Basmul

Povestea lui Harap Alb

de Ion Creanga
Basmul este o specie a genului epic popular sau cult n care se
prezint ntmplri la care particip personaje supranaturale, dar i reale ce
trec prin ntmplri fabuloase.
Basmul susine ordinea valoric a binelui, de aceea deznodmntul
este unul fericit, forele binelui triumfnd mpotriva forelor rului.
e asemenea, n compoziia identificm un tipar narativ care,
indiferent de numrul de secvene indentificate de ctre diferii cercettori,
este apro!imativ acelai. e regul, tiparul narativ conine " secvene
narative inegale ca lungime i consisten#
$. starea de ec%ilibru&
'. tulburarea ec%ilibrului&
(. aciunea de recuperare a ec%ilibrului&
". restabilirea ec%ilibrului i rspltirea eroului .
Personajele nu sunt numai oameni, ci i fiine %imerice, supranaturale
ce apartin celor dou categorii distincte# unele reprezinta Binele, altele )ul.
*e identific i categoria adjuvanilor +personaje adjuvante, care l sprijin
pe erou n a nvinge forele rului.
In compoziia basmului sunt prezente formule specifice - e!presii
stereotipe - care au funcii foarte precise.
.ormulele iniiale /a fost odat ca niciodat0 etc1 au rolul de a
introduce cititorul n lumea fabuloas a basmului. 2!presia /a fost odat 0
indic un timp al nceputurilor# /illo tempore0+acel timp, cnd totul era
posibil, iar ntmplrile erau unice i irepetabile.
.ormulele mediane /i nainte cu poveste c de-aicea mult mai este0
sunt menite s ntrein atenia cititorului 3asculttorului, dar au un rol clar
i n delimitarea secvenelor narative.
.ormulele finale /i-am nclecat pe-o a i v-am spus povestea aa/
au rolul de a readuce cititorul n lumea real, spulbernd vraja.
4ot n compoziia basmului identificm fenomenul triplicrii, cifre
magice 3,7,9,12, obiecte cu ncrctur, expresii si motive specifice +unele
dintre ele devenind toposuri,# motivul cltoriei, motivul mpratului fr
urmai, motivul labirintului, motivul drumului, al probelor iniiatice..
Basmul cult pstreaza, n linii mari, tiparul basmului popular, ns
autorul reorganizeaza elementele stereotipe conform viziunii sale artistice.
5aratiunea se combina atat cu dialogul cat si cu descrierea, iar fabulosul sau
supranaturalul este tratat intr-un mod realist. e asemenea, pstreaza clieele
compoziionale +tiparul narativ, formulele tipice, motivele narative, ins
stilul este mai elaborat
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga, este un basm cult in care se
respect toate caracteristicile speciei. Naratiunea este la persoana a III-a,
cu un narator omniscient, ns nu total obiectiv ntruct intervine adesea
prin comentarii sau reflecii +e!. #in caracterizarea personajului principal#
/.iul craiului, boboc in felul sau /6 naiv7.
Dialogul se combin cu naratiunea i are dublu rol, pe de o parte
dramatizeaz evenimentele, pe de alt parte este o modalitate de
caracterizare a personajelor.
Tema acestui basm este lupta dintre Bine si )au, fiind concretizat
printr-o serie de motive specifice# superioritatea mezinului fa de fraii si,
motivul cltoriei, al probelor iniiatice, al mpratului fr urmai.
Aciunea este liniar, secvenele narative combinndu-se prin
nlnuire.
Ion Creanga respecta tiparul narativ al basmului putndu-se
identifica in Povestea lui Harap-Alb " secvente# starea de echilibru 8 un
crai care avea ( feciori, tria fericit la curtea sa& tulburarea echilibrului#
9mparatul :erde, fratele craiului,nu are motenitor la tron i- i cere fratelui
su un nepot& aciunile de recuperare a echilibrului# fiul cel mai mic al
craiului pleac spre unc%iul su, trece printr-o serie de probe iniiatice
primind astfel o lecie de via& restabilirea echilibrului i rspltirea
eroului# ;arap-<lb devine imparat i se nsoar cu fata 9mpratului )o.
Basmul lui Creanga este construit pe principiul cifrei ( +fenomenul
triplarii, insa spre deosebire de basmul popular, in acest basm eroul este
supus la ( serii de cate ( incercari# incercarile la care il supune *panul,
incercarile la care-l supune imparatul )os, incercarile la care il supune fata
imparatului )os.
In compozitia basmului Povestea lui Harap-Alb identificam, de
asemenea, formule specifice. Formula initiala este e!trem de simpla,
redusa la esenta /<mu cica a fost odata/, in care /cica0 marc%eaza
incertitudinea, iar /a fost odata0 plaseaza actiunea intr-un timp indepartat de
momentul vorbirii +/<mu0,. 5aratorul insista apoi asupra distantelor mari
care despart cele ' imparatii motivand astfel de ce unc%iul si verisoarele nu-
l cunosc pe adevaratul erou, de asemenea se anticipeaza dificultatea
calatoriei insa se face aluzie la faptul ca drumul lui ;arap-<lb nu este un
drum geografic ci mai degraba un drum spiritual, de initiere. =arcurgerea
acestui traseu al devenirii spirituale confera basmului caracterul unui
bildungsroman
Formulele mediane sunt mult mai numeroase si mai evoluate decat in
basmul popular, uneori constituindu-se in adevarate fraze rimate #
/umnezeu sa ne tie ca cuvantul din poveste inainte mult mai este.
Formula finala este cu totul originala dar isi indeplineste
rolul <ccentul cade pe ospatul de nunta si pe petrecerea de nunta, dar se
observa si umorul amar ce ascunde obsesia lui Ion Creanga fata de saracie.
Personajele se impart, ca in orice basm, in ' grupe distincte# cele
care reprezinta Binele si cele care reprezinta )aul. ;arap-<lb este personajul
principal si titular si este considerat si protagonist in raport cu *panul care
este antagonistul. Craiul, Imparatul :erde si fiii Craiului sunt personaje
periferice. Calul, *f. uminica, cei > monstri, craiasa albinelor, craiasa
furnicilor sunt personaje adjuvante. *f. uminica are rolul mistagogului, al
indrumatorului si, alaturi de cal, il ajuta pe erou in toate situatiile limita.
Registrul stilistic
*pecific stilului lui Creanga in te!tul /=ovestea lui ;arap-<lb0
identificam registrul popular, oral care confera originalitate te!tului.
?ralitatea stilului se realizeaza prin expresii populare de tipul# 0a-si
incerca norocul/, /a se lasa in stirea lui umnezeu0, prin limbaj
paremiologic# /vorba ceea, de-ar sti omul ce-o pati dinainte s-ar pazi0,
/leaga calul unde zice stapanul0, prin expresii onomatopeice# /si odata
pornesc ei teleap, teleap0, prin interjectii! /ia iacata0, /ei,ei0 etc.
?ralitatea este completata de jovialitate, de umor care se realizeaza
prin exprimarea mucalita, prin ironie, prin caracterizari comice, etc.
<sa cum afirma si ?vidiu Barlea in lucrarea Povestile lui "reanga ,
putem sustine cu certitudine ca Povestea lui Harap-Alb este fara indoiala
cel mai frumos basm al lui Creanga si din intreaga noastra literatura.