Sistemele de asisten social din

UE, SUA, Asia i Africa

UE - 27 de state: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia,
Ciru, !anemarca, Estonia, "inlanda, "rana,
#ermania, #recia, $rlanda, $talia, %etonia, %ituania,
%u&em'urg, (alta, (area Britanie, )landa, *olonia,
*ortugalia, +om,nia, Slo-acia, Slo-enia, Sania,
Suedia, Ungaria.
- un saiu de este / milioane 0m, cu o oula1ie de 233
milioane de locuitori
- utem discuta de un model social euroean4

(odelul Social Euroean4
o sum de rinciii 5i idei comune ale sistemelor soc. din cadrul
UE
un rsuns unitar la ro'lema inegalitilor economice 5i sociale
o -i6iune comun 7n ri-ina diferitelor asecte ale -ieii sociale
un set de standarde 5i ser-icii de calitate
solidaritate 5i resonsa'ilitate social
*rioriti 7n domeniul social
romo-area coe6iunii economice 5i sociale
- 8ratatul de la (aastricht 9:;;2<: com'aterea e&clu6iunii sociale 5i
7ntrirea coe6iunii sociale,
- Agenda de la %isa'ona 92333<: ,n 7n 23:3 7n cadrul UE s e&iste
o 7nalt coe6iune social,
romo-area inclu6iunii sociale
- asigurarea accesului egal la ser-icii de calitate 9sntate,
educaie, asisten social<
- romo-area egalitii de 5ans
- com'aterea oricrei forme de discriminare
- garantarea unui -enit adec-at entru o -ia demn
- educaia e toat durata -ieii
- economia 'a6at e cunoa5tere
- egalitatea dintre 'r'ai 5i femei
- ocuarea forei de munc 5i egalitatea 7n munc
- coordonarea 5i rote=area dreturilor sociale ale ersoanelor
care circul 7n UE 9ensii, restaii sociale, indemni6atie 5oma=,
>(#, asigurri de sntate<,
- gri=a fa de reelele de solidaritate social
E&emle: 233? @ Anul euroean al ersoanelor cu di6a'iliti
233A @ Anul euroean al mo'ilitii lucrtorilor
2337 @ Anul euroean al oortunitilor egale entru toi
233B @ Anul euroean al dialogului intercultural
- e&istena fondurilor structurale
- egalitatea de tratament
- totali6area erioadelor de asigurare, de acti-itate salarial sau
de munca indeendent
- e&orta'ilitatea 'eneCciilor sociale 9restaii<
- articiare 5i resonsa'ilitate
- informare 5i consultare
- arteneriat social 5i imlicarea societii ci-ile
- salarii decente 5i echita'ile
- olitici sociale transnaionale
"ilosoCa ce st la 'a6a Sistemelor de *rotecie Social
9a<sisteme de rot. soc. - insiraie Bismarc0 9#ermania, "rana,
$talia<: fond searat de 'ugetul de statD administrare 7n sistem
triartit 9stat-sindicate-atronat<D 'eneCciile se acorda in func1ie
de mrimea contri'u1iei si sunt condi1ionate de -enituri.
9'< sisteme de rot. soc. - insiraie Be-eridge 9UE, !anemarca,
Suedia<: 'eneCcii din 'ugetul de statD statul este administratorul
sistemuluiD uni-ersalitatea resta1iilor.
)'ser-aii:
rile UE nu au modele ure ale uneia sau alteia dintre aceste
dou mari tendine.
diferene: organi6area 5i funcionarea sistemului de rotecie
social, modalitatea 5i ni-elul de Cnanare, ni-elul restaiilor
acordate, rolul autoritilor u'lice 5i al artenerilor locali, cadrul
legislati-.
similitudini: instituii de secialitate, tiologia ser-iciilor 5i
restaiilor 9rotecia coiilor, 'oli cronice, in-aliditate,
'tr,nee<.
UE se confrunt cu 5oma=ul, e&cluderea social a anumitor
categorii sociale 9ersoane fr adost, refugiai 5i imigrani
ilegal, ersoane cu handica gra-<, scderea natalitii 5i
7m'tr,nirea oulaiei, srcia, olari6area social, etc.
EFE(*%E
#ermania - a=utorul social se acord 7n 'a6a %egii din :;A: 5i
resuune >(# si a=utoare seciale 9gra-iditate, na5tere, 5colari6are,
7ncl6irea locuinei<.
ser-iciile sociale sunt organi6ate su' form federati-, gruate 7n
5ase mari organi6aii care gestionea6 ser-iciile la ni-el naional.
-oluntariatul =oac un rol imortant.
rogramele de asigurri introduse de cancelarul Bismarc0.
Salomon a fondat 7n :;3B, 7n Berlin una dintre rimele 5coli de
asisten social, Cind 5i rimul re5edinte al $ASSG.

(area Britanie
%egea sracilor 9*oor %aH Act @ :A3:< o re-i6uire a unui act
normati- din :27A referitor la rotecia ersoanelor srace, romulgat
de +egina Elisa'eta $.
- o Ita& entru srcieJ ltit de ctre rorietarii de m,nt
entru a sri=ini ersoanele care se confruntau cu diCculti ma=ore
9handicauri se-ere, 'oli gra-e, coii a'andonai<.

Casele de munc - cu un regulament 'ine us la unct
Amendamentul %egii Sracilor 9:B?/< reducea sri=inul acordat
entru a moti-a e cei ai de munc sa de-in acti-i e iaa
muncii
casele de munc se 7nmuliser enorm - este : B33 cu o
caacitate de ;3 333 de locuri
raortul %ordului Be-eridge 9:;/2< - o'iecti-ul central al statului
este luta 7motri-a celor cinci gigani: lisurile, 'oala,
ignorana, mi6eria 5i inacti-itatea.
- rimele rinciii de constituire a statului
'unstrii sociale.
dominant 7n cadrul sistemului actual de asisten social se aK
rinciiul uni-ersalitii 5i distri'uirii difereniate a restaiilor.
- restaii non-contri'uti-e indeendente de ni-elul resurselor
9entru ersoanele cu handica< 5i
- restaii non-contri'uti-e deendente de ni-elul resurselor
9a=utor social ca form de -enit minim garantat<.
ser-iciile sociale sunt gestionate la ni-el local. +aortul #riLth
9:;BB< - Cnanarea ser-iciilor sociale s Ce transferat de la ni-el
central la ni-el local.
autoritile locale nu au o'ligaia de a oferi ele 7nsele ser-icii ci
de a 7ncheia contracte cu furni6orii de ser-icii.
"rana

- :;B2 descentrali6area resonsa'ilitilor ctre autoritile locale
a=utorul social ca form de >(# a fost introdus 7n :;BB
ni-elul ridicat al Cnanrii sistemului de asisten social
!anemarca
rere6entant al modelului scandina- de IGelfare StateJ
dreturi sociale tuturor re6idenilor
restaiile si ser-iciile sociale se acorda tuturor indiferent dac
au sau nu loc de munc sau dac coti6ea6 la un fond de
asigurare
$talia
reforma de la sf,r5itul anilor M73 - descentrali6area ser-iciilor
sociale
sistem de ser-icii sanitare 5i sociale organi6at la ni-el de
comune, ro-incii 5i regiuni
ser-iciile de asisten social 9consiliere siho-socio-edadogic,
sri=in Cnanciar, a=utor la domiciliu, locuin social< sunt mai
de6-oltate 7n regiunile industriali6ate din nord
>(# difereniat de la o regiune la alta 5i de la o municialitate la
alta
Sisteme Nord-Americane

- cele mai cunoscute state: SUA, Canada 5i (e&ic
- modelul nord-american de as. soc. O sistemele de asisten social
din SUA
SUA - de6-oltare sectaculoas
d..-. democratic, economic, social,
olitic, cultural 5i religios.
a< *erioada -oluntariatului 97nainte de :;:2<
-asta mi5care de -oluntariat din erioada de 7nceut de istorie a
SUA.
erioada colonial - oamenii din comunitate se ofereau ca
-oluntari
7nCinarea organi6aiilor -oluntare de asisten social
:B77: CharitP )rganisation SocietP 7n NeH Qor0 9C)S - (arP
+ichmond< entru com'aterea 5i re-enirea srciei
(arP +ichmond 9:BA:-:;2B< C)S, NeH Qor0, :;3;
-oluntarii C)S erau numii IfriendlP -isitorsJ 9-i6itatori
rieteno5i<,
ulterior s-au 7nCinat asemenea C)S 7n mai multe ora5e
7nCinarea de a6ile conceute du modelul I%ondonRs 8oPn'ee
SallJ
oamenii se ofereau -oluntari entru a locui 7n cartierele srace,
7n Isettlement housesJ 9case de asisten social< entru a utea
7nelege mai 'ine ro'lemele 5i ne-oile celor sraci
Settlement Souse (o-ement - Tane Addams
Settlement Souse
Tane Addams 9:BA3 @:;?2<
*remiul No'el entru *ace
:BB; - Tane Addams 5i Ellen #ates Starr 7nCinea6 Sull Souse 7n
Chicago
,n 7n :;:3 se 7nCinea6 mai mult de /33 de asemenea case
multe din aceste slu='eUosturi au fost recunoscute 5i ltite
anga=aii !eartamentului Comisiei Sanitare erau ltii s
acorde asisten soldailor unioni5ti 5i familiilor 7n timul
+6'oiului Ci-il
7n :;32 e&istau asisteni sociali anga=ai 7ntr-un mare sital ur'an
acti-itatea de asisten social s-a transformat din -oluntariat 7n
ocuaie
'< Asistena social ca ocuaie 9:;:2 - :;23<
asistenii sociali erau interesai de de6-oltarea standardelor care
ghidau acti-itatea ractic,
doreau recunoa5terea oCcial a rofesiei de asistent social,
necesitatea ela'orrii unui cod etic al asistenilor sociali,
7nCinarea unei asociaii rofesionale.
(area !eresiune din :;?3 @ accentuea6 rolul gu-ernului
federal 7n de6-oltarea msurilor de asisten social.
Social SecuritP Act 9:;?2<.
e&ansiunea academic a asistenei sociale du al doilea r6'oi
mondial.
au arut gruuri rofesionale de asisten social:
- American Association of Sosital Social Gor0ers,
- >isiting 8eachers Association,
- CommunitP )rgani6ation of Social Gor0ers,
- Social Gor0 +esearch #rou.
rofesioni5tii s-au de6-oltat 7n mai multe direciiUseciali6ri.
c< Asistena social ca rofesie 5i 5tiin 9:;23 ,n 7n re6ent<
s-a de6-oltat reeaua de 7n-m,nt de asisten social
- :;2: - Consiliul entru Vn-m,ntul din !omeniul Asistenei
Sociale
organi6aiile asistenilor sociali au de-enit cunoscute
- :;22, National Association of Social Gor0ers lua Cin rin
unirea
a 5ate organi6aii seciali6ate 7n asistena social
- $nternational "ederation of Social Gor0ers a luat Cin 7n :;2A
7ncee moderni6area 5i instituionali6area asistenei sociale
ma=oritatea statelor au de6-oltat sisteme moderne de asisten
social cu multe similariti dar 5i cu diferene e-idente.
acti-itatea de asisten social este uternic Cnanat de ctre
stat e&ist,nd o di-ersitate de rograme sociale ce se adresea6
ne-oilor comunitare.
Sistemele de asisten social din
Asia 5i Africa
Asia - este 22 de state, marea lor ma=oritate Cind ri 7n curs de
de6-oltareD continentul cu cele mai multe religii.
- 7nt,lnim Ce gigani ca +usia, China, Taonia Ce state acti-e e
agenda u'lic ca $srael, *alestina, $ra0, $ran, Siria dar 5i state
aarent ne7nsemnate ca Bhutan, Bangladesh, Sri %an0a.
- asistena social este inKuenat de sistemele din SUA 5i UE.
- cel mai de6-oltat sistem de as. soc. 7l 7nt,lnim 7n Taonia
- restul statelor au insuCcieni seciali5ti,
sla' de6-oltare a infrastructurii
ser-iciilor de secialitate 5i locuri
de munc sla' ltite
- tradiiile 7n administraie: e&.
Singaore - olitici sociale de orientare confucianist care diminuea6
rolul asistentului social.
- ri asiatice aKate su' dominaia 5i inKuena fostei U+SS - la 7nceut
de drum 7n conCgurarea sistemelor de asisten social
Africa - 2/ de ri, cel mai -echi loc de e m,nt 5i totodat locul 7n
care 75i are originea rasa uman
- reonderent agrar
- racticile culturale sunt total diferite comarati- cu alte regiuni
ale lumii
- tri'uri, familii inter-generaionale, credine, suerstiii, ractici
5amanice dar i reele sociale informale 7n care se ractic
a=utorul mutual inclusi- cel de natur material 5i Cnanciar.
- incidena ridicat a srciei, malnutriie, mortalitate infantil,
S$>US$!A, acces limitat la a ota'il, foamete, analfa'etism,
'oli contagioase, infrastructur recar
- noi metode 5i tehnici de inter-enie 7n asistena social, diferite
de cele utili6ate 7n cadrul sistemelor occidentale
E&. !eartamentului !e6-oltrii Comunitare din #hana utili6ea6
tehnici neortodo&e de sftuire a ersoanelor entru utili6area eCcient
a resurselor ca: gtitul 5i rocesarea m,ncrii, colectarea de
com'usti'il 5i lemne, schim'uri comerciale 7ntre gosodrii,
adolescen1ii sunt sftuii cum s se imlice 7n transortul 'unurilor
entru a facilita acti-itile comerciale ale rinilor 5i 'unicilor, etc.
- cercettorii autohtoni au rous modelul Ide-elomental social Hor0J
9#raP, 2333<
- 7ncororarea unctelor tari ale ersoanei 7n cadrul modelelor de
inter-en1ie
- renunarea la ad-ersitate, con5tienti6area 5i utili6area -oinei 5i a
talentelor ersonale 7n de5irea diCcultilor, consolidarea a5tetrilor
5i asiraiilor ersonale
- inter-en1ii adatate la conte&tul cultural al comunitilor
resecti-e - training-uri -ocaionale de scurt durat e
teme di-erse: tran6aciile micro-Cnanciare, literatur
didactic, 'urse 5colare, transfer tehnologic
A-em dou sisteme glo'ale de asisten social:
- modelul anglo-american re6ent 7n Euroa 5i SUA
- modelul african sau chiar afro-asiatic, ri6onier al seciCcul
socio-cultural al rilor resecti-e