EVOLUTII ALE ANTROPOLOGIEI LINGVISTICE

Domeniul antropologiei lingvistice a ost o!iectul unor transormari consi"era!ile #n

ultimele "ecenii$ Cursul "e ata urm%re te pre&entarea principalelor tr%s%turi ale acestor
transorm%ri$
In locul unei pre&ent%ri e'(austive a trecutului acestui "omeniu) autorul a optat pentru
evitarea unor elemente stereotipe ale stu"iului antropologiei lingvistice) ca "e e'emplu
a!or"%rile teoretice) "escriptive care ar i putut consoli"a aspectele te(nice ale anali&elor
onemice) istorice) care ar i ost "e natur% s% "etermine reticen a a % "e continuarea
lecturii$
Proiectul este conceput ca un raport asupra cercet%rilor contemporane #n "omeniul lim!ii
i culturii$ Acesta ace reerire la cercet%rile personale "ar i ale altor cercet%tori in
"omeniul antropologiei, lingvisticii, sociologiei, filozofiei, etnomuzicologiei, lingvisticii
aplicate, folclorului i comunicrii $ C(iar "ac% unii "intre ace tia) la care m*am reerit pe
parcursul lucr%rii) nu se consi"er% speciali ti ai "omeniului) cercet%rile lor urni&ea&%
elemente importante #n stu"iul lim!ii ca enomen socio*cultural$ Ceea ce le "%
consisten %) sunt practicile comunic%rii ca orm% a culturii "e iecare &i) care sunt m%sura
or ei pe care lim!a oare ca instrument al comunic%rii) i nu ca oglin"% a realit% ilor
sociale$
A!or"area istoric%) logic% sau etic% ce se va "esprin"e "in acest proiect este comun%) mai
"egra!%) antropologiei) i mai pu in lingvisticii) care se a"resea&% politicii "e
repre&entare i eectelor sociale ale cercet%rilor lor$
E'perien ei "e stu"ent) tra"uc%tor) cercet%tor i) mai apoi "e proesor i s*a a"%ugat
curio&itatea) pl%cerea "e a #nv% a i #n elege enomenul lingvistic i laturile sale socio
proesionale) "ar i componenta sa cultural% #n "e&voltare in"ivi"ual% i
macrostructural%$
Obiectul antropologiei lingvistice
Aceasta carte porneste "e la pre&entarea antropologiei lingvistice ca "isciplina "istinct%)
cu acoperire relativ stramta "ar "inamic%) ce merit% sa ie stu"iat% pentru reali&%rile ei "in
trecut ca i pentru vi&iunea asupra cercetarilor inter"iciplinare "e viitor$
Stu"iile asupra naturii lim!ii) ca instrument "e "e&voltare sociala si e'ercitiu "e practica
culturala) "au sens tra"itiilor trecute si curente in "omeniul stiintelor umaniste si sociale
"esc(i&an" noi ori&onturi asupra relatiei "intre lim!a si cultura$
Antropologia lingvistica) isi trage seva "in cele "oua "omenii asociate in "enumirea sa+
lingvistica si antropologie "e&voltan" o i"entitate intelectuala proprie "omeniului sau
"e stu"iu asupra lim!ii ca practica sociala si culturala$ Stu"iul lim!ii "in punct "e ve"ere
antropologic are menirea "e a inluenta stiintele umaniste in mo" unic si creativ$
1.1 Definitie
Domeniul avut in ve"ere "e proiectul pre&ent este "e numit) ie antropologie lingvistica,
lingvistica antropologica sau etnolingvistica$ Acesta "in urma s*a !ucurat "e o oarecare
popularitate in SUA anilor ,-*.- /Olmste" 01.-2 Garvin an" Riesen!erg 01.34) si
a"optat in Europa continentala$ preerence) up to recentl5) in Continental Europe or
6et(nolog57 an" its cognates over 6ant(ropolog5$7
Optiunea pentru "enumirea "e antropologie lingvistica are in ve"ere stu"iul lim!ii si
culturii "in punct "e ve"ere antropologic$ Domeniul este "einit "e 85mes /019:+ 3;;4 ca
6stu"iul lim!ii si al e'primarii in conte't antropologic7/the study of speech and language
within the context of anthropology$74$ Stu"iul "e ata priveste limba ca sursa de cultura
iar exprimarea ca practica a culturii$
Domeniul a starnit interesul cercetatorilor pentru toate lim!ile europene$
<alino=s>i oloseste etnolingvistica pentru a "enumi "omeniul in lucrarile sale "e
inceput e'priman" 6 nevoia "e ela!oarare a unei teorii etno*lingvistice pentru structurarea
si relationarea inter"isciplinara a cercetarilor in "omeniul lingvistic si etnograiei$7
Un "omeniu inter"isciplinar ca cel al antropologiei lingvistice se !a&ea&a si "e&volta
meto"ele "e cercetare speciice celor "oua "omenii asociate avan" "rept scop "e&voltarea
intelegerii aspectelor pluri si inter"isciplinare ale lim!ii ca set "e practici culturale in
comunicare$ Acestea implica repre&entari inter*psi(ologice /intre in"ivi&i4 si intra*
psi(ologice /la nivelul aceluiasi in"ivi"4 ale or"inii sociale in ela!orarea actelor sociale$
La inceputul secolului trecut) cercetarile asupra teoreti&arii lim!a?ului ca instrument al
culturii antropologice au i"entiicat structuri lingvistice cu caracter etnograic ancorate in
realitatea umana si sociala ime"iata$ Acestea au pus vorbitorii in centrul stu"iilor ca
actori in context social a"ica interactionan" in ca"rul comunitatilor "e asteptari) cre"inte)
valori umane$
Ceea ce "ierentia&a antropologia lingvistica ata "e alte "iscipline "in acceasi arie
stiintiica) cum ar i "ialectologia) socio*lingvistica /8u"son 01@-4 este cercetarea
lim!a?ului ca sursa "e sim!oluri cu speciic social si cele ale repre&entarilor in"ivi"uale$
Aceasta a!or"are "esc(i"e posi!ilitati "e cercetare ale unor pro!leme speciice
"omeniului antropologiei cum ar i politicile "e repre&entare) constituirea autoritatii)
politica repre&entarii) constituirea autoritatii) legitimarea puterii) !a&ele culturale ale
rasismului) si ale conlictelor rasiale) procesele sociali&arii) constructia culturala a
in"ivi"ului) /sinelui4) structura emotionalului) relatia "intre ritual si orme ale controlului
social) relatia "intre cunoastere si cognitie) perormanta artisitica si politica consumului
estetic) contactul cultural si sc(im!arile sociale) etc$
Antropologia lingvistica este a"esea pre&entata ca una "intre cele patru ramuri ale
antropologiei /celelalte iin" ar(eologica) !iologica Ai&ica) si cea socio*culturala4
Antropologia lingvistica e'aminea&a lim!a prin prisma antropologiei) a"ica capacitatea
acesteia "e a transmite si repro"uce cultura ) relatia "intre structurile culturii si "ieritele
orme "e organi&are sociala) si rolul con"itionarii materiale in cultura$
E'istenta antropologiei lingvistice ca "omeniu "e stu"iu in"epen"ent) se ?ustiica in
masura in care aceasta isi asigura stu"iul speciic prin inormatii "e tip antropologic) "ar
acestea nu sunt "eterminante in re&ultatele o!tinute$
Antropologia lingvistica stu"ia&a lim!a ca set "e practici care ?oaca un rol esential in
me"ierea si i"eilor si a aspectelor materiale ale e'istentei umane care "etermina un mo"
particular "e e'istenta$ Tocmai acest aspect "inamic al lim!ii este acela care conera
antropologiei lingvisitce un loc unic intre stiintele sociale$ /Durante) A$4
1.2 Studiul practicilor lingvistice
Ca "omeniu al cunoasterii) antropologia lingvistica isi un"amentea&a stu"iul pe rolul
cuvintelor in comunicare si pe non*neutralitatea legaturii "intre semnul lingvistic ca
repre&entare a lumii si legatura propriu*&isa cu lumea$ Acestea sunt olosite in mo"
constant pentru reconstructia ainitatilor si "ierentierilor culturale$
A!or"area structuralista in lingvistica) antropologie si alte stiinte sociale) este ?ustiicata
"e aptul ca o !una parte a interpretarilor se !a&ea&a pe procesul "e comparare pentru
intelegerea si interpretarea "ierentelor$ Antropologia lingvistica isi a"uce contri!utia
stiintiica la evi"entierea "ierentelor nu numai in co"urile sim!olice care le repre&inta$
Aceste "ierente nu se maniesta "oar in inlocuirea unui sunet cu alt sunet)
/poaleAvsAfoale4 sau a unui cuvant cu alt cuvant$ Dierentele se maniesta si la nivelul
actului concret al e'primarii ver!ale) ca "e e'emplu) com!inarea cuvintelor cu actiunele)
su!stituirea cuvintelor prin actiuni$ Structuralismul ne invata "e asemenea) sa ne
in"reptam atentia catre ceea ce ramane nee'primat) catre posi!ilele intre!ari sau
raspunsuri) catre tacerea e'presiva$ /Basso 01;32 Bauman 01@:4$
Atunci can" ne concentram asupra a ceea ce se e'prima) C(en =e t(in> a!out =(at is
sai" in contrast =it( =(at is not sai") =e set up a !ac>groun" against =(ic( to evaluate
t(e sai" /T5ler 01;@4$ But (o= =i"e an" (o= "eep s(oul" =e searc(D 8o= man5 levels
o anal5sis are suicientD
Oamenii sunt singurele apturi care constienti&ea&a capacitatea lor "e gan"ire$ Aceasta
capacitate este strans legata "e repre&entarea sim!olica care generea&a acultatea lim!ii$
Dar lim!a este mai mult "ecat un instrument rele'iv care "a sens gan"urilor si actiunilor
noastre$
Aceasta ne ne permite sa interactionam intr*un spatiu care a ost mo"elat si pregatit
pentru noi) intr*o lume in care anumite "istinctii sunt mai importante "ecat altele) o lume
in care iecare optiune a noastra este o legatura intre ceea ce e'ista "e?a si ceea ce va i$
Salutul) "e e'emplu) poate lua orma unei intre!ari) ca in lim!a engle&a$ /6(o= are
5ouD74$
In alte societati) salutul poate cuprin"e intre!ari) ca "e e'emplu in lim!ile pan
poline&iene acesta consta in intre!area+ Un"e mergiD /Eirt() 01;34$
Eenomenul lingvistic "e mai sus poate i evaluat "in multe puncte "e ve"ere$ Aceste
intre!ari sunt ormulaicD Daca "a) raspunsul lor are vreo pon"ere comunicationalaD Acest
sc(im! "e rutina intre interlocutori) "e&valuie inormatii "espre participantiD De ce se
saluta oamenii) in on"D Cum "e au a?uns sa stie can" sa salute) pe cine) sau can"D
Asemanarile) "ierentele "e salut intre varietatile "e lim!a) graiuri) si tipuri "e intalniri
sunt in masura sa e'prime ceva "espre cel care vor!este si "espre cel caruia acesta i se
a"resea&aD
Cu toate ca antropologia lingvistica oloseste meto"e "e cercetare etnograice) acestea
capata speciicitatea "omeniului$ De asemenea) practicile scrisului) a"ica mo"alitatile in
care e'primarea si alte activitati cu caracter sim!olic) pot "eveni o!iectul anali&ei si mai
apoi argumentarii) prin mi?locirea unor conventii "e scriere sau te(nologii noi$
<eto"e "e cercetare sunt "e natura sa cree&e tensiuni creative intre teorie si practica)
a"ica sa "eineasca unicitatea "omeniului$
Unicitatea antropologiei lingvistice re&i"a in interesul ata "e vor!itori) ca actori sociali)
in lim!a?ul acestora) ca sursa si pro"us al interactiunii sociale in comunitatile lingvistice
care repre&inta entitati reale "ar si imaginare) in acealasi timp) si care sunt mo"elate si
negociate in permanenta prin actul "e vor!ire$
Domeniul antropologiei lingvistice "eriva "in lingvistica structuralista) "ar "in alta
perspectiva$ Gramatica teoreti&ea&a com!inarea elementelor lingvistice componente
ara inteles /phoneme4 si tranormarea lor in componente cu inteles /morfeme4 care la
ran"ul lor se concreti&ea&a in cuvinte) ra&e) propo&itii$ Teoria lingvistica structuralista
ace legatura intre sistemul a!stract al lim!ii si lim!a propriu*&isa prin structurarea
enomenelor lingvistice a!stracte relevante teoretic$
Aceasta structurare a lim!a?ului contri!uie la intelegerea nu numai proprietatilor
lingvistice ormale si "e continut ale lim!ii la nivel in"ivi"ual si colectiv) ci si gan"irea
umana in termeni lingvistici$
In sc(im!) antropologia lingvistica poate i "einita cu o inspirata metaora olosita Toni
<orrisonFs /011,4 ca Glimba ca masura a vietii noastre7$ Antropologia lingvistica se
concentrea&a asupra perormantei lingvistice si a "iscursului situational) asupra
capacitatii lim!ii "e a crea "ierentieri intre grupuri) in"ivi"ualitati) i"entitati) pro!an"
airmatia potrivit careia lim!a este cel mai puternic si eicient instrument intelectual
"e&voltat "e om$
Una "intre cele mai importante unctii ale lim!ii este aceea a "e relectare a lumii$
<ic(ael Silverstein /01;9!) 01@0) 011:4 scoate in evi"enta capacitatea lim!ii "e a
relecta evolutia antropologica a propriei structuri prin lim!a?ul comun) "e iecare &i$
Antropologi ca Boas) <alino=s>i au evi"entiat capacitatea lim!ii "e a interpreta
evenimente o!serva!ile etnograic$ Doar cercetarea lim!ii) a evolutiei ei ne inga"uie sa
locali&am si sa intelegem evenimente "in evolutia unei natii care motivea&a "irectia
"e&voltarii acesteia$
Stu"iul etnograic al lim!ii presupune perectionarea acelor instrumente "e evaluare a
interactiunii umane pe plan lingvistic) care sa permita perceptia corecta a semniicatiilor)
intelesurilor) sensurilor pe care comunitatea lingvistica avuta in ve"ere le maniesta in
con"itii "e interactivitate$
Se olosesc inregistrarile au"io) vi"eo) "ar si alte instrumente "e anali&a speciica) mult
mai soisticate$ Anali&a lingvistica "in punct "e ve"ere antropologic presupune) "ivi&area
lu'ului "e e'periente lingvistice in unitati care sa permita o corespon"enta !iunivoca
intre o!iectivele cercetarii si cele ale comunicarii$ Concepte cum ar i moremele)
propo&itiile) ?ocul "e cuvinte) si altele nu pot i intelese in aara unei anumite para"igme a
cercetarii$
Stu"iul "imensiunilor intelegerii umane) criteriilor "e evaluare au in"reptat atentia asupra
"ialogului pe care unii teroreticieni il consi"era punctul "e intersectie intre interactiunea
umana si ortele sociale care operea&a "incolo "e aceasta$ Pierre Bour"ieu /011-2
Bour"ieu an" CacHuant 01134 consi"era ca orice "ialog uman este pre*"einit "e relatiile
rasiale) gen) clasele sociale$ Nici un stu"iu "e antropologie lingvistica nu va contesta rolul
me"iului social glo!al$ <icrostructurilor sociale corespun" enomenelor linvistice
anali&a!ile cu a?utorul mi?loacelor "e stu"iu speciice+ inregistrarile au"io vi"eo)
transcrierile letrice care ac o!serva!il tipul "e relatie sociala me"iat "e "iscursul social si
institutional$
Sta!ilirea cu "iicultate a a acestor legaturi nu este "ova"a precaritatii teoretice$ Ceea ce
ar putea aparea ca iin" un (an"icap teoretic) se "atorea&a) "e apt) unor stu"ii stu"ii
empirice "iscuta!ile$ Airmatia potrivit careia) Gsc(im!urile lingvistice contin
intot"eauna un potential act "e putere7 /Bour"ieu an" CacHuant 0113+ 0,.4 semniica
aptul ca lingvistii pot ignora "etaliile pro"ucerii unor astel "e acte$
Cunosterea clasei sociale "in care ac parte participantii la "ialog) me"iul amilial) sau
genul) urni&ea&a "oar o parte a constructului$ Asa cum Susan Gal /01@14) respinge
i"eali&area 6lim!a?ului emeii7 si implicit cultura "istincta a acesteia) si promovea&a
ipote&a unor practici lingvistice care "ierentia&a emeile apartinan" unor clase sociale
sau grupuri etnice "ierite) ranging rom accommo"ation to opposition) su!version)
re?ection or reconstruction o reigning cultural "einitions7 /Gal 01@1+ ,4$ Vor!in" "espre
gen) vor!ire) putere) Gal sugerea&a ca este necesar sa i"entiicam ce anume construieste
puterea in e'primare$ Puterea se e'prima "ierit) in culturi "ierite$ Pentru antropologia
lingvistica) notiunea "e putere se e'prima prin practici lingvistice "ierentiate in unctie
"e gen) clasa sociala) grup etnic$
Aceasta "istri!utie nu se poate i"entiica in mo" simplist) e'clusiv) pe !a&a "ominatiei ori
(egemoniei lingvistice$
Antropologia lingvistica stu"ia&a "imensiunile e'pimarii care pot i i"entiicate prin
stu"iul atitu"inii pe care vor!itorul il a"opta prin asocierea anumitor cuvinte) taceri)
gesturi in unctie "e conte't$ Consecinta acestei po&itii programatice este i"entiicarea
multitu"inii "e cai prin care e'primarea "evine un act social si o!iect al constrangerilor
sociale$ Stu"iul antropologic al lingvisticii permite perceptia asupra mo"ului in care
lim!a?ul si e'primarea inluentea&a socialul) lumea) umanitatea$
11.3 Raportul dintre antropologia lingvistica si alte discipline
De&voltarea antropologiei lingvistice este strans legata "e stu"iile "e olclor) cercetari in
"omeniul perormantei) /Bauman 01;.2 01;;2 01@92 Bauman an" Briggs 011-2 01132
Briggs 01@@2 85mes 01@04) ilologice) e"ucatie$ /Coo>*Gumper& 01@92 8eat( 01@:2
Sc(ieelin an" Gilmore 01@92 Scollon an" Scollon 01@02 Scri!ner an" Cole 01@04)
sociologie cognitiva) /Cicourel 01;:4) sociologie interactiva) interactional sociolog5
/Goman 0190) 019:) 01;3) 01;,) 01@04) cognitie sociala) /8utc(ins 011.2 Lave 01@@2
Lave an" Cenger 01102 Rogo 011-2 Rogo an" Lave 01@,4) ac(i&itia lim!a?ului "e
catre copii) /Oc(s an" Sc(ieelin 01@,2 011.2 Sc(ieelin an" Oc(s 01@94$
Stu"iile "e antropologie lingvistica sunt "e asemenea) im!ogatite "e cercetarile in
psi(ologie$ Americanii <ic(ael Cole si Iames Certsc( au a"us in atentia pu!licului
stu"ii ale scolii "e stu"ii socio*istorice "in Rusia) con"use "e Lev V5gots>5$ Acestea
contri!uie la sporirea interesului ata "e contri!utiile teoretice ale cercetatorilor rusi
Russian in special ale criticului literar <i>(ail Ba>(tin si a cercului acestuia$ /Ba>(tin
019@) 01;:) 01@0a2 Clar> an" 8olHuist 01@,2 Cole an" Griin 01@92 VolosJinov 01;:2
Certsc( 01@.a2 01@.!2 01104$ Cateva "in conceptele intro"use "e acestia) ca "e e'emplu
activitate) vor!irea in"irecta) "iate&a) (eteroglossia) au capata un rol important in
mo"elele contemporane ale utili&arii lim!a?ului$ <eto"ologia "e cecetare in "omeniul
etnograiei au a"us) "e asemenea) posi!ilitati suplimentare "e investigare si interpretare a
a actorilor sociali /Garin>el 01;34$ A!or"area enomenologica isi a"uce) "e asmenea)
contri!utia) la reconstituirea culturii comunicationale in societate$ Bunaoara) principiile
etno*meto"ologice) structura sociala nu este o varia!ila in"epen"enta) "e sine statatoate)
ci pen"inte "e practicile e'terioare) care se e'prima su! orma categoriilor sociale
GstatutFsau Grol7 /Cicourel 01;34 sau Ggen7$ Structura sociala este un pro"us evolutiv al
interactiunii) in care actorii sociali pro"uc cultura prin tipurile speciice "e intelegere si
comunicare$ Cu alte cuvinte) mem!rii societatii se ac responsa!ili pentru constructia
propriei culturi prin mo"ul in care isi olosesc lim!a in scopuri practice$ <eto"ele "e
cercetare speciice in acest "omeniu presupun o!servarea si evaluarea tipurilor "e
interactiune sociala si proesionala) ca "e e'emplu comportamentul lingvistic si semiotic
"e &i cu &i) tipologia ver!ala in relatiile "e prietenie) "e amilie) proesionale$ Registrul
semiotic /gesturi) atitu"ini) artiacta) ormatul "ocumentelor) etc4 constituie) "e asemenea)
o importanta sursa "e stu"iu etnologic$ Anali&a conversatiei) "e e'emplu) repre&inta
meto"a prin care s*au acut "ierentieri si clasiicari ale tipurilor "e relatii sociale in
ve"erea anali&ei antropologice$
O alta sursa si meto"a "e stu"iu o repre&inta teoriile reeritoare la constituirea culturii "e
iecare &i+ teoria practica a lui Bour"ieu /01;;) 011-4) teoria stucturalista a lui Ant(on5
Gi""ens /01;1) 01@,4) te(nologia cunoasterii ca te(nologie a puterii a lui <ic(el
Eoucault /e$g$ 01;:) 01;1) 01@-a) 01@@4$ Lucrarile lui Bour"ieu) in mo" special) se
remarca pentru critica culturii ca sistem rational constituit "in cre"inte) sau organi&at pe
!a&a "e reguli "e ierar(i&are$
El su!linia&a importanta sociali&arii si a e'perientei "e viata in categori&area si
temati&area sociala$ Aceasta perspectiva) care urmareste integrarea teme 8ei"eggeriene a
primatului e'istentei personale in stiintele sociale tra"itionale) urni&ea&a acel mo"el al
interactiunii si participarii sociale "e tip rutinar) !a&at) pe inconstient) nici"ecum pe
cunoastere rationala) o!tinuta prin procesul cognitiv$ Potrivit vi&iunii lui Gi""ens) agentii
sociali si structurile sociale constituie procese repro"uctive temporale si spatiale prin care
societatea asigura resursele pentru organi&area vietii sociale ale mem!rilor sai) in vreme
ce acestia le olosesc pentru perpetuarea acestora$
I"eea si principiile lui Gi""ens ) "enumite G"ualitatea structurilor7) potrivit carora)
proprietatilor structurale ale sistemului social atat ca mi?locitor) cat si ca pro"us ale
practicilor sociale) este impartasita "e stu"iile "e antropologie lingvistica ce i"entiica
e'primarea ver!ala ca o realitate in"epen"enta "ar si ca sursa "e reconstructie a
lim!a?ului ca realitate sociala) care relecta raportul intre putere si "epen"enta$
Asa cum evi"entia&a Dre5us /0110+ 3-.4) 8ei"egger si Bour"ieu impartsesc vi&iunea
potrivit careia Fcomportamentul uman poate si se pro"uce ca urmare a "e&voltarii
a!ilitatilor) ara legatura cu starea mentala si emotionala7/e' cre"in e) "orinte) intentii)
etc4$$$7
Stu"iile lui Gi""ens asupra regionalizarii) "einita ca G&onarea timpului si spatiului in
unctie "e practicile sociale &ilnice7 Gi""ens 01@,+ 0014 constituie sursa pentru anali&a
lingvistica asupra mo"alitatii in care actul ver!al si resursele materiale) in care sunt
incluse me"iu si alte arteacte) sunt olosite "e vor!itori in practicile comunicative
u&uale$ Sinteti&an" stu"ii ale lui
Teun 8agerstran" si ale altora) Gi""ens atrage atentia asupra rolului pe care spatiul vital)
ca "e e'emplu) casa "evine localul unei inlantuiri "e interactiuni speciice) &ilnice /01@,+
0014$
Spatiul repre&inta un "omeniu "e stu"iu ca o metaora a gan"irii sociale in stu"iile lui
Eoucault "espre raportul "intre cunoastere si putere$ /Eoucault 01@-!2 So?a 01@14$ El
sugerea&a ca intelegerea si cunoasterea nu sunt neutre) ci constituie o orma a puterii$
Lim!a?ul repre&inta e'ponentul puterii prin capacitatea "e utili&are a"ecvata a acestuia in
unctie "e conte't$ $
Eoucault oloseste termenul "e 6"iscurs7 in sens mai larg "ecat cel care "eineste te'tul
sau o inlantuire a actelor vor!irii$ Pentru Eoucault ) "iscursul constituie o orma
particulara "e organi&are a cunoasterii prin vor!ire "ar si prin alte surse si practici
semiotice$ /"e e'$ Conceptuali&area si institutionali&area igienei in sec$ KVIII in Eranta4
E'tin"erea sensului acestui termen a avut "rept re&ultat importante consecinte asupra
relatiei "intre lim!a? si conte't$ In sarsit) "iscursul ca te(nologie a cunoasterii) ne
in"reapta atentia asupra rolului pe care il are lim!a?ul in cultura institutionala /scoli)
spitale) penotenciare4 in organi&area ssi "eci controlul vietii private a mem!rilor
societatii) care inclu"e conceptuali&area sinelui) i"entitatea etnica) ) relatiile "e gen$
031.3.1 Lingvistica antropologica si sociolingvistica
Intre "isciplinele stiintelor sociale si umaniste) stu"iul comunicarii si sociolingvistica)
sunt cele mai apropiate "e "omeniul antropologiei lingvistice$ Perspectiva istorica c(iar le
aprpie oarte mult$ In vreme ce socialingvistica isi !a&ea&a stu"iile pe meto"ele
cantitative si tin" sa se reere mai mult la me"iu ur!an) antropologia lingvistica
avori&ea&a meto"ele "e cercetare la scara mica) c(iar "aca ele se in"reapta) "in ce in ce
mai mult) "e asemenea supra me"iului ur!an$
Am!ele &one "e interes sunt insa legate "e perspectiva istorica$ Antropologia lingvistica
constituie una "intre su!"ivi&iunile antropologiei) asa cum este aceasta "einita Boas si
partenerii lui) la inceputul sec$ KK$ Sociolingvistica "eriva si se "e&volta "e sine statator
"in "ialectologia ur!ana in anii .-*9-$ Distanta "intre cele 3 "iscipline tin"e sa se
a"anceasca "ar sa se si apropie prin eortul lui Dell 85mes care incearca sa "eineasca
un "omeniu inter"isciplinar in ?urul folosirii limbii$ Acesta se conturea&a si in
intro"ucerea colectiei lui Gumper& an" 85mesFs /019,4 un"e 85mes lucrea&a asi"uu la
constituirea "omeniului ethnografia comunicarii prin i"entiicarea tuturor cone'iunilor
care se pot sta!ili intre lim!a) cultura) societate$
Acestea sunt repre&entate "e+ lingvistica sociologica) /Bernstein4) olclor) /Are=a L
Dun"es4) sociolingvistica interactionala) /Ervin*Tripp4) sociolingvistica comparativa
/Eerguson4) antropologie cognitiva si etnostiinta /Era>e4) lingvistica istorica /<al>iel4)
sociolingvisitca cantittiva /La!ov4) microsociologie interactionala /Goman4$
Un alt grup "e cone'iuni poate i i"entiicat) ca "e e'emplu comunicare nonver!ala
/ >inetica4 /Bir"=(istell4) scoala etnometo"ologica /Garin>el) Sac>s) an" Sc(eglo4$
Gumper& si 85mes si*au a"us contri!utia la sta!ilirea si ormarea cone'iunilor
intelectuale intre antropologia lingvistica ca "omeniu inter"isciplinar) ara insa a a?unge
la un consens in privinta consoli"arii "omeniului "e cunoastere in care toti contri!utorii
sa se recunoasca$
Stu"iile sociolingvistice continua procesul "e i"entiicare a mo"alitatilor si "irectiilor "e
evolutie ale lim!ilor) cautan"u*se ormali&area gramaticala si "einirea competentelor
lingvistice corespun&atoare$ Sociolingvistii sunt) "e asemenea) preocupati "e "einirea
comunitatilor lingvistice ca reerinta pentru investigarea limitelor in"ivi"uale "e utili&are
a lim!ii acestora$ variationin language use$ Stu"iul enomenului lingvistic repre&entat "e
lim!ile pi"geon si creoles) ori planiicarea lingvistica se "ove"esc a i !ogate surse "e
inormatii$
Stu"iile asupra registrului lingvistic) /speec( register4) lim!a?ului si genului) actelelor
vor!irii) ecun"ea&a aceste "iscipline$ Contri!uita antropologiei lingvistice la "einirea
concepului "e cultura) se concreti&ea&a in meto"elor "e cercetare speciice si a
o!iectivelor teoretice "istincte ata "e cele ale cercetarii sociolingvistice$
1.4 Preocupari teoretice in antropologia lingvistica contemporan
Antropologia lingvistica a "e&voltat : "irectii ma?ore "e cercetare in ultimele cateva
"eca"e$ Eiecare "intre ele se "e"ica intelegerii urmatorelor notiuni analitice+ /i4
perormanta) /ii4 in"e'icalitatea) si /iii4 participarea$
1.4.1 erformanta
Conceptul "e perormanta "eriva "intr*un numar "e surse care pot i interpretate "ierit$
Unul "intre acestea isi are originea in lucrarea teoretica a lui Noam C(oms>5 un"e acesta
ace "i"stinctia intte competenta si performanta in !spects of the "heory of #yntax
/019.4$ Distinctia "intre limba si cuvant /languageLparole4este acuta prima "ata "e
Eer"inan" "e Saussure in 01.1$ Prima se reera la lim!a ca sistem i"epen"ent) olosit "e
"e vor!itorii sai) si cel "e*al "oilea) la lim!a?ul unui singur utili&ator ain"epen"ent$ In
acest conte't) competenta "escrie capacitatea lingvistica) a"ica cunoasterea) aproape
inconstienta) a vor!itorului nativ a principiilor care permit interpretarea si utili&area
acesteia in mo" perormant$ Perormanta consta in olosirea curenta a unei lim!i care este
va&uta "e catre C(oms>5 ca !a&an"u*se pe anumite principii ca atentia) perceptia)
memoria) care nu sunt invocate in ca&ul lim!ii materne$ In acest ca&) competenta
inseamna cunoasterea lim!ii "e catre un vor!itor perormant) nenativ$ Perormanta este
implementarea acelor cunostinte "o!an"ite prin invatare in actul vor!irii$ Notiunea "e
performanta este olosita aici in mo" "ierit ata "e notiunea ilosoului I$ L$ Austin
/01934 atunci can" acesta se reera la ver!ul perormant /performative verb$) prin care
ace e'plicit tipul "e actiune pe care vor!irea il e'prima$
In t(e utterance % order you to leave the room sai" !5 a person =(o (as t(e aut(orit5 to
issue suc( a comman" to anot(er =(o is in a position to e'ecute t(e comman") t(e ver!
order is not "escri!ing =(at t(e spea>er !elieves to !e true a!out an in"epen"entl5
e'isting realit5$ It is instea" an attempt to aect realit5) !5 ma>ing it conorm to t(e
spea>erFs =ants an" e'pectations$ T(is is an e'ample o t(e =a5s in =(ic( =or"s do
t(ings$ Eor Austin) it turne" out) all utterances "o somet(ing) even t(ose t(at seem to
simpl5 "escri!e a state o aairs /t(e s>5 is !lue4$ T(e5 "o t(e ?o! o inorming$
Desigur) antropologia lingvistica stu"ia&a ce fac vorbitorii cu limba lor$ In acest sens)
stu"iile lor se plia&a ie pe notiunea "e performanta a lui C(oms>5 "einita ca
6abilitatea de utilizare a sistemului lingvistic7 ) ie pe notiunea "e performanta a lui
Austin 6"oing o t(ings =it( =or"s$7 Cele "oua perceptii ale notiunii nu sunt complete
"aca am ignora un al treilea sens al acesteia) care provine "in stu"iul olclorului) poeticii
si artei in general$ /Bauman 0113!2 Bauman an" Briggs 01132 Palmer an" Ian>o=ia>
01194$ Notiunea la care acem reerire se a"resea&a Gunctiei poetice7 lim!ii nuita "e
Roman Ia>o!son /019-4$ Peromanta este ceva Gcreativ, realizat, implinit7 &something
creative, realized, achieved' /85mes 01@0+ @04$ Este acea "imensiune a vietii care este
parte a mu&icii) teatrului) orice alte "omenii "e creatie artisitica$ Este speciica
"e&!aterilor ver!ale) povestirii) mu&icii vocale) si altor orme "e e'primare orala care
sunt evaluate conorm unor canoane artistice) a"ica rumusetea inlantuirii ra&elor) sau a
interpretarii) a ectelor pe care le are asupra au"itoriului) respectiv pentru capacittea
acesteia "e a impresiona$
/Briggs 01@@4$ Aceeasi notiune a perormantei poate) "e asemenea) sa "escrie ceea ce un
actor social ace pentru a atrage atentia asupra a!ilitatilor sale "e e'primare sau "e
interpretare$ Deinirea acestei notiuni este "e natura sa e'tin"a "imensiunea estetica
supra lim!a?ului inteles ca atentie acor"ata ormei e'presiei ver!ale$ Notiunea e'prima)
"e asemenea) e'punerea e'primarii scrise evaluarii) reactiei si cola!orarii au"ientei) care
interpretea&a) conirma) apro!a) sanctionea&a) e'tin"e sau minimi&ea&a i"eile e'primate$
/Duranti an" Brenneis 01@94$ Aceasta ultima acceptiune a notiunii implica "imensiunea
riscului sa a provocarii /Bauman 01;;4$ Si cel mai competent vor!itor poate sa pronunte
gresit un cuvant) sa*l oloseasca intr*un moment nepotrivit) asa "upa cum cel mai !un
actor poate sa sa calcule&e gresit pau&ele) sau un interpret "e opera sa ai!e pro!leme cu
vocea si sa nu poata ataca un sunet acolo un"e era nevoie$ Aceasta "imensiune "ramatica
a perormantei ver!ale este olosit% in stiintele sociale) inclusiv "e catre metaorele
"ramaturgiei$
Cu sensul acesta) notiunea "e perormanta constituie o "imensiune pre&enta permanent in
in olosirea lim!a?ului) evaluarea acestuia) tinan" cont ca lim!a?ul olosit "e vr!itori este
in permanenta evaluat "e ascultatorii vor!itorilor$
erformanta implica creativitatea /Palmer an" Ian>o=ia> 01194 si improvi&atia /Sa=5er
01194$ Acestea sunt pre&ente in toate ca&urile "e e'primare orala) "e la cea mai rituala) si
ormala)pana la ceam mai ordinary and casual$ Tra"itia "in Memenul "e Nor" stu"iat "e
catre Steven Caton) impune ca poetul sa*si e'prime calitatile ver!alenu numai prin
recitarea unor versuri memorate) ci si "e a se a"apta conte'tului "e moment$ /Caton 011-+
0-94$ Aceasta inseamna ca poetul tre!uie sa isi conecte&e versurile la me"iu si la
moment$
Unul "intre atri!utele aimosilor oratori "in Samoa era capacitatea acestora "e a*si
conecta prelegerile la situatiile concrete) prin intro"ucerea unor metaore) prover!e
a"aptate situatiei si au"itoriului carora li se a"resau) c(iar nume si titluri ale celor
pre&enti$
1.4.( %ndexalitate
Eilo&oia a"mite ca e'ista numeroase eluri "e semne$
Immanuel Nant) in Antropologia "in punct "e ve"ere pragmatic) /O0;1@P 01;,4) ace
"istinctia intre semnul arbitrar si natural$ Literele repre&entan" sunetele lingvistice ar
repre&enta un astel "e e'emplu$ Nu e'ista vrea corespon"enta intre orma literei si
calitatea sunetului) "upa cum arata) "upa cum "emonstrea&a aptul ca acelasi sunet poate
i repre&entat "e "ierite litere in ala!ete "ierite$ /e$g$ Latin vs$ c5rillic4$ O litera
repre&inta un sunet si evoca acel sunet in cititor "atorita conventiei care a ost sta!ilita si
acceptata "e comunitatea "in care acesta ace parte$ Pe "e alta parte) semnul pe care il
repre&inta umul anuntan"un pericol) nu repre&inta o conventie a comunitatii) ci
intelegerea unui pericolului$ Semnul /umul4 si enomenul natural pe care acesta il
repre&inta) /ocul4 constituie sunt legate prin conctiguitate$
Orice persoana poate intui pericolul atunci can" intelege semnul umului$ Eumul insa nu
constituie un semn) asa cum cuvantul oc poate i olosit penttru "escrierea unei istorii
trecute$ Eumul este "e apt) corelat) spatio*temporal) "e alte enomene naturale si
acumulea&a inteles "in cone'iunea spatio*temporala$ Pornin" "e la aceste o!servatii)
ilo&oul american C(arles Peirce "enumeste umul index si il "ierentia&a "e semnele
ar!itrare /sim!oluri4 si semne si incearca sa repro"uca unele aspecte "e reerinta$
/icoane4$ In"icele sunt semne care pre&inta unele legaturi cu o!iectul la care ace reerire$
/Bur>s 01,14$ Aceasta categorie poate i e'tinsa la categorii lingvistice cum ar i "e e'$
pronumele "emonstrativ) this) that) those) pronumele personal) Eu si Tu ) e'presii
temporale) now) then) yesterday, si e'presii pentru spatialitate) ca "e e'$ up) down) below)
above. Proprietatea acestor e'presii a capatat "enumirea "e indexalitate in comunicarea
lingvistica.
1.4 !specte teoretice
Eilo&oia lui Paul Grice /01.;A01;04 caliica aceasta orma "e inteles "rept 6naturala7 in
vreme ce conventia sta!ilita "e counitate "rept 6nenaturala7) aceasta "in urma iin"
caracteri&ata "e intentionalitate$ Lima!?ul uman cuprin"e nenumarate e'emple "e
e'presii lingvistice care se leaga sau "irectionea&a atentia catre conte'tul socio*cultural$
Din punct "e ve"ere topologic) in"e'alitatea este) prin "einitie) un concept ra"ial sau
polari&at al semioticii$
Astel) o e'presie ca aceast mas contine o s%geat% imaginar% c%tre ceva cunoscut "e
c%tre am!ii vor!itori) in momentul vor!irii$ Un cuvQnt sau e'presie se olosesc #n ve"erea
i"e'ali&%rii unei e'perien e trecute sau viitoare$
Sc(im!area "e co" este "eseori olosit% pentru o astel "e in"e'ali&are$ Prin simpla
pronun ie a unui cuvQnt intr*o lim!a str%in%) un vor!itor poate "irectiona perceptia c%tre
un alt spatiu sau timp un"e el) sau ascult%torul au ost sau vor i$ In comunit% ile !ilingve)
un"e sc(im!area co"ului lingvistic se petrece &ilnic) optiunea pentru o anumit% lim!%
in"ic% o anumit% etnicitate sau un anumit parti&anat politic a %$ Acesta este ca&ul in
Rue!ec /8eller) 01@3) 011.4$
In "iscu ia teleonic% ce urmea&%) olosirea lim!ii rance&e "e c%tre un pacient care
"oreste s% solicite o programare la me"ic) este interpretat% ca o preerin % pentru lim!a
rance&% #n locul lim!ii engle&e$
/04 Cler>+ Central Boo>ing) ma5 I (elp 5ouD
Patient+ Oui) alloD
Cler>+ Bureau "e ren"e&*vous) est*ce Hue ?e peu' vous ai"erD
)from *eller 1+,(- 11($
Datorit% implica iilor politice) alegerea unei lim!i sau alta) #ntr*un conte''t !ilingv) poate
s% constituie o pro!lem%) ca in e'emplul urm%tor+
Anglais ou rancais) Englis( or Erenc(D
Bilinguals+ Bien) les "eu' $$$
6Cell) !ot( $$$7
Caiter+ No) mais) anglais ou rancaisD
6No) !ut) Englis( or Erenc(D7
Bilinguals+ It "oesnFt matter) cFest comme vous voule&$
6=(atever 5ou =ant$7
Caiter+ /sig(4 ON) ON) IFll !e !ac> in a minute$
)from *eller 1+,(- 11.$
Aceste e'emple arat% c% gra"ul "e in"e'ali&are) poate acoperi o arie larg% "e
conte'tuali&%ri) pornin" "e la o simpl% i inoensiv% #ntre!are /can 5ou spea> Erenc(D4
pQn% la implicarea politic% /=(ic( si"e are 5ou onD4$ De aceea) este important s% acem
"istinc ia #ntre "ieritele eluri sau nivele "e in"e'alitate$ De e'emplu) Silverstein
/01;9!4 sugerea&% in"e'ul 7acesta7 presupune e'isten a unei reerin e i"entiica!il%$
Eolosirea pronumelui tu) pe "e alt% parte) presupune) nu "oar e'isten a concret% a unui
a"resant) ci ace) "e multe ori posi!il% a"resarea c%tre o categorie social% anume$
O persoan% nu e'ist% "ecQt atunci cQn" vor!itorul i se a"resea&% cu tu sau dumneavoatr$
Lim!ile #n care se ace "istinc ie social% prin olosirea pronumelui personal "e persona
II*a #n mo" "ieren iat) Erenc( tu/vous) Spanis( tu/0sted) German du/#ie) an" Italian
tu/1oi or tu/Lei4) e'ploatea&% proptiet% ile lim!ii respective in avoarea conte'tuali&%rii
coor"onatelor sociale relevante+ egalitateAinegalitate soli"aritateA putere$ /Bro=n an"
Gilman 019-4$ Silverstein /01;9!4 "enumeste aceste in"e'ali&%ri 7creatoare sau
perormative7
Eelul #n care "einim lumea ace parte "in lumea propriu*&is%$ Tocmai acest aspect
creativ si perormativ al in"e'alit% ii este olosit "e vor!itorii unei lim!i pentru a crea i
a "e&volta i"entitatea etnic i "e gen al culturii respective$ /Gumper& 01@3a) 01@3!2 8all
an" Buc(olt& 011.4$
In"e'ali&area cuvintelor a % "e anumite o!iecte sau aspecte ale lumii) #nseamn%
a"miterea aptului c% lim!a este purt%torul unei culturi) i puteri care vine "e "incolo "e
"escriere sau i"entiicare cu vor!itorii ei$ Aceastas presupune o intens% cercetare asupra
mo"ului #n care lim!a "evine instrumentul prin care conte'tul nostru social poate i
"escris) in eles) evaluat) repro"us$
Potrivit lui Gumper&) stu"iul interac ional se poate reali&a prin interme"iul unor lungi
siruri "e conte'tuali&%ri a su!clasei "e semne in"e'ali&ate care pot con"uce la percep ia
cultural% a lim!a?ului olosit #n "ierite situa ii$ Cum irurile conte'tuali&%rilor sunt
inegale #n ca"rul aceleiasi popula ii) in"e'alitatea constituie un important aspect al
i"entiic%rii rela iilor "e putere i a "inamicii acesteia #n ca&ul #n care un grup minoritar
se conrunt% cu un set nou "e in"e'ali&%ri$
Practica conte'tuali&%rii "iu&e) #n me"iul institu ional este limitat "e constrQngeri
materiale) politice) i"eologice care se pun #n slu?!a cre%rii "e minorit% i #n ca"rul
popula iei$ Acest enomen cap%t% importan % pe m%sur% ce popula iile can"va i&olate
sunt a!sor!ite "e na iile statelor mo"erneS /Gumper& 0119+ ,-34) care avori&ea&%
#n elegerea leg%turii strQnse "intre in"e'alitate i perorman %$ Acest% legatur% este i
mai evi"ent% pentru cea "e a treia no iunie) participarea$
1.4.3 articiparea
A a cum s*a speciicat anterior) antropologia lingvistic% "e&volt% strQnse leg%turi cu alte
tiin e sociale interesate "e rolul social al lim!ii$ Acest aspect epistemologic este
surprins "e 85mes #n critica no iunii C(oms>iene "e competen %+ 7tre!uie s% inem cont
"e aptul c% un copil nu ac(i&i ionea&% "oar competen ele gramticii lim!ii materne) ci i
sim ul a"ecv%rii acesteia la anumite situa ii) evenimente) conte'te$ Acesta va #nv% a cQn"
s% vor!easc%) cQn" s% tac%) cum s% se a"rese&e anumitor persoane #n unc ie "e po&i ia
social% a acestora) s% aprecie&e perorman ele "e lim!% ale interlocutorilor$ Aceast%
speciicitate a competen ei lingvistice este completat% "e atitu"ini) valori) motiva ii) care
constituie o #nc%rc%tur% socio*lingvistico*cultural% pe care vor!itorul o olose te atunci
c#n" #nva % constient) alte co"uri "e con"uit% comunicativ% ale unei lim!i str%ine$
/85mes 01;3!+ 3;;T@4
A!ilitatea "e utili&are a unei lim!i re&i"% #n apartenen a comunit% ii vor!itoare a lim!ii
respctive$ Aceasta) la rQn"ul ei) tre!uie s% ai!% acces la anumite activit% i i oportunit% i
"e olosire a lim!ii respective$ Un vor!itor competent) avi&at al unei lim!i poate participa
activ la activit% ile societ% ii interpreta!ile "in punct "e ve"ere cultural$ No iunile
eveniment comunicativ, eveniment de vorbire, activitate de vorbire constituie elemente
ale e'prim%rii #n "omeniul "e specialiate $ Aceste sunt cuprinse #n no iunea curent% "e
participare care sinteti&ea&% contri!u ia lim!ii la constructul socio*cultural$ Aceasta
evi"en ia&% rolul calit% ii oric%rui act "e vor!ire) #n "e&voltarea social%$ A!ilitatea
e'prim%rii orale permite interac ionarea social% prin evocarea unui univers mai larg "ecQt
cel ime"iat percepti!il$ Conectarea la aceast univers se reali&ea&% prin interme"iul
cuvintelor care construiesc) la rQn"ul lor) universuri "incolo "e sensurile lor imme"iate
prin propriet% ile lor "e in"e'ali&are$
articiparea presupune capacitatea cunoa terii "e a e'trage acea inorma ie necesar%
previ&iunii i evalu%rii ac iunilor necesare al%rii "e solu ii$ Participarea) presupune) "e
asemenea) o component% corporal%) material% / "e e'emplu) atingerea4) care acilitea&%
interac iunea i&ic% "ar i cea intelectual%$ Comple'itatea procesului "e evaluare i
interpretare a rela iei noatre spa iale i temporale cu lumea #ncon?ur%toare are nevoie "e
instrumentul lim!ii #n continu% perec ionare i evolutie$ /8ei"egger 01932
<erleau*Pont5 01934$ articiparea implic% contri!u ia resurselor materiale i i"eatice
/inclusiv ale lim!a?ului4$ Stu"iului participrii #n conte'tul practicilor culturale re&i"% #n
"ieren ele care caracteri&ea&% iecare comunitate cultural%$ Aspectul analitic al
conceptului) re&um% "i(otomiile vor!itor*ascult%tor sau sen"er*receiver$ Orice con inut
poate repre&enta mai multi autori) simultan prin ?u'tapo&i ia "ieritelor voci "ieren iate
prin lim!a?e) "ialecte) stiluri$
1. !onclu"ii
In aceast% prelegere am acut intro"ucerea no iunilor "e antropologie lingvistic% i a
celor teoretice legate "e istoricul stu"iilor #n "omeniu c#t i a o!iectivelor acestora$ Am
su!liniat importan a consi"er%rii lim!ii ca un comple' "e practici culturale i
un"amentarea stu"iului inter"isciplinar al lim!ii "in punct "e ve"ere al tiin elor
ilologice i al celor sociologice ca parte a evalu%rii evolu iei culturale a societ% ii i a
contri!u iei acesteia in acest "emers$ Antropologia lingvistic% se #nru"e te cu stu"iul
socio*lingvisticii cu care #mparte interesul pentru lim!% ca element "e interac iune
social%) #n ormele) repertoriul) activit% ile "e vor!ire) "istri!u ia social% a lim!a?ului$
Antropologia lingvistic% p%strea&% "ialogul cu tiin ele sociale) prin "e&voltarea unor
concepte c(eie+ perorman %) in"e'ali&are) participare$