I. Aplicaia nr.

3 de la tema 1
Argumentai rolul principalelor orientri teoretice elaborate n cadrul psihologiei
/psihologiei sociale (behaviorismul, cognitivismul, gestaltismul, psihanaliza, pragmatism
!uncionalismul s.a." n constituirea psihosociologiei grupurilor.
n ceea ce privete cercetrile sistematice asupra grupui se pot meniona trei direcii
importante :
a) #eoriile paradigmatice, al cror rol esenial este de a propune o vizine global asupra relaiilor
i comportamentelor umane. De exemplu, teoria cmpurilor a lui $urt %e&in pleac de la ideea,
mprumutat din izic, dup care lumea psi!ologic poate i considerat ca un mediu n snul
cruia indivizii snt singulariti, concentrri de ore care acioneaz din aproape n aproape.
"imic nu este izolat, nici separat n mod durabil. #stel, cmpul cuprinde toate inluenele conexe,
aective i intelectuale, care inlueneaz un comportament dat atunci cnd el se produce. $l este
compus din regiuni interdependente. %rincipalele componente ale sale snt spaiul trit , persoana
i mediul ambiental izic social. &e'in a susinut c, prin intermediul acestor componente, se
poate analiza modalitatea psi!ologic n care oamenii i reprezint lumea i acioneaz unii asupra
celorlali. Datorit acestei imagini asupra cmpului i a noiunilor sale, el reete s transpun
psi!ologia ormei, (estalt)ul, la enomenele sociale ii s urnizeze un limba* pentru descrierea lor.
#ceast teorie a inspirat ma*oritatea modelelor de dinamic de grup, de terapii de comunicaie,
care snt olosite aproximativ peste tot. De asemenea, ea a atras atenia psi!osociologilor asupra
construciilor mentale care modeleaz aciunea i relaiile umane, construcii pe care viziunea
dominant a be!aviorismului le excludea.
b) #eoriile !enomenologice, vizeaz, n general, s descrie i s explice o amilie de enomene
cunoscute. +nele se reer la enomene undamentale, inluena, de exemplu, celelalte la enomene
mai puin importante. #a este de exemplu teoria lui 'heri! al crei scop este de a nelege pentru
ce indivizi autonomi, posednd iecare propria sa *udecat, converg ctre o *udecat comun atunci
cnd sunt n grup i dup aceea, se conormeaz grupului. ,at ipoteza undamental: ma*oritatea
obiectelor sociale snt ambigue, aceasta iind trstura care le distinge de obiectele izice. "u avem
criterii clare i precise pentru a le *udeca. -onruntai cu asemenea obiecte, indivizii snt nesiguri i
nu tiu ce *udecat anume trebuie s ormuleze. -u toate acestea, ei au nevoie de o *udecat. %entru
a reduce aceast incertitudine, se bazeaz pe *udecata celorlali i alctuiesc o norm comun care
decide, n mod arbitrar, ce este adevrat i ce este als. #ceast norm se dorete s reprezinte
realitatea. +lterior, norma stabilit n comun are, pentru iecare, putere de lege. ,ndivizii i se
conormeaz i vd lucrurile nu prin proprii lor oc!i, ci prin oc!ii grupului.
c) #eoriile operatorii tind s dega*e un mecanism elementar, necunoscut pn acum i care
explic un ansamblu de apte. Din aceast categorie, cel mai bun exemplu este teoria disonanei
cognitive. #utorul ei, (estinger consider c,atunci cnd o persoan dispune, n legtur cu un
obiect, de dou cogniii sau de dou reprezentri care se acord ntre ele, exist o consonan, iar
persoana este din aceast cauz satiscut. Dac, dimpotriv, dou cogniii sau dou reprezentri
care nu se acord, ba c!iar snt n opoziie. n acest caz, exist o disonan, iar persoana cade prad
anxietii. Disonana poate i redus ie prin sc!imbarea comportamentului, ie prin sc!imbarea
cogniiilor
II. Aplicaia nr.) de la tema *
+omentai cele ,apte caracteristici -obligatoriu de luat n seam. de ctre cel care
dore,te s cali!ice un conglomerat de persoane drept -grup restr/ns..
a" o unitate de timp si de loc care presupune o relativ pro0imitate ,i o distan
interindividual minimal1
b" o raiune de a !i ,i de a rm/ne mpreun1
c" un destin relativ comun1
d" posibilitatea !ormrii unei percepii ,i a unei reprezentri a !iecruia dintre membri
despre ceilali1
e" perceperea unei anumite -grupaliti. observat de membrii grupului si/sau de persoanele
e0terioare1
!" posibilitatea unei interaciuni si a unei comunicri e!ective, verbale sau nonverbale1
g" o durat su!icient pentru ca un eventual proces de instituionalizare s poat !i demarat.
.dup /. -. #bric, 0110, p. 23).
4) o unitate de timp si spatiu, un 5aici si acum6 comportand o anumita proximitate, dar si o distant
interindividual minimal. #semenea oricarui alt eveniment si grupul restrans se constituie si isi
desasoara activitatea in timp si spatiu. $ste mai mult decat evidenta necesitatea unei minime
proximitati, care sa permita interactiunea umana .aceasta constituind dealtel si domeniul speciic
psi!ologiei sociale, al carei obiect de studiu il reprezinta tocmai 5grupul restrans6).
.0) o raiune de a i si de a rmne mpreun .in ansamblu), obiective si7sau experiente comune8 cu
alte cuvinte: un sens sau o semniicatie, deci si un scop comun, din care decurge si urmatoarea
caracteristica,
.9) un destin relativ comun sau mod de a i comun8 impartasirea in comun a evenimentelor sau a
experientelor generand eecte comune ce deriva din actiunile concertate ale grupului8
.:) posibilitatea ormrii unei percepii si a unei reprezentri a iecruia dintre membri despre
ceilali. -u alte cuvinte, posibilitatea ca iecare individ sa ie perceput de catre ceilalti si in acelasi
timp8 iecare membru poate avea o imagine de ansamblu asupra celorlalti. #ceasta se constituie ca
baza de identiicare cu grupul si deinirea personala in raport cu ceilalti membri ai grupului si in
raport cu alte grupuri evaluate de individ. De asemenea, grupul este si un mijloc de control. $ste
un mediu de prima importanta in care oamenii isi ormeaza o idee despre ceea ce sunt sau ; ceea
ce, practic, este acelasi lucru ; despre tipul de raporturi pe care le au unii cu altii. <ocmai de aici
provine si orta constrictiva a dinamicii grupului de ormare, de pilda.
.=) perceperea unei anumite 5grupaliti6 observat de membrii grupului si7sau de persoanele
exterioare si a unui aer de entativitate .agregat, entitate uniicatoare) sau altel spus, delimitarea
grupului ca o entitate aparte pasibila de a i perceputa atat din interior, cat si de persoane exterioare
grupului8
.>) capacitatea eectiva a membrilor de a interaciona si de a se inluenta reciproc. ?enomenul
dezindividualizarii si al diminuarii responsabilitatii in grup apar tocmai pentru ca interactiunile
repetate dintre indivizi permit negocierea semniicatiilor si pastrarea celor general valorizate8
.2) durata suicient este o alta caracteristica a grupului care il distinge de mase si il apropie de
comportamentul institutionalizat. ,n timp, se ormeaza un patern relativ stabil de unctii, roluri,
norme, delimitand comportamentul de grup de cel colectiv si apropiindu)l de cel conventional.
III. #ema 3 2 Aplicatia nr. )3
40plicati si e0empli!icati semni!icatia -elementelor situationale inductoare. analizate de A.
5ucchielli n legtur cu rolul comunicrii de sugestie n situatiile grup (vezi A. 5ucchielli,
*66), cap. I7".