Sunteți pe pagina 1din 2

TEHNOLOGIA ACTIVITII

STAIILOR DE CALE FERAT


PLATFORM PROIECT NR.6

Cap.6 Evidena i calculul staionrii vagoanelor de marf


6.1 Definiie, clasificare, model matematic. Cazul general.
Vagoanele de marf se consider n staionare din momentul sosirii lor n staie i
pn n momentul cnd acestea sunt expediate din staie, pe secii, cu destinaia o alt
staie de cale ferat. n funcie de operaiile tehnologice la care sunt supuse, vagoanele de
marf pot staiona:

n tranzit, cu prelucrare, fr manevr;


n tranzit, cu prelucrare, cu manevr (prelucrare parial sau prelucrare
total);
n procesul de ncrcare-descrcare, transbordare, refacere etc. cu alte
cuvinte n activitatea local (pe liniile de manipulaie public, terminale
de transcontainere, linii industriale etc.)
Vagoanele de marf staioneaz:
n ateptarea prelucrrii;
n procesul tehnologic.
De asemenea staionarea vagoanelor de marf se poate studia i pe subsistemele
componente ale staiilor de cale ferat i liniilor industriale.
Modelul matematic general al duratei medii de staionare a unui vagon de marf este
exprimat prin relaia:
n

tst =

i= 1
n

60 mi

[h]

(6.1)

i= 1

unde:

i - reprezint consumul de vagoane-minute;


mi

- numrul de vagoane din tren, convoi etc.;

Datele primare, necesare evidenei i calculului duratei medii a staionrii vagoanelor de


marf sunt: numrul curent, trenul sau convoiul, numrul de vagoane din tren sau convoi
i momentele de ncepere i de sfrit ale operaiilor la care sunt supuse vagoanele (
op
op
M ip
; M sp
).
Elementele de calcul sunt: duratele (de ateptare a rndului la prelucrare i tehnologice)
i consumurile de vagoane-minute, corespunztoare fiecrei durate.

Anexele 6.1 -6.5 prezint un model numeric pentru evidena i calculul


staionrii vagoanelor de marf , pentru toate subsistemele reprezentative n organizarea
activitii unei staii de triaj.

S-ar putea să vă placă și