu scopul de a intelege o persoana care consuma
substante stupefiante si mai mult decat atat pentru a-l ajuta , pentru a renunta la acest
viciu .
Cazul meu este relatat de catre A.D. un prieten de-al prietenilor care a fost deacord
sa ma ajute cu privire la acest sudiu de caz . Este un baiat obisnuit care a ajuns in aceasta
situatie datorita greutatilor la care a fost supus de mic . Haideti sa nu il etichetam si
judecam pana nu ii cunoastem toata povestea .

Cazul A.D.
A.D , subiect de sex brbtesc, necstorit, n vrst de 23 de ani, dependent de
droguri, a fost condamnat pentru posesie i vnzare de droguri. Prima dat a nceput s
se drogheze de curiozitate i pentru c prietenii lui fceau acest lucru. Avea 16 ani. Cnd
a fost arestat, a declarat c vinde droguri pentru a avea din ce s triasc, salariul de la
fabrica unde lucra fiind foarte mic. A mai declarat c el ntreine familia, cu toate ca nu
era adevarat.
Tatal lui il crestea pe A.D. de cand era mic , din jurul varstei de 7-8 ani , deoarece mama
lui ii parasise pentru a merge la munca in afara tarii.
A.D. nu si-a mai vazut mama de cand era mic, prsit dup o scurt legtur cu
mama lui i nu i-a acordat niciodat ajutor. Cand A.D. a ajuns la varsta majoratului ,
mama acestuia l-a cautat dar acesta nu a fost prea sceptic cu privire la acest lucru. Faptul
ca la parasit pe acesta si pe tatal sau , l-a indepartat foarte mult si l-a schimbat in
totalitate. Chiar daca A.D. a fost un copil cuminte si ascultator pana la varsta de 16 ani
cand a aflat adevarul , despre mama sa si s-a inchis in el , refugiandu-se in bratele
prietenilor. Acestia consumau deja de 1 an droguri respectiv marijuana si cocaina ,
prizata si fumata .
Mediul de provenin era cel urban Judetul Dambovita , Orasul Targoviste .
Nivelul de pregtire colar se oprise la studii medii. Aa cum reiese din cele de mai sus,
familia lui L. era dezorganizat.
Membrii familiei cunoteau c subiectul se drogheaz, iar atitudinea lor fa de acest
lucru era destul de ambigu, cnd erau ngrijorai, cnd nu reacionau, nesesiznd
pericolul real pe care l reprezentau drogurile. Viaa de familie i atmosfera de acas erau
foarte tensionate n perioada n care tatl a inceput sa consume alcool.
n coal, relaiile cu profesorii i colegii au fost ncordate. A.D. era un elev
problem, care absenta mult i crea probleme de disciplin. Dup terminarea studiilor
profesionale, la 18 ani s-a angajat ca muncitor necalificat ntr-o fabric. n concluzie,
putem afirma c subiectul a avut parte de un mediu familial disfuncional, caracterizat de
absena interesului, a ateniei i a cldurii emoionale, fiind privat de afeciune, apreciere,
valoare, nelegere, ncredere etc. Provine dintr-o familie dezorganizat, fiind lipsit de
prezena mamei i avnd drept model patern un brbat adictiv de alcool, care l abuza
fizic i emoional. A fost, de asemenea, lipsit de cldura i atenia matern, mama fiind
mult mai interesat de calitatea propriei sale viei dec de asigurarea unui minim de
confort pentru copiii si.
A.D. a declarat c se simea cel mai bine alturi de grupul format din brbai
consumatori de droguri i colegii de serviciu din fabrica n care lucrase 3 ani. A.D. era
foarte timid i stngaci n prezena femeilor. Relaiile lui cu femeile erau de scurt durat
i adesea aveau legtur cu consumul de droguri, fiind de tip promiscuu. Din toate
relatiile pe care mi le-a relatat , ultima a avut un puternic factor emotional . Era o fata
cum nu am mai vazut, care nu ma iubit pentru banii pe care ii faceam sau drogurile pe
care le consumam. Am poze cu ea chiar si acum si scrisori si diferite felicitari cu
inimioare pe care le ador si le tin intr-o cutiuta de lemn aproape de patul meu. Aceasta a
reusit sa ma faca sa ma las pentru o perioada de 6 luni , dar intr-o zi cand sti aveam si noi
treaba in dormitor mi-a zis ca mai bine ne oprim putin si punem o pauza .
Eu nu intelegeam de ce lucrurile mergeau bine dar din acea zi nu am mai auzit-o si nici
nu am mai vazut-o . Am pierdut-o pe veci asa ca m-am intors la singurul lucru care stiu
ca nu ma va parasi, dependenta de droguri , tigari si alcool.
Odat cu dependena de droguri, au aprut schimbri n atitudine, n
comportament, fr o cauz aparent. A nceput s prefere compania unor persoane
cunoscute ca i consumatoare de droguri, vechii prieteni fiind abandonai. Dei
apartenena la noul grup a fost tinuit cu strnicie, n rest era, distrat, uituc i distant.
Devenise hipersensibil, pierzndu-i adesea cumptul; ieirile necontrolate i
agresive s-au nmulit, ajungndu-se i la conflicte cu autoritile. Dificultile lui A.D.
de adaptare la mediu s-au adncit, crescnd nevoia consumului de drog. A argumenteaz
c drogurile l ajut s obin rezultate pe termen lung, s se accepte aa cum este, s se
simt incredibil de ncreztor i sigur. De asemenea, are mai mult energie i se simte
capabil s fac diverse lucruri pe care altfel nu le-ar face. Argumentele mpotriva utilizrii
drogului ar fi c se simte ru cnd este nevoit s atepte drogul. Sunt momente cnd se
teme c va primi un ac murdar i se va mbolnvi. Nu-i place c nu mai are bani pentru
altceva. Este contient c se afl supus n permanen riscului pentru toat viaa.
Tatal lui a incercat orice metoda pentru a-l linisti , initial a incercat s-a il ajute prin
intelegandu-I problema si mai ales lucrurile prin care a trecut . Acesta a fost trimis in
Spania la matusa din partea tatalui pe o perioada de 3 luni , vacanta de vara, pentru a se
relaxa si uita de droguri. Aceasta i-a pus la dispozitie o sala de fitness pentru a se antrena
, acesta era inebunit dupa exercitiile fixice , bani de buzunar si multe altele dar singurul
inconvenient era prezenta matusii alaturi de el . Acest lucru a fost benefic, acesta
frecventa sala si iesea in oras si nu se mai gandea deloc la droguri . Dupa sfarsirea
vacantei de vara, revenind acasa a inceput vechiurile obiceiuri alaturi de prieteni .
Singurul lucru care cred ca il poate ajuta va fi o consultare a psihologului pentru
ca acesta are nevoie sa discute cu cineva pentru a-si lamuri problemele din copilarie si
pentru a le depasii , pentru o buna dezvoltare cognitive sanatoasa.