Nuvela psihologica

Moara cu noroc
I. Slavici
Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu o intindere situat
intre povestire si roman, cu o actiune riguros construita ce dezvolta conflicte
puternice cu un numar relativ mic de personaje ale caror caractere se
contureaza pe parcursul naratiunii. De asemenea actiunea se dezvolta intr-
un singur plan narativ, naratorul fiind de regula extradiegetic. Accentul nu
cade asupra evenimentelor, ci asupra personajului principal, intentia fiind
aceea de a-l incadra intr-o anumita tipologie.
Titlul nuvelelor are valoare anticipativa, punctand fie numele unui
personaj, fie un topos.

Nuvela psihologica spre deosebire de celelalte tipuri de nuvele, dezvolta,
in prim- plan, un conflict psihologic in care analiza psihologica are o mare
forta de obiectivitate. ituatia conflictuala este plasata in constiinta
personajului si este sustinuta prin conflictul interior. Naratiunea reflecta
transformarile sufletesti, morale si comportamentale ale personajului pe
masura ce conflictul se dezvolta.
! nuvela psihologica este Moara cu Noroc de "oan lavici, inclusa
de scriitor in volumul #Novele din popor.
$ecunoastem si in aceasta nuvela intentia moralizatoare a
scriitorului care sanctioneaza drastic incalcarea principiilor morale si etice,
e cotureaza astfel, in opera sa, o adevarata pledoarie pentru echilibru si
cumpatare, pentru intelepciune si nu in ultimul rand, pentru respectarea
normelor. %a urmare, tema nuvelei #&oara cu Noroc# este influenta nefasta
a banului si procesul de dezumanizare ca rezultat al dorintei de imbogatire.
Titlu are valoare anticipativa si contine un topos, hanul fiind un
motiv cu o larga circulatie in literatura. Denumirea acestui han #&oara cu
noroc' contine de fapt o ironie, pentru ca hanul nu va aduce nimanui noroc,
ci, dimpotriva, se va dovedi un loc cu ghinion. (e de alta parte, un han
construit pe locul unei mori parasite se va afla sub influenta unor forte
nefaste, stiut fiind faptul ca o moara abandonata atrage duhurile necurate si
devine un spatiu diabolizat.
Structural, nuvela este impartita in )* capitole , cu un capitol
reprezentand incipitul si un alt capitol reprezentand sfarsitul .
"ncipitul preia si functiile prologului prefigurand tema, iar finalul are
si valoare de epilog, subliniind si ideea principala a operei. Aceasta
constructie unitara confera textului simetrie si sfericitate.
Actiunea este gradata, punctul culminant fiind foarte tensionant, iar
deznodamantul dramatic.
Subiectul dezvaluie psihologii complexe si contureaza o lume
construita pe puterea banului, o lume lipsita de onestitate, un mediu social
nociv. +anul este vazut ca un simbol ale existentei materiale care are un
ascendent fata de cea spirituala. ,venimentele sunt fixate intre - repere cu
semnificatie religioasa. de la f. /heorghe pana la (aste anul urmator.
"n incipit, apeland la un artificiu compozitional, naratorul insereaza un
precept moral izvorat din intelepciunea populara pe care il rosteste mama
Anei. 'Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca-i vorba, nu bogatia, ci
linistea colibei tale te face fericit#.
%uvintele batranei vin ca raspuns la dorinta ginerelui sau, /hita, un
cizmar sarac dar harnic, de a schimba ceva in viata familiei lui, pentru a
scapa de saracie. "mpreuna cu sotia lui, Ana, hotarasc sa ia in arenda hanul
#&oara cu noroc#. 0anul este asezat la o rascruce de drumuri, departe de
orice asezare omeneasca.
"n expozitiune, prin intermediul descrierii, naratorul fixeaza cadrul in
care se vor derula evenimentele. (eisajul aspru, pustietatea locului,
anticipeaza finalul tragic al familiei.
1a inceput /hita si Ana sunt multumiti de castigul lor, familia traieste
in armonie pentru ca aparuse si bunastarea. Apare insa 1ica amadaul, seful
porcarilor din aceasta zona, care le tulbura echilibrul. (ortretul fizic al
acestuia, schitat din cateva linii, anticipeaza faptul ca 1ica este un om rau si
primejdios. ,l ii propune lui /hita sa fie tovarasi in afacerile sale
impunandu-si totodata si regulile. /hita, avertizat si de Ana, isi da seama ca
1ica este un pericol pentru familia lui, dar realizeaza in acelasi timp ca nici
nu poate ramane la han fara acordul samadaului. Asadar isi ia cateva masuri
de precautie. isi cumpara doua pistoale, ia doi caini si isi angajeaza si o
sluga. pe ungurul &arti.
"n primele saptamani nu se intampla nimic, 1ica cerandu-i lui /hita
doar sa tina evidenta turmelor de porci care trec pe la han. %astigul sporeste
si /hita uita de primejdie2 se ingrozeste insa de jafurile din jurul hanului,
dar mai ales atunci cand sunt gasite in padure cadavrele vaduvei si ale
copilului care trecusera pe la han. Nu mai are loc de intoarcere si pe masura
ce intra mai adanc in afacerile necurate, /hita se indeparteaza de famile,
devine ursuz si irascibil. i fata de Ana, pe care o tratase ca pe un copil,
devine violent si brutal. (rin intermediul monologului interior al stilului
indirect liber(notarea in discursul naratorului a cuvintelor unui personaj3,
naratorul surprinde zbuciumul personajului. Nu stie cum sa procedeze fata
de 1ica, incat sa ramana cu averea care intre timp ii crescuse considerabil.
4neori chiar ii pare rau ca are familie pentru ca altfel, daca ar fi fost singur,
si-ar fi pus capul in primejdie vreo doi ani pentru a face si mai multa avere.
Ana ii reproseaza lui /hita, ca se instraineaza, dar barbatul nu mai este atent
la ceea ce-i spune femeia . %and sunt arestati doi dintre tovarasii lui 1ica,
(intea jandarmul il cheama si pe /hita la tribunal sa depuna marturie, insa
/hita jura stramb si il apara in felul acesta pe 1ica. Ajuns acasa, ii cere
iertare Anei spunandu-i ca el nu se va putea ierta cat va trai, recunoscand
astfel prabusirea lui morala. Nemaiputand suporta tensiunea in care traieste,
se hotaraste sa-l predea pe amadau jandarmului (intea, nu inainte de a-si
opri jumatate din bani2 mai mult, o foloseste drept momeala pe Ana, in
sambata (astelui, cunoscand pasiunea lui 1ica pentru nevasta lui , sperand ca
Ana ii va rezista.
"ntorcandu-se de la "neu, /hita il vede pe 1ica iesind din han si orbit
de gelozie, convins ca Ana l-a inselat, o omoara 5o injunghie3, la randul sau
e impuscat de $aut din ordinul lui 1ica. (entru a nu cadea in mainile lui
(intea, 1ica se sinucide, nu inainte de a da foc hanului.
Finalul este inchis, cu o puternica tenta moralizatoare si, prin vorbele
batranei, creeaza simetrie constructiei. #Simteam eu ca nu are sa iasa bine,
dar asa le-a fost data 6inalul asaza asadar intreaga existenta a personajelor
sub semnul unui destin implacabil.
Subiectul nuvelei este despre compromis si consecintele lui.
%onfruntarea dintre /hita si 1ica constituie evenimentul central al
naratiunii, dar accentul cade pe ceea ce se petrece in sufletul carciumarului.
/hita este sfasiat intre doua atitudini extreme. cumintenie si viciu. ,l stie ca
greseste, isi face reprosuri dar crede sincer ca va supravetui compromisului.
Nu doar dilemele personajului se afla in prim-planul actiunii, ci si
schimbarile pe care le traieste personajul, degradarea lui morala, evidentiata
din mai multe perspective. cea auctoriala a naratorului omniscient,
omniprezent, extradiegetic, si din perspectiva celorlalte personaje. Ana,
batrana si 1ica.
/hita este personajul principal al nuvelei #&oara cu noroc' in jurul
lui constituindu-se intregul subiect, fiindca asa cum este specific oricarei
nuvele, accentual nu cade asupra evenimentelor ci asupra personajului, in
intentia de a-l incadra intr-o tipologie.
/hita este un personaj rotun al carui portret fizic si moral se
contureaza prin caracterizare directa si indirecta.
,l traieste o drama psihologica generata de pendularea intre doua
atitudini extreme. dorinta de a se imbogati si pe de alta parte dorinta de a
ramane cinstit.
Naratorul insista prin caracterizarea irecta asupra portretului
moral al personajului, iar prin monologul interior reda !ramantarile
acestuia, motivand ca o forta mai puternica decat el ii determina intregul
comportament2 'Asa ne-a lasat Dumnezeu7 %e sa-mi fac daca e in mine ceva
mai tare decat vointa mea8'
/hita devine un las subordonat in totalitate amadaului care ii
descoperise slabiciunea pentru bani si i-o exploateaza.
farsitul lui /hita este unul tragic, pe masura faptelor, fiind pedepsit
exemplar pentru ca a incalcat normele morale.
%elelalte personaje ale nuvelei completeaza universul uman al
nuvelei. 1ica si Ana sunt personaje secundare2 batrana, $aut si &arti sunt
personaje episodice.
Daca 1ica este un personaj puternic construit din lumini si umbre,
marcand nefast destinul tuturor celor cu care intra in contact, Ana este o
victima intruchipand duiosia, blindetea, inocenta dar sfarseste tragic pentru
ca este o victima a patimei de imbogatire a lui /hita.
capa din acest parjol batrana si copiii, pentru ca sunt nevinovati iar
focul purifica locul acesta al nelegiuirii.
Nuvela #&oara cu noroc' se caracterizeaza print-un stil sobru si
concis, naratiunea este obiectiva si se combina cu dialogul, cu monologul
interior si cu stilul indirect liber care sunt mijloacele analizei psihologice.
Atat in planul naratorului cat si in cel al personajelor apar
regionalisme, expresii populare iar tendinta moralizatoare este sustinuta prin
limbajul paremiologic.