Rusu Ana-Maria

Stanciulescu Andrei
Turcan Petru

Diferenialul este un mecanism, inclus n puntea motoare, care

divizeaz fluxul puterii de autopropulsare primit de la
transmisia principal n dou ramuri, transmise fiecare cte
unei roi motoare, oferind totodat roilor punii posibilitatea,
ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s se roteasc cu
viteze unghiulare diferite.

 deplasarea pe traiectorii curbe, cnd roata interioar curbei are

de parcurs un spaiu mai mic dect roata exterioar curbei;
deplasarea rectilinie pe ci netede, cnd roile punii au de
parcurs spaii egale iar automobilul, din diverse cauze, are
roile punii cu raze inegale; diferena dintre raze poate fi
datorat presiunii inegale din pneuri, repartizrii ncrcturii
asimetric faa de axa longitudinal a automobilului, pneurilor
la cele dou roi de simbol diferit, sau grad diferit de uzur;
deplasarea rectilinie pe ci cu denivelri cnd, datorit
distribuiei aleatoare a denivelrilor sub form de gropi i
ridicturi, roile au de parcurs drumuri de lungimi diferite.

1. divizeaz fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia

principal n dou ramuri, transmise fiecare cte unei roi motoare
2. posibilitatea rotilor puntii, ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s
se roteasc cu viteze unghiulare diferite
3. eliminarea puterii parazite la rotile puntii; puterea parazita este
favorizat de: deplasarea pe ci cu rezisten mic la naintare; pneuri de
diametru mare i rigide, viraje cu raze de curbur mic
4. diminuarea solicitrilor din mecanismele puntii
5. scaderea pierderilor mecanice prin cresterea puterii transmise
6. scaderea consumului de combustibil si a uzurii anvelopelor
7.cresterea manevrabilittii si stabilittii automobilului

In construcia diferenialelor se disting mai multe soluii,

grupate astfel:

dup caracteristicile cinematice se deosebesc: difereniale simetrice

- diferentiale asimetrice;

dup caracteristicile dinamice, exprimate prin mrimea

frecrii interne, diferenialele pot fi: - difereniale simple

- difereniale blocabile
- difereniale autoblocabile

La fel ca diferenialele simple, diferenialele autoblocabile permit

rotirea cu viteze unghiulare diferite a roilor motoare i n acelai timp
distribuie momentul motor ntre arborii planetari, astfel nct roata
motoare cu aderen bun primete un moment mai mare dect cea cu
aderen mai sczut.
Dup principiul de funcionare diferenialele autoblocabile se
clasific n: difereniale autoblocabile cu frecare interioar mrit i
difereniale autoblocabile cu cuplaje unisens.
Diferenialul autoblocabil se regsete mai ales la vehicule cu
traciune integral, caz in care, pe lng diferenialele de pe axe, care
sunt de tip simetric, se monteaz i diferenial interaxial, de regul
asimetric, care asigur transferul cuplului motor n proporii diferite
ntre axele fa/spate (roile fa/spate parcurg i ele drumuri diferite).
Pentru simplificarea construciei, de multe ori diferenialul interaxial se
nlocuiete cu un viscocuplaj.

Marea problema a acestui tip de diferential este ca,

indiferent de situatii, ambele roti se vor invarti cu aceeasi
viteza, inclusiv in viraje, unde, datorita transferului de
mase lateral, in majoritatea cazurilor, pneul situat pe
exteriorul virajului va rula corect pe sol, in timp ce pneul
situat pe interior (care beneficiaza de mai putina aderenta,
datorita transferului de mase) fiind silit datorita
diferentialului sa se roteasca cu aceeasi viteza ca si cel de
pe exterior, va intra intr-o faza de patinaj, fapt care va
duce la uzura prematura. In plus, autoturismul va avea o
permanenta tendinta de a reveni la o postura de linie
dreapta, fapt ce va face fiecare viraj mult mai dificil,
afectand stabilitatea si confortul.

Cea mai simpl soluie de a realiza un asemenea diferenial

const n presarea pinioanelor planetare spre carcas prin
intermediul unor elemente elastice (1) aflate in miezul
diferenialului. Frecarea dintre suprafee va asigura
transmiterea unui cuplu ctre roata care are aderen i poate fi
sporit fie prin realizarea unor suprafee de contact conice,
asemenea celor de la sincroanele cutiilor de viteze, fie prin
introducerea unor discuri de friciune (2) si realizarea unui
ambreiaj multidisc in spatele fiecrui pinion. Solutia are
o eficien redus pentru c va exista permanent o frecare
atunci cnd turaia roilor motoare este totui puin diferit, iar
cuplul care se transfer nu poate fi bine controlat, fiind de
asemenea limitat de fora elementelor elastice.

1. carcas
2. aibe elastice
3. disc angrenat cu carcasa
4. disc angrenat cu pinionul planetar
5. inele de presiune
6. pinion planetar
7. ax portsatelii
8. pinion satelit
9. aib de reglaj al strngerii pachetului
10. capac
11. urub de fixare

Este fr ndoial cel mai raspandit n aria motorsportului,

datorit att eficacitaii ct i a dimensiunilor reduse, care l
recomand pentru nlocuirea diferenialului de serie fr modificri
suplimentare.
Cuplul nu se transmite direct de la carcas la axul sateliilor ca
la un diferenial simplu, ci prin intermediul a dou inele de
presiune solidare la rotaie cu carcasa diferenialului. Atunci
cnd crete momentul aplicat, axele celor 4 satelii se deplaseaz pe
planurile nclinate ale inelelor deprtndu-le, iar acestea preseaz
asupra pachetelor de discuri.
Marimea si numrul discurilor de friciune determin cuplul care
poate fi transferat, iar unghiul la care sunt prelucrate planurile
nclinate determin momentul cuplrii diferenialului, o pant mai
lin determinnd blocarea la diferene mai mici ntre vitezele de
rotaie ale pinioanelor planetare.