CUPRINS:

INTRODUCERE..............................................................................................................................3
CAPITOLUL I HORMONII CORTICOSUPRARENALEI.......................................................4
CAPITOLUL II CORTICOSTEROIZII.......................................................................................6
II.1 Clasificarea corticosteroizilor....................................................................................................7
II.1.1.Glucocorticoizii.................................................................................................................7
II.1.2. Mineralocorticozi.............................................................................................................9
II.2. Efectele corticosteroizilor.........................................................................................................9
II.3. Mecanismul de aciune............................................................................................................11
II.4. Baze farmacotoicolo!ice.......................................................................................................11
II.". #armacoe$idemiolo!ie............................................................................................................13
II.6. #armaco!rafie..........................................................................................................................13
CAPITOLUL III INDICAII TERAPEUTICE ALE SUBSTANELOR
MEDICAMENTOASE CORTICOSTEROIDE..........................................................................1"
III.1. %tilizarea &ormonilor !lucocorticoizi 'n afeciunile reumatismale........................................1"
III.2. (feciuni reumatismale 'n care se utilizeaz) &ormonii !lucocorticoizi.................................16
III.3. Medicamente !lucocorticosteroide .......................................................................................19
III.4. Medicamente minerolocorticosteroide...................................................................................2"
III.". Corticotrofina *(C+,- .i tetracosactidul...............................................................................26
CONCLUZII....................................................................................................................................2/
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................30
2
INTRODUCERE
Corticosteroizii sau !lucocorticoizi1 adesea numi i doar 2steroizi21 au fost odat) considerai
a fi a$roa$e miraculo.i. 3n 194/1 la Clinica Ma4o din 5oc&ester1 Minnesota1 un !ru$ de $acieni cu
artrit)1 li s6au administrat in7ecii zilnice cu corticosteroizi.
5ezultatele i 'm8un)t) irea a fost at9t de uimitoare 'nc9t se credea c) 2leacul2 $entru artrit)
a fost desco$erit. Cu toate acestea1 utilizarea de corticosteroizi s6a etins de6a lun!ul anilor1
reac iile ad:erse au a$)rut din cauza dozelor mari administrate $erioade $relun!ite de tim$1 d9nd
denumirea de 2steroizi s$eriat6oids2. ;acien ii au fost a:ertiza i de $oten ialele $ro8leme1 utilizarea
de corticosteroizi a de:enit mai conser:atoare1 iar unii $acien i au fost at9t de s$eria i1 'nc9t au
'ntreru$t tratamentul.
Corticosteroizii sunt medicamente $uternice care $ot a:ea un efect :aloros dac) sunt
administra i 'n liniile directoare cores$unz)toare. 3n ele!erea modului 'n care func ioneaz) acestea
i modul 'n care acestea $ot fi luate 'n condi ii de si!uran ) este foarte im$ortant).
Corticosteroizii sunt medicamente str9ns le!ate de cortizol1 un &ormon care este $rodus 'n
mod natural 'n corteul su$rarenal *stratul eterior al !landei su$rarenale-.Corticosteroizii
re$rezint) clasa cea mai im$ortant) i cel mai frec:ent utilizat) de a!eni antiinflamatorii i
imunosu$resoare 'n !estionarea celor mai multe afeciuni osteoarticulare.
Corticosteroizii sunt una dintre cele mai im$ortante medicamente dis$oni8ile i sunt
$rescrise $entru o :arietate de tul8ur)ri medicale. Ele sunt utilizate $e scar) lar!) 'n domeniul
reumatolo!iei.(ceast) este o clas) de medicamente care 'nlocuie te tot felul de tratamente 'n
domeniul de reumatolo!ie i a creat minuni. Cu toate acestea1 'n cazul 'n care sunt $rescrise1 $rin
ado$tarea unor $rinci$ii1 reac iile ad:erse $ot fi minimizate 'ntr6o m)sur) mai mare i 8eneficiile
$ot fi maime.
Corticosteroizii sunt im$licai 'n meta8olismul !lucidic1 $roteic1 li$idic1 a electroliilor .i a
a$ei1 'n meninerea funcionalit)ii normale a unor sisteme .i a$arate.Corticosteroizii1 $rin aciunile
lor meta8olice1 sunt eseniali $entru meninerea &omeostazei 'n condiii de criz) a or!anismului1
condiii care necesit) resurse su$limentare $entru meninerea constantelor 8iolo!ice.
Medicamentele corticosteroide $ot fi administrate 'n 8olile 'n care r)s$unsul imun este
ea!erat i acest lucru $roduce efecte $atolo!ice. (cest lucru se $oate 'nt9m$la 'n afec iunile auto6
imune1 'n care anumite molecule $ro$rii cor$ului sunt atacate de c)tre sistemul imun sau 'n situa ia
'n care o su8stan ) inofensi:) este :)zut) ca un $ericol $entru or!anism de c)tre sistemul imun
*$olen1 $raf-. 3n tratamentul inflama iei1 corticosteroizii func ioneaz) $rin in&i8area acti:it) ii
celulelor al8e i reducerea $roducerii de su8stan e cu rol inflamator. Corticosteroizii ac ioneaz)
asu$ra consecin elor 8olii *inflama ia- i nu intesc cauza a$ari iei sale.
Medicamentele corticosteroide sunt dis$oni8ile 'n numeroase forme de administrare< oral
*$ilule-1 in7ecta8il *intra:enos1 intramuscular-1 to$ic *!el1 crem)1 lo iune-1 in&alator *:a$ori-.
Corticoizii1 'n a$licaie local) sau $e cale sistemic)1 sunt lar! folosii 'ntr6o serie de 8oli
oftalmolo!ice cu com$onen) inflamatorie sau=.i aler!ic).
Cortizonii sunt de mare utilitate 'n tratamentul afeciunilor dermatolo!ice > eeme de contact1
eeme lic&enificate1 dermatit) ato$ic)1 $soriazis1 lic&en $lan1 lu$us eritematos diseminat. Ei $ot fi
folosii 'n a$licare local) sau1 'n cazurile !ra:e1 $e cale sistemic).
%tilizarea tera$eutic) a $re$aratelor corticosteroide este moti:at) de efectele antiinflamator1
antialer!ic .i imunode$resi: $e care acestea 'l $osed). ,ormonii !lucocorticoizi sunt acti:i 'n toate
eta$ele inflamaiei< eudati:a1 necrotica1 $roliferati:a. ?a ni:elul esutului inflamat in&i8a $rocesul
de fa!ocitoza1 sta8ilizeaz) ca$ilarele .i le scade $ermea8ilitatea1 diminu9nd astfel edemul local.
+oate eforturile f)cute 'n direc ia de a 'm8un)t) ii selecti:itatea i $entru a minimiza
efectele secundare ale unei astfel de cate!orii im$ortante de medicamente :6a 'm8un)t) i cu
si!uran ) rolul !lucocorticoizilor 'n utilitatea clinic).
3
CAPITOLUL I
HORMONII CORTICOSUPRARENALEI
Glandele su$rarenale1 sunt dou) !lande de form) $iramidal)1 situate retro$eritoneal
deasu$ra sau medial de $olul su$erior renal. #iecare dintre ele c9nt)re.te1 la :9rsta adult)1
a$roimati: 466 !rame1 sunt $rote7ate de o ca$sul) fi8roas) .i sunt alc)tuite dintr6o $arte cortical)
denumit) corticosu$rarenala *C@5- .i o zon) medular) 6 medulosu$rarenala *M@5-.
Aascularizaia corticosu$rarenalelor este deose8it de com$le) .i a8undent) fiind asi!urat)
de aort) dar .i de ramuri ale arterei frenice inferioare sau ale arterei renale. +oate aceste mici artere
se constituie 'ntr6un $le arteriolar su8ca$sular din care $ornesc radial numeroase ca$ilare ce
alc)tuiesc un sistem sinusoidal .i iri!) corticosu$rarenala *C@5- .i medulosu$rarenala *M@5-dar
care se :a colecta 'ntr6o sin!ur) :en) $entru fiecare !land) adrenal) 'n $arte.
Aena adrenal) drea$t) dreneaz) direct 'n :ena ca:) inferioar) 'n tim$ ce :ena adrenal)
st9n!) se :ars) 'n :ena renal) st9n!)1 acest ra$el anatomic 7ustific) u.urina cateteriz)rii :enei
adrenale st9n!i.
,istolo!ic corticosu$rarenala *C@5- unui adult este alc)tuit) din trei zone distincte at9t din
$unct de :edere &istolo!ic c9t .i funcional<
Bona !lomerulat) > ocu$) 1"C din cortical)1 $roduce aldosteron .i este or!anizat)
su8 forma unor !ru$uri celulare dis$ersate su8ca$sular.
Bona fasciculat) >cea mai 8ine re$rezentat) $arte a corticalei *7"C-1 este 8o!at) 'n
celule clare1 cu coninut 8o!at 'n li$ide1 dis$use su8 forma unor cordoane celulare.
@intetizeaz) i secret) cortizol .i andro!eni *'n cantit) i mai reduse-.
Bona reticulat) > este alc)tuit) din celule mai com$acte1 acidofile .i deci s)race 'n
li$ide1 care delimiteaz) M@5. ;roduce andro!eni .i cortizol.
%ltimele dou) zone1 care secret) cortizol .i andro!eni1 sunt re!late de corticotrofina
*(C+,-1 ecesul sau deficitul acestui &ormon influeneaz) direct nu numai funcia ci .i structura
acestor zone. @e $resu$une c) zona fasciculat) $oate r)s$unde la stimularea acut) a corticotrofina
*(C+,- $rin cre.terea $roduciei de cortizol 'n tim$ ce zon) reticulat) este r)s$unz)toare de
secreia 8azal) de cortizol.
Ca atare1 stimularea ecesi:)1 cronic) de c)tre &ormonul adrenocorticotro$ *(C+,- se
$oate 'nsoi de $ierderea tre$tat) a as$ectului DclarE al celulelor din zona fasciculat) .i &i$ertrofia
zonei reticulate.Corticsu$rarenala *C@5- deri:) din mezodermul $rimiti:1 din $artea medial) a
.anului uro!enital.
+oate zonele corticosu$rarenalei *C@5- deri:) din aceia.i linie celular) caracterizat) $rin
e$resia s$ecific) a unor factori de transcri$ie1 $recum @#61 *steroido!enic factor 1-. 3n tim$ul
:ieii intrauterine eist) o a $atra zon) 'n re!iunea cortical) denumit) corte fetal .i 'ntrea!a !landF
su$rarenal) este mult mai 8ine re$rezentat)1 ra$ortat la mas) cor$oral)1 com$arati: cu cea adultului.
Gin s)$t)m9na 20 de :ia) intrauterin)1 corticosu$rarenala *C@5- este su8 controlul &ormonului
adrenocorticotro$ *(C+,-.
,ormonii steroidieni $rodu.i 'n corticosu$rarenalF *C@5- deri:) dintr6o structur) de ti$
ciclo$entano$er&idrofenantren ce conine trei inele ciclo&eanice .i un sin!ur inel ciclo$entanic.
;recursorul tuturor &ormonilor steroidieni1 indiferent de locul sintezei lor1 este colesterolul1
$ro:enit 'n $rinci$al din circulaia $eriferic) su8 form) de ?G? colesterol *loH6densit4 li$o$rotein-.
(cesta se lea!) de rece$torii mem8ranari $ro$rii1 du$) care :a fi internalizat $rin
endocitoz)1 :ezicolele rezultate fuzioneaz) cu lizozomii .i colesterolul li8er este eli8erat $rin
&idroliz). ?G? colesterolul nu este sin!ura surs) de colesterol la ni:el adrenal1 el se $oate sintetiza
'n corticosu$rarenala *C@5- din acetil coenzima (.
4
Biosinteza &ormonilor steroidieni. @t(5I steroido!enic acute re!ulator4 $rotein1 @CCI side c&ain
clea:a!e enz4me1 G,E(Ide&idroe$iandrosteron1GJCIdeoicorticosteron.
@ecreia 8azal) a cortizolului1 'n a8sena stresului1 este de 962" m!=zi *22669 Kmol=zi-1
cea a aldosteronului de 100 K!=zi iar de&idroe$iandrosteron *G,E(- are rata de secreie zilnic)
'ntre 10 .i 30 K!. Meta8olizarea cortizolului .i andro!enilor adrenali se face $rin &idroilare .i
con7u!area cu !ru$)ri !lucuronid1 res$ecti: sulfat .i are lor la ni:el &e$atic. ;este 90C din
$rodu.ii rezultai sunt eliminai renal1 mai su8 1C din cortizolul secretat a$are li8er 'n urin).
(lter)ri ale meta8olismului cortizolului a$ar 'n<
Co$il)rie .i :9rst) 'naintat) > se descrie o reducere a acestuiaL
(feciuni &e$atice > se 'nsoesc de reducerea ecreiei renale a meta8oliilorL
,i$otiroidism > se reduce at9t ecreia c9t .i meta8olizarea cortizolului.
Clearance6ul cortizolului este redus .i 'n sarcin)1 anoreia ner:oas) sau 'nfometare. 3n cazul
adro!enilor $rodu.i de corticosu$rarenala *C@5- eist) $osi8ilitatea de de!radare 'n meta8olii
inacti:i dar ei $ot fi con:ertii $eriferic 'n deri:ai mai $uternici $recum testosteronul sau G,+.
G,E(6@ este $rodus intradrenal dar .i la ni:el &e$atic sau renal.
Inacti:area aldosteronului se face $redominat la ni:el &e$atic unde este transformat 'n
tetra&idroaldosteron. %n alt meta8olit1 aldosteron61/6!lucuronid1 se formeaz) 'n rinic&i i
re$rezint) "610C din aldosteronul secretat. GJC se meta8olizeaz) la ni:el &e$atic 'n
tetra&idrodeoicorticosteron1 este con7u!at cu acid !lucuronic i ecretat 'n urin).
"
CAPITOLUL II
CORTICOSTEROIZII
Corticosteroizii sunt similari cu &ormoni naturali1 care sunt $rodu i de !landele
su$rarenale.(cestea sunt dou) mici !lande triun!&iulare situate deasu$ra rinic&ilor.(ce.ti &ormoni
7oac) un rol im$ortant 'n re!larea meta8olismului cor$ului *$rocesul de con:ersie a $roduselor
alimentare 'n ener!ie-.Efectele farmacolo!ice ale corticosteroizi sunt com$lee .i im$lic) mai
multe sisteme ale cor$ului fiziolo!ice.
Efectele ad:erse sunt le!ate de doz) .i de multe ori $re:izi8ile 'n func ie de ac iunile
!lucocorticoizi *de eem$lu1 dia8et za&arat 1 osteo$oroza1 sc)derea masei musculare1 efecte
neuro$si&iatrice- i ac iuni mineralocorticoizi *de eem$lu1 &i$ertensiune arterial) 1$recum i
electrolitic i ec&ili8rul fluidelor-.
Eist) o !am) lar!) de efecte ad:erse<
Cardio:asculare< &i$ertensiune arterial)L insuficien ) cardiac) con!esti:).
@istemul ner:os central< tul8ur)ri de dis$ozi ie *inclusi: m9nie-1 $si&oz)1 tul8ur)ri de
somnL
Endocrine = meta8olice< su$resia !landelor su$rarenale1 tul8ur)rilor de cre tere la co$ii1
rezistenta la insulina 1 dia8et za&arat1 tul8ur)ri ale func iei tiroidiene1&i$oMaliemie 1
alcaloza meta8olic).
Gastro6intestinale< efecte !astrice *ulcer !astro6duodenal1 etc-1 ficat !ras.
,emato$oietic)< leucocitoz) i alte efecte *de eem$lu1 eozinofilele reduse .i monocite-.
@istemului imunitar<
+i$ul de su$rimare IA &i$ersensi8ilitate *interfereaz) cu testul Mantou 2-.
Efecte in&i8itoare *leucocite1 macrofa!e1 citoMine-.
@u$rimarea r)s$unsului anti!enului $rimar *im$ortant cu :accinuri-.
Musculo6sc&eletice sistemL
Mio$atie *mu c&ii 'n s$ecial $roimale-.
Jsteo$oroza.
Necroza a:asculara a osului.
Jftalmic< cataract) *mai frec:ente la co$ii-1 cre.terea $resiunii intraoculare1 !laucom1 etc.
@isteme de $iele i alte fe ei< Moon1 o8ezitate troncular)1 dorsolom8ar) ceaf)1 acnee1 $iele
su8 ire1 $iele striuri *:iolaceu-1 im$oten ) 1 $erioadele nere!ulate.
+ratamentul cu corticosteroizi are o utilizare frec:ent) 'n ma7oritatea afeciunilor
osteoarticulare. Este un $rodus cu o lar!) utilizare at9t 'n afeciunile de!enerati:e c9t .i 'n cele
inflamatorii.Bolile osteoarticulare afecteaz) sute de milioane de $acieni 'n 'ntrea!a lume $roduc9nd
diza8ilit)i care afecteaz)1 at9t $acientul 6 familia acestuia > c9t .i societatea1 datorit) costurilor de
tratament1 recu$erare .i ada$tarea mediului la condiia acestuia.
;entru a $re'nt9m$ina efectele ad:erse .i com$licaiile tera$iei cu corticosteroizi se recomand)
c)utarea de alternati:e recu$eratorii1 ce diminueaz) sau c&iar elimina efectele nefaste ale
tratamentului administrat.Corticosteroizii ac ioneaz) asu$ra sistemului imunitar $rin 8locarea
$roduc iei de su8stan e care declan eaz) ac iunile aler!ice .i inflamatorii1 cum ar fi
$rosta!landinele.
Cu toate acestea1 ele 'm$iedic)1 de asemenea1 funcia celulelor al8e din s9n!e1 care distru!
cor$ii str)ini .i a7ut) la meninerea funcionarii sistemului imunitar 'n mod cores$unz)tor.
Interferent) cu funcia de celule al8e din s9n!e se o8 ine un efect secundar de sensi8ilitate crescut)
la infecii.
Corticosteroizii sunt utilizai $e scar) lar!) $entru multe afeciuni. Corticosteroizii nu sunt
utiliza i sistematic $entru osteoartrita 1 de i ace.tia sunt uneori folosii su8 form) in7ecta8il) 'ntr6un
local al articula iei afectat).
Modul de administrare al corticosteroizilor sunt<
6
JralL
in7ectat 'n :en) sau muscularL
a$licate la ni:el local $entru $ieleL
in7ectat direct 'n articulaii inflamate.
Medicamentele corticosteroide $ot fi1 de asemenea1 folosite ca in!rediente con inute 'n<
$rodusele $entru oc&i *$entru a trata diferite afeciuni ale oc&ilor-L
in&alatori *$entru a trata astmul 8ron ic sau alte 8oli res$iratorii-L
$ic)turi nazale i s$ra46uri *$entru a trata di:erse $ro8leme nazale-L
creme1 un!uente1 etc *$entru a trata di:erse $ro8leme ale $ielii-.
Medicamentele c!tic"te!i#i incl$d:
Betametazon) *Celestone-L
Budesonida *Entocort CE-L
Cortizon *Cortone-L
Geametazon) *Gecadron-L
,idrocortizonul *Cortef-L
Metil$rednisolon *Medrol-L
;rednisolon *;relone-L
;rednison *Geltasone-L
+riamcinolon *Oenacort1 Oenalo!-
Corticosteroizii $ot fi folositi 'n com8inaie cu alte medicamente1 i sunt $rescri.i $entru utilizarea
$e termen scurt i $e termen lun!.
%&'&CLASIFICAREA CORTICOSTEROIZILOR
%&'&' Gl$cc!tici#i
Glucocorticoizii sunt &ormoni ai corticosu$rarenalei sau analo!i de sintez) cu efect
antiinflamator marcat .i aciuni im$ortante asu$ra meta8olismului !luco$roteic.3n 24 de ore1 'ntr6un
or!anism adult normal sunt secretai circa 2" m! &idrocortizon1 " m! corticosteron .i 012" m!
aldosteron.
@ecreia fiziolo!ic) de corticosteroizi nu are un ni:el constant 'n tim$ul unui nictemer1 fiind
su$us) unor :ariaii clinice. 3ntre orele 0 > 10 dimineaa se secret) a$roimati: 70C din cantitatea
total) $e 24 ore. @ecreia este maim) 'ntre orele 6 > / a.m. .i minim) 'n ultimele ore 'nainte de
24.00. ?a $ersoanele care se de$laseaz) 'n alte zone ale !lo8ului1 ciclul secretor se ada$teaz) la
tim$ul local 'n decurs de c9te:a zile.
Corticosteroizii nu sunt stocai 'n !land). Cantit)ile eistente la un moment dat $ot menine
ni:ele san!uine normale $entru cel mult " minute. #unciile fiziolo!ice sunt asi!urate $rintr6o
8iosintez) continu)1 a c)rei :itez) este ec&i:alent) cu secreia. (ceast) !ru$) cu$rinde &ormoni
corticosu$rarenali .i analo!ilor de sintez) com$u.i care au aciune antiinflamatoare $recum .i efecte
ma7ore asu$ra meta8olismului !luco6$roteice.
Glucocorticoizi in&i8) $rocesele inflamatorii eudati:e 1 necrotice sau cloriferati:e1
indiferent de natura a!entului care le6a $ro:ocat. Gatorit) efectului antiinflamator .i imuno6de$resi:
*deoarece in&i8) motilitatea leucocitelor .i le scade ca$acitatea de fa!ocitoz)- !lucocorticoizii au o
$uternic) aciune antialer!ic). +ratamentul cu !lucocorticoizi are caracter sim$tomatic. @e face cu
doze care de$).esc :alorile secreiei fiziolo!ice 'n unele cazuri fiind necesar) administrarea 'n tim$
'ndelun!at de doze de 'ntreinere.
Glucocorticoizi sunt utilizai 'n s$ecial 'n tratamentul reumatismului articular acut1
$oliartritei reumatoide1 $oliarteritei nodoase1 astmului 8ron.ic1aler!iilor !ra:e1 8olilor de $iele .i 'n
7
asociaie cu medicaia cito6toic) 'n meninerea !refelor .i trans$lantelor.Glucocorticoizi naturali
sunt folosii ca medicaie de su8stituie 'n insuficiena corticosu$rarenal). +ratamentul cu
!lucocorticoizi modific) &emo!rama $roduc9nd sc)derea num)rului limfocitelor 1 eozinofilelor .i
8azofilelor .i cre.terea num)rului neutrofilelor1 trom8ocitelor .i &ematiilor. ;ro:oac) o &i$er6
leucocitoz) ce $oate $une $ro8leme de dia!nostic.
Glucocorticoizi1 scad a$)rarea antiinfecioaselor a or!anismului1 'nt9rzie :indecarea .i
cicatrizarea esuturilor lezate 1 cresc secreia !astric) de acid clor&idric1 la doze mari fiind semnalat)
a$ariia ulcerelor.
;rinci$ala aciune meta8olic) a !lucocorticoizilor const) din cre.terea !luconeo!enezei $e
seama $roteinelor1 cre.terea !licemiei .i mic.orarea utilizarea ei $eriferice ca efecte ale
!lucocorticoizilor sunt factorice $ot $ro:oca dia8etul steroitic.
Glucocorticoizi tul8ur) meta8olismul osos 'n sensul c) afecteaz) matricea $roteic) osteoid) 1
au aciune anti:itaminic). @c)z9nd a8sor8ia di!esti:) a calciului .i cresc9nd eliminarea sa urinar)
.i diminu) secreia &i$ofizat) de somatotro$i. #a:orizeaz) instalarea osteo$orozei.?a co$ii 'nt9rzie
cre.terea .i maturizarea osoas). Ca urmare a cata8olismului $roteic sunt afectai mu.c&ii1 $ut9nd
a$)rea sl)8iciunea etremit)ilor mai ales a coa$selor .i 'n !eneral diminuarea masei musculare1
numit) mio$atie cortizonic).
(su$ra meta8olismului li$id influinele constau 'n s$ecial din fa:orizarea elimin)rii acizilor
!ra.i cu lan lun!. 3n cazul su$radoz)ri $roduc9ndu6se cre.terea ana8olismului !r)similor.
Glucocorticoizi naturali fa:orizeaz) retenia de a$) .i sare $ut9nd $roduce edeme .i
&i$ertensiune arterial)1 moti: $entru care tre8uie folosii cu $ruden) la cardiaci .i &i$ertensi:i.
+ratamentul cu !lucocorticoizi $ro:oac) in&i8area secreiei de adrenocorticotro$ &ormon cu
insuficiena funcional) a corticosu$rarenalilor .i atrofia 'n tim$ a acestor !lande.@e $roduce astfel
un &i$ocorticism endo!en caracterizat $rin astenie1a$atie irita8ilitate1 de$resie1 .i &i$o!licemie.
Cla"i(ica!ea )l$cc!tici#il!
@e $ot clasifica du$)<
1. Jri!ine .i structur) c&imic)<
Naturali< cortizon1 &idrocortizon.
Ge sintez)< delta6deri:ai *nes)turare C1 > C2-. ;rednison1 $rednisolonL deri:ai fluorurai
*la C9- > triamcinolon1 8etametazon1 deametazonL deri:ai clorurai *la C9- >
8eclometazonL deri:ai metilai *la C6- > metil$rednisolon.
2. Modul de utilizare<
Jral< metil$rednisolon1 flu$rednisolon1 $rednison1 triamcinolon.
In7ecta8il< &idrocortizon &emisuccinat1 &idrocortizon fosfat sodic1 8etametazon fosfat
sodic1 deametazon acetat1 $rednisolon succinat sodic1 metil$rednisolon succinat sodic1
triamcinolon &eacetonid.
Jral1 in7ecta8il .i local< &idrocortizon acetat1 deametazon fosfat sodic1 metil$rednisolon
acetat1 $rednisolon acetat1 $rednisolon acetat1 $rednisolon fosfat sodic1 triamcinolon
acetonid.
Jral .i local< deametazon1 $rednisolon.
?ocal< 8eclometazon di$ro$ionat *$ulmonar-1 8etametazon di$ro$ionat1 8etametazon
:alerat1 8etametazon 8enzoat1 desonid1 desoimetazon1 flumetazon $i:alat1 fluocinolon
acetonid1 fluocinoid1 fluorometolon1 fluradrenolid1 &alcinonid1 medrison.
3. Gurata aciunii <
!lucocorticoizi cu $oten) mic) .i durat) de aciune scurt) 6 cortizon .i &idrocortizonL
!lucocorticoizi cu $oten) intermediar) .i durat) de aciune intermediar)6$rednison .i
$rednisolonL
!lucocorticoizi cu $oten) mare .i durat) de aciune lun!) 6 deametazon) .i 8etametazon)L
/
Glucocorticoizi cu durat) de aciune intermediar) sunt mai $otri:ii $entru tratamentul de
durat) dec9t cei cu durat) lun!) de aciune. Geoarece ace.tia din urm) $rezint) un risc mai mare 'n
$roducerea insuficienei corticosu$rarenale.
%& '& % Mine!alc!tici#i
;rinci$alul mineralocorticoid1 ald"te!n$l* are dou) im$ortante acti:it)i< este un re!lator
$rinci$al al :olumului lic&idului etracelular .i este unul dintre factorii $rinci$ali ce inter:in 'n
meta8olismul $otasiului. (ceste efecte sunt determinate de le!area aldosteronului de rece$torul
$entru !lucocorticoizi ti$ I *mineralocorticoid- 'n esuturile intF.
5e!larea :olumului lic&idului cor$oral se realizeaz) $rintr6un efect direct asu$ra
duetelor colectoare1 unde aldosteronul determina sc)derea ecreiei sodiului .i cre.terea
ecreiei $otasiului. 5ea8sor8 ia ionilor de sodiu determina o sc)dere a $otenialului
transmem8ranar1cresc9nd astfel fluul ionilor $oziti:i1 cum ar fi $otasiul1 din celule 'ns$re lume.
Ionii de sodiu rea8sor8ii sunt trans$ortai 'n afara celulelor e$iteliului tu8ular 'n lic&idul
interstiial renal1 iar a$oi 'n circulaia ca$ilar) renalF. ($a urmeaz) $asi: transferul
sodiului.Geoarece concentraia ionului de &idro!en este mai mare 'n lume dec9t 'n celule1 el este
secretat acti:.
Mineralocorticoizii acioneaz) .i la ni:elul e$iteliului duetelor !landelor salire1!landelor
se8acee .i tractului !astrointestinal1 determin9nd rea8sor8 ia sodiului 'n sc&im8ul ionilor de
$otasiu.C9nd se administreaz) aldosteron unui indi:id normal1 o $erioad) iniial) de retenie de
sodiu este urmat) de natriurezF1 8alan a sodiului resilindu6se du$) 36" zile.
(stfel1 edemul nu se $roduce. (cest fenomen este cunoscut ca fenomen de sc)$are1
semnific9nd o 2sc)$areP2 atu8ilor renali de su8 aciunea de retenie a sodiului indus) de
aldosteron.#actorii &emodinamici renali $ot 7uca un rol 'n acest fenomen de sc)$are1 iar ni:elul
$e$tidului natriureticatrial cre.te. Este im$ortant fa$tul c) nu se e:ideniaz) o sc)$are de su8 efectul
de eliminare a $otasiului indus de mineralcorticoizi.
%&%& E(ectele c!tic"te!i#il!
Corticosteroizii nu creeaz) funcii sau acti:it)i noi ci influeneaz) $oziti: sau ne!ati:
$rocesele eistente *normale sau $atolo!ice-.Corticosteroizii au dou) ti$uri de efecte< proprii1
directe *e. cre.terea !lico!enului &e$atic-L permisive, de a face $osi8ile aciunile altor su8stane
*e. meta8olismul acizilor !ra.i-.
Meta8olismul !lucidic 6 !lucocorticoizii $roduc< &i$er!licemie .i !licozurieL scad
tolerana la !lucoz) .i o cresc la insulin)L modific) cur8a &i$er!licemiei $ro:ocateL
fa:orizeaz) !luconeo!eneza $rin mo8ilizarea $roteinelor .i aminoacizilor din mu.c&i .i
inducerea sintezei enzimelor im$licate 'n !luconeo!enez) .i diminu9nd ana8olismul
$roteicL scad utilizarea !lucozeiL fa:orizeaz) de$ozitarea !lico!enului. ,i$er!licemia
$rodus) este $uin influenat) de insulin).
Meta8olismul $rotidic .6 corticosteroizii au aciune antiana8olic) .i fa:orizeaz)
cata8olismul $roteic1 cu transformarea $roteinelor 'n !lico!en1 determin9nd un 8ilan
azotat ne!ati:e. Cresc ecreia de azot1 sulf1 fosfor1 mo8ilizeaz) acidul uric din esuturi1
cresc ecreia urinar) a acidului uric .i diminu) uricemia1 cresc eliminarea ureei .i
creatininei.Efectul antiana8olic .i cata8olic $roteic este mai accentuat 'n timus1 !an!lioni
limfatici1 esut muscular. 3n ficat $oate fi crescut) sinteza $roteinelor $e seama
aminoacizilor mo8ilizai din esuturile $eriferice.
Meta8olismul li$idic 6 este influenat indirect de corticosteroizi *aciune $ermisi:)-.
@u8stanele fac $osi8il) aciunea li$olitic) a adrenalinei *de mo8ilizare a !r)similor din
de$ozitele su8cutanate-1 cu cre.terea acizilor !ra.i li8eri 'n s9n!ele $eriferic. (ceast)
aciune a adrenalinei este a8sent) sau sla8) la animale su$rarenalectomizate.
9
Corticosteroizii $roduc &i$ercolesterolemie1 &i$ertri!liceridemie .i fa:orizeaz) de$unerea
de li$ide 'n zone de elecie *fa)1 ceaf)1 s$ate-. (ciunea este consecina .i a stimul)rii
a$etitului .i de$rim)rii tiroidei $rin diminuarea secreiei de tireostimulin) &i$ofizar).
Meta8olismul &idroelectrolitic 6 'n insuficiena su$rarenal) se 'nre!istreaz)
eliminarea crescut) urinar) a sodiului cu &i$onatremie1 diminuarea ecreiei $otasiului cu
&i$ercalemie1 sc)derea lic&idelor etracelulare .i &idratare celular)1 cu stare &i$odinamic)
a a$aratului circulator. 3n &i$ercorticism a$ar fenomene o$use *retenia sodiului cu normo
6 sau &i$onatremie1 &i$ocalemie1 cre.terea lic&idelor etracelulare-.
@istem ner:os central 6 corticosteroizii influeneaz) funciile $si&ice1 electro6
encefalo!rama1 zonele senziti:e .i motorii ale sistemului ner:os central *@NC-. 3n
insuficiena renal) a$are a$atie1 de$rimare. Corticosteroizii $ot stimula sistemul ner:os
central *@NC- $roduc9nd euforie1 acti:itate motorie crescut)1 ameliorarea 8unei dis$oziii1
dar .i efecte ad:erse1 de$endente mai $uin de doz) utilizat) .i mai mult de reacti:itatea
8olna:ilor *antecedente $si&iatrice-. 3n &i$ercorticism a$ar frec:ent ne:roze .i $si&oze.
;rintre altele aceste efecte sunt consecina sc)derii acidului amino8utiric *G(B(-
cere8ral1 cu cre.terea ecita8ilit)ii creierului.
Mu.c&ii 6 'n insuficiena su$rarenal) mu.c&ii striai au diminuat) fora de contracie1
ca$acitatea de lucru1 rezistena la o8oseal)1fenomenele au cauze com$lee1 tul8ur)ri 'n
meta8olismul &idrocar8onatelor1 electroliilor .i 'n sistemul circulator. ,idrocortizonul
'nl)tur) toate fenomenele menionate. 3n &i$ercorticism a$are diminuarea ca$acit)ii de
lucru a mu.c&ilor1 ca urmare a efectelor antiana8olice .i cata8olice $roteice.
($aratul di!esti: + Glucocorticoizii stimuleaz) secreia !astric) *de acid clor&idric .i
$e$sin)- .i cresc a$etitul.
($arat cardio:ascular. Insuficiena su$rarenal) este 'nsoit) de tul8ur)ri datorate
deficitului electroliilor .i a$ei1 cu diminuarea :olemiei1 cre.terea :9scozit)ii
s9n!elui.3ntruc9t aciunea corticosteroizilor asu$ra diferitelor com$onente ale a$aratului
cardio:ascular nu se mai manifest) 'n insuficiena su$rarenal)1 a$ar cre.terea
$ermea8ilit)ii ca$ilare1 r)s$uns motor inadec:at din $artea arteriolelor la stimulii
fiziolo!ici .i afectarea miocardului1 cu ta&icardie1 sc)derea de8itului > 8)taie1 a
randamentului cardiac .i a tensiunii arteriale. Electrocardio!rafic se 'nre!istreaz)
$relun!irea inter:alului ; > 51 l)r!irea com$leului Q5@1 a$latizarea sau in:ersarea undei
+1 fenomene normalizate de &idrocortizon. Corticosteroizii $oteneaz) efectul $resor al
adrenalinei .i noradrenalinei .i au aciune $rotectoare fa) de efecte d)un)toare ale dozelor
mari sau re$etate de catecolamine asu$ra :aselor mici.
@9n!e 6 !lucocorticoizii $roduc diminuarea limfocitelor san!uine .i a masei esutului
limfatic din s$lin)1 timus1 !an!lioni limfatici. (ciunea este $otenat) cu efectul
!lico!eno!enetic. 3n insuficiena su$rarenal) se o8ser:) cre.terea masei esutului limfoid1
cu limfocitoz). ?a om1 du$) 2 ore de la o sin!ur) in7ectare cu &ormonul adrenocorticotro$
*(C+,- *a$are stimuleaz) secreia de corticosteroizi- se $roduce limfo$enie1 num)rul
limfocitelor re:enind tre$tat la :alorile iniiale 'n 6 > 10 ore1 concomitent cu normalizarea
structurii limfoide *diferenierea limfocitelor din celulele reticulare .i a$ariia mitozelor-.
Intensitatea limfo$eniei $rodus) 'n condiiile menionate re$rezint) o indicaie asu$ra
acti:it)ii secretoare a corticosu$rarenalei.
(dministrarea re$etat) de &ormon adrenocorticotro$ *(C+,- face c) 'n esutul limfatic s)
a$ar) nuclei $icnotici .i dezinte!rai1 celule cu $ierderea de cito$lasm) .i limfocito$enie
inconstant). (dministrarea !lucocorticoizilor sau a &ormonului adrenocorticotro$ *(C+,6ului-
$roduce eozino$enie1 $ro8a8il $rin liza celulelor res$ecti:e. 3n administrarea re$etat)1 num)rul
eozinofilelor $oate re:eni tre$tat la normal.
Corticosteroizii $roduc leucocitoz) $olimorfonuclear)1 stimularea eritro$oiezei cu
$oli!lo8ulie .i cre.terea cantit)ii de &emo!lo8in). @u8stanele $ot cre.te num)rul trom8ocitelor. ?a
anemici &ormonul adrenocorticotro$ *(C+,- $oate $roduce reticulocitoz) .i cre.terea num)rului
&ematiilor.
10
Interrelaii &ormonale 6 Glucocorticoizii $ot determina1 la 8)r8ai stimularea
acti:it)ii andro!ene1 iar la femei semne de :irilizare .i tul8ur)ri menstruale1 $9n) la
amenoree. @u8stanele in&i8) funcia tiroidei. (u aciune fr nFtoare asu$ra ela8or)rii
corticotrofinei *feed 8acM ne!ati:-1 urmat) de diminuarea ecreiei urinare a 17 >
cetosteroizilor .i de sc)derea :olumului su$rarenalelor1 $9n) la atrofie. #enomenul este
re:ersi8il du$) o$rirea administr)rii corticosteroizilor1 !landele re:enind tre$tat la
:olumul .i ca$acitatea funcional) normal). In&i8iia su$rarenalelor $oate fi mult
mic.orat) sau c&iar e:itat) dac) 'n cursul tratamentului cu corticosteroizi .i la sf9r.itul
acestuia se administreaz) &ormon adrenocorticotro$ *(C+,- sau dac) se $rocedeaz) la
sc)derea !radat) a dozelor de corticosteroizi .i in7ectarea de &ormon adrenocorticotro$
*(C+,-.
Resutul con7uncti: 6 !lucocorticoizii diminu) sau su$rim) reacti:itatea esutului
con7uncti:1 indiferent de cauza care 'l stimuleaz) *mecanic)1 c&imic)1 8acterian)1
&i$ersensi8ilitate la medicamente-1 cresc9nd !radul de $olimerizare a acidului &ialuronic.
%&, Mecani"m$l de ac-i$ne
Corticoizii au aciune intens)1 at9t 'n fazele iniiale c9t .i 'n cele tardi:e ale $rocesului
antiinflamator1 in&i89nd reaciile eudati:e1 infiltrati:e .i $roliferati:e. Ea este e:ideniat) $rin
sc)derea $ermea8ilit)ii .i cre.terea rezistenei ca$ilare1 diminuarea edemului1 sta8ilizarea
lizozomilor1 normalizarea :itezei de sedimentare a eritrocitelor .i a concentraiei
muco$oliza&aridelor serice1 dis$ariia $roteinei C reacti:e .i a infiltraiei celulare a cola!enului1
diminuarea fe8rei1 reducerea fenomenelor inflamatorii locale *durere1 con!estie1 tumefacie-1
sc)derea fi8rino!enezei1 fa!ocitozei .i a mi!r)rii leucocitelor 'n focarul inflamator1 diminuarea
form)rii aderenelor la ni:elul $leurei .i $eritoneului.
Mecanismul aciunii antiinflamatoare a corticosteroizilor const) 'n inducerea 'n celule
*'ndeose8i 'n macrofa!e- a $roteinei in&i8itoare a fosfoli$azei (2 1 numit) li$ocortin)
*macrocortin)1 li$omodulin)-. ;rin aceasta $re:ine formarea $rosta!landinelor1 leucotrienelor1
trom8oanului. ?i$ocortina 'ns).i are $ro$riet)i antiinflamatoare. Concentraia ei este
$ro$orional) cu aceea a corticosteroizilor 'n serul san!uin. ?i$ocortina este considerat) Sal doilea
mesa!erE al !lucocorticoizilor. Muli 8olna:i cu 8oli cronice inflamatorii au autoanticor$i fa) de
li$ocortin).
(ciunea antiinflamatoare a corticoizilor a$are de o8icei la doze su$erioare celor secretate
fiziolo!ic. (ceast) aciune este $aleati:)1 $rocesul inflamator $ut9nd fi reluat du$) 'ntreru$erea
administr)rii1 dac) nu au dis$)rut cauzele lui. Corticosteroizii au efecte intense 'n infecii !ra:e1 'n
asociere cu anti8iotice1 su$linind $otenialul funcional al su$rarenalelor1 care este sc)zut 'n
a!resiuni.
%&.&Ba#e (a!mact/icl)ice
Efectele ad:erse ale corticosteroizilor $ot fi datorite<
(dministr)rii re$etate de doze mari1 su$rafiziolo!ice1 'nre!istr9ndu6se ea!erarea
aciunilor fiziolo!ice .i 8ioc&imice *fenomene de &i$ercorticism-L
3ntreru$erii 8ru.te a administr)rii du$) doze re$etate1 cu a$ariia de fenomene de
insuficien) su$rarenal) acut) *datorit) aciunii in&i8itoare asu$ra aului &i$ofizo >
su$rarenal-.
@e a$recieaz) c) circa 10C din cei tratai cu corticosteroizi fac efecte ad:erse1 de intensitate
diferit)1 de la u.oare la foarte !ra:e sau letale. Incidena .i !ra:itatea efectelor ad:erse cresc cu
dozele administrate .i cu durata tratamentului. ,i$otiroidienii .i ciroticii fac mai frec:ent efecte
ad:erse la corticosteroizi.
11
Gatorit) efectelor asu$ra meta8olismului !lucidic corticosteroizii $ot e:idenia un dia8et
latent sau $ot a!ra:a un dia8et e:ident. C9nd a$are !licozuria1 aceasta $oate fi meninut) la :alori
acce$ta8ile cu diet)1 insulin)1 sulfamide1 &i$o!licemiante.
Ca urmare a influen)rii meta8olismului $roteic aceste su8stane in&i8) formarea anticor$ilor
iar du$) administrare $relun!it) $roduc sc)dere $onderal)1 'nt9rzierea cre.terii co$iilor1
osteo$oroz)1 fra!ilitate ca$ilar)1 su8ierea $ielii *cu a$ariia de :er!eturi-1 cu sc)derea masei
musculare *8ilateral)1 simetric)1 nedureroas)1 $redomin9nd la centura $el:ian) .i c:adrice$s1 cu
ne$utina de a urca sc)ri .i c&iar la mers1 re!reseaz) 'n 26/ luni du$) 'ntreru$erea administr)rii-1
'nt9rzierea :indec)rii $l)!ilor.
@u8stanele $ot $roduce o8ezitate de !rade diferite. ?a 8olna:i cu insuficien) cardiac)
su8stanele $roduc retenie $ro!resi:) &idroelectrolitic)1 accentu9nd fenomenele de insuficien).
5etenia &idrosalin) $oate $roduce diminuarea diurezei1 edeme1 &i$ertensiune arterial)1 cre.terea
$onderal).
Cortizonul .i &idrocortizonul $ot $roduce insomnie1 irita8ilitate1 anietate sau de$rimare1
lo!oree1 modific)ri de $ersonalitate1 $9n) la $si&oze de ti$ maniacal1 con:ulsii1 'ndeose8i la co$ii .i
la $ersoane $redis$use1 cu insta8ilitate emoional) sau mental)1 cu reacii $si&otice1 ne:roze. ?a
e$ile$tici fa:orizeaz) a$ariia crizelor. ?a co$ii 'ndeose8i $oate a$)rea &i$ertensiune intracranian)
8eni!n)1 cu cefalee1 tul8ur)ri oculare.
+ul8ur)rile sistemului ner:os central *@.N.C.- datorite corticosteroizilor1 inclusi: cele
electroencefalo!rafice1 dis$ar du$) 'ntreru$erea administr)rii. Goze mari de corticosteroizi .i
administrarea $relun!it) $ot fa:oriza e:oluia unei infecii latente sau diseminarea unei infecii
localizate1 $9n) la se$ticemie1 fenomene care nu se 'nsoesc de fe8r)1 de leucocitoz) .i $ot e:olua
cu o stare !eneral) 8un). Ge aceea1 uneori corticosteroizii se asociaz) cu anti8iotice. Gac) 'n cursul
tratamentului cu corticosteroizi1 starea unui 8olna: se 'nr)ut)e.te1 se :a face .i $resu$unerea
a$ariiei unei infecii.
;rin cre.terea secreiei !astrice1 sc)derea secreiei de mucus .i a rezistenei mucoasei $ot
$roduce arsuri .i dureri e$i!astrice1 $ot redesc&ide ulcere !astroduodenale cicatrizate .i $ot $roduce
ulcere noi1 mai frec:ent !astrice dec9t duodenale .i c&iar $erforaii !astrice. Gatorit) cre.terii
$ra!ului durerii .i sc)derii r)s$unsului inflamator1 sim$tomele $erforaiei $ot fi mascate.
Corticosteroizii $ot accentua o consti$aie aton). Goze mari $ot $roduce $ancreatit) acut)
*mai ales $rednison-.?a cirotici $oate a$area &emora!ie $rin ru$erea :aricelor esofa!iene.
@u8stanele $ot $roduce &i$ercoa!ula8ilitate san!uin) cu scurtarea tim$ului de coa!ulare .i
cu $osi8ilitatea a$ariiei com$licaiilor trom8oem8olice1 'ndeose8i la 8olna:i cu risc crescut de
trom8oz) .i cu &i$ercolesterolemie. 3n aceste cazuri se :a face $rofilaia cu anticoa!ulante.3n
tratament local1 'n sacul con7uncti:al1 $oate $roduce !laucom cu un!&i desc&is1 $resiunea
intraocular) re:enind la normal du$) 1 > 2 s)$t)m9ni.
;relun!irea &i$ertensiunii intraoculare $oate $roduce de$rimarea $a$ilei1 anomalii de c9m$
:izual1 $ierderea :ederii. Colirele cu cortizoni $ot $roduce efecte foarte 8une 'n 8lefarit) dar du$)
2>3 ani $roduc sc)derea :ederii1 cataract)1 uneori 8ilateral). +ratamentul cu corticosteroizi 'n
tim$ul unui &er$es cornean $oate transforma o leziune e$itelial) sim$l) 'ntr6un ulcer 'ntins afect9nd
toate straturile corneei .i $ierderea :ederii.
%tilizarea to$ic) a corticosteroizilor $oate a!ra:a o infecie 8acterian) sau micotic). J
eroziune a corneei se $oate infecta. Gu$) infecii intraarticulare re$etate $oate a$)rea insta8ilitatea
!enunc&iului. 3n artrita reumatoid) localizat) la !enunc&i se o8ine ameliorarea clinic) dar $ot fi
accentuate leziunile articulare *decalcifiere1 eroziuni-.Este necesar controlul radiolo!ic.
($licai local $e $iele corticosteroizii $roduc isc&emie $rin :asoconstricia reelei ca$ilare
su$erficiale1 atrofia cutanat) cu sc)derea diametrului fi8relor de cola!en .i su8ierea e$idermului la
263 straturi celulare.
Gac) se 'ntreru$e 8rusc administrarea corticoizilor du$) un tratament $relun!it1 a$ar
sim$tome de insuficien) su$rarenal) acut)1 relati:) sau a8solut). #enomenul se $roduce du$) toate
$re$aratele *naturale .i sintetice-1 administrate $e orice cale *oral1 in7ecta8il1 to$ic1
aerosoli-.3ntreru$erea administr)rii corticoizilor declan.eaz) un !en de sindrom de a8stinen)
12
manifestat $rin reacti:area 8olii tratate1corticode$endena este un fenomen diferit de
farmacode$endena la stu$efiante .i $si&otro$e.
%&0&FARMACOEPIDEMIOLOGIE
(titudine $rofilactic)1$entru a de$ista la tim$ .i a $utea lua m)surile cu:enite1 'n tim$ul
tratamentului cu corticosteroizi se :a a:ea 'n :edere1 $rintre altele1 cele ce urmeaz). @e :) urm)rii
!licemia .i !licozuria1 mai ales la 8olna:ii cu dia8etici 'n familie. @e :a face controlul radiolo!ic al
coloanei :erte8rale la cei tratai mai multe luni cu corticosteroizi1 $entru de$istarea osteo$orozeiL se
:a da atenie deose8it)1 din acest $unct de :edere1 femeilor du$) meno$auz).
3n cazul inter:eniilor la 8olna:i tratai cu corticosteroizi1 cu cel $uin o s)$t)m9n) 'nainte
de o$eraie .i $9n) la 'nc&iderea $l)!ii1 se m)re.te a$ortul de $roteine .i se administreaz)
ana8olizante. @e $rocedeaz) la 'nc&iderea ri!uros ase$tic) a $l)!ii .i se $relun!e.te tim$ul de
meninere a suturilor. @e :or urm)rii tem$eratura1 tensiunea arterial)1 !reutatea cor$oral) .i
diureza.?a 8olna:ii cu $redis$oziie $entru trom8oze1 corticosteroizii se :or asocia cu
anticoa!ulante.
+ratarea fenomenelor ad:erse $roduse de corticosteroizi. Efectele asu$ra meta8olismului
$rotidic .i li$idic necesit) uneori administrarea de ana8olizante .i anorei!ene. 5etenia de sodiu .i
a$) $oate necesita uneori asocierea cu un diuretic.3n acest caz dac) se recur!e la tiazide1 se :a
acorda atenie 'n $lus aciunii lor &i$er!licemiante .i celei de cre.tere a ecreiei $otasiului1 care se
adau!) acelora.i efecte ale corticosteroizilor.
#enomenele de stimulare central) $roduse de corticosteroizi necesit) uneori tratament cu
sedati:e1 tranc&ilizante sau neurole$tice. Crizele con:ulsi:e se :or trata cu antie$ile$tice. ($ariia
unor tul8ur)ri $si&ice la 8olna:i cu lu$us eritematos se $oate datora fenomenelor de :ascularit)1
ceea ce indic) necesitatea cre.terii dozelor de corticosteroizi.
%&1&FARMACOGRAFIE
3n ma7oritatea tratamentelor orale cu corticosteroizi se :a folosi $rednison care este 8ine
tolerat .i mai ieftin. @e :a recur!e la alte $re$arate 'n urm)toarele situaii<
la &e$atici1 care nu $ot con:erti $rednisonul 'n $rednisolon1 forma acti:)
farmacodinamic1 se :a folosi direct $rednisolonL
la &i$ertensi:i .i edemato.i se :or $refera corticosteroizii fluorurai sau
metil$rednisolonul1 care au efecte foarte reduse mineralocorticoide.
3n tratamentul iniial cu doze de atac1 acestea :or fi meninute $9n) la diminuarea
sim$tomelor1 a$oi se :or reduce dozele zilnice tre$tat1 la fiecare inter:al de 267 zile.
+era$ia intermitent) *administrarea alternati:)-. @e .tie c) administrarea zilnic)1 'n mai
multe $rize1 a unor doze su$rafiziolo!ice de corticosteroizi1 tim$ 'ndelun!at1 $roduce efecte ad:erse
la un mare num)r de 8olna:i. ;e de alt) $arte efectele tera$eutice ale corticosteroizilor au o durat)
mai mare dec9t aciunile meta8olice care stau la 8aza ma7orit)ii reaciilor ad:erse ce a$ar 'n cursul
tratamentelor $relun!ite.(ceste fa$te au condus la ideea c) s6ar $utea sc)dea incidena .i !ra:itatea
efectelor ad:erse1 dac) s6ar administra corticosteroizii 'ntr6o sin!ur) $riz)1 zilnic sau la dou) zile. 3n
acest fel s6ar reduce at9t efectele in&i8itoare asu$ra aului &i$ofizo6su$rarenal c9t .i fenomenele de
&i$ercorticism.
3n !eneral aceast) sc&em) de administrare tre8uie considerat) ca a:9nd eficacitate mai
redus) dec9t tratamentul cu mai multe doze zilnice. Ge aceea ne se :a folosi 'n leucemie1 anemie
&emolitic)1 alte 8oli mali!ne .i &ematolo!ice. @c&ema se $oate 'ncerca 'n astm 8ron.ic .i $oliartrit)
reumatoid)1 la unii 8olna:i nefiind 'ns) total satisf)c)toare1 iar 'n anumite cazuri re$ar9nd
13
fenomenele $atolo!ice 'nainte de administrarea dozei urm)toare1 de la 4/ de ore. @c&ema este
adesea util) 'n 8oli de cola!en1 sindrom nefrotic1 &e$atit) cronic) acti:).
;entru instituirea tera$iei intermitente se $oate $roceda 'n mai multe feluri. %na din sc&eme
*,arter- este urm)toarea *dozele sunt indicate 'n $rednison1 dar se $ot folosi .i alte su8stane
calcul9nd dozele ec&i:alente<
se 'nce$e cu $rednison 10 m! de 4 ori $e zi1 tim$ de 4610 zileL
se trece la "671" m! de 4 ori $e zi1 alte 4610 zileL
a$oi se administreaz) 20640 m!1 'ntr6o sin!ur) $riz)1 dimineaa1 la micul de7un1 o dat) la
dou) zileL
aceste cantit)i se reduc cu "610 m! la fiecare lun)1 sau mai re$ede1 dac) este $osi8il1
sta8ilindu6se doza de 'ntreinere minim) acti:)L
$entru o$rirea tratamentului1 doza de 'ntreinere se :a reduce cu 10C la fiecare a 36a
doz).
14
CAPITOLUL III
INDICAII TERAPEUTICE ALE SUBSTANELOR MEDICAMENTOASE
CORTICOSTEROIDE
(dministrarea &aotic)1 'n doze ecesi:e1 tim$ 'ndelun!at1 a $re$aratelor cortizonice a dus
ulterior la recunoa.terea toicit)ii .i reaciilor ad:erse im$ortante ale acestor $re$arate. 3n ultimii
ani1 $ornind de la cunoa.terea 8eneficiilor corticotera$iei1 dar nei!norind reaciile ad:erse ale
acesteia1 &ormonii !lucocorticoizi urca din nou 'n ierar&ia medicamentelor utilizate 'n $ractic)
reumatolo!icF.
%tilizarea tera$eutic) a $re$aratelor corticosteroide este moti:at) de efectele antiinflamator1
antialer!ic .i imunode$resi: $e care acestea 'l $osed). ,ormonii !lucocorticoizi sunt acti:i 'n toate
eta$ele inflamaiei< eudati:a1 necrotica1 $roliferati:a. ?a ni:elul esutului inflamat in&i8a $rocesul
de fa!ocitoza1 sta8ilizeaz) ca$ilarele .i le scade $ermea8ilitatea1 diminu9nd astfel edemul local.
3n eta$ele tardi:e ale inflamaiei1 $rin sc)derea num)rului de fi8ro8lasti .i a $rolifer)rii
esutului con7uncti:1 interferF fenomenele de re!enerare. ,ormonii !lucocorticoizi interferF
mecanismele imune1 'n s$ecial cele mediate celular.
(ciunile celulare .i meta8olice care inter:in 'n efectul antiinflamator .i imunode$resi: al
!lucocorticoizilor $ot fi sintetizate astfel<
'm$iedicarea unor $rocese umorale declan.ate de a!entul inflamator *acti:area sistemului
com$lement1 formarea de Minine1 acti:area sistemului fi8rinolitic1 in&i8area
macrofa!elor-L
'm$iedicarea unor reacii imediate *acti:area sistemului com$lement1 eli8erarea de
enzime lizozomale1 $roducerea de radicali li8eri .i meta8olii ai acidului ara&idonic6;G1
?+-L
'm$iedicarea unor reacii tardi:e *$roducerea de cola!enoza .i elastazaL $roducerea .i
eli8erarea de citoMine-L
in&i8area !ranulocitelor 8azofile *'m$iedicarea eli8er)rii de &istamina1-L
in&i8area limfocitelor *'m$iedicarea $roducerii .i eli8er)rii de citoMine-L
in&i8area celulelor endoteliale *'m$iedicarea eli8er)rii de molecule de adeziune1 in&i8area
$roducerii .i eli8er)rii de citoMine1 in&i8area acti:)rii sistemului com$lementL
in&i8area fi8ro8lastilor *'m$iedicarea $roducerii de meta8olii ai acidului ara&idonicL
'm$iedicarea sintezei factorului de cre.tere .i $roliferare fi8rolastica-
,&'& Utili#a!ea 2!mnil! )l$cc!tici#i 3n a(ec-i$nile !e$mati"male
(:9nd 'n :edere c) numitorul comun 'n toate reumatismele inflamatorii .i 8olile esutului
:asculo6con7uncti: este $rocesul inflamator1 este e:ident c) toate aceste suferine :or 8eneficia de
tratamentul cu &ormoni !lucocorticoizi1 su8stane $otente antiinflamatoare .i imunosu$resi:e.
'& Admini"t!a!ea 4e cale !al5
(dministrarea zilnic)<
1"
;rednisonul1 cel mai utilizat $re$arat1 se administreaz) $refera8il 'ntr6o sin!ur) $riz)1
dimineaa1 urm)rindu6se astfel su$ra$unerea $este cur8a fiziolo!ic) de secreie a
corticosu$rarenalei .i $rote79nd astfel aul &i$otalamo6&i$ofizo6su$rarenalian. C9nd dozele
necesare $entru controlul unei 8oli sunt foarte mari1 administrarea :a fi efectuat) 'n 263 $rize1 cu
sc)derea ulterioar) 'n momentul remisiunii sim$tomelor din doz) de sear) .i ulterior din cea de
$r9nz.
Gozele mari de $rednison *606100 m!=zi- induc frec:ent reacii ad:erse imediate ce tre8uie
com8)tute. Gozele medii *30640 m!=zi- se utilizeaz) 'n formele medii de 8oal).
@c)derea dozelor de $rednison du$) o8inerea rezultatului dorit se :a face mai ra$id la doze
mari .i din ce 'n ce mai lent $e m)sur) atin!erii dozelor de 20 m! res$ecti: 10 m!.
(dministrarea 'n 2zi alterna2
(cesta form) de administrare $rote7eaz) funcionalitatea aului &i$ofizo6&i$otalamo6
su$rarenalian .i $are s) scad) unele efecte ad:erse ale corticotera$iei utilizate $e termen lun! *nu .i
diminuarea masei osoase-. Metoda const) 'n administrarea dozei $e dou) zile 'ntr6o sin!ur) $riz)
matinal) 'ntr6o zi1 ziua urm)toare fiind 2li8er)2. %neori 8olna:ii nu r)s$und la o astfel de tera$ie
fiind necesar) re:enirea la administrarea zilnic) a $re$aratului cortizonic.
%& Admini"t!a!ea 4a!ente!al5
;e cale intramuscular)<
Corticosteroizii administrai intramuscular e:ita cre.terea dozelor orale zilnice la 8olna:ii ce
$rezint) o eacer8are a fenomenelor inflamatorii 'n cadrul 8olii. ?a locul administr)rii $re$aratului
cortizonic are loc o a8sor8ie sistemica de lun!) durat) *s)$t)m9ni-1 concentraiile serice fiind 'ns)
reduse.
;e cale intra:enoas)<
@e folosesc in7ecii intra:enoase sau $erfuzii cu $re$arate cortizonice *metil$rednison-.
Metoda $oart) numele de $uls6tera$ie1 'n ultimul tim$ utiliz9ndu6se .i a.a numita 2mini $uls
tera$ie2. Gozele utilizate 'n $uls6tera$ie sunt de 1! $e zi1 tim$ de 3 zile consecuti: 'n $erfuzie de ser
!lucozat $e o durat) de 162 ore. Efectul fa:ora8il se menine 4612 s)$t)m9ni .i are a:anta7ul
reaciilor ad:erse minime $e os.
,& Admini"t!a!ea lcal5
@e refer) la introducerea intra sau $eriarticular a unor $re$arate cortizonice cu remanen F
articulara *de$inde de solu8ilitatea $rodusului-. Eist) o serie de re!uli de care tre8uie s) se in)
seama 'n acest mod de administrare $entru c) 8eneficiul s) fie su$erior riscurilor. Gatorit)
a8sor8iei 'n circulaia sistemic)1 se a$reciaz) ca .i 'n cazul administr)rii intraarticulare $oate fi
afectat) densitatea mineral) osoas) *administr)ri re$etate1 doze mari-.
,&%& A(ec-i$ni !e$mati"male 3n ca!e "e $tili#ea#5 2!mnii )l$cc!tici#i
Plia!t!ita !e$matida
3n ultimii ani a a:ut loc o re:enire a tratamentului cu &ormoni !lucocorticoizi 'n $oliartrita
reumatoida. Tustificare atitudinii este susinut) de lucr)rile lui Oirman .i @aa! care demonstreaz)
eficacitatea corticotera$iei $relun!ite cu doze mici 'n $oliartrita reumatoida care controleaz) at9t
manifest)rile clinice .i 8iolo!ice1 dar .i $ro!resiunea distructiilor e:ideniate radiolo!ic *$e
radio!rafii re$etate de m9ini-.
;rinci$alele cate!orii de 8olna:i cu $oliartrita reumatoida care au indicaie de cortizonice $e
cale !eneral) sunt<
Bolna:i cu forme se:ere de 8oal)1 cu :asculita1 afectare :isceral) .i reacii ad:erse la
administrarea medicaiei de fond. Gozele de !lucocorticoizi tre8uie s) fie suficiente1
16
$entru a controla ra$id aceste manifest)ri *01"61 m!=M! cor$-1 urm9nd c) ulterior s)
fie sc)zute $ro!resi:.
Bolna:i cu $oliartrita reumatoida 'n a$ro$ierea de8utului1 care r)s$und insuficient la
tratamentul de fond .i antiinflamatoare nesteroidiene. 3n aceste situaii se
administreaz) o doz) zilnic) de 10620 m! $rednison .i c9nd este $osi8il se 'nce$e
sc)derea lent).
Bolna:i cu $oliartritF reumatoidF recent dia!nosticat)1 intens acti:) *nr. mare de
articulaii tumefiate1 im$otenta funcional) im$ortanta- la care se 'nce$e tratamentul
remiti:1 iar 'n a.te$tarea instal)rii acestui efect se are 'n :edere sc)derea suferinei
8olna:ului $rin administrarea de &ormoni !lucocorticoizi. (ce.tia :or controla mult
mai acti: .i mai re$ede fenomenele inflamatorii com$arati: cu inflamatoarele
nesteroidiene.
Bolna:i cu $oliartritF reumatoidF care r)s$und $arial la tratamentul de fond .i
necesit) corticotera$ie local) frec:entF cu cre.terea riscului de reacii ad:erse locale.
?a ace.tia se $refer) administrarea de &ormoni !lucocorticoizi $er os 71"610 m!=zi.
Bolna:i :9rstnici cu $oliartritF reumatoidF ce necesit) doze mari de (IN@ *efecte
ad:erse reduta8ile1 mai ales $e termen lun!-.
Bolna:i cu reacii ad:erse di!esti:e du$) tratament cu antiinflamatoare
nesteroidiene.. 3n aceste cazuri se $refer) administrarea de corticotrofinF *(C+,-
sau $rednison $er os al)turi de tratamentul antiulceros acti:.
;entru a $utea 'nele!e raiunea administr)rii unor anumite ti$uri de medicamente 'n
osteo$oroza indus) de &ormonii !lucocorticoizi1 tre8uie s) reamintim modalit)ile $rin care ace.tia
$artici$a la diminuarea masei osoase.
(:9nd 'n :edere c) 'n toate reumatismele inflamatorii .i 8olile esutului :asculocon7uncti:
numitorul comun este $rocesul inflamator1 este e:ident c) toate aceste suferine :or 8eneficia de
tratamentul cu $re$arate cortizonice1 su8stane $otente antiinflamatoare .i imunosu$resi:e
.J reacie ad:ers) reduta8ila a $re$aratelor corticosteroide este diminuarea masei osoase1
urmat) de cre.terea fra!ilit)ii osoase .i a susce$ti8ilit)ii de a suferi fracturi. @ediul $redilect al
fracturilor osteo$orotice este coloana :erte8ral).
J meniune s$ecial) tre8uie f)cut) 'n le!)tur) cu $re$aratele cortizonice care 2crua2 osul .i
anume deflazacortul. (cesta este un deri:at oazolinic al $rednisonului cu $utere antiinflamatoare
ec&i:alent) *multe studii arat) c) " m! $rednison sau $rednisolon ec&i:aleaz) cu 6 m! deflazacort1
dar $ro8lema ec&i:alen ei necesit) e:alu)ri $e termen lun!-.
(dministrarea de &ormoni !lucocorticoizi 'n reumatismele inflamatorii .i 8olile esutului
:asculocon7uncti: este 8enefic) $rin $osi8ilitatea mo8iliz)rii ra$ide a 8olna:ului1 deoarece se
cunoa.te c) imo8ilizarea $relun!it) determina resor8ie osoas) ra$id) .i im$ortant).
Efectul ne!ati: al &ormonilor !lucocorticoizi asu$ra sc&eletului $oate fi diminuat dac) se
ine seama de o serie de indicaii<
utilizarea celor mai mici doze eficienteL
'ntreru$erea1 'n m)sura $osi8ilit)ilor a tratamentului cortizonicL
sc)derea dozelor $rin medicamente adiionale *antiinflamatoare nesteroidiene1
imunosu$resi:e-L
metode alternati:e de tratament cortizonicL
$uls tera$ie cu metil$rednisolon *$re:ine cre.terea dozei zilnice de $rednison1 efecte
nule $e os1 controlul eficient al 8olii de 8az)-L
17
utilizarea &ormonului adrenocorticotro$ *(C+,-. Este meninut) funcionalitatea
aului &i$otalamo6&i$ofizar1 cu secreie consecuti:) normal) de &ormoni condro!eni
su$rarenalieni1 cu efect ana8olic ososL
utilizarea &ormonilor !lucocorticoizi 'n 2zi alternF2 *nu $re:ine $ierderea osoas)1 dar
$astreza ni:elul andro!enilor .i estro!enilor ca urmare a cru)rii aului &i$otalamo6
&i$ofizar-L
utilizarea tratamentului cortizonic local atunci c9nd este $osi8ilL
utilizarea corticoizilor care 2crua2 osul.
L$4$"$l e!itemat" "i"temic
C&iar .i 'n formele de ?EU ce $ar s) ai8) o e:oluie 8l9nd)1 tendina este de a administra de
la 'nce$ut &ormoni !lucocorticoizi. (cest fa$t este 7ustificat de $osi8ilitatea de e:oluie ulterioar)
c)tre forme se:ere1 !reu controla8ile.3n formele u.oare de ?EU se administreaz) 'n atac 01" m!=M!
cor$1 cu !9ndul sc)derii ulterioare a dozei .i meninerii sc&emei su8 care nu se reia e:oluia 8olii.
#ormele medii de ?EU 8eneficiaz) de doze de 1m!=M! cor$1 asociat de o8icei cu
imunosu$resi:e.@e are 'n :edere sc)derea ulterioar) a $osolo!iei. #ormele se:ere1 cu nefro$atie .i
manifest)ri neurolo!ice 8eneficiaz) de doze crescute de &ormoni !lucocorticoizi *11"62 m!=M!
cor$-1 al)turi de medicaie imunosu$resi:).
3n aceste situaii1 dozele de 'ntreinere necesare du$) cu$area $useului sunt mai mari .i sunt
!re:ate de a$ariia $recoce a reaciilor ad:erse osoase. ;uls6tera$ia cu metil$rednisolon .i
ciclofosfamida are un du8lu a:anta7 'n aceste forme se:ere de ?EU< eficienta crescut) din $unct de
:edere al controlului manifest)rilor clinice .i $re:enirea $ierderii osoase.
Scle!de!mia
Glucocorticoizii $e cale !eneral) se folosesc 'n doz) de 01"61m!=M! cor$=zi1 'n funcie de
se:eritatea 8olii. Beneficiile sunt crescute c9nd $acienii $rezint) afectare $ulmonar)1 $ericardita1
miozita .i c9nd manifest)rile articulare nu sunt controlate de antiinflamatoarele nesteroidiene. 3n
eta$ele iniiale1 edematoase1 ale manifest)rilor cutanate eist) indicaii $entru administrarea unor
doze mici de $rednison care ar 'nt9rzia $rocesele de fi8roz).
Plimi#ita& De!matmi#ita
3n formele acti:e de 8oal)1 &ormonii !lucocorticoizi re$rezint) $rima alternati:) tera$eutic).
Gozele de atac sunt de 162 m!=M! cor$1 'n $rize di:izate1 tim$ de 66/ s)$t)m9ni du$) care se trece la
sc)derea $osolo!iei.
%tilizarea &ormonilor !lucocorticoizi $e o $erioad) lun!) de tim$ este !re:ata de riscul
demineraliz)rii osoase1 moti: $entru care este necesar) $rofilaia osteo$orozei odat) cu decizia
administr)rii $rednisonului.
6a"c$litele
Aasculitele1 8oli inflamatorii ale $eretelui :ascular1 8eneficiaz) de corticotera$ie1 al)turi de
alte soluii tera$eutice. Ca o tr)s)tur) comun) a tratamentului cu !lucocorticoizi 'n aceste afeciuni
remarc)m durata lun!) de tim$ a tratamentului1 moti: $entru care sunt necesare inter:enii
tera$eutice $recoce $entru $re:enirea demineraliz)rii osoase.
a- ;oliarterita nodoas) necesit) doze mari1 1611"m!=M! cor$=zi $e $erioade lun!i *ani-.
%neori1 $entru e:itarea cre.terii dozelor zilnice de $rednison se $oate a$lica $uls6tera$ie cu
metil$rednisolon sau se asociaz) ciclofosfamida. (celea.i soluii tera$eutice se im$un 'n :asculita
C&ur!6@trauss1 arterita +aMa4asu1 !ranulomatoza Ve!ener.
8- (rterita tem$oral) ,orton se trateaz) de elecie cu $rednison1 40660 m!=zi1 cu o sc)dere
ulterioar) dictat) de e:oluia clinic) .i 8iolo!ic). Gurata tratamentului este de ani.
1/
c- ;olimial!ia reumatic) 8eneficiaz) de corticotera$ie 'n eclusi:itate1 dar cu doze mai mici1
20 m!=zi1 tim$ de ani de zile.
d- ;ur$ura ,enoc&6@c&Wnlein< ,ormonii !lucocorticoizi se administreaz) 'n cazurile
recidi:ante1 cu $ierderi :iscerale1 'n s$ecial cele renale .i di!esti:e. Goza este de 1 m!=M!
cor$.@$ondilartro$atiile serone!ati:e 8eneficiaz) de corticotera$ie sistemica 'n situaii de ece$ie<
rezistenta la tratamentul cu antiinflamatoarelor nesteroidiene1 cointeresarea ocular)1 necesitatea
administr)rii re$etate de $roduse cortizonice intraarticulare. Gozele sunt mici6medii1 iar durata
utiliz)rii &ormonilor !lucocorticoizi nu este foarte mare *s)$t)m9ni-. Cu toate acestea a$reciem
necesar tratament $rofilactic $entru osteo$oroza deoarece s$ondilartritele serone!ati:e1 'n s$e)
s$ondilita anc&ilozant)1 induc $rin ele 'nsele osteo$oroza secundar). ;re$aratul cortizonic :a
accentua astfel aceast) tendin).
J meniune s$ecial) tre8uie f)cut) $entru reumatismul a8articular1 8oala artrozic) .i
lom8osciatica. (ceste afeciuni nu :or necesita niciodat) &ormoni !lucocorticoizi $e cale sistemica
'n doze care s) induc) osteo$oroza secundar). Gin $)cate1 'n $ractic) se 'nt9lnesc astfel de situaii .i
de aceea su8liniem utilitatea administr)rii locale a $re$aratelor de ti$ cortizonic1 la inter:ale mari .i
'n cazuri de ece$ie.
,&, Medicamente )l$cc!tic"te!ide
CORTIZON
Este un !lucocorticoid fiziolo!ic1 meta8olit acti: al &idrocortizonului .i al
corticosteronului.@e utilizeaz) ca atare .i su8 form) de acetat.
Fa!maccinetica:
(dministrat oral1 se a8soar8e u.orL
In7ectat intramuscular c) sus$ensie *acetat-1 se a8soar8e lent *concentraie $lasmatic) du$)
264 ore-L
?a ni:el &e$atic este 8ioacti:at 'n &idrocortizon 'n 30660 minute *fiind un C116cetoderi:at1
nu este acti: local-.
Fa!macte!a4ie 7i Fa!mac)!a(ie
@e utilizeaz) c) medicaie de su8stituie 'n insuficiena corticosu$rarenala<
6 3n insuficiena corticosu$rarenala cronic)1 se administreaz) oral1 2"67" m!=zi *la co$ii1 012"6
11" m!=zi-L 'n cazul 'n care calea oral) este contraindicata1 se in7ecteaz) intramuscular su8
form) de sus$ensie a$oas) *acetat-1 "0 m!=ziL 'n situaii de criz) ale or!anismului se
du8leaz) doza zilnic)L
19
6 3n insuficiena corticosu$rarenala acut)1 c) doz) de atac1 3006600 m!=zi intramuscular *la
co$ii 10 m!=zi-L 'n m)sura $osi8ilului1 se reduc dozele .i se trece la administrarea oral).
HIDROCORTIZON 8CORTISOL9
Este $rinci$alul !lucocorticoid fiziolo!icL se utilizeaz) ca atare .i su8 form) de esteri.
Fa!maccinetica
(dministrat oral1 se a8soar8e u.orL Concentraie $lasmatic) maim) se 'nre!istreaz) du$)
or)L
+im$ de 'n7um)t)ire *+ X - $lasmatic al formei li8ere este de a$roimati: 90 minuteL
tim$ de in7umFtF ire*+ X- tisular este de / 12 ore *durata de aciune scurt)-L
Meta8olizare sc)zut) 'n miedem .i crescut) 'n tireotoicozaL 'n &i$er8iliru8inemie1 scade
!lucuronocon7u!area *$rin com$etiie-L
Estro!enii scad clerence6ul renal al &idrocortizonului.
Fa!macdinamie
(ciune antiinflamatoare de referin) *1- $entru !lucocorticoiziL
5etenie &idrosalina marcat)1 de referin) *1- $entru corticosteroiziL
(cti: local.
Fa!macte!a4ie 7i Fa!mac)!a(ie
Eclusi: 'n insuficiena corticosu$rarenala cronic) *8oala (ddison-1 oral1 20660 m!=zi1 'n 26
3 $rize *doz) mare dimineaa-L co$ii 012"601" m!=zi
Hid!c!ti#n acetat
6 antiinflamator1 antialer!ic .i anti$ruri!inos localL
6 se administreaz) $rin in7ectare local) sau to$ic.
@e administreaz) su8 form) de sus$ensie a$oas) *o8i.nuit fiole a 2" m!=ml-1 $entru in7ectare
local)<
6 Intraarticular sau intrali!amentar *01"62 ml-L
6 E$idural sau intrara&idian *162 ml-L
6 Intralezional *01/"62 ml1 'n mai multe $uncte-L
6 @u8con7ucti:al1 retro8ul8ar *012"61 ml-L
6 +ranstim$anic *01"61 ml-L
6 Intrasinusal *3 ml-L
6 @u8mucos *01"61 ml-L
20
;re$arate dermatolo!ice .i oftalmolo!ice $entru administrarea to$ic)1 'n concentraii de
012"621" C< un!uente1 creme1 su$ozitoare1 emulsii1 s$ume1 loiuni1 clisme.
3n $re$arate $entru administrare to$ica se mai utilizeaz)< &idrocortizon 8utirat1 &idrocortizon
:alerat sau &idrocortizon alcool *neesterificat-.
Hid!c!ti#n "$ccinat de "di$ *&idrocortizon &emisuccinat sodic-
6 Este &idrosulu8il *la $, alcalin-1 se in7ecteaz) intra:enos lent sau 'n $erfuzie
intra:enoas).
6 Este inacti: localL
6 ;rin &idroliza meta8olica de:ine acti: $rin &idrocortizonul eli8erat.
6 Este rezer:at cazurilor de ur!en)
Fa!macte!a4ie 7i Fa!mac)!a(ie
@t)ri de .oc1 edem QuincMe1 edem larin!ian1 edem $ulmonar toic1 insuficient) res$iratorie
acut)1 r)u astmatic1 com)1 encefalite .i menin!ite acute1 criza addisonianaL
3n st)rile de .oc .i 'n situaiile de mai sus foarte !ra:e1 se administreaz) 10620 m!=M!1 o dat)L 'n
rest 1006200 m!L la ne:oie1 dozele se re$et) du$) 466 ore.
Efectul a$are du$) 2 ore1 astfel c) 'n situaiile critice este necesar) administrarea .i a altor
medicamente1 care s) acioneze ra$idL de eem$lu 'n .ocul anafilactic se administreaz) de ur!en)
intra:enos lent 01"61 m! adrenalina *la ne:oie se re$et)-.Nu se recomand) asocierea
&idrocortizonului &emisuccinat 'n soluie cu alte medicamente1 eist9nd numeroase
incom$ati8ilit)i.
J8i.nuit1 nu a$ar $ro8leme de reacii ad:erse1 deoarece se utilizeaz) $e termen scurtL totu.i se
recomand) urm)rirea !licemiei .i !licozurei1 a a$ariiei unor st)ri infecioase.
Contraindicaiile sunt cele o8i.nuite $entru !lucocorticoizi1 dar tratamentul fiind de scurt)
durat)1 ele au un caracter relati:.
Hid!c!ti#n ("(at de "di$
6 Com$us &idrosolu8il1 utilizat 'n ur!eneL se in7ecteaz) intramuscular sau intra:enos.
PREDNISON
Este un Yl6
cortizon o8inut
$rin sintez)L
ineficace local1 se utilizeaz) 'n s$ecial ca atare1 rar ca acetat.
Fa!maccinetica
@e a8soar8e u.or1 du$) administrare oral)1 concentrat) $lasmatica maim) la 162 ore de la
administrareL
,e$atic1 se 8ioacti:eaza 'n $rednisolonL
+im$ de in7umFtF ire *+ X -$lasmatic este de 316 ore.
Fa!macdinamie
;otenta antiinflamatoare este mai mare dec9t cea a &idrocortizonuluiL
Efect mineralocorticoid mai redus com$arati: cu &idrocortizonul
Gurata de aciune medie *12636 ore-.
Fa!macte!a4ie 7i Fa!mac)!a(ie
21
Este mult folosit $entru efectele farmacolo!ice s$ecifice1 'n situaii de criz)1 c9nd este
necesar) susinerea or!anismuluiL
@e recomand) tratamentele scurte1 cu doze de 306/0 m!=zi1 oral1 c) doze de atac *co$ii1 163
m!=M!=zi-1 fracionatL a$oi dozele se reduc 'n funcie de e:oluia clinic)L
+ratamentul de 'ntreinere1 "61" m!=ziL
P!edi"n acetat
6 %tilizat mai rar1 are caracteristicile !enerale ale $rednisonului.
PRENISOLON
Estel6&idrocortizon cu $ro$riet)i .i utiliz)ri asem)n)toare $renisolonuluiL este acti: localL
Fa!maccinetica:
administrat oral sau in7ectat intamuscular1 se a8soar8e u.orL
tim$ de 'n7um)t)ire $lasmatic *+ - a$roimati: 2 oreL durata de aciune medie *12636 ore-.
Fa!macdinamie:
;otenta antiinflamatoare este mai mare dec9t cea a &idrocortizonuluiL
Efect mineralocorticoid mai redus com$arati: cu &idrocortizonul
Gurata de aciune medie *12636 ore-.
Fa!macte!a4ie 7i Fa!mac)!a(ie :
se utilizeaz) ca antinflamator oralL
'n dermatolo!ie .i oftalmolo!ie1 se utilizeaz) diferite $re$arate administrate local1 de
concentraii 01"CL
P!edni"ln acetat 6 rar1 se utilizeaz) $entru aciuni seismice *oral-
6 se in7ecteaz) local su8 form) de sus$ensie *2"m!=ml-1 01"63 mlL
6 $re$arate dermatolo!ice .i oftalmolo!ice *012"601"C-.
P!edni"ln "$ccinat de "di$ .i 4!edni"ln ("(at de "di$ sunt esteri &idrosolu8ili1
rezer:ai cazurilor de ur!en)1 se in7ecteaz) intra:enos
;rednisolonul fosfat de sodiu se administreaz) .i $rin in7ectare local) sau a$licaii locale.
METILPREDISON
Este deri:atul 66 *Z -6 al $redisolonului1 cu $ro$riet)i a$ro$iate acestuia.
Fa!maccinetica
22
@e a8soar8e re$ede administrat oral sau intramuscularL
+im$ de in7umFtF ire *+ X- $lasmatic 31" ore.
Fa!macdinamie
Efect redus asu$ra meta8olismului $roteicL
;otenta su$erioar) $rednisolonuluiL
Efect sla8 de ti$ mineralocorticoid
Fa!macte!a4ie 7i (a!mac)!a(ie
@e folose.te ca antiinflamator oralL
Goza de atac1 20660 m!=ziL doza de 'ntreinere 4620 m!=ziL
Metil4!edni"ln acetat+ sus$ensie a$oas) 40 m!=mlL
6 In7ectat intramuscular $rofund1 'n doz) de 406120 m!1 la 7610 zileL se a8soar8e lent
*$re$arat retard-<
6 (:anta7os 'n situaiile care necesit) de$).irea situaiilor de a!ra:are a unor 8oli *de
eem$lu1 'n $oliartrita reumatoida sau 'n astmul 8rosic-L
6 @e ine cont de aciunea sa de de$rimare continu) *$e tim$ul duratei de aciune- a
aului &i$otalamo6&i$ofizo6corticosu$rarenal1 res$ecti: riscul insuficientei
corticosu$rarenale a corticode$endenteiL
6 In7ectat local1 46/0 m! *01162 ml sus$ensie-1 intra6 sau $eriarticular.
Metil4!edni"ln "$ccinat de "di$ 6 forma &idrosolu8ila a metil$rednisolonului1 rezer:at)
$entru situaii de ur!en)<
6 3n cazuri relati: !ra:e1 intra:enos sau intramuscular1 406/0 m! o dat)L la ne:oie de
mai multe ori $e ziL
6 3n cazuri foarte !ra:e1 intra:enos1 2"062000 m!L la ne:oie se re$et) la 266 ore
*sc)z9nd dozele-L la co$ii 4620 m!=M!.
TRIAMCINOLON
Este un deri:at fluorurat .i &idroilat al $rednisolonului *9Z6fluor1 16Z6&idroi-1 cu
$ro$riet)i asem)n)toare metil$rednisolonului.
@e caracterizeaz) $rin<
Efect mineralocorticoid minimL
#rec:ena mai mare de mio$atie cortizonica *com$arati: cu restul !lucocorticoizilor-L
+im$ de in7umFtF ire *+ 1=2- $lasmatic a$roimati: " oreL
Indicaiile !enerale ale !lucocorticoizilor<
6 +ratament de atac1 /632 m!=zi1 oralL
6 +ratament de 'ntreinere1 26/ m!=zi1 oral.
6
T!iamcinln acetnid 6 sus$ensie a$oas)1 in7ecta8ila1 40 m!=ml *$re$arat retard-<
6 Intramuscular1 406120 m! o dat)1 la 366 s)$t)m9niL
6 Intraarticular1 20640 m! o dat)L
6 Intradermic .i su8cutan1 120 m! o dat)=s)$t)m9n) *'n dermatolo!ie-L
6 ?ocal< creme1 un!uente1 loiuni1 0102"601"C *'n dermatolo!ie-.
6
T!iamcinln diacetat 6 are $ro$riet)i similare triamcinolonului<
23
6 Jral< tratament de atac1 /632 m!=ziL tratament de 'ntreinere1 26/ m!=ziL
6 Intramuscular *sus$ensie a$oas)-1 40 m! o dat) la 164 s)$t)m9niL
6 Intraarticular sau $eriarticular1 intralezional1 30640 m! o dat).
6
T!iamcinln 2e/aacetnid administrat sistemic *$rin in7ectare-1 are efect de mai lun!)
durat) dec9t triamcinolonul acetonid<
6 Intramuscular1 40 m! o dat)L
6 Intraarticular1 2620 m! o dat) *efect de $este 2 luni-L
6 Intralezional s[au su8cutanat *'n dermatolo!ie-.
PARAMETAZON
Este a 6 Z6fluor616Z 6metil$rednisolon1
@e caracterizeaz) $rin<
;otenta mare .i efect de lun!) durat)L
In&i8iie marcat) a aului &i$otalamo6&i$ofizo6corticosu$rarenal *nu se recomanda $entru
tratamente $relun!ite-L
?i$sa efectului mineralocorticod.
@e utilizeaz) relati: $uin<
Jral< doz) de atac1 6612 m)=ziL doza de 'ntreinere1 266 m!=ziL
Intramuscular *sus$ensie a$oas)1 40 m! o dat)1 la inter:ale mai mari de 2 s)$t)m9ni-L
Intraarticular sau $eriarticular1 20640 m! o dat).
DE:AMETAZON
Este a 9Z6fluor616Z metil$rednisolon 6 se caracterizeaz) $rin<
6 ;otenta foarte mare *de eem$lu1 017" m! este ec&i:alent cu " m! $rednison sau 20
m! &idrocortizon-L
6 Nu determina retenie &idrosalinaL
6 +im$ de in7umFtF ire * + X- $lasmatic 3 oreL efect de lun!) durat) *366"4 ore-1
inclusi: de de$rimare a aului &i$otalamo6&i$ofizo6corticosu$rarenalL
6 (ciune dia8eto!en) mai intens) com$arati: cu restul !lucocorticoizilorL
6 ;oate $roduce aritmii $rin &i$o$otasemie .i alcaloza.
24
@e administreaz)<
6 Jral1 11"616 m!=zi *'n funcie de cazul clinic-1 cu res$ectarea ri!uroas) a sc&emelor
de tratamentL
6 @e utilizeaz) 'n 2testul de sus$ensie\\.
De/ameta#n acetat + sus$ensie a$oas)1 " m!=mlL se in7ecteaz) local1 01163 ml o dat).
De/ameta#n ("(at de "di$ 6 deri:at &idrosolu8il al deametazonului1 se administreaz)
intramuscular sau intra:enos 'n situaii de ur!en)1 $recum .i local<
6 Intra:enos sau intramuscular1 01"69 m!=zi *'n funcie de se:eritatea cazului-1
fracionat la 6 oreL du$) o8inerea efectului dorit se trece la administrarea oral)L
6 Intraarticular1 intralezional1 .i alte in7ect)ri localeL
6 ;rin infiltraiiL
6 @oluii1 un!uente .i alte forme locale1 de concentraie 010"6011 C *'n oftalmolo!ie .i
dermatolo!ie-.
BETAMETAZON
Este un izomer al deametazonului *16] metil-1 cu $ro$riet)i similare.
@e utilizeaz)<
Ca atare *oral-L
Betametazon di$ro$ionat .i :alerat *local-L
Betametazon fosfat de sodiu *intra:enos-L
(socieri de 8etametazon fosfat de sodiu cu 8etametazon acetat sau di$ro$ionatL aceste
asocieri au a:anta7ul unei aciuni cu instalare ra$id) *$rin com$onenta &idrosolu8il)- .i de
durata lun!) *36" s)$t)m9ni1 $rin sus$ensie-L se in7ecteaz) intramuscular sau intraarticular.
,&. Medicamente mine!lc!tic"te!ide
ALDOSTERONUL
2"
Este $rinci$alul mineralocorticoid1 se formeaz) 'n zona !lomerular) a corticosu$rarenlei
.i are aciuni im$ortante asu$ra ec&ili8rului &idroelectrolitic. 5e!larea secreiei se
realizeaz) 'n funcie de :olemie *:ariaiile :olumului circulant controleaz) sistemul
renin)6an!iotensin)6aldosteron-1 de 8ilanul sodic .i de 8ilanul $otasic. Corticotrofina
eercit) un efect ecitosecretor.
@e $oate folosi limitat 'n 8oala (ddison c9nd cortizonul sau &idrocortizonul *care au
efecte at9t de ti$ !lucocorticoid c9t .i mineralcorticoidnu sunt suficieni $entru a limita
$ierderea de sodiu. Cazurile de &i$oaldosteronism izolat sunt foarte rare.
DEZO:ICORTICOSTERON
Este un mineralocorticoid fiziolo!ic1 cu $otenta mic)1 secretat 'n cantit)i mult mai mici
dec9t aldosteronul.
Ca medicament se re$roduce $rin sintez) .i se utilizeaz) fie $rin in7ectare intramuscular)
su8 form) de soluie uleioas)1 fie su8 form) de sus$ensie a$oas) *acetat-L o8i.nuit1 sunt
necesare doze mari com$arati: cu secreia fiziolo!ic).
Fa!macte!a4ie 7i Fa!mac)!a(ie
6 3n insuficiena corticosu$rarenala acut) se administreaz) " m! la 12 ore1 tim$ de 263
zile1 a$oi " m!=zi1 tim$ de 2 zile *se asociaz) cu cortizon-L
6 3n insuficiena corticosu$rarenala cronic) *mai $uin utilizat- se in7ecteaz) " m! la 26
3 zileL
6 3n st)ri de des&idratare marcat) *:oma1 diaree1 $osto$erator1 toicoza su!arului- se
in7ecteaz) "610 m!=ziL la co$ii 10 m!=m2=zi.
FLUDROCORTIZON
@teroid de sintez) *9Z6fluoro&idrocortizon- cu sla8e efecte !lucocorticoide .i moderate
mineralocorticoide.
Fa!macte!a4ie 7i Fa!mac)!a(ie
6 Insuficient) corticosu$rarenala cronic)1 0116013 m!=zi oral *'n asociaie cu cortizon
sau &idrocortizon-L
6 ;oate fi util 'n &+( esenial) sau 'n sindromul ortostatic.
Fl$d!c!ti#n acetat 6 sus$ensie a$oas)1 se utilizeaz) c) antiinflamator $rin in7ectare intr)
sau $eriarticulara .i 'n oftalmolo!ie1 su8 form) de soluii sau un!uente.
,&0 C!tict!(ina 8ACTH9 "i tet!ac"actid$l
C!tict!(ina sau (C+,6ul1 este un &ormon cu structur) $e$tidic) secretat de celule
corticotrofe ale &i$ofizei anterioare.
@ecreia de corticotrofin) $rezint) un ritm circadian1 fiind maim) 'n $rimele ore ale dimineii .i
minim) la 'nce$utul serii. Controlul acti:it)ii secretorii a adeno&i$ofizei este realizat $rin
&ormonul eli8erator al corticotrofinei *C5,-1 care este $rodus de &i$otalamus .i secretat 'n sistemul
$ort &i$ofizar. Corticotrofina stimuleaz) secreia de &idrocortizon1 aldosteron .i steroizi andro!eni1
acion9nd asu$ra unor rece$tori mem8ranari s$ecifici. (ceasta are consecine stimulatoare asu$ra
steroido!enezei corticosu$rarenale. ,ormonii1 formai 'n cantitate mare1 sunt secretai *nu se $ot
de$ozita-.
%tilizat) tera$eutic1 efectele corticotrofinei se su$ra$un1 'n mare m)sur)1 celor ale
&idrocortizonului1 $rin intermediul c)ruia acioneaz). (ceasta e$lic) $ro$riet)ile meta8olice .i
26
antiinflamatorii. (u fost descrise .i efecte 'n afara celor datorate stimul)rii corticosu$rarenalei<
$i!mentarea $ielii *a$are la doze mari .i se datore.te stimul)rii melanocitelor-1 li$oliza la ni:elul
esutului adi$os *$entru dozele mari-.
Corticotrofina1 administrat) oral1 este inacti:at) de c)tre sucurile di!esti:e *ineficacitatea oral)
este un deza:anta7 'n condiii clinice-. @e a8soar8e lent de la locul in7eciei intramusculare.
,ormonul este utilizat 'n sco$ dia!nostic $entru testarea ca$acit)ii secretorii a
corticosu$rarenalei 'n 8oala (ddison .i 'n &i$o$ituitarism. 5)s$unsul corticosu$rarenal se m)soar)
$rin dozarea corticosteroizilor 'n urin). Corticotrofina are indicaiile tera$eutice ale
!lucocorticoizilor1 constituind o modalitate de corticotera$ie endo!en). Eficacitatea .i intensitatea
aciunii sunt limitate de ca$acitatea secretorie a corticosu$rarenalei. Corticotrofina este folosit)
$entru tratamentul insuficienei corticosu$rarenale1 c9nd aceasta este datorat)
&i$o$ituitarismului.Ge asemenea1 este indicat) 'n diferite afeciuni inflamatorii1 dar 8eneficiul
tera$eutic nu este su$erior celui o8inut $rin cortizoni.
5eaciile ad:erse sunt asem)n)toare celor $roduse de medicaia cortizonic). Curele $relun!ite
cu doze mari $ro:oac) un sindrom Cus&in! iatro!en .i melanodermie. 5etenia &idrosalin) este
frec:ent) .i re$rezint) un deza:anta7 la 8olna:ii cu &i$ertensiune arterial)1 insuficien) cardiac) .i la
renali. #rec:ena ulcerului este mai mic) dec9t $entru cortizoni.
Ge asemenea1 efectele nedorite le!ate de cre.terea cata8olismului $roteic > osteo$oroz)1 atrofia
$ielii > sunt mai $uin im$ortante1 $ro8a8il datorit) stimul)rii simultane a secreiei de steroizi
andro!eni1 care au $ro$riet)i ana8olizante. 5iscul in&i8)rii cre.terii la co$ii este acela.i ca .i $entru
!lucocorticoizi.
+ratamentul $relun!it cu corticotrofin) $ro:oac) in&i8area sistemului &i$otalmo6&i$ofizar1 ca
urmare a secreiei ecesi:e de &idrocortizon. 3ntreru$erea 8rusc) a medicaiei $oate declan.a
fenomene de se:ra71 care se manifest) $rin sim$tome de insuficien) su$rarenal). (ceasta se $oate
e:ita $rin diminuarea tre$tat) a dozelor .i cre.terea inter:alului 'ntre doze1 'n :ederea o$ririi
tratamentului. 5eaciile ad:erse aler!ice sunt $osi8ile. (u fost semnalate cazuri rare de .oc
anafilactic.
Tet!ac"actid$l este o $e$tid) de sintez)1 care cu$rinde sec:ena $rimilor 24 aminoacizi din
structura corticotrofinei naturale. @e folose.te ca acetat1 'n in7ecii intramusculare sau intra:enoase1
$entru dia!nosticul insuficienei corticosu$rarenale. 5iscul reaciilor aler!ice este ce:a mai mic
dec9t $entru corticotrofina natural).
;re$arate de tetracosactid retard cu$rind sus$ensii de tetracosactid acetat cu &idroid de zinc. @e
in7ecteaz) intramuscular1 fiind indicate 'n afeciuni reumatice inflamatorii1 accesul de !ut)1
cola!enoze1 e$isoade acute ale sclerozei 'n $l)ci1 sindrom dureros radicular1 unele forme de
e$ile$sie la co$ii.
27
CONCLUZII
+ermenul !eneral de corticosteroizi 'n!lo8eaz) $e de6o $arte steroizii endo!eni sintetizai .i
secretai de c)tre corticosu$rarenala .i $e de alt) $arte steroizii de sintez).
Corticosteroizii sunt im$licai 'n meta8olismul !lucidic1 $roteic1 li$idic1 a electroliilor .i a
aoei1 'n meninerea funcionalit)ii normale a unor sisteme .i a$arate. Corticosu$rarenala ada$teaz)
ca$acitatea de rezisten) a or!anismului la modific)ri ale mediului etern1 la a$ariia unor stimuli
noci:i1 a!resiuni *emoionale sau traumatice-1 fiind indis$ensa8il) $entru su$ra:ieuire 'n asemenea
condiii.
Corticoizii $rin aciunile lor meta8olice1 sunt eseniali $entru meninerea &omeostazei 'n
condiii de criz) a or!anismului1 condiii care necesit) resurse su$limentare $entru meninerea
constantelor 8iolo!ice.
@e consider) c) ace.ti &ormoni au dou) $ro$riet)i $rinci$ale< 'n condiii normale1 au
aciune1 $ermisi:a21 $ermi9nd sau facilit9nd aciunile altor &ormoniL 'n condiii de a!resiune1
acioneaz) $rin mo8ilizarea resurselor or!anismului.
Corticosu$rarenala 8osintetizeaza .i secret) dou) ti$uri de &ormoni cu structura seismic)<
!lucocorticoizi .i mineralocorticoizi.
Glucocorticoizii sunt &ormoni corticosu$rarenali naturali .i analo!i de sintez) ai acestora1 cu
aciuni im$ortante asu$ra meta8olismului !lucidic .i $roteic .i cu $ro$riet)i antiinflamatorii
marcate.;rinci$alul !lucocorticoid natural este &idrocortizonul sau cortizolul. Cortizonul este un
meta8olit al acestuia1 care se $roduce 'n cantit)i mici 'n or!anism.
@ecreia de !lucocorticoizi este controlat) de sistemul &i$otalamo&i$ofizar $rin intermediul
corticotrofinei .i al &ormonului de eli8erare a corticotrofinei.
Glucocorticoizii sunt lar! folosii $entru efectele antiinflamator .i antialer!ic. Gozele necesare
sunt 'n !eneral mai mari dec9t cele cores$unz)toare secreiei fiziolo!ice. Beneficiul tera$eutic are
caracter sim$tomatic .i $aliati:. Cortizonii nu :indec)1 ci atenueaz) reaciile la a!entul cauzal1
e:it9nd sau 'nt9rziind leziunile 8ioc&imice .i $re:enind com$licaiile fi8rotice.
Efectul antiinflamator $oate fi util 'n unele 8oli reumatice se:ere. 3n $oliartrita reumatoid)
cortizonii atenueaz) inflamaia sino:ial) .i amelioreaz) funcia articulaiilor. @unt indicai 'n
cazurile !ra:e1 in:alidante1 re8ele la alte tratamente. (lte indicaii sunt re$rezentate de cazurile
!ra:e de reumatism $oliarticular acut care nu r)s$und la salicilai .i=sau care intereseaz) inima1 de
lu$usul eritematos diseminat acut1 $oliserozita lu$ic)1 nefrita lu$ic)1 lu$usul ner:os central1 ca .i
alte cola!enoze > $olimiozit)1 $oliarterit) nodoas)1 arterit) tem$oral)1 !ranulomatoz) Ve!ener.
Medicaia cortizonic) este util) .i $entru com8aterea artritei acute !utoase.
Glucocorticoizii sunt indicai 'n necroza &e$atic) su8acut)1 'n &e$atita cronic) acti:) se:er)1 'n
formele !ra:e de &e$atit) alcoolic)1 'n unele cazuri de ciroz) .i 'n formele !ra:e de ileit) .i colit)
ulceroas). Mai $ot fi utilizai 'n !lomerulonefrita ra$id $ro!resi:) .i 'n cazuri selecionate de
sindrom nefrotic.
+era$eutic1 !lucocorticoizii se $ot folosi ca medicaie de su8stituie 'n insuficiena
corticosu$rarenal) .i c) a!eni farmacolo!ici 'n multi$le afeciuni 'n $rinci$al datorit) $ro$riet)ilor
antiinflamatorii .i antialer!ice.
2/
Mineralocorticoizii sunt &ormoni su$rarenali sau su8stitueni de sintez) cu aciuni asu$ra
meta8olismului &idromineral. ,ormonii stimuleaz) rea8sor8ia acti:) a ionilor de sodiu din tu8ul
contort distal .i tu8ul colector1 ca .i secreia tu8ular) concomitent) a ionilor de $otasiu .i ionilor de
&idro!en1 'n sc&im8ul sodiului rea8sor8it.
3n afara efectelor renale1 mineralocorticoizii *mai ales aldosteronul- $roduc :asoconstricie .i
fa:orizeaz) remodelarea miocardului1 contri8uind $ro8a8il la tul8ur)rile funcionale .i structurale
ale :aselor inimii1 care se dez:olt) 'n cursul &i$ertensiunii arteriale .i insuficienei cardiace.
Ald"te!n$l este $rinci$alul mineralocorticoidL se formeaz) 'n zona !lomerular) a
corticosu$rarenlei .i are aciuni im$ortante asu$ra ec&ili8rului &idroelectrolitic. @e $oate folosi
limitat 'n 8oal) (ddison c9nd cortizonul sau &idrocortizonul *care au efecte at9t de ti$
!lucocorticoid c9t .i mineralcorticoidnu sunt suficieni $entru a limita $ierderea de sodiu.
3n concluzie1 studiile com$arati:e du$) 1 .i 2 ani1 arat) c) utilizarea dozelor mici de $rednison
*71" m!=zi- 'nt9rzie $ro!resiunea leziunilor cartila!inoase fiind li$site de efecte ad:erse im$ortante.
3n $erioadele de acti:itate clinic) crescut) se $oate e:ita m)rirea dozelor de $rednison $rin
administrarea unor mini $ulse tera$ii cu metil$rednisolan.
29
BIBLIOGRAFIE
1. C!i"tea A$!elia Nicleta 8"$; !edac-ia9 > #armacie clinic )1 Ed. Medical)1
Bucure.ti1 Aol. I *2006- > #armacia clinic ) 'n farmacia de comunitateL
2. C!i"tea A$!elia Nicleta > #armacolo!ie !eneral )1 Ed. Gidactic) .i ;eda!o!ic)1
Bucure.ti1 Ediia I6a1 199/=1999= 2000= 2001= 2002= 2003= 2004 *tira7e $relun!ite- .i
Ediia a II6a1 2009L
3. C!i"tea A$!elia Nicleta 8"$; !edac-ia9 > +ratat de #armacolo!ie1 Ed. Medical)1
Bucure.ti1 200" sau 2006L
4. D;!e"c$ D& .i cola8oratorii 6 Memomed1 Ed. Minesan1 Bucure.ti1 2006.
". D;!e"c$ D& > #armacotera$ie $ractica1 :ol I1 Ed. Medicala1 Bucuresti1 19/9.
6. Cc$le"c$ M& 6 Endocrinolo!ie clinic)1 Note de curs1 Ed. Medicale1 Bucure.ti1
199/.
7. St!e"c$ 6& 6 Bazele farmacolo!ice ale $racticii medicale1 ediia a AIIa1 Ed.
Medical)1 Bucure.ti1 2001.
/. <<< + A)enda Medical5* Ed&Medical5* Bucure.ti1 2006.
9. Simna Rednic* L& Damian* I&Felea* I& Fili4e"c$* DG&id de studio reumatolo!ie >
5eumatolo!ie clinic^E1 %M#6Iasi.
10. _____ DC$!" de !e$matl)ie=1 %M#6Constanta.
30