Inteligenta Emotionala

Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de

automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda
o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.
Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.
In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne
date din anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca
sufletul inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul
amigdalian si cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian
erau cele doua zone cheie ale primitivului creier al nasului si care, pe masura ce
evoluat, au dat nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste).
Aceste structuri periferice stau la baza invatarii si a memoriei.
Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche
merg mai intai in creier la talamus si apoi printr-o unica sinapsa- la nucleul
amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel
nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui
LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind
primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima
puterea emotiei de a coplesi rationalul.
Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de
inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele
sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,
balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.
In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din
punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care
deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu
al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea
interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.
In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza
cinci domenii principale :
- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea i exprimarea lor coerent,
ntr-un context dat. n orice relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri.
Uneori ns, ne este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim - nu
suntem coereni, iar alteori ne este greu s nelegem ceea ce ni se spune - intenia care
se ascunde n spatele cuvintelor.
Aceste situaii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important s putem
codifica i decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct
s transmitem i s nelegem corect sensul mesajelor.
- Gestionarea emotiilor- se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea
prin care ne vom exprima ntr-o anumit situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este
important s inem cont de:
- Ce exprimm-
- Cum exprimm-
- Cnd exprimm-
- Unde exprimm-
- Cui exprimm-
- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este
criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este important s inem cont de ceea ce
vrem s facem sau s obinem, n mod concret:
- durata n timp - cnd vrem s atingem scopul
- participani - de cine avem nevoie
- strategie - ce pai trebuie urmai
- resurse - de ce avem nevoie
- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- contien organizaional
i o orientare ctre servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoate emoiile
celorlali. Empatia nu nseamn s trim emoiile altor persoane, ci s le nelegem
pornind de la experienele noastre.
- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenei emoionale se rezum n cadrul
acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaii folosind
elementele menionate pn acum: ne fixm scopurile, ne canalizam energia i
emoiile n funcie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam i
identificm emoiile ntr-un mod coerent.
Vom fi contieni de responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale.
Acest lucru ne va ajuta s reducem conflictele i s comunicm eficient.
Indemnul lui Socrate, Cunoaste-te pe tine insuti reprezinta constientizarea
propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e
coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat
emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de
sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea
de a scapa de o proasta dispozitie.
Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :
- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;
- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca
au scapat emotiile de sub control.
- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,
fara a incerca sa le schimbe.
Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care
simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.
De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca
si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.
Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat
este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,
in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu
faca o gafa, va gandi imediat:
Intotdeauna spun ce nu trebuie. Un alt semn al acestui mod copilaresc este
gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de
a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica
faptul ca:Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine. Acest mod copilaresc se
autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si
rezumandu-se doar la cele care le intaresc.



Inteligenta Emotionala


Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de
automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda
o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.
Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.
In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din
anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul
inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si
cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua
zone cheie ale primitivului creier al nasului si care, pe masura ce evoluat, au dat
nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri
periferice stau la baza invatarii si a memoriei.
Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche
merg mai intai in creier la talamus si apoi printr-o unica sinapsa- la nucleul
amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel
nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui
LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind
primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima
puterea emotiei de a coplesi rationalul.
Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de
inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele
sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,
balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.
In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din
punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care
deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu
al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea
interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.
In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza
cinci domenii principale :
- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea i exprimarea lor coerent,
ntr-un context dat. n orice relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri.
Uneori ns, ne este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim - nu
suntem coereni, iar alteori ne este greu s nelegem ceea ce ni se spune - intenia care
se ascunde n spatele cuvintelor.
Aceste situaii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important s putem
codifica i decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct
s transmitem i s nelegem corect sensul mesajelor.
- Gestionarea emotiilor- se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea
prin care ne vom exprima ntr-o anumit situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este
important s inem cont de:
- Ce exprimm-
- Cum exprimm-
- Cnd exprimm-
- Unde exprimm-
- Cui exprimm-
- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este
criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este important s inem cont de ceea ce
vrem s facem sau s obinem, n mod concret:
- durata n timp - cnd vrem s atingem scopul
- participani - de cine avem nevoie
- strategie - ce pai trebuie urmai
- resurse - de ce avem nevoie
- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- contien organizaional
i o orientare ctre servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoate emoiile
celorlali. Empatia nu nseamn s trim emoiile altor persoane, ci s le nelegem
pornind de la experienele noastre.
- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenei emoionale se rezum n cadrul
acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaii folosind
elementele menionate pn acum: ne fixm scopurile, ne canalizam energia i
emoiile n funcie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam i
identificm emoiile ntr-un mod coerent.
Vom fi contieni de responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale.
Acest lucru ne va ajuta s reducem conflictele i s comunicm eficient.
Indemnul lui Socrate, Cunoaste-te pe tine insuti reprezinta constientizarea
propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e
coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat
emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de
sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea
de a scapa de o proasta dispozitie.
Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :
- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;
- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca
au scapat emotiile de sub control.
- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,
fara a incerca sa le schimbe.
Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care
simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.
De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca
si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.
Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat
este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,
in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu
faca o gafa, va gandi imediat:
Intotdeauna spun ce nu trebuie. Un alt semn al acestui mod copilaresc este
gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de
a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica
faptul ca:Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine. Acest mod copilaresc se
autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si
rezumandu-se doar la cele care le intaresc.



Inteligenta Emotionala


Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de
automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda
o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.
Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.
In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din
anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul
inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si
cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua
zone cheie ale primitivului creier al nasului si care, pe masura ce evoluat, au dat
nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri
periferice stau la baza invatarii si a memoriei.
Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche
merg mai intai in creier la talamus si apoi printr-o unica sinapsa- la nucleul
amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel
nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui
LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind
primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima
puterea emotiei de a coplesi rationalul.
Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de
inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele
sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,
balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.
In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din
punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care
deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu
al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea
interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.
In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza
cinci domenii principale :
- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea i exprimarea lor coerent,
ntr-un context dat. n orice relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri.
Uneori ns, ne este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim - nu
suntem coereni, iar alteori ne este greu s nelegem ceea ce ni se spune - intenia care
se ascunde n spatele cuvintelor.
Aceste situaii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important s putem
codifica i decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct
s transmitem i s nelegem corect sensul mesajelor.
- Gestionarea emotiilor- se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea
prin care ne vom exprima ntr-o anumit situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este
important s inem cont de:
- Ce exprimm-
- Cum exprimm-
- Cnd exprimm-
- Unde exprimm-
- Cui exprimm-
- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este
criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este important s inem cont de ceea ce
vrem s facem sau s obinem, n mod concret:
- durata n timp - cnd vrem s atingem scopul
- participani - de cine avem nevoie
- strategie - ce pai trebuie urmai
- resurse - de ce avem nevoie
- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- contien organizaional
i o orientare ctre servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoate emoiile
celorlali. Empatia nu nseamn s trim emoiile altor persoane, ci s le nelegem
pornind de la experienele noastre.
- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenei emoionale se rezum n cadrul
acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaii folosind
elementele menionate pn acum: ne fixm scopurile, ne canalizam energia i
emoiile n funcie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam i
identificm emoiile ntr-un mod coerent.
Vom fi contieni de responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale.
Acest lucru ne va ajuta s reducem conflictele i s comunicm eficient.
Indemnul lui Socrate, Cunoaste-te pe tine insuti reprezinta constientizarea
propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e
coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat
emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de
sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea
de a scapa de o proasta dispozitie.
Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :
- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;
- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca
au scapat emotiile de sub control.
- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,
fara a incerca sa le schimbe.
Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care
simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.
De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca
si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.
Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat
este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,
in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu
faca o gafa, va gandi imediat:
Intotdeauna spun ce nu trebuie. Un alt semn al acestui mod copilaresc este
gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de
a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica
faptul ca:Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine. Acest mod copilaresc se
autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si
rezumandu-se doar la cele care le intaresc.



Inteligenta Emotionala


Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de
automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda
o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.
Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.
In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din
anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul
inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si
cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua
zone cheie ale primitivului creier al nasului si care, pe masura ce evoluat, au dat
nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri
periferice stau la baza invatarii si a memoriei.
Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche
merg mai intai in creier la talamus si apoi printr-o unica sinapsa- la nucleul
amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel
nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui
LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind
primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima
puterea emotiei de a coplesi rationalul.
Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de
inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele
sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,
balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.
In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din
punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care
deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu
al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea
interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.
In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza
cinci domenii principale :
- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea i exprimarea lor coerent,
ntr-un context dat. n orice relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri.
Uneori ns, ne este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim - nu
suntem coereni, iar alteori ne este greu s nelegem ceea ce ni se spune - intenia care
se ascunde n spatele cuvintelor.
Aceste situaii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important s putem
codifica i decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct
s transmitem i s nelegem corect sensul mesajelor.
- Gestionarea emotiilor- se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea
prin care ne vom exprima ntr-o anumit situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este
important s inem cont de:
- Ce exprimm-
- Cum exprimm-
- Cnd exprimm-
- Unde exprimm-
- Cui exprimm-
- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este
criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este important s inem cont de ceea ce
vrem s facem sau s obinem, n mod concret:
- durata n timp - cnd vrem s atingem scopul
- participani - de cine avem nevoie
- strategie - ce pai trebuie urmai
- resurse - de ce avem nevoie
- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- contien organizaional
i o orientare ctre servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoate emoiile
celorlali. Empatia nu nseamn s trim emoiile altor persoane, ci s le nelegem
pornind de la experienele noastre.
- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenei emoionale se rezum n cadrul
acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaii folosind
elementele menionate pn acum: ne fixm scopurile, ne canalizam energia i
emoiile n funcie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam i
identificm emoiile ntr-un mod coerent.
Vom fi contieni de responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale.
Acest lucru ne va ajuta s reducem conflictele i s comunicm eficient.
Indemnul lui Socrate, Cunoaste-te pe tine insuti reprezinta constientizarea
propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e
coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat
emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de
sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea
de a scapa de o proasta dispozitie.
Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :
- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;
- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca
au scapat emotiile de sub control.
- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,
fara a incerca sa le schimbe.
Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care
simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.
De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca
si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.
Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat
este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,
in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu
faca o gafa, va gandi imediat:
Intotdeauna spun ce nu trebuie. Un alt semn al acestui mod copilaresc este
gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de
a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica
faptul ca:Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine. Acest mod copilaresc se
autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si
rezumandu-se doar la cele care le intaresc.



Inteligenta Emotionala


Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de
automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda
o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.
Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.
In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din
anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul
inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si
cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua
zone cheie ale primitivului creier al nasului si care, pe masura ce evoluat, au dat
nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri
periferice stau la baza invatarii si a memoriei.
Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche
merg mai intai in creier la talamus si apoi printr-o unica sinapsa- la nucleul
amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel
nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui
LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind
primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima
puterea emotiei de a coplesi rationalul.
Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de
inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele
sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,
balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.
In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din
punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care
deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu
al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea
interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.
In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza
cinci domenii principale :
- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea i exprimarea lor coerent,
ntr-un context dat. n orice relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri.
Uneori ns, ne este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim - nu
suntem coereni, iar alteori ne este greu s nelegem ceea ce ni se spune - intenia care
se ascunde n spatele cuvintelor.
Aceste situaii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important s putem
codifica i decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct
s transmitem i s nelegem corect sensul mesajelor.
- Gestionarea emotiilor- se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea
prin care ne vom exprima ntr-o anumit situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este
important s inem cont de:
- Ce exprimm-
- Cum exprimm-
- Cnd exprimm-
- Unde exprimm-
- Cui exprimm-
- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este
criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este important s inem cont de ceea ce
vrem s facem sau s obinem, n mod concret:
- durata n timp - cnd vrem s atingem scopul
- participani - de cine avem nevoie
- strategie - ce pai trebuie urmai
- resurse - de ce avem nevoie
- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- contien organizaional
i o orientare ctre servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoate emoiile
celorlali. Empatia nu nseamn s trim emoiile altor persoane, ci s le nelegem
pornind de la experienele noastre.
- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenei emoionale se rezum n cadrul
acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaii folosind
elementele menionate pn acum: ne fixm scopurile, ne canalizam energia i
emoiile n funcie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam i
identificm emoiile ntr-un mod coerent.
Vom fi contieni de responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale.
Acest lucru ne va ajuta s reducem conflictele i s comunicm eficient.
Indemnul lui Socrate, Cunoaste-te pe tine insuti reprezinta constientizarea
propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e
coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat
emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de
sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea
de a scapa de o proasta dispozitie.
Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :
- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;
- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca
au scapat emotiile de sub control.
- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,
fara a incerca sa le schimbe.
Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care
simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.
De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca
si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.
Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat
este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,
in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu
faca o gafa, va gandi imediat:
Intotdeauna spun ce nu trebuie. Un alt semn al acestui mod copilaresc este
gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de
a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica
faptul ca:Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine. Acest mod copilaresc se
autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si
rezumandu-se doar la cele care le intaresc.