Cap.6 Evidena i calculul staionrii vagoanelor de marf
6.1 Definiie, clasificare, model matematic. Cazul general. Vagoanele de marf se consider n staionare din momentul sosirii lor n staie i pn n momentul cnd acestea sunt expediate din staie, pe secii, cu destinaia o alt staie de cale ferat. n funcie de operaiile tehnologice la care sunt supuse, vagoanele de marf pot staiona:
n tranzit, cu prelucrare, fr manevr;
n tranzit, cu prelucrare, cu manevr (prelucrare parial sau prelucrare total); n procesul de ncrcare-descrcare, transbordare, refacere etc. cu alte cuvinte n activitatea local (pe liniile de manipulaie public, terminale de transcontainere, linii industriale etc.) Vagoanele de marf staioneaz: n ateptarea prelucrrii; n procesul tehnologic. De asemenea staionarea vagoanelor de marf se poate studia i pe subsistemele componente ale staiilor de cale ferat i liniilor industriale. Modelul matematic general al duratei medii de staionare a unui vagon de marf este exprimat prin relaia: n
tst =
i= 1 n
60 mi
[h]
(6.1)
i= 1
unde:
i - reprezint consumul de vagoane-minute;
mi
- numrul de vagoane din tren, convoi etc.;
Datele primare, necesare evidenei i calculului duratei medii a staionrii vagoanelor de
marf sunt: numrul curent, trenul sau convoiul, numrul de vagoane din tren sau convoi i momentele de ncepere i de sfrit ale operaiilor la care sunt supuse vagoanele ( op op M ip ; M sp ). Elementele de calcul sunt: duratele (de ateptare a rndului la prelucrare i tehnologice) i consumurile de vagoane-minute, corespunztoare fiecrei durate.
Anexele 6.1 -6.5 prezint un model numeric pentru evidena i calculul
staionrii vagoanelor de marf , pentru toate subsistemele reprezentative n organizarea activitii unei staii de triaj.