Tehnici de facilitare neuromuscular

proprioceptiv (FNP)
Facilitarea neuromuscular proprioceptiv reprezint usurarea, incurajarea sau accelerarea
rspunsului motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din muschi, tendoane, articulatii; la
aceasta se adaug stimularea extero- si telereceptorilor. In cazul musculaturii hipotone ne
folosim de urmtoarele mecanisme neurofiziologice in efectuarea tehnicilor FNP:
- legea inductiei succesive a lui Sherrington: o miscare este facilitat de contractia imediat
precedent a antagonistului ei;
- muschii hipotoni (agonistii) se intind progresiv in timpul contractiei antagonistului, si ca
urmare, la finalul miscrii (cand sunt maxim intinsi) vor fi facilitati prin impulsuri provenite de
la nivelul fusului muscular (de la receptorul secundar Ruffini).
- in timpul contractiei izotone cu rezistent maximal si izometrice, este facilitat sistemului gama
si ca urmare aferentele primare ale fusului vor conduce la recrutri de motoneuroni alfa si gama
suplimentari; Astfel, fusul neuromuscular va continua trimiterea unor influxuri nervoase cu
character predominant facilitator.
- in timpul intinderilor rapide, repetate se declanseaz reflexul miotatic ce are efect facilitator;
comenzile verbale pot avea rol facilitator mrind rspunsul prin sistemul reticular activator.
- in timpul contractiei izometrice ai musculaturii puternice-normale, apare fenomenul iradierii de
la nivelul motoneuronilor activati ai acestei musculaturi (superimpuls creat de izometrie), spre
motoneuronii musculaturii slabe;
- contractia excentric, promoveaz si intinderea extrafusal si pe cea intrafusal - ceea ce
mreste influxul aferentelor fusale;
- atunci cand contractia izometric se execut in zona scurtat apare fenomenul de coactivare
(facilitarea simultan a motoneuronilor alfa si gama);
- cocontractia determin facilitarea motoneuronilor alfa si gama; creste recrutarea de unitti
motorii sub contractiile izometrice aplicate pe fiecare parte a articulatiilor.
In cazul musculaturii hipertone ne folosim de urmtoarele mecanisme neurofiziologice:
*izometria pe muschii care realizeaz miscarea limitat determin un efect de inhibitie reciproc
pentru antagonist (muschiul hiperton, care limiteaz miscarea);
* rezistenta la miscare determin o influent inhibitorie a reflexului Golgi asupra motoneuronu-
lui muschiului care se contract si faciliteaz prin actiune reciproc agonistul;
* in timpul contractiei muschiului hiperton, descrcrile celulelor Renshow scad activitatea
motoneuronilor alfa ai muschiului respectiv, deci au o actiune inhibitorie;
*cortexul, influentat de comenzile verbale, are un rol inhibitor asupra tonusului muscular al
musculaturii hipertone;
*receptorii articulari excitati de miscarea de rotatie, au rol inhibitor pentru motoneuronii alfa
(rotatia are efect de relaxare pentru muschii periarticulari);
* izometria antagonistului miscrii limitate (muschii contracturati) duce la oboseala unittilor
motorii la placa neuromotorie si ca urmare tensiunea muschiului scade;

Tehnici FNP generale
Inversarea lent si inversarea lent cu opunere (IL si ILO)
IL = reprezint contracii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintr-o
schem de miscare, pe toat amplitudinea, fr pauz intre inversri; rezistenta aplicat iscrilor
este maximal (cel mai mare nivel al rezistentei ce las ca miscarea s se poat executa). Prima
miscare (primul timp) se face in sensul actiunii musculaturii puternice (contractie concentric a
antagonistilor muschilor hipotoni), determinandu-se in acest fel un efect facilitator pe agonistii
slabi (vezi explicatiile neurofiziologice).
ILO = este o variant a tehnicii IL, in care se introduce contractia izometric la sfarsitul
amplitudinii fiecrei miscri (atat pe agonist cat si pe antagonist).
Contractiile repetate (CR) - se aplic in 3 situaii diferite:
- cand muschii schemei de miscare sunt de forta 0 sau 1: segmentul se pozitioneaz in pozitie de
eliminare a actiunii gravitatiei, iar musculatura s fie in zona alungit si se fac intinderi rapide,
scurte ale agonistului; ultima intindere este insotit de o comand verbal ferm de contractie a
muschiului respectiv; miscrii voluntare aprute i se opune o rezistent maximal. Este foarte
important sincronizarea comenzii care trebuie fcut inainte de a efectua ultima intindere astfel
incat contractia voluntar s se sumeze cu efectul reflexului miotatic.
- cand muschii sunt de forta 2 sau 3 (Fort 2 = muschiul poate realiza miscarea pe toat
amplitudinea dar nu are suficient fort pentru a invinge gravitatia; Fort 3 = muschiul poate
realize miscarea pe toat amplitudinea si are fort suficient doar pentru invingerea gravitatiei):
contractie izotonic cu rezistent pe toat amplitudinea de miscare, iar din loc in loc se aplic
intinderi rapide, scurte.
- cand muschii sunt de fort 4 5, dar fr s aib o fort egal peste tot (fort 4 = muschiul
poate realiza miscarea pe toat amplitudinea si impotriva unei forte mai mari decat gravitatia):
contractie izotonic pan la nivelul golului de fort unde se face izometrie, urmat de relaxare; se
fac apoi intinderi rapide, scurte ale agonistului, dup care se reia contractia izotonic cu
rezistenta maximal, trecandu-se de zona golului de fort.
Inainte de a incepe CR este bine s se realizeze contractii izotonice pe musculatura antagonist
normal (sau aproape), pentru a facilita musculatura agonist, slab, prin inductie succesiv.
Secventialitatea pentru intrire (SI). Se realizeaz cand un component dintr-o schem de
miscare este slab. Se execut o contractie izometric maxim in punctul optim al musculaturii
puternice normale; aceast musculatur se alege din grupul muschilor care intr in lantul
kinetic ce efectueaz aceeasi diagonal Kabat cu muschiul vizat (de preferint se alege un grup
muscular mare si situat mai proximal), ori este acelasi muschi de pe partea contralateral; odat
ce aceast contractie izometric s-a maximalizat, se mentine aceast izometrie adugandu-se
contractia izoton (impotriva unei rezistente maximale) a musculaturii slabe (vizate). Punctul
optim pentru crearea superimpulsului variaz: in general, pentru muschii flexori, este in zona
medie, iar pentru extensori in zona scurtat.
Inversarea agonistic (IA). Se execut contractii concentrice pe toat amplitudinea, apoi
progresiv (ca amplitudine) se introduce contractia excentric.

Tehnici FNP specifice
1 Tehnici pentru promovarea mobilittii
Initierea ritmic (IR) se realizeaz atat in caz de hipertonie cat si in hipotonie. Se realizeaz
miscri lente, ritmice, mai intai pasiv, apoi treptat pasivo-activ si activ, pe intreaga amplitudine a
unei scheme de miscare. In cazul in care exist o hipertonie care limiteaz miscarea, scopul este
obtinerea relaxrii; cand exist o hipotonie, IR are ca scop initial mentinerea memoriei kineste-
zice si pstrarea amplitudinii de miscare.
Rotatia ritmic (RR) este utilizat in situatii de hipertonie cu dificultti de miscare activ. Se
realizeaz rotatii ritmice stg-dr (lateral medial), pasiv sau pasivo-activ (in articulatiile in care se
poate SH si CF in care exist miscare osteokinematic de rotatie), in axul segmentului, lent,
timp de aprox.10 sec. Miscarea pasiv de rotatie poate fi imprimat oricrei articulatii (chiar
dac aceast articulatie nu prezint miscare osteokinematic de rotatie, ci doar miscare
artrokinematic de rotatie (numit si rotatie conjunct) Ex: articulatiile interfalangiene). Se
poate admite c miscrile de supinatie-pronatie si cele de rotatie a genunchiului (atunci cand
genunchiul este flectat si glezna dorsiflectat) sunt miscri de rotatie osteokinematic).
Miscarea activ de relaxare-opunere (MARO) se aplic in cazurile hipotoniei musculare ce nu
permite miscarea pe o directie. Se execut astfel: pe musculatura slab, in zona medie spre
scurt, dar acolo unde exist o fort mare se execut o contractie izometric. Cand se simte c
aceast contractie a ajuns maxim, se solicit pacientului o relaxare brusc (verificat de ctre
kinetoterapeut prin intermediul contraprizei), dup care kinetoterapeutul execut rapid o miscare
spre zona alungit a musculaturii respective, aplicand si cateva intinderi rapide in aceast zon
de alungire muscular (cateva arcuiri). Urmeaz o contractie izotonic cu rezisten pe toat
amplitudinea posibil.
Indicatii metodice: Arcuirile se realizeaz cu accentuarea (efectuare rapid) miscrii de flexie,
pentru declansarea reflexului miotatic.
Relaxare - opunere (RO) (tehnica se mai numeste tine-relaxeaz traducerea denumirii din
englez Hold - relax). Se utilizeaz cand amplitudinea unei miscri este limitat de hipertonie
muscular (contractur miostatic); este indicat si atunci cand durerea este cauza limitrii
miscrii (durerea fiind deseori asociat hipertoniei). Tehnica RO are 2 variante:
-I. RO antagonist - in care se va lucra (se va face izometria) muschiul hiperton;
-II. RO agonist - in care se va lucra (se face izometria) muschiul care face miscarea limitat
(considerat muschiul agonist).
In ambele variante izometria se va executa in punctul de limitare a miscrii; dup mentinerea
timp de 5-8 sec. a unei izometrii de intensitate maxim se va cere pacientului o relaxare lent.
Odat relaxarea fcut, se poate repeta izometria de mai multe ori sau pacientul, in mod activ, va
incerca s treac de punctul initial de limitare a miscrii (contractie izotonic a agonistului, fr
rezistent din partea kinetoterapeutului).
Pentru a maximaliza intensitatea izometriei se cere pacientului s tin adic nu pacientul va
impinge cu o fort oarecare si kinetoterapeutul se va opune, ci kinetoperapeutul va impinge,
(spre contractia excentric, fr s provoace ins acest tip de contractie muscular), desigur,
tinand cont de forta actual a pacientului.
RO agonist: se face izometria muschiului care face miscarea ce este limitat
Relaxare - contractie (RC) se realizeaz in caz de hipertonie muscular.
Se aplic numai antagonistului, adic celui care limiteaz miscarea (vezi tehnica RO); este mai
dificil de aplicat in caz de durere. La punctul de limitare a miscrii se realizeaz o izometrie pe
muschiul hiperton si concomitent o izotonie executat lent si pe toat amplitudinea de miscare de
rotatie din articulatia respectiv (la inceput rotatia se face pasiv, apoi pasivo-activ, activ si chiar
activ cu rezistent; desigur c in cazul articulatiilor ce nu prezint miscare osteokinematic de
rotatie vezi tehnica RR , tehnica RC se va aplica doar imprimand pasiv miscarea de rotatie).
Stabilizare ritmic (SR) este utilizat in limitrile de mobilitate date de contractura
muscular, durere sau redoare postimobilizare. Se execut contractii izometrice pe agonisti si pe
antagonisti, in punctul de limitare a miscrii; intre contractia agonistului si cea a antagonistului
nu se permite relaxarea (cocontractie). Tehnica are dou variante ce se execut in ordine: prima
este varianta simultan (mai simplu de efectuat de ctre pacient) urmat de varianta alternativ.
Comanda verbal (valabil mai ales pentru tehnica alternativ) este tine, nu m lsa s-ti
misc...!. Exemplu: Extensia cotului este limitat de contractura flexorilor cotului.
Tehnica simultan Ne bazm (cutm) pe muschii care sar o articulatie proximal sau distal
celei afectate. Concomitent cu tensionarea (prin izometrie) uneia din prtile articulare a cotului,
prin comanda de flexie (sau extensie) a cotului, vom putea efectua tensionarea prtii articulare
opuse, prin izometrizarea muschilor biarticulari (incercarea de a misca articulatia supraiacent,
adic umrul in cazul folosirii muschilor biceps sau triceps brahial, ori cea subiacent, adic
pumnul in cazul folosirii flexorilor sau extensorilor pumnului).
Varianta alternativ Pacientul incearc s mentin pozitia cotului in flexie la nivelul de limitare,
iar kinetoterapeutul impinge antebratul pacientului, atat spre flexia cat si spre extensia cotului,
alternand rapid - din ce in ce mai repede - cele dou directii).
2 Tehnici pentru promovarea stabilittii
Contractie izometric in zona scurtat (CIS). Se execut contractii izometrice repetate, cu
pauz intre repetri, la nivelul de scurtare a musculaturii. Se execut, pe rand, pentru
musculatura tuturor directiilor de miscare articular. In vederea castigrii cocontractiei in pozitia
neincrcat, in cazul in care pacientul nu este capabil s execute direct tehnica CIS se execut
urmtoarea succesiune: IL - ILO CIS.
Izometrie alternant (IzA) reprezint executarea de contractii izometrice scurte, alternative, pe
agonisti si pe antagonisti, fr s se schimbe pozitia segmentului (articulatiei) si fr pauz intre
contractii. Se realizeaz (pe rand) in toate punctele arcului de miscare si pe toate directiile de
miscare articular (pe rand).
In cazul in care pacientul nu poate trece direct de la CIS la IZA se va face ILO cu scderea
amplitudinii de miscare, in asa fel incat izometria de la sfarsitul ILO-ului s nu se mai fac la
captul amplitudinii de miscare articular, ci progresiv s ne apropiem si s ajungem la punctul
dorit pentru efectuarea IzA.
Stabilizarea ritmic (SR) este utilizat si pentru refacerea stabilittii (tehnica utilizat pentru
testarea unei articulatii in ceea ce priveste stabilitatea acesteia). Se realizeaz in toate punctele
arcului de miscare, pe toate directiile de miscare articular. Tehnica este descris la tehnici
pentru refacerea mobilittii. Odat rezolvat cocontractia din postura neincrcat - se trece la
pozitia de incrcare (de sprijinire pe articulatia respectiv; Ex: patrupedia bun pentru
incrcarea articulatiei soldului, umrului, cotului, pumnului) si se repet succesiunea tehnicilor
(CIS-SR).
3 Tehnici pentru promovarea mobilittii controlate
In cadrul acestei etape se urmresc urmtoarele obiective:
1. tonifierea muscular pe parcursul miscrii disponibile;
2. obisnuirea pacientului cu amplitudinea functional de miscare;
3. antrenarea pacientului de a-si lua singur variate posturi etc.
Tehnicile FNP ce se utilizeaz pentru mobilitatea controlat sunt: IL, ILO, CR, SI, IA.
4 Tehnici pentru promovarea abilittii
Pentru promovarea acestei etape, pe lang tehnicile FNP prezentate anterior, se mai utilizeaz
dou tehnici specifice.
Progresia cu rezistent (PR) reprezint opozitia fcut de kinetoterapeut locomoriei (tarare,
mers in patrupedie, pe palme si tlpi, mers in ortostatism); deplasarea dintr-o postur reprezint
trecerea de la stadiul mobilittii controlate (pozitia propriu-zis este in lant kinetic inchis), la
stadiul abilittii prin deschiderea alternativ a cate unui lant kinetic (ridicarea cate unui
membru) si miscarea in lant kinetic deschis (psirea). Astfel, de ex., pacientul in ortostatism,
kinetoterapeutul efectuand cu ambele maini prize la nivelul prtii anterioare a bazinului,
contreaz (rezistent maximal) miscrile de avansare (prizele se pot face si la nivelul umerilor,
sau pe un umr si hemibazinul contralateral.
Secventialitatea normal (SN) este o tehnic ce urmreste coordonarea componentelor unei
scheme de miscare, care are fort adecvat pentru executare, dar secventialitatea nu este corect
(incoordonare dat de o ordine gresit a intrrii muschilor in activitate nu de la distal la
proximal sau de grade de contractie muscular inadecvate in raportul agonist-antagonist).
Exemplu: Actiunea de apucare a unui obiect din pozitia asezat cu mana pe coaps, obiectul fiind
pe mas, inaintea pacientului. Kinetoterapeutul face prize ce se deplaseaz in functie de intrarea
in actiune a segmentelor; initial se vor plasa prizele pe partea dorsal a degetelor palmei
(opunand rezistent maximal extensiei degetelor si pumnului) si pe partea latero-dorsal a
treimii distale a antebratului (opunand rezistent maximal flexiei cotului); va urma opunerea
rezistentei la miscarea de flexie a umrului, prin mutarea prizei de la nivelul degetelor, la nivelul
prtii distale a bratului, prin apucarea prtii anterioare a acestuia. Apoi prizele se vor muta in
mod corespunztor urmtoarei secvente de miscare, care trebuie s se deruleze tot de la distal la
proximal (flexia degete-pumn, extensia cotului si extensia cu
anteductia umrului).





Conceptul Bobath
Berta si Karel Bobath spun c: baza tratamentului este inhibitia miscrilor exagerate si
facilitarea miscrilor fiziologice voluntare.
Fundamentarea stiinific a conceptului Bobath:
1. Creierul este un organ al perceptiei si integrrii, adic el preia informatii, senzatii din mediu si
din
propriul corp, prelucrandu-le, reactionand si rspunzand la ele. Acest mecanism la om, este
influentat de calittile psiho-intelectuale, educationale de moment ale pacientului.
2. Creierul functioneaz ca un intreg, o unitate. Prtile creierului sunt aliniate ierarhic (dup
dinamica dezvoltrii). Etajele superioare (mai tarziu formate) inhib activitatea etajelor
inferioare, deci inhibitia este o actiune activ.
3. Creierul este capabil s invete pe tot parcursul vietii datorit plasticittii lui. Are
posibilitatea s se reorganizeze si astfel s refac functii senzitivo-motorii pierdute. Acesta isi
gseste explicatia in posibilitatea de formare de noi sinapse intre neuronii centrali nefolositi
pan in momentul accidentului.
4. Miscarea (rspunsul motor la un stimul senzitiv), dup Bobath, nu este o contractie izolat a
unei grupe
musculare, ci este declansarea unei engrame tipice omului (atingere, prehensiune, mers, ridicare,
aruncare etc).
5. Miscarea unui segment al corpului este influentat de postura si tonusul muschilor
segmentelor adiacente. Totodat, miscrile corpului in spatiu depind indisolubil de poziia
initial a acestuia. Postura si tonusul muscular sunt premisa unei miscri funcionale executate
cu maxim economie energetic.
6. Un organism sntos se poate adapta oricrei senzaii primite din periferie. La om, efectul
fortei gravitationale asupra controlului postural este de o important major.
7. Mecanismul de control postural normal functioneaz datorit reflexelor spinale, reflexelor
tonice, reflexelor labirintice, reactiilor de redresare si reactiilor de echilibru.
8. Pentru un rspuns motor corespunztor, pe lang o cale motorie functional, fiziologic
trebuie s existe si o cale senzitiv intact.
9. Senzitivul si motricitatea se influenteaz reciproc atat de puternic incat se poate vorbi doar de
senzoriomotoric. In actul de insusire a unei miscri se inva senzatia ei, si, la declansarea unei
miscri activ-voluntare, se face apel la senzatiile de feed-back primite in timpul miscrii
anterioare.
10. Sistemul telereceptiv (vizual, auditiv, gustativ, olfactiv), actioneaz concomitent cu
proprioceptia ocupand un rol important pentru orientarea in spatiu si recunoasterea propriului
corp sau a mediului inconjurtor.
11. Inhibarea sau, dup P. Davis, suprimarea inhibitiei reflexe, este generatoare de hipertonie,
dar prin utilizarea miscrilor sau posturilor reflex-inhibitorii se suprim sau reduce reactiile
posturale anormale si se faciliteaz in acelasi timp miscrile active constiente, voluntare si
automate.
12. Un alt principiu obligatoriu de realizat este schimbarea pattern-urilor (engramelor, schemelor
de miscare) anormale, deoarece este imposibil s se suprapun o schem de miscare normal
peste una anormal.
13. Miscrile anormale se datoreaz eliberrii reflexelor tonice de sub control nervos superior.
Datorit leziunii centrilor nervosi reflexele tonice posturale care sunt integrate de la un nivel
inferior al S.N.C. devin eliberate si supraactive. Acest lucru produce postura incoordonat,
incorect, anormal, tonusul muscular crescut, anormal si putinele modalitti primitive de
miscare in postur si poziie.
14. Orice miscare din corpul omenesc are ca scop o atitudine. Atitudinea este rezultanta unui
raport intre forta muscular a omului si forta gravitational. De la nastere si in tot timpul vietii
trebuie s ne crem si apoi s ne mentinem diverse atitudini, in lupt cu gravitatia. Acest lucru
este realizat prin facilitarea integrrii reactiilor superioare de ridicare, redresare si echilibru, in
secventa dezvoltrii lor prin stimularea unor miscri de rspuns spontan si controlat intr-o
postur reflex-inhibitorie.
15. Redresarea, indreptarea. Ontogenetic, reactiile de redresare apar primele. Astfel copilul mic
nu are nici o atitudine format, adic el inc nu are mijloace de a lupta contra gravitatiei. Treptat
apar reactiile de redresare: incepe prin a-si tine capul, invat s se rostogoleasc etc.
16. Reactiile de echilibrare apar dup ce o atitudine este obtinut si trebuie mentinut. Acest
lucru se realizeaz prin reflexele (mecanismele) de echilibrare. Deoarece la copilul cu
encefalopatie sechelar infantil aceste mecanisme sunt deficitare, ele trebuie stimulate. Aceasta
este etapa a doua a tehnicii Bobath, exercitii de formare, obtinere si mentinere a echilibrului. In
cadrul tratamentului Bobath foloseste mingea mare si balansoarul pentru stimulare vestibular si
proprioceptiv.
Conceptul Bobath a fost la inceput aplicat copilului diagnosticat cu encefalopatie sechelar
infantil si apoi dezvoltat pentru tratamentul adultului hemiplegic. Hemiplegicul trebuie s
reinvete
senzatia miscrilor (dac tulburrile propioceptive nu sunt foarte grave), fr control vizual. Atat
informatiile senzitive, cat si cele senzoriale trebuie s fie trimise de ctre kinetoterapeut
intotdeauna dinspre partea hemiplegic. Stimulii externi si interni pentru o actiune motric,
trebuie s fie cat mai apropiati calitativ de cei din cadrul actului senzorio-motor fiziologic.
Activittile motorii, care depsesc stadiul neuromotor de moment al pacientului (dificile,
complicate) sau care sunt executate pe un fond de oboseal muscular sau psihic, vor fi evitate
pentru a nu creste tonusul muscular patologic pe lantul muscular al schemei motrice sinergice.
Intreaga activitate de recuperare a hemiplegicului are scopul final de recastigare a simetriei
corporale. Numrul de repetitii in cadrul unei sedinte, dozarea concret nu poate fi planificat,
deoarece depinde de starea de moment a pacientului.
Activittile motorii in majoritatea cazurilor (aproape mereu) trebuie s fie cu scop bine
determinat
(Ex: s sedem, s vorbim, s mergem spre toalet, etc). Comenzile pot fi verbale, nonverbale,
gestuale si combinate (verbal + gestual) in functie de cognitia pacientului (determinat de tipul
lezional). Rspunsul motor voluntar la orice stimul (senzitiv, senzorial) trebuie asteptat deoarece
atat
prelucrarea informatiilor, comenzilor, cat si rspunsul motor sunt perturbate in sensul intarzierii
lor.
Informatia nonverbal se adreseaz proprioceptorilor si exteroceptorilor din regiunea interesat
in
activitatea motric. Ea are si menirea s corecteze feed-back-ul sensitiv al miscrii, fapt care
pretinde o corectitudine maxim informational.
Comanda verbal s fie simpl si concret, s cuprind doar informatii putine, exacte, necesare,
deoarece abundenta ei scade calitatea actului motor (atentia distributiv a pacientului poate fi si
ea afectat).
Obiectivul principal al management-ului terapeutic, dup Bobath, este de a facilita activitatea
motric controlat si a inhiba simptomele patologice ale hemiplegiei cum sunt: spasticitatea,
reactiile asociate, miscrii in mas. Din pcate nu se poate vorbi despre o inhibare total si
irevocabil a schemelor de miscare patologice, ele fiind expresia leziunilor cerebrale evidente si
sunt imposibil de sters total. Orice stimul de intensitate supraliminal poate trezi un semn
clinic al unei leziuni de SNC.
Zilnicul practicii
Data Numele Prenumele
Pacientului
Diagnoza Activitatile efectuate Indicatii metodice
04.10.10
Adaptarea cu spitalul, cu pacientii.








05.10.10
Manolii Gheorghe AVC BCV
hemoragic pe
partea stinga
1 Mobilizari pasive,pasivo-
active si active cu membrele
afectate
2 Exercitii cu balonul de
gimnastica cu mina dreapta
3 Mers pe hol cu corectarea
posturii corpului si cu
antrenarea lungimii pasului
3 Exercitii la scara de
gimnastica
4Pedalare la bicicleta
ergometrica

1 Lucram cu
membrele afectate pe
toata amplitudinea de
miscare
2 Spatele drept
3 Calcam pe toata
talpa piciorului
4 Cind pasim cu
dreptul flectam
genunchiul
Vacarciuc Maria AVC BCV
Ischemic pe
dreapta
1 Mobilizari passive, pasivo-
active si active cu membrele
din partea stinga
2 Mers pe hol cu antrenarea
paternului mersului
3 Pedalare la bicicleta
ergometrica cu asistenta
1 Crestem forta
musculara la
membrele afectate
2 reeducarea
echilibrului
3 Coordonarea
miscarilor in
ortostatism









06.10.10
Vacarciuc Maria AVC BCV
Ischemic pe
dreapta
1 mobilizari pasivo-active,
active pe partea afectata
2 Exercitii cu balonul de
gimnastica pentru membrele
inferioare din decubit dorsal.
3 Pedalare la bicicleta
ergometrica.
4 Mers cu aistenta pe hol.
1 exercitiile se fac pe
toata amplitudinea de
miscare.
2 Crestem forta
muscular.
3 Flectam piciorul din
genunchi cind pasim.
Manolii Gheorghe AVC BCV
hemoragic pe
partea stinga
1 Mobilizari passive, pasivo-
active si active pentru
membrele afectate.
2 Exercii cu balonul de
gimnastica pentru memrele
inferioare din decubit dorsal.
3 Mers pe hol cu antrenarea
paternului mersului.
4 Mers pe hol cu obstacole.
5 Exercitii la batuta.
6 Pedalare la bicicleta
ergometrica
1 Lucram cu
membrele afectate pe
toata amplitudinea de
miscare
2 Spatele drept
3 Calcam pe toata
talpa piciorului
4 Cind pasim cu
dreptul flectam
genunchiul
5 Reeducam echilibrul