UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI, TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMNT
SPECIALIZAREA: I.M.I.T.
ANUL DE STUDIU: II
MATERIA: RESURSE SI DESTINATII TURISTICE
DESTINATII TURISTICE DIN PARIS
PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:
DIANA MARIN SUCIU MIHAI RADU
TIMISOARA,
2014
Atractii turistice din Paris
Par! este capitala i cel mai mare ora din Fran a . Oraul este traversat de luviul Sena!
"n nordul Franei! "n mi#locul re$iunii %le&de&France 'cunoscut( i ca regiunea Paris). Oraul "n
limitele sale administrative 'cele *+ de arondismente) este "n mare parte nesc,im-at din anul
./0+. Este una dintre cele mai populate 1one metropolitane din Europa. 2arisul a ost unul dintre
cele mai mari orae ale lumii occidentale pentru aproape .+++ de ani! "nainte de secolul al 3I3&
lea i cel mai mare ora din lume "ntre secolele 34I&3I3.
2arisul este ast(1i unul dintre cele mai mari centre economice i culturale din lume! iar
inluena sa "n politic(! educa ie ! divertisment! mass&media! mod(! tiin ( i arte contri-uie la
considerarea sa drept unul dintre cele mai importante ora e din lume . Acesta $(1duiete sediul
mai multor or$ani1aii internaionale! cum ar i: UNESCO! Or$ani1a ia pentru Cooperare i
De1voltare Economic(! Camera Interna ional( de Comer sau inormalul Clu-ul 2aris. 2arisul
este considerat unul dintre cele mai ver1i i mai locui-ile

orae din Europa. De asemenea este
unul dintre cele mai scumpe.
Re$iunea 2aris are cea mai mare concentraie de studeni '"n "nv((m5ntul superior) din
Uniunea European(! este prima "n Europa "n ceea ce privete capacitatea de cercetare i
de1voltare i este considerat( una dintre cele mai -une re$iuni din lume pentru inovaie. Cu
apro6imativ .7 milioane de turiti str(ini anual
8.09
2aris este cel mai vi1itat ora din lume. 2arisul
i re$iunea sa conin :./++ de monumente istorice i patru ;ocuri din 2atrimoniul Mondial
UNESCO.

2arisul este un oras ascinant! plin de atractii turistice si istorice! multe mu1ee in care
puteti admira cele mai importante capodopere din intrea$a lume si multe o-iecitve turistice.
Monumentele si o-iectivele turistice din capitala Frantei! sunt cunoscute in toata lumea si au
a#uns adevarate sim-oluri recunoscute de oricine. Mai #os va pre1entam o lista de o-iective
turistice pe care cei ce au oca1ia sa a#un$a in 2aris tre-uie sa le vi1ite1e. Multi vor spune ca
2arisul este o stare de spirit si ca este imposi-il sa il vi1ite1i pe tot si sa a#un$i sa&l cunosti in
proun1ime decat oarte $reu. Acest lucru poate este perect adevarat insa pentru cei care au
oca1ia sa&l vi1ite1e! o lista de o-iective turistice importante si cateva detalii despre ele se poate
dovedi oarte utila.
Mai #os va pre1entam o lista de o-iective turistice ce consideram ca nu tre-uie ratate intr&o
vacanta la 2aris. Desi$ur pe lan$a aceste locuri in capitala Frantei e6ista si multe alte atractii care
pot pre1enta interes! aceasta lista iind doar o incercare de a pre1enta o parte dintre cele mai
importante o-iective turistice si cateva date utile despre ele. Asadar daca doriti sa va aceti o idee
despre ce puteti vi1ita in 2aris va invitam sa parcur$eti lista de o-iective turistice de mai #os.
Ar"#$ %& Tr#'(
Arcul de Triumf este un adevarat simbol al Parisului
In inima unui oras a$itat precum 2arisul! intr&un cartier unde aacerile! comertul si
turismul se im-ina perect unele cu celelalte! Arcul de Trium este le$at de su-constientul nostru
colectiv intr&un mod care depaseste valoarea sa artistica si ar,itecturala. Constructia
monumentului ce se dorea a i un oma$iu adus victoriilor imparatului Napoleon! nu a ost
inc,eiata pana cand -atalia de la <aterloo a dus la detronarea sa.
Arcul de Triumf din Paris noaptea
Arcul de Trium a ost inaltat peste ramasitele unui soldat necunoscut decedat in timpul
2rimului Ra1-oi Mondial si o aclie perpetua arde in undatie. De la Arcul de Trium pornesc
artere de circulatie in toate directiile si de aceea piata C,arles de =aulle in care este situat Arcul
este cunoscuta si su- numele de >2iata Stelei? '2lace de l@Atoile). Arcul se ala la capatul de 4est
al vestitului -ulevard C,amps&AlBsCes. Arcul de Trium este un oma$iu in onoarea celor ce au
luptat pentru Franta! in special in timpul ra1-oaielor napoleoniene. 2e interior si deasupra Arcului
sunt inscriptionate numele tuturor $eneralilor si ra1-oaielor purtate.
Arcul de Triumf in cifre
Arcul de Trium masoara DE.F metri inaltime! DF de metri latime si ** in adancime si este
al doilea arc de trium ca marime e6istent in lume. Este atat de mare incat in cadrul estivitatilor
dedicate inc,eierii 2rimului Ra1-oi! un pilot oarte iscusit a 1-urat cu -iplanul sau pe su- el..
Arcul de Triumf din Paris, un adevart simbol al orasului
Ideea construirii Arcului a aparut in ./+0 dupa victoria de la Austerlit1 a Imparatului
Napoleon. Numai construirea undatiei a durat doi ani. In timpul Restauratiei! constructia a ost
sta$nata si nu avea sa ie inali1ata decat in timpul domniei re$elui ;udovic&Filip.
Trupul Imparatului Napoleon a ost trecut pe su- Arc in data de .F Decem-rie ./D+ in drumul
spre al doilea si ultimul sau loc de odi,na vesnica! Domul Invali1ilor. ;a inceputul anilor 0+!
monumentul devenise oarte inc,is la culoare din cau1a unin$inei de car-uni si $a1elor de
esapament. De aceea intre anii .E0F&.E00 Arcul a ost curatat cu inal-itori.
2entru cei ce se aventurea1a sa intre cu masina in 2aris este -ine de stiut ca autove,icolele
care intra pe su- Arcul de Trium au prioritate ata de cele care&l incon#oara. Accesul pietonilor la
Arc se ace printr&un pasa# su-teran. Monumentul este preva1ut si cu un lit de la nivelul su-teran
pana la nivelul de o-servatie. Turisitii pot urca cele */D de trepte sau pot olosi litul si apoi sa
urce inca D0 de trepte pana sus. De pe Arcul de Trium poate i admirata panorama catre cele .*
artere ma#ore care pleaca din 2lace de l@Etoile.
Arcul de Trium este unul dintre cele mai importante sim-oluri ale Frantei si de aceea
vi1itarea sa nu tre-uie ratata su- nici o orma daca te ali in 2aris. 2rivelistea este deose-ita si
multi c,iar sustin ca este mai rumoasa decat cea din Turnul Eiel.

)#$&*ar%#$ C+a',! E$-!&&! %. Par!
Champs Elysees cel mai frumos bulevard din lume
C,amps&AlBsCes e cunoscut in Franta su- numele de G;a plus -elle avenue du mondeG
'Cel mai rumos -ulevard din lume) si se intinde de la 2iata Concorde pana la Arcul de Trium. A
ost renovat si s&au construit trotuare lar$i din $ranit. Este unul dintre cele mai importante
o-iective turistice ale 2arisului.
Champs Elysees, de Ziua Frantei
Multe evenimente importante au loc pe acest -ulevard -ine&cunoscut! cum ar i parada
militara care cele-rea1a Hiua Nationala a Frantei in data de .D Iulie! maniestarile din noaptea
Anului Nou si inalul celei mai presti$ioase intreceri cicliste! Turul Frantei. Sute de ma$a1ine ale
unor irme cunoscute in toata lumea! cinemato$rae! teatre si restaurante animea1a 1ona 1i si
noapte. C,amps&AlBsCes este un motiv oarte -un pentru a ale$e un ,otel in 1ona pentru cei ce
vi1itea1a 2arisul.
Iulevardul a ost numit C,amps&AlBsCes in .7+E. In mitolo$ia $reaca Campiile Eli1ee sau
ElBsium! erau locul unde eroii se duceau dupa moarte. Artera are o lun$ime de doi Jilometri si o
latime de /+ de metri. C,amps&AlBsCes se continua dincolo de Arcul de Trium cu -ulevardul
=rande ArmCe. Impreuna oera o perspectiva de peste sapte Jilometri de la 2iata Concorde pana
in ;a DCense! cartierul de aaceri din vestul 2arisului.
Animatia de pe C,amps&AlBsCes a cunoscut cote ma6ime la sarsitul secolului .E si
inceputul secolului *+ cand era plin de ma$a1ine de lu6 si ,oteluri. Tot in acea perioada si&a
capatat si renumele international! devenind un adevarat sim-ol al 2arisului.
Dupa o perioada de declin C,amps&AlBsCes a ost renovat la sarsitul anului .E/+
redevenind apoi un loc in care toata lumea isi doreste sa mear$a. C,amps&AlBsCes este una dintre
cele mai cunoscute stra1i din lume si din aceasta cau1a c,iriile pentru spatiile comerciale de aici
a#un$ la peste ..F milioane de dolari pentru .++ de metri patrati.
2entru a impiedica distru$erea armecului sau speciic! 2rimaria 2arisului a inter1is irmei
suede1e KLM sa&si desc,ida un ma$a1in pe acest -ulevard! insa de#a e6ista unul inca din *++E
desc,is la numarul //. In *++/ lantul american de ma$a1ine A-ercrom-ie L Fitc, a primit
autori1atia de a isi desc,ide un ma$a1in pe cele-rul -ulevard pari1ian.
Resedinta presedintilor Frantei! 2alatul ElBsCes! nu este situata c,iar pe -ulevard ci un pic
mai la nord.

T/#r E((&$ 0 T#r.#$ E((&$ %. Par!
Turnul Eiffel este obiectivul turistic ce nu trebuie ratat in vacanta la Paris
Daca mer$i in 2aris tre-uie neaparat sa vi1ite1i Turnul Eiel. Sa mer$i in 2aris si sa nu
vi1ite1i Turnul Eiel este pur si simplu un lucru de neconceput. De apt aceasta atractie a
2arisului poate i va1uta din aproape orice punct al orasului. Din Turnul Eiel nu vei avea parte
de cea mai spectaculoasa priveliste din 2aris dar este in mod cert un loc in care tre-uie sa te duci
din cau1a ar,itecturii sale si a $randorii.
Tour Eiffel - Turnul Eiffel
Monumentul isi tra$e numele de la proiectantul sau =ustave Eiel si este cea mai inalta
cladire din 2aris. 2este *++ de milioane de oameni au vi1itat turnul de la inau$urarea sa in .//E
acand astel din el cel mai vi1itat monument din lume. Impreuna cu antena sa de *D de metri!
structura masoara :*F de metri inaltime. Cand constructia sa a ost inc,eiata in .//E structura a
ost declarata cea mai inalta cladire din lume! titlu care i&a apartinut pana in .E:+ cand a ost
contruita C,rBsler Iuildin$ din NeM NorJ. Turnul este acum a cincea cladire ca inaltime din
Franta si cea mai inalta din 2aris. Turnul cantareste peste 1ece mii de tone.
Turnul Eiel are doua restaurante: Altitude EF la primul nivel 'la EF m inaltime) si Oules
4erne la eta#ul al doilea. Acesta din urma este o destinatie $astronomica pentru cunoscatori.
Cel mai vi1itat loc din 2aris este mereu a$lomerat iar co1ile la intrare pot i oarte mari. 2entru a
le evita pe cat posi-il este recomandat sa incercati sa&l vi1itati dimineata si in timpul saptamanii.
2utine sunt acele locuri sau monumente care sim-oli1ea1a 2arisul mai -ine decat Turnul Eiel.
Desi$ur e6ista multe alte o-iective turistice in 2aris cu o istorie mult mai -o$ata. E6ista locuri
mai putin a$lomerate si mult mai romantice. E6ista locuri pentru vederi panoramice mai
rumoase 'de pe treptele de la Notre Dame! din turnul Montparnesse sau din varul Arcului de
Trium). De asemenea nu este neaparat necesar sa vi1itati Turnul Eiel propriu&1is deoarece cam
de oriunde din centrul 2arisului puteti vedea aceasta minune ar,itecturala.
Daca vi1itati turnul! tre-uie sa asteptati la coada pentru unul din cele doua lituri care urca
pana in var. Acestea pleaca la iecare opt minute dar cu toate acestea perioada de asteptare poate
i oarte mare. ;a primul eta# puteti vedea lucruri le$ate de istoria Turnului Eiel! puteti trimite o
vedere c,iar din turn ' e6ista un oiciu postal acolo ) sau puteti lua masa la restaurantul Altitude
EF. Am-ele niveluri au ma$a1ine cu suveniruri sau Internet cae&uri. In var puteti vedea orasul si
e6ista tot elul de $,iduri care va spun ce vedeti. Totusi inaltimea este atat de mare incat poate i
diicil sa locali1ati anumite lucruri.
)a!$"a Sa"r& C/&#r
!asilica Sacre Coeur " o atractie de marca a capitalei #rantei
Iasilica Sacre Coeur este o -asilica romano&catolica si un popular o-iectiv turistic din
2aris. Este inc,inata inimii sacre a lui Iisus. Cladirea se ala in cel mai inalt punct din oras. In
./7: consilierii orasului 2aris au votat o le$e ce privea e6proprierea terenului din varul dealului
Montmartre pentru construirea -asilicii. Ar,itectul 2aul A-adie a proiectat -asilica dupa ce a
casti$at un concurs impotriva altor 77 de ar,itecti. Acesta era de#a cunoscut pentru munca sa de
restaurare a Catedralei S&Front din 2Cri$ueu6.
Basilica Sarcre Coeur din Paris
Cu intar1ieri datorate diicultatilor de&a comasa terenul piatra de temelie a ost pusa a-ia
in ./7F. A-adie a murit in .//D cand a-ia usese terminata undatia ediiciului. Desi terminata in
.E.D nu a ost olosita cu adevarat pana in .E.E! dupa terminarea 2rimului Ra1-oi Mondial.
Costurile inale de constructie s&au ridicat la peste D+ de milioane de ranci. In interiorul -asilicii
e6ista unul dintre cele mai mari mosaicuri din lume care&l inatisea1a pe Iisus cu -ratele intinse.
Clopotul este unul dintre cele mai $rele din lume si cantareste peste .E tone. Din varul domului
privelistea panoramica este super-a si acopera peste :+ de Jilometri. Inca din .//F in cadrul
-asilicii s&a pastrat o perpetua adorare a divinitatii si ru$aciune! 1i si noapte! pana in 1ilele
noastre.

N/1r& Da'&
Notre Dame nu este c,iar cea mai mare catedrala din lume! dar cu si$uranta este cea mai
aimoasa. Capodopera $otica este locali1ata in %le de la CitC! o mica insula in inima orasului.
Episcopul 2arisului Maurice de SullB a inceput constructia in ..0:. Catedrala tre-uia construita
in noul stil $otic dorindu&se sa relecte statutul 2arisului de capitala a re$atului rance1. A ost
prima catedrala construita la o scara uriasa devenind astel prototipul pentru catedralele ce s&au
construit in Franta in perioada urmatoare! printre acestea iind Catedrala din Amiens! C,artres
sau R,eims.
Catedrala otre !ame din Paris
Catedrala Notre Dame a ost inali1ata a-ia in anul .:DF constructia sa iind una
anevoioasa. Re1ultatul este o cladire coplesitoare avand .*/ de metri lun$ime si turnuri de 0E de
metri inaltime.
Clopotnita! care atin$e E+ de metri! a ost adau$ata in secolul al .E&lea de 4iollet&le&Duc.
Catedrala Notre Dame detine mai multe erestre rotunde dar cea din secolul al .:&lea este cea mai
impresionanta avand un diametru de .:.. metri. Notre Dame are doua or$i: Or$a Mare care are F
claviaturi si F0 de note! ... re$istre si 7.:7D tu-uriP si Or$a Corului care are doua claviaturi si
../D+ de tu-uri.
"r#a $are a Catedralei otre !ame
Stalpii de sustinere din partea estica au .F metri inaltime. 2artea vestica cuprinde : arcade
imense si $aleria re$ilor. In timpul restaurarii! o parte dintre sculpturi si din interior a ost mutat
sau distrus. A-ia in secolul al .E&lea catedrala a ost terminata de ar,itectul pari1ian Eu$Qne
Emmanuel 4iollet&le&Duc. In secolul trecut au e6istat noi lucrari de restaurare! intre .EE. si
*++.. Apro6imativ .: milioane de oameni din toata lumea vi1itea1a anual catedrala 'o medie de
:+ +++ de oameni pe 1i). In 1ilele de var sunt peste F+.+++ de pelerini si vi1itatori care intra in
catedrala. In ata catedralei! se ala >Jilometrul +? al 2arisului.
otre !ame

Ca2ar&1#$ M/#$. R/#3&
Ca-aretul Moulin Rou$e a ost construit in anul .//E de catre Oosep Oller! care la acea
vreme detinea si OlBmpia! un alt local cele-ru din 2aris. Moulin Rou$e se ala in apropiere de
Montmartre in cartierul rosu al 2arisului numit 2i$alle si este usor de locali1at datorita cele-rei
mori de vant de culoare rosie pe care o are pe acoperis. Moulin Rou$e este cele-ru datorita
aptului ca este considerat locul in care a luat nastere orma moderna a dansului can&can. Asta1i
Moulin Rou$e este un o-iectiv turistic de seama si oera dans si divertisment clientilor sai din
intrea$a lume. Decorul din interiorul ca-aretului inca pastrea1a mult din romantismul Frantei de
la inceputul secolului 33.
Cabaretul $oulin %ou#e
2rintre artistii cele-ri care au tinut repre1entatii in aimosul ca-aret din 2aris se numara:
Elton Oo,n! ;i1a Minelli! FranJ Sinatra! Oosep,ine IaJer sau Edit 2ia. Moulin Rou$e a ost
su-iectul unor opere ale pictorului post&impresionist Toulouse&;autrec. De asemenea au e6istat
mai multe ilme cu numele ca-aretului printre care si cel din *++. cu EMan Mc=re$or si Nicole
Ridman care la el ca adaptarea din .EF* a ost nominali1at pentru cate$oria cel mai -un ilm la
Oscar&uri.
2rincipala atractie a ca-aretului este renc, can&can&ul. Acest dans a e6istat cu mult
inaintea ca-aretului Moulin Rou$e si era un dans al clasei muncitoare dar acesta a ost adaptat de
catre curte1anele de la Moulin Rou$e astel incat sa incante clientela masculina a localului.

M#4&#$ L#*r# %. Par!
Mu1eul ;uvru este cel mai vi1itat mu1eu de arta din lume! un monument plin de
incarcatura istorica si un mu1eu national al Frantei. Este un o-iectiv turistic central din 2aris iind
situat in arondismentul . al orasului. In cadrul mu1eului ;uvru sunt e6puse in #ur de :F+++ de
o-iecte de arta din mileniul 0 I.C,. si pana in secolul al 3I3&lea D.C,.
Piramida de la $u&eul 'uvru din Paris
Mu1eul este $a1duit de palatul ;ouvre care initial a ost conceput ca o ortareata in secolul
al 3II&lea su- domnia lui Filip al II&lea. Ruinele acestei ortarete inca mai pot i va1ute si in 1ilele
noastre. Cladirea a continuat sa ie e6tinsa de multe ori de&a lun$ul secolelor pana a a#uns la
orma actuala a 2alatului ;ouvre. In anul .07D resedinta re$ilor Frantei a ost mutata la 2alatul
4ersailles si astel 2alatul ;ouvre a ramas principalul loc in care colectiile re$ale de arta au ost
e6puse. In timpul Revolutiei France1e s&a decis ca ;ouvre&ul sa devina mu1eu si sa $a1duiasca
cele mai pretioase capodopere ale poporului rance1.
$u&eul 'uvru noaptea
Cand s&a desc,is! in data de .+ Au$ust .7E:! mu1eul a pre1entat o colectie de F:7 de
picturi! marea ma#oritate iind opere coniscate de la -iserica si de la monar,ia rance1a. In
timpul lui Napoleon! mu1eul si&a marit oarte mult colectia si si&a sc,im-at si numele in Mu1eul
Napoleon. Dupa inran$erea lui Napoleon multe dintre operele coniscate de acesta au ost
returnate proprietarilor lor de drept. Colectia mu1eului a continuat insa sa se mareascaP in timpul
celui de&al doilea Imperiu a casti$at peste *++++ de piese. Numarul operelor de arta detinute de
Mu1eul ;ouvre a continuat sa creasca constant din daruri si donatii cu e6ceptia celor doua
ra1-oaie mondiale.
Din anul *++/ colectia Mu1eului ;ouvre este impartita in opt cate$orii distincte: E$iptul
AnticP Antic,itati din Orientul ApropiatP =recia! Etruscii si Imperiul RomanP Arta IslamicaP
SculpturaP Arta decorativaP 2icturaP 2rinturi si Desene.
In pre1ent mu1eul $a1duieste peste :/+.+++ o-iecte si :F+++ de opere de arta. 2este 0++++ de
metri patrati sunt dedicati e6ponatelor permanente. Dintre cei .F+++ de vi1itatori 1ilnici peste
0FS sunt straini.
Colectia de ta-louri numara peste 0+++ de piese datand din secolul al 3III&lea si pana in
./D/. ;a ;ouvre poate i $asita si capodopera lui ;eonardo da 4inci! Mona ;isa printre multe
alte opere de arta de o valoare inestima-ila.
$ona 'isa - Capodopera lui 'eonardo da (inci de la 'uvru
=radinile Tuileries se $asesc in apropierea 2alatului ;ouvre. 2alatul Tuileries a ost ars si
nu a mai ost reconstruit dar $radinile sale au ost reamena#ate. Cand vremea este rumoasa sunt
cu adevarat spectaculoase si merita vi1itate.
D/'#$ I.*a$4$/r
In .07+! ;udovic al .D&lea! a dat ordin sa se construiasca Domul Invali1ilor! un spital
militar capa-il sa trate1e soldatii rance1i raniti in ra1-oaiele din Europa. Numele domului este o
prescurtare de la >KTpital des invalides?. In anul .070 cand a ost inali1ata constructia domului!
in #urul domului erau .F curti cea mai aimoasa iind >Curtea de onoare?! unde erau tinute si
paradele militare. Ulterior! veteranii de ra1-oi au cerut o capela! aceasta iind construita in .07E
'E$lise Saint&;ouis des Invalides).
!omul )nvali&ilor
Ramasitele celui mai mare $eniu militar rance1 Napoleon '.70E&./*.) se ala su- Dom
ceea ce atra$e multi turisti ai 2arisului. Napoleon s&a nascut in Corsica pe .F au$ust .70E intr&o
amilie modesta si a devenit imparatul Frantei pe * decem-rie ./+D cucerind aproape toata
Europa. El a ost inrant in ./.F de $eneralul en$le1 <ellin$ton la <aterloo in Iel$ia. Napoleon
a murit pe F mai ./*. pe insula Santa Elena din Oceanul Atlantic! acolo unde a ost trimis in
e6il de en$le1i. Napoleon a ramas un persona# oarte popular iar re$ele ;udovic Filip a readus
sicriul lui in ./D+ inapoi in Franta.
2e lan$a mormantul lui Napoleon 'reali1at din porir inlande1 rosu avand o -a1a din
$ranit verde) se ala si mormintele mem-rilor amiliei lui Napoleon 'rati! copil)! a catorva oiteri
care l&au servit precum si a multor eroi militari rance1i.
!efense - (edere panoramica
Domul mai adaposteste si Mu1eul Armelor 'cel mai mare mu1eu militar din lume)!
Iiserica Domului 'proiectata de Kardouin Mansart pentru ;udovic al 3I4&lea) si Mu1eul
planorelieurilor.
'es )nvalides

P/%#$ A$&5a.%r# a$ III0$&a %. Par!
Constructia podului a avut loc la sarsitul secolului al 3I3&lea si a durat aproape : ani.
Structura a ost acuta intr&o a-rica iar apoi transportata si asam-lata cu a#utorul unei macarale
imense. Este construit din otel si piatra in stilul Art Nouveau.
S&a dorit ca podul sa nu impiedice vederea spre -ulevardul C,amps&ElBsees si spre Domul
Invali1ilor. Re1ultatul a ost acest pod lun$ de .+7.F de metri! lat de D+ de metri si inalt de 0
metri.
Podul Ale*andru al )))-lea
2odul este decorat cu elinare! in$eri si nime. ;a capetele podului sunt statui poleite cu
aur ase1ate pe piloni de .7 metri inaltime. Fiecare ornament al podului a ost creat de artisti
dieriti. Desi constructia podului a inceput in mai ./E7! prima piatra iind ase1ata de Tarul
Nicolae al II&lea in octom-rie ./E0! acesta a ost inau$urat a-ia in anul .E++ la >E6po1itia
Universala?. 2odul! care repre1inta sim-olul prieteniei ruso&rance1e! a ost numit dupa tatal
Tarului Nicolae al II&lea! Tarul Ale6andru al III&lea.

Pa.1+&/.#$ %. Par!
2ant,eonul este ase1at pe muntele Ste&=eneviQve! in apropiere de Universitatea Sor-onna
si de =radinile ;u6em-our$. ;ocul unde se ala 2ant,eonul a ost ales de re$ele Clovis si a ost
construit pentru ca acesta sa ie inmormantat in el.
Pantheonul din Paris
Constructia a inceput in anul .7F7 dar datorita unor pro-leme inanciare a ost terminat
a-ia in anul .7E.! in mi#locul Revolutiei France1e. In acelasi an! ansam-lul constitutiv al
revolutiei a decis sa ie transormat dintr&o -iserica intr&un templu pentru a $a1dui ramasitele
oamenilor importanti ai Frantei.
In ./+0 cladirea a ost transormata din nou in -iserica! dar din .//F 2ant,eonul a devenit
iarasi o cladire civila. Desi$nul podelei are motive $recesti iind lun$a de ..+ metri si lata de /F
de metri. 4eranda! a ost inspirata din 2ant,eonul de la Roma. Cripta! acopera toata supraata si
$a1duieste multe personalitati rance1e precum: 4ictor Ku$o! 4oltaire! Oean Monnet! Marie si
2ierre Curie si Emile Hola.
De asemenea! 2ant,eonul este locul unde astronomul Oean Iernard ;Con Foucault a tinut
cunoscutul sau e6periment in ./F.! demonstrand ca 2amantul se invarte in #urul a6ei sale.
2endula lui Foucault a ost mutata in acelasi an in Conservatorul Artelor si Meseriilor. De su-
coloane puteti admira 2arisul. 2ant,eonul poate i va1ut cel mai -ine din =radinile ;u6em-our$.

M#4&#$ %6Or!a-
Cladirea care $a1duieste Mu1eul dUOrsaB este o osta $ara! =ara dUOrsaB! construita la
timp pentru E6po1itia Universala din anul .E++. =ara a ost punctul inal al cailor erate din sud&
vestul Frantei pana in anul .E:E! cand peroanele sale au devenit prea mici pentru noile trenuri ce
intrasera in circulatie. A continuat sa ie olosita pentru trenuri re$ionale mai mici iar o parte din
ea a devenit oiciu postal in timpul celui de&al Doilea Ra1-oi Mondial.
$u&eul d+"rsay
=uvernul France1 a decis in anul .E77 sa transorme $ara in mu1eu. ;ucrarile de
reamena#are au durat destul de mult si au presupus construirea a peste *++++ de metri patrati noi
pe patru eta#e. Mu1eul a ost inau$urat de presedintele Francois Mitterrand la data de .
Decem-rie .E/0.
)nteriorul $u&eului d+"rsay
Mu1eul dUOrsaB se ala pe malul stan$ al Senei si oera spre vi1ionare multe picturi!
sculpturi! mo-ila si oto$raii dar este pro-a-il cel mai mult cunoscut pentru colectia sa deose-ita
de capodopere impresioniste ale unor pictori cum ar i Renoir! Monet sau Ce1anne.

Ca!1&$#$ %& $a V&r!a$$&!
2alatul 4ersailles este unul dintre cele mai mari si opulente castele din intrea$a lume. Cu
peste *.++ de erestre! .*F+ de seminee si 07 de scari interioare! castelul 4ersailles este una
dintre cele mai vi1itate atractii turistice din Franta. Fiind un e6emplu perect de arta rance1a a
secolului al ./&lea! aceasta cladire istorica se ala pe lista 2atrimoniului Universal UNESCO de
mai -ine de :+ de ani.
Castelul a ost resedinta oiciala pana in anul .7/E! iar de atunci a ost privit ca o
resedinta neoiciala. Cunoscut si drept G;ea$anul ;i-ertatiiG! 2alatul 4ersailles a ost si locul in
care populatia 2arisului si&a maniestat nemultumirea ata de Re$ele ;udovic al .D&lea! ortand
amilia re$ala sa lase in urma viata ei decadenta si sa se mute in adevarata capitala a Frantei!
2aris.
,radinile de la (ersailles
In vi1itarea 2alatului de la 4ersailles e6ista cateva puncte care nu tre-uie ratate! desi
intre$ul ansam-lu este cu adevarat deose-it. Apartamentul re$inei are D camere si a ost ocupat
de iecare re$ina! ultima iind Maria&Antoaneta. A suerit multe sc,im-ari ce e6plica
multitudinea de stiluri in contrast cu apartamentul re$elui. In acest apartament! re$inele au trait in
aara vietii pu-lice 'toti copii re$ilor s&au nascut in dormitorul cel mare).
Curtea si #radinile de la (ersailles
Apartamentul re$elui! redecorat de cateva ori! a ost ultima oara 1u$ravit intre .07. si
.0/. si repre1inta planete $ravitand in #urul lui Apolo! Dumne1eu iind repre1entat de soare
'em-lema re$elui ;udovic al 3I4&lea) in mitolo$ia $reaca si romana. Apartamentul are 7 camere!
iecare camera avand scopul sau:-uet! #ocuri! camera de dans! camera de -iliard in timpul
petrecerilor date de re$e.
Sala O$lin1ilor! lun$a de 7: de metri! lata de .+!F metri si inalta de .*!: metri are pe
tavan pictate cateva scene din viata re$elui ;udovic al 3I4&lea din momentul in care a inceput
domnia in anul .00. si pana in anul .07/ cand a ost pacea din Ni#me$en. Re$ele trecea in
iecare 1i prin aceasta sala in drumul sau spre capela si spre apartament. Sala era olosita pentru a
$a1dui receptiile mari! nuntile re$ale si intalnirile intre am-asadori.
Sala "#lin&ilor de la (ersailles

La D&(&.!&
;a Deense este un cartier nou unde se $asesc multe cladiri moderene de -irouri. In
Deense puteti admira 1$arie&nori in mai multe orme precum si multe constructii acute din
$eamuri si otel.
Arcul din !efense
De asemenea! tot in Deense este si Arcul din Deense! o cladire inalta su- orma unui cu-
$ol care are o platorma de o-servatie. Intrarea este 7.F V iind incluse in pret si cateva e6po1itii
ale unor artisti contemporani mai mult sau mai putin cunoscuti. Arcul din Deense a ost construit
la initiativa ostului presedinte rance1 Mitterrand! care a dorit o versiune demna de secolul 33 a
Arcului de Trium. Cu toate acestea desi$n&ul ar,itectului dane1 Otto van SprecJelsen aduce mai
mult cu un cu- decat cu un arc triumal. Are .+0 metri iar partile laterale sunt spatii de -irouri.
!efense - (edere panoramica

P$a"& %& $a C/."/r%&
2lace de la Concorde este cea mai mare piata pu-lica din 2aris si separa $radinile
Tuileries de -ulevardul C,amps&ElBsees. Initial a ost numita 2iata ;udovic al 34&lea si in
mi#locul sau a ost amplasata o statuie ecvestra a acestuia. Constructia pietei ce are orma unui
octo$on a inceput in anul .7FD si a ost terminata in .70:.
Place de la Concorde din Paris
O perioada dupa constructia sa! piata a servit ca loc de intalnire pentru participantii la cea
mai san$eroasa revolutie din istoria Frantei. Dupa ce revolutionarii au a#uns la putere! au
redenumit&o 2iata Revolutiei si au inlocuit statuia re$elui ;udovic al 34&lea cu o $,ilotina. Intre
.7E: si .7EF! peste .:++ de oameni au ost decapitati! inclusiv ;udovic al 34I&lea! Maria
Antoaneta! Danton si Ro-espierre. Numele de 2lace de la Concorde sim-oli1ea1a sarsitul unei
ere a suerintei si speranta pentru un viitor mai -un.
O-eliscul ;u6or! un monolit din $ranit ro1 a ost daruit Frantei in anul ./*E de vicere$ele
E$iptului! Me,emet Ali si a inlocuit $,ilotina din 2lace de la Concorde. Ediiciul! care candva
marca intrarea in templul Amon are peste ::++ de ani vec,ime si este decorat cu ,iero$lie
repre1entand puterea araonilor Ramses al II&lea si al III&lea. O-eliscul ce a ost adus in anul ./::
cantareste *:+ de tone si are **./: de metri. Supravietuind mai mult de :: de secole! o-eliscul a
suerit cea mai mare de$radare in ultima #umatate a secolului trecut datorita e6punerii la poluarea
cu $a1e de esapament. O-eliscul repre1inta un monument cu patru supraete inscriptionate!
ormand spre var o piramida. E$iptenii le ridicau cate doua si le asociau cu ra1ele solare care
cresteau in $rosime atunci cand se apropiau de pamant.
In iecare colt al octa$onului ce ormea1a piata sunt statui repre1entand orasele rance1e:
;ille! Stras-our$! ;Bon! Marseille! Iordeau6! Nantes! Irest si Rouen. In partea de sud&est a
pietei! podul Concorde trece peste Sena spre 2alatul Iour-on acolo unde se ala Ansam-lul
National. ;an$a O-elisc! in $radinile Tuileries se ala si Mu1eul Oran$erie.

O,&ra %. Par!
Opera a ost construita intre anii ./0* si ./7F! ar,itectul sau iind C,arles =arnier. Ideea
de a se construi o opera noua a aparut inca din anul ./*+ atunci cand! dupa inceperea lucrarilor!
s&a descoperit un lac su-teran amintit si de ;loBd <e--er in WFantoma de la Opera?. Desi aceasta
pro-lema a ost re1olvata! lacul inca e6ista su- pivnita cladirii.
"pera ,arnier din Paris
Opera are ..+++ de metri patrati si o scena pe care pot incapea DF+ de artisti. Auditoriul
detine #umatate din spatiul total avand **++ de locuri.
;e$enda spune ca Imparateasa Eu$enia l&a ru$at pe =arnier sa proiecte1e cladirea in stil roman
sau $recesc dar =arnier i&a spus >Este in stilul Napoleon al III&lea DoamnaX?. Interiorul este
decorat cu catiea! run1e aurite! nime si in$eri.

M#4&#$ Ora.3&r& %. Par!
Cladirea Mu1eului Oran$erie are multe erestre imense! principala sa destinatie o-isnuind
sa ie $a1duirea portocalilor pe timpul iernii. Ulterior a devenit un depo1it -ine ec,ipat! a oerit
c,iar camere de locuit soldatilor mo-ili1ati in 2aris! a ost un loc de desasurare a unor competitii
sportive! evenimente mu1icale si patriotice! a $a1duit numeroase e6po1itii de arta! industrie!
,orticultura si concursuri canine.
$usee de l+"ran#erie din Paris
Mu1eul Oran$erie contine lucrari ale lui Ce1anne! Renoir! 2icasso! Rousseau! Matisse!
Derain! Modi$liani! Soutine! Utrillo si ;aurencin. In anul .E**! Monet a donat / ta-louri
$i$antice '*60 m) repre1entand ;ilieci de apa! poporului rance1. Ta-lourile au ost e6puse in
camera ovala din cadrul mu1eului! unde peretii ovali puteau sustine ta-lourile $rele. Cele mai
cunoscute oran$erii din Europa sunt cele de la Castelul 4ersailles! de la 2alatul Sc,on-runn din
4iena! din 2otsdam '=ermania) si din Mar$am 2arJ 'Tara =alilor).
P$a"& P3a$$&
2lace 2i$alle este cartierul rosu al 2arisului! centrul se6s,op&urilor! clu-urilor de
streaptease si spectacolelor de ca-aret. In $eneral este un loc destinat numai adultilor si
aventurilor de&o noapte.
Place Pi#alle din Paris
In 2lace 2i$alle sunt situate cele mai aimoase ca-arete din 2aris! printre ele numarandu&
se si Moulin Rou$e si o multime de -aruri si clu-uri pentru adulti. Se spune ca aici se poate
cumpara o sticla de sampanie la supra&pret! astel acoperindu&se si pretul pentru compania unei
emei. Tot in 2lace 2i$alle se $aseste si Mu1eul Erotismului! la adresa 7*! Ioulevard de Clic,B.
In timpul celui de&al Doilea Ra1-oi Mondial! 1ona a capatat supranumele de >2i$ AlleB?
deoarece aici veneau soldatii in cautare de placeri usoare.
In 2lace 2i$alle se poate a#un$e cu metroul pana la statia 2i$alle. In 1ona pietei 2i$alle nu
se $asesc numai lucruri de o moralitate indoielnica ci si o-iective turistice si culturale mai
deose-ite. Toulouse ;autrec a avut studioul in aceasta 1ona. 2icasso si Maurice Neumont au trait
de asemenea aici. 2uteti admira si operele lui Salvador Dali la Espace DalY Montmartre.
2entru cei alati in cautare de distractie! 2i$alle este pro-a-il locul care oera a-solut orice
poate cauta cineva.


C&.1r#$ P/',%/#
Centrul =eor$es 2ompidou este un comple6 cultural construit intr&un stil ar,itectural
,i$,&tec, ce se ala in arondismentul D al 2arisului! in 1ona numita Ieau-our$.
Centrul Pompidou din Paris
Centrul 2ompidou $a1duieste o vasta -i-lioteca pu-lica & Ii-liot,eZue pu-liZue
d@inormation 'I2I)! Mu1eul National de Arta Moderna si IRCAM! un centru de mu1ica si
cercetare acustica. Numele centrului este dat dupa =eor$es 2ompidou! cel care a ost presedinte
al Frantei intre .E0E si .E7D.
Centrul este creatia ar,itectului italian Ren1o 2iano! a cuplului de ar,itecti -ritanici
Ric,ard si Sue Ro$ers si a in$inerilor de re1istenta Edmund Kappold si 2eter Rice. 2roiectul de
constructie a Centrului 2ompidou a ost incredintat spre e6ecutie acestei ec,ipe in urma unui
concurs de ar,itectura ale carui re1ultate au ost anuntate in .E7.. Revistele de specialitate au
spus ca desi$n&ul centrului 2ompidou Ga intors ar,itectura cu undul in susG iar ec,ipa ce l&a
reali1at si&a casti$at o reputatie de neta$aduit prin stilul indra1net a-ordat. Toate elementele
unctionale si structurale ale cladirii sunt vopsite dupa dierite coduri de culoare: verde & tevile
instalatiilor sanitare! al-astru cele pentru instalatiile de climati1are! instalatiile electrice sunt
$al-ene iar instalatiile pentru si$uranta sunt rosii.
Centrul Pompidou in cifre
Supraata pe care se intinde centrul acopera peste doua ,ectare! supraata locui-ila este
.+:!:+F m[. Structura are sapte eta#e si o inaltime de D* de metri! lun$ime de .00 m! latime de 0+
m. 2entru construirea cladirii s&au olosit peste .F+++ tone de otel ...+++ m[ $eamuri si F+.+++
m\ de ier -eton. Constructia cladirii a ost terminata in timpul sta-ilit si su- costurile estimate
pentru reali1area sa. Centrul 2ompidou a costat apro6imativ .++ de milioane de dolari.
In cadrul comple6ului de la Centrul 2ompidou se ala si A1&$&r#$ )ra."#!! locul unde
puteti admira o mica parte din cadrul in care marele artist roman si&a desavarsit opera ara e$al.


Pr'ara Par!#$# 0 H/1&$ %& V$$& %& Par!
2rimaria 2arisului ' KTtel de 4ille de 2aris ) a ost centrul vietii politice din 2aris timp de
cateva secole -une. Cladirea primariei ce datea1a din secolul .0 a ost reconstruita dupa ce a luat
oc in timpul revolutiei pari1iene din ./7+.
Primaria Parisului
In Evul Mediu! condamnatii la moarte erau span1urati in piata din ata primariei. In 1iua
de asta1i piata este mult mai pa#nica si decorata cu antani. Kotel de 4ille se ala destul de
aproape de Centrul 2ompidou si de Ile de la Cite. 2e lan$a aptul ca aici isi are -iroul primarul
2arisului! cladirea mai $a1duieste si o serie de evenimente si receptii. Cladirea a suerit unele
sc,im-ari ma#ore de&a lun$ul timpului. In ./:F doua noi aripi au ost construite su-
suprave$,erea preectului 2arisului. Aceste doua aripi au ost unite printr&o $alerie ce a ars
complet in ./7.. Reconstructia s&a dorit a i o copie idela a cladirii distruse in timpul re-eliunii.
Noua cladire a primariei a ost inau$urata oicial in .//*.
Primaria va&uta de pe malul Senei
In apropiere e6ista si un ma$a1in numit dupa primarie & Ia1ar de l@KTtel de 4ille. Turistii
care vin sa vada cladirea primariei 2arisului! pot vi1ita si -iserica St&=ervais&et&St&2rotais alata
in apropiere. Cel mai -un mod de a a#un$e la 2rimaria 2arisului este cu metroul. 2e lan$a
ar,itectura deose-ita a cladirii turistii se pot -ucura si de dierite maniestari pe care aceasta le
$a1duieste destul de recvent.


La C/."&r3&r& ! S(a.1a Ca,&$a
Concier$erie si Santa Capela includ ramasitele celui mai vec,i palat re$al rance1
'2alatul Orasului)!care a ost transormat intr&o inc,isoare in sec al 3I4&lea 'a ost prima
inc,isoare din 2aris in .:E.). ;ocul a ost ales de Filip cel Frumos la inceputul secolului al 3I4&
lea pentru a construi un palat care sa sim-oli1e1e puterea sa! descris la vremea aceea ca iind unul
din cele mai impresionante palate ale Evului Mediu.
'a Concier#erie si Sfanta Capela
;a sarsitul secolului al 3I4&lea! re$ele a a-andonat 2alatul Orasului in avoarea 2alatului
;uvru! lasand cladirea sa ie administrata de 2arlament si numind&o G;a Concier$erieG! urmand
ca o parte din cladire sa ie transormata in inc,isoare.
'a Concier#erie si Sfanta Capela
Capela! a ost construita in acelasi loc unde a ost si celula Mariei&Antoaneta! camera
doamnelor si dressin$ul. Concier$erie se ala pe Ile de la Cite! lan$a Notre&Dame! acolo unde! in
timpul revolutiei rance1e! -ar-ati si emei erau inc,isi pentru a&si astepta sentinta la moarte ce
era pusa in aplicare in piata Concorde unde erau decapitati.
Gra%.$& %. L#5&'2/#r3 ! Pa$a1#$ L#5&'2/#r3
Gra%.$& L#5&'2/#r3 repre1inta pro-a-il cel mai popular parc din 2aris. Se ala in
arondismentul al 0&lea! in apropiere de Universitatea Sor-ona. 2arcul de ** de ,ectare! a ost
$andit in .0.* intr&un stil pur rantu1esc iar in secolul al .E&lea a ost desc,is pu-licului! pana
atunci iind privat.
In centrul parcului se $aseste un ia1 octo$onal! cunoscut su- numele de Grand Bassin.
Aici! se pot inc,iria -arcute pentru copii. O alta atractie pentru copii este teatrul de papusi. In
#urul -a1inului se ala alei si pa#isti! in diverse orme $eometrice. Numeroase statui decorea1a
parcul! printre care si statuia lui Saint-Genevive! santa ce patronea1a 2arisul. ;a 7ar%. %#
L#5&'2/#r3 puteti lua unul din multele scaune si il puteti pune oriunde in parc! in locul unde
vreti sa stati. 2arcul este popular si printre #ucatorii amatori de sa, sau de Jeux de Boules.
-ardin du 'u*embour#
Oardin du ;u6em-our$ are si doua antani remarca-ile. Cea mai cunoscuta este Fontaine
de Medicis (foto)! o antana in stil -aroc construita in anul .0*D. Se $aseste in capatul unui mic
lac in partea de nord est a parcului. In partea sudica! intr&o e6tensie a parcului numita Jardins de
l'Observatoire! se $aseste o alta antana numita Fontaine de l'Observatoire construita in ./7:.
Fantana include statuia unui $lo- pamantesc sustinut de patru emei! iecare repre1entand un
continent. 2entru a mentine simetria! Oceania a ost omisa.
Intre .0.F si .0*7! Palais du 'u*embour# .Palatul 'u*embour#/ a ost construit in
partea de nord a parcului Oardin du ;u6em-our$. 2alatul a ost construit pentru Maria de Medicis!
mama lui ;udovic al 3III&lea. Aceasta era de ori$ine italiana! asa ca ar,itectul a construit palatul
in stil lorentin. In .7ED! in timpul Revolutiei France1e 2alatul ;u6em-our$ a ost olosit pe post
de inc,isoare. A ost si sediul $eneral al uft!affe & ortele aeriene $ermane & in timpul celui de&
al doilea ra1-oi mondial. In pre1ent cladirea adaposteste Senatul France1.
;a Oardin du ;u6em-our$ este inter1is sa calci iar-a si mersul pe -icicleta! la el ca si
orice #ocuri cu min$eaP e6ista insa anumite 1one unde acestea sunt permise.
P/.1 N&#( %. Par!
)n mod parado*al, Pont euf .Podul ou in france&a/ este cel mai vechi pod din Paris0
P/.1 N&#( este de asemenea si cel mai cunoscut pod din 2aris! iar impreuna cu cu 2ont
Ale6andre III! unul dintre cele mai rumoase.
;a #umatatea secolului al .0&lea! numai doua poduri traversau Sena. Din cau1a ca erau
intr&o stare oarte proasta si in mod recvent oarte a$lomerate! Re$ele Kenric al III&lea a ,otarat
in .F7/ sa ridice un nou pod si a-ia in .0+7 podul a ost inau$urat oicial de catre Kenric al I4&
lea care a si -ote1at podul! 2ont Neu. Dupa moartea sa! o statuie ecvestra al Re$elui Kenric al
I4&lea a ost ridicata in mi#locul podului! in piata 4ert&=alant. Aceasta statuie a ost daramata si
topita in timpul Revolutiei France1e dar a ost inlocuita de o copie idela in anul ././.
Pont euf - Cel mai vechi pod din Paris
In vremea cand a ost construit! 2ont Neu! un pod lun$ de *:* de metri si cu o latime de
** de metri era un pod modern cu o multime de inovatii. 2ont Neu a ost primul pod din 2aris cu
case pe el. A ost de asemenea primul pod pavat! ceea ce l&a transormat imediat intr&un loc
preerat al multor pari1ieni care au inceput sa oloseasca podul ca loc de intalnire.
In pre1ent 2ont Neu este ormat din doua sectoare! cate unul pe iecare parte a %le de la
CitC! unde piata 4ert&=alant uneste cele doua sectoare. 2odul are un total de .* arcade! 7 din ele
iind pe unul din sectoare care uneste %le de la CitC de malul drept al Senei si celelalte F pe
sectorul care uneste %le de la CitC de malul stan$.
La Ma%&$&.&
Templul $recesc este putin mai la nord de 2lace de la Concorde si este cunoscut su-
numele de G;a MadeleineG sau G;@C$lise de St&Marie&MadeleineG. Aceasta cladire impunatoare
este de apt o -iserica! inc,inata Mariei Ma$dalena. In rance1a Ma$dalena este numita
Madeleine! de aici si numele cladirii.
Cand a inceput constructia -isericii in .70D! planurile ar,itectului 2ierre Constant d@IvrB
aduceau cu cele ale Domului Invali1ilor. Cand d@IvB a murit in .777 planurile sale! care inca pot
i va1ute in MusCe Carnavalet! au ost revi1uite de succesorul sau! =uillome&Martin Couture.
Acesta a decis sa darame cladirea neterminata si sa inceapa cu un nou proiect! de aceasta data
-a1at pe desi$n&ul 2ant,eonului.
Constructia a ost intrerupta in timpul Revolutiei France1e pana in ./+0 cand Napoleon a
decis ridicarea unui templu in onoarea armatei sale. ;&a numit pe 2ierre&Ale6andre 4i$non
responsa-il de acest lucru iar acesta a daramat inca o data cladirea din temelii si a inceput
constructia unui templu inspirat din GMaison CarrCeG! un templu antic roman din orasul N"mes.
'a $adeleine
Dupa ce s&a ridicat Arcul de Trium! care cinstea Armata France1a! noul templu a avut
nevoie de o noua utilitate. Unele su$estii includeau olosirea templului ca sediu al 2arlamentului!
ca -anca sau c,iar ca statie de tren. In cele din urma in ./D*! cladirea a ost sintita ca -iserica!
ceea ce continua sa ie si asta1i.
Nu mai putin de F* de coloane corintiene incon#oara templul! iecare din ele cu o inaltime
de *+ de metri. Iasorelieurile din -ron1 de pe usi sunt opera lui Kenri de TriZueti si repre1inta
cele .+ porunci. Fatada templului are rolul ar,itectonic de a contra-alansa atada cu coloane a
2alatului Iour-on de peste Sena.
In interior! in spatele altarului se $aseste o statuie repre1entand inaltarea la cer a Mariei
Ma$dalena! ce a ost ridicata de C,arles Maroc,etti in ./:7. Or$a -isericii a ost acuta de
CavaillC&Coll in anul ./D0 si este olosita pentru concerte si asta1i.
Iiserica Madeleine este situata in 2lace de la Madeleine! aproape de Opera =arnier si de
2lace de la Concorde.
P$a"& %&! V/!3&!
Place des (os#es .Piata (os#ilor/, cea mai veche piata din Paris este si una dintre cele
mai frumoase piete din lume0
Istoria acestei piete datea1a din .0+D cand Re$ele Kenric al I4&lea a construit un pavilion
re$al in partea sudica a pietei. Cladirea a ost proiectata de Iaptiste du Cerceau. Re$ele a
poruncit ca toate cele :F de cladiri din #urul pietei sa urme1e aceleasi caracteristici. Re1ultatul! un
e6emplu timpuriu de plan de ur-anism! este o piata simetrica! incon#urata de cladiri din caramida
rosie! atade din piatra al-a! arcade si acoperisuri a-rupte din arde1ie.
2avilionul Re$al din centrul partii sudice! a ost contruit peste o poarta. In partea nordica!
opusa 2avilionului Re$al se ala 2avilionul Re$inei. Inainte de secolul al .7&lea! o alta cladire
importanta a e6istat in partea nordica a pietei: 12tel de Tournelles. Aceasta cladire a ost ridicata
in .:// si a ost resedinta a amiliei Re$ale pana in .FFE! cand Re$ele Kenric al II&lea a ost ranit
$rav in timpul unui turnir or$ani1at in apropiere. Acesta a murit 1ece 1ile mai tar1iu in KTtel de
Tournelles iar sotia sa! Caterina de Medici a poruncit demolarea cladirii si s&a mutat la ;ouvre.
Place de la Concorde din Paris
2iata a ost inau$urata oicial in .0.* su- numele de "Place #o$ale". In acele vremuri nu
era mai mult decat o pelu1a de $a1on dar era un loc preerat pentru dueluri. In .0:E! Ric,elieu a
poruncit ridicarea unei statui ecvestre a Re$elui ;udovic al 3III&lea in mi#locul pietei. Statuia a
ost distrusa in timpul Revolutiei France1e dar o noua statuie a lui ;udovic al 3III&lea a ost
adusa aici in ./*F.
In ./++! Napoleon a sc,im-at numele pietei din 2lace RoBale in P$a"& %&! V/!3&! pentru
a isi arata recunostinta ata de divi1iunea administrativa 4os$es! primul departament din Franta
ca si&a platit ta6ele. A ost din nou numita 2lace RoBale in ./.F! pentru ca in ./7+ sa revina la
numele de 2lace des 4os$es.
Multi oameni de seama ai Frantei au locuit aici. 2rintre ei se numara Ric,elieu si 4ictor
Ku$o. Cardinalul Ric,elieu! care a devenit prim ministru al Frantei in .0*D a locuit la numarul *.
din .0.F pana in .0*7. 4ictor Ku$o! autorul romanului GCocosatul de la Notre DameG a locuit la
eta#ul al doilea al casei de la numarul 0! "%&tel de #o'an-Gu()(n(e" din ./:* pana in ./D/.
Cladirea! numita acum 3$aison de (ictor 1u#o3 este acum mu1eu. 2uteti vi1ita camerele unde
4ictor Ku$o a scris mare parte din G;es Misera-lesG & Mi1era-ilii & una din cartile sale de capatai.
Aici pot i va1ute suveniruri! desene si carti! in ordine cronolo$ica! din copilarie pana la e6ilul
dintre anii ./F* & ./7+.
M#4&#$ R/%.
Acest mu1eu! care este un tri-ut pentru cel mai cunoscut sculptor al Frantei! este un
o-iectiv turistic ce nu tre-ie ratat de nici un admirator al rumosului si in special al operei lui
Au$uste Rodin.
Despre Au$uste Rodin
Au$uste Rodin './D+ ] .E.7) a ost cel mai de seama sculptor rance1 al perioadei sale si
unul dintre cei mai apreciati si iu-iti artisti ai tarii. Deseori creditat ca iind parintele sculpturii
moderne! operele lui Rodin sunt oarte realiste! spre deose-ire de cele ale predecesorilor sai! ale
caror opere se -a1au in special pe ale$orii si mitolo$ie. Rodin a ost mai mult decat un sculptor!
desi sculptura este domeniul pentru care este cel mai mult cunoscut. Desenele si picturile sale
sunt si ele deose-ite si au avut un rol e6trem de important in de1voltarea sa ca artist. Au$uste
Rodin a revolutionat sculptura! iind considerat de multi drept cel mai mare sculptor din toate
timpurile! dupa Mic,elan$elo.
In atelierul lui Au$uste Rodin au lucrat si alti mari sculptori. Constantin Irancusi a trecut
si el pe aici insa a plecat dupa cateva luni spunand: GNimic nu se poate inalta la um-ra marilor
ar-oriG
$u&eul %odin din Paris
Despre %u&eul Rodin
Mu1eul Rodin se $aseste intr&o vila din secolul al ./&lea unde artistul a trait si lucrat intr&o
anumita perioada a vietii sale! intr&o $radina i1olata de a$itatia orasului. Cladirea este situata in
apropierea Domului Invali1ilor! locul unde este inmormantat Napoleon Ionaparte. Casa a ost
construita initial pentru un a-ricant de peruci dar a apartinut de&a lun$ul timpului si Iisericii
Catolice! iar intr&un inal orasului 2aris.
;a intrarea in 1ona mu1eului! oc,ii turistilor sunt atrasi inevita-il de cea mai cele-ra opera
a lui Rodin! =anditorul ';e 2enseur)! care este ase1ata pe un piedestal ve$,ind asupra $radinii.
2ortile Iadului! o alta opera cele-ra! precum si alte capodopere mai putin cele-re impodo-esc
$radina mu1eului.
,anditorul .'e Penseur/ - cea mai celebra opera a lui %odin
Mu1eul Rodin detine in total apro6imativ 0!0++ de sculpturi! toate opere ale lui Rodin.
Operele sunt impartite intre acest mu1eu din 2aris! cunoscut su- numele de Kotel Iiron! si 4iila
des Irillants din Meudon! o casa pe care Rodin a detinut&o inca din ./EF. Sculpturile sunt acute
din $,ips! -ron1! marmura! ceara! sticla topita si piatra. Sculpturile din -ron1 si marmura sunt
tinute la locatia din 2aris! inclusiv >Sarutul?! o alta opera cele-ra a lui Rodin.
Sarutul, Au#uste %odin
Desenele lui Rodin sunt la el de ascinante ca si sculpturile. Istorici ai artei spun despre
sc,itele lui Rodin ca sunt >constuite? si ca aceste >desena ca un sculptor dar nu pentru statuile
sale?. Desenele sunt total dierite de sculpturi. Rodin a si pictat! iar multe dintre aceste picturi pot
i admirate la Mu1eul Rodin. Se spune ca ii acea placere sa&l copie1e pe Ru-ens iar vi1itatorii
vor $asi intr&adevar o serie de opere asemanatoare cu cele ale lui Ru-ens. Rodin acea cu placere
portrete prietenilor si amiliei sale.In cadrul mu1elui Rodin se or$ani1e1a si o multime de
e6po1itii temporare si alte maniestari artistice.
Gra.% Pa$a!
=rand 2alais din 2aris 'Marele 2alat) a ost construit pentru E6po1itia Mondiala din .E++.
Cladirea este cele-ra pentru acoperisul sau enorm acut din sticla.
In anul .E++! 2aris a ost ales sa ie $a1da E6po1itiei Mondiale. Datorita importantei
evenimentului! au ost inantate mai multe proiecte de constructie printre care si 2odul Ale6andru
al III&lea! =rand 2alais si 2etit 2alais! o cladire similara dar mai mica.
Acoperisul de sticla de la ,rand Palais, Paris
=rand 2alais este unul dintre o-iectivele turistice cele mai cunoscute din 2aris! datorita
acoperisului sau de sticla impresionant. A ost opera a trei ar,itecti dieriti dar proiectul a ost pus
in aplicare de cele-rul ar,itect rance1 C,arles =irault! caruia i s&a dat apoi mana li-era sa
proiecte1e 2etit 2alais 'Micul 2alat). Cladirea este o com-inatie intre atada din piatra in stil
clasic! ier in stil art&nouveau si sticla.
=rand 2alais este si in momentul de ata cea mai mare cladire din ier si sticla din lume!
un titlu ce a apartinut initial cladirii CrBstal 2alace din ;ondra! care a ost distrusa de un incendiu.
Marele 2alat din 2aris cu stilul de Ielle EpoZue contine ED++ de tone de ier! are .F+++ de metri
patrati de sticla si apro6imativ F+++ de metri patrati de acoperis din ier si 1inc. E6teriorul este
din piatra si este decorat cu mo1aic colorat si dierite sculpturi.
Dupa ce o parte a acoperisului de sticla a ca1ut in .EE:! cladirea a ost inc,isa pentru
aproape .+ ani pentru renovari. 2rima parte a ost redesc,isa in *++D! iar restul a-ia in anul *++7.
Renovarile s&au a6at pe repararea cadrelor din metal! inlocuirea sticlei si repararea
acoperisului.Unele dintre decoratiunile e6terioare de la =rand 2alais au -eneiciat si ele de
renovari! inclusiv statuile ce repre1inta cai in $alop de pe colturile acoperisului. Si mo1aicul a
ost reparat si restaurat.
2entru mai mult de .++ de ani! =rand 2alais a ost o sala pu-lica de e6po1itii si a $a1duit
o multime de evenimente importante. Desi $aleria principala este destinata e6po1itiilor de arta
contemporana! aici se or$ani1ea1a dierite e6po1itii si maniestari! de la e6po1itii de masini de
epoca pana la pre1entari de moda. In =rand 2alais e6ista de apt trei 1one dierite! iecare cu o
intrare separata: 2alais de la Decouverte 'un mu1eu de stiinta) se ala pe Avenue FranJlin
Roosevelt! =aleries National du =rand 2alais 'o sala de e6po1itii) ce are intrarea la 2iata
Clemenceau si Ne du =rand 2alais 'o sala de evenimente) ce are intrarea prin Avenue <inston
C,urc,ill 'c,iar peste drum de 2etit 2alais).
Gra%.$& T#$&r&! 0 7ar%. %& T#$&r&!
=radinile Tuileries se numara printre cele mai vi1itate atractii ale 2arisului datorita
locatiei oarte centrale de care se -ucura si pro6imitatii ata de Mu1eul ;uvru si 2lace de la
Concorde. =radinile Tuileries sunt parte inte$ranta dintr&o a6a centrala ce se intinde de la ;uvru
pana in ;a Deense! districtul de aaceri a 2arisului.
Palatul Tuileries
;a inceputul secolului al .0&lea 1ona pe care se $asesc asta1i $radinile era o cariera unde
se producea ar$ila pentru ti$la 'de aici provine si numele de Tuileries). Dupa moartea lui Kenri al
II&lea in ..FE! sotia sa Caterina de Midicis a ridicat un palat in aceasta 1ona ] 2alais de Tuileries.
2alatul avea o $radina oarte mare in stil Italian! menita sa&i aminteasca Caterinei de Toscana
natala.
,radinile Tuileries din Paris
Noul desi$n al 'radinilor Tuileries
Intre .00+ si .00D $radina a ost reacuta in stil rantu1esc de catre Andre ;e Notre!
cele-rul $radinar al Re$elui Soare! devenit cele-ru pentru proiectarea $radinilor de la 2alatul
4ersailles. ;e Notre a ridicat o terasa pe malul raului si a desc,is o a6a central pe care a e6tins&o
trei ani mai tar1iu prin cearea cele-rului Iulevard C,amps&ElBsees.
,radinile Tuileries din Paris
=radinile Tuileries a ost unul dintre primele parcuri desc,ise pu-licului lar$ si a devenit
imediat un loc de promenada pentru pari1ieni. Inca din secolul al ./&lea parcul avea caenele!
c,ioscuri! -ancute si toalete pu-lice. 2alais de Tuileries! situat oarte aproape de Arc du
Carrousel! a ost daramat in ./7.! acand astel loc pentru o priveliste dinspre ;uvru spre Arcul
de Trium din 2aris.
,radinile Tuileries din Paris
Restaurarea 'radinilor Tuileries
Cea mai recenta restaurare a =radinilor Tuileries a avut loc in anul .EE+. 2roiectul lui ;e
Notre a ost pastrat pana la cel mai mic detaliu si parcul a ost separate de traicul rutier. Au ost
adau$ate mai multe sculpturi modern si in .EEE s&a inau$urat o pasarela peste Sena numita
2assarelle de Solerino ] aceasta ace le$atura dintre Tuileries si Musee dUOrsaB.
Ar&.&! %& L#1&"& 0 Ar&.&$& L#1&1&
Arenes de (utece) Amfiteatrul roman din Paris
Urme ale vec,ii mosterniri romane a 2arisului se pot $asi in cateva locuri din oras si unul
dintre aceste locuri este Arenes de ;utece! construite in primul secol al erei noastre. Arenele erau
candva un loc de adunare pentru spectacole si evenimente sportive.
Arenes de 'utece - Amfiteatrul %oman din Paris
Orasul $alo&roman 2aris 'atunci cunoscut su- numele de ;utetia) era destul de mare si
prosper! intin1indu&se de la Ile de la Cite pana pe malul stan$ al Senei. 2e la sarsitul primului
secol! romanii au construit pe pantele Muntelui Sainte =enevieve! in aara orasului ;utece! un loc
unde sa poata urmari dierite spectacole de circ! teatru sau evenimente sportive. Acest amiteatru
spatios este cunoscut asta1i su- numele de Arenele ;utetia 'Arenes de ;utece).
Arenes de 'utece - Amfiteatrul %oman din Paris
Amiteatrul a ost candva una dintre cele mai mari structuri de acest $en construite
vreodata de romani. Amiteatrul era incon#urat de un 1id inalt de *.F metri si avea o scena
impresionanta de D. de metri lun$ime. 2re1enta unor nise se spune ca ar i asi$urat o acustica
deose-ita acestei arene. Su- scena e6istau cinci 1one ce se presupune ca erau custi de animale
care se desc,ideau direct in arena. Spectacolele de circ si luptele cu $ladiatori se -ucurau de un
mare success pe aceasta arena ca pe mai toate arenele din vastul Imperiu Roman.
Scaunele arenei puteau $a1dui .F.+++ de oameni. Oicialitatile romane aveau o lo#a
conorta-ile la cel mai de #os nivel al arenei in timp ce emeile! copiii! sclavii si cei cu un status
social mai mic ocupau randurile de sus are arenei.
Desi arena a supravietuit pentru cateva sute de ani -une! servind drept amiteatru! a ost
distrusa la sarsitul secolului al :&lea si in cele din urma a devenit cimitir. O parte amiteatru a
ost olosita ca material de constructie in alte parti ale 2arisului iar prin anul .*.+ era de#a
complet acoperit.
Arenes de ;utece a ost re&descoperita in anul ./0+ in timpul constructiei unei statii de
tramvai. 4ictor Ku$o a sustinut o campanie in avoarea salvarii a ceea ce a mai ramas din aceasta
comoara romana. O treime din arena a ost de1$ropata in anii .//+ si alte parti au ost scoase la
iveala imediat dupa 2rimul Ra1-oi Mondial. Acum iind parte dintr&un parc pu-lic! vi1itatorii
Arenelor ;utetiei vor putea admira multe componente ale acestei candva $radioase structuri
romane! inclusiv parti ale scenei! cele nou nise si custile cu $ratii in care erau tinute animalele.
Municipalitatea a adau$at si niste tri-une astel ca Arenes de ;utece a devenit un loc popular
pentru picnic si pentru meciuri de ot-al ad&,oc intre parie1enii din 1ona.
Par" %& $a V$$&11&
Parc de la (illette, Paris - rela*are in aer liber
Situat in partea de nord a orasului 2aris! in arondismentul .E! 2arc de la 4illette este o
locatie incantatoare ce oera o serie intrea$a de atractii si posi-ilitati de petrecere a timpului li-er
pentru intrea$a amilie.
Parc de la (illette - Canalul l+"ur4
=,idurile turistice despre 2aris! in marea lor ma#oritate mentionea1a 2arc de la 4illette
dar remarca de cele mai multe ori ca este oarte putin vi1itat! in mare parte datorita situarii sale la
mar$inea orasului. Desi in apropiere se ala si 2arc des Iuttes&C,aumont care este mult mai
incantator! 2arc de la 4illette merita si el o vi1ita in principal datorita atractiilor culturale ce se
$asesc aici.
Parc de la *illette " cel mai mare parc din Paris
Fiind cel mai mare parc din 2aris! cu o supraata de *F de ,ectare! 2arc de la 4illette a
ost proiectat de Iernard Tsc,umi! proesor la cele mai presti$ioase scoli de ar,itectura din lume
printre care se numara 2rinceton si Colum-ia.
2arc de la 4illette -eneicia1a de multe spatii oarte ample numite de localnici Wprairies?
care sunt e6trem de populare pentru picnic&uri si dierite #ocuri in aer li-er. Aceste 1one desc,ise
oera o serie de privelisti deose-ite ale Canalului de lUOurZ care traversea1a parcul. 2e perioada
verii! in 1ona numita 2rairie du Trian$le! se or$ani1ea1a destul de des un cinemato$ra in aer
li-er unde sunt proiectate ilme cele-re.
Parc de la (illette
'radinile tematice din Parc de la *illette
Hece $radini tematice se $asesc in interiorul parcului printre care se numara! =radina
Dra$onului! =radina O$lin1ilor si =radina Iam-usului. Multe dintre ele sunt decorate cu
Wollies?! o serie de cladiri proiectate a avea un rol strict ornamental. E6ista :F de astel de ollies!
raspandite prin intre$ul parc.
Turistii pot vi1ita si Sala Mare! un ost $ra#d! reacut de ar,itectii Iernard Reic,en si
2,ilippe Ro-ert! transormat acum intr&un centru cultural si sala de spectacole. Aici se
or$ani1ea1a destul de recvent o serie intrea$a de spectacole si concerte. In partea de sud a
parcului se $aseste Cite de la MusiZue! unde se ala o alta sala de concerte dar si -i-lioteca! un
mu1eu! un conservator si niste studiouri mu1icale.
Marea ma#oritate a turistilor se duc in 2arc de la 4illette pentru a vi1ita cel mai mare
mu1eu de stiinte din Europa! Cite des Sciences et de lUIndustrie 'Orasul Stiintei si Industriei).
Cite! asa cum este numit! a ost proiectat de ar,itectul Adrien Fainsil-er si este construit in
principal din sticla si ier. A ost desc,is in .E/0 si include un planetarium si multe e6po1itii un
turistii pot atin$e e6ponatele si pot vedea de aproape o serie intrea$a de o-iecte le$ate de stiinta si
in$inerie. In ata cladirii principale se $aseste ;a =eode! o structura de :D de metri inaltime! ce
$a1duieste un cinemato$ra Ima6 cu :7+ de locuri. Un alt mu1eu din parc ce se ala in apropiere
de Ima6 este Ar,onaute! un su-marin din anii .EF+ ce se ala lan$a Mu1eul Marinei.
Parc de la (illette - 'a ,eode
C+a1&a# %& V."&..&!, Par!
C,ateau de 4incennes este un castel ce se ala in partea estica ata de centrul 2arisului. In
trecut a servit drept resedinta re$ala din secolul al .*&lea pana in secolul al ./&lea cand re$ele si&a
mutat resedinta oiciala la 2alatul 4ersailles.
Orin$ile acestui castel pot i urmarite inapoi in timp pana in ..F+ cand ;udovic al 4II&lea
a construit aici o ca-ana de vanatoare care a ost in curand e6tinsa. Castelul in sine! care initial
era o ortareata! a ost ridicat a-ia un secol mai tar1iu cand a ost acut si impresionantul don#on.
Cu o inaltime de F* de metri este inca cel mai inalt don#on din Europa. In .D.+ ortareata a ost
incon#urata de 1iduri cu o lun$ime nu mai mica de .*++ de metri pe care au ost ridicate E turnuri
care initial aveau pana la D* de metri inaltime.
Chateau de (incennes
Tot in aceeasi perioada a ost inceputa si constructia unei capele dupa modelul de la
Sainte&C,apelle. Capela cu ale sale super-e vitralii a ost terminata a-ia dupa ./* de ani in .FF*.
Castelul *incennes ca resedinta re$ala
In timp ce ;uvrul este resedinta principala a amiliei re$ale! mem-rii ai acesteia veneau
des la C,ateau de 4incennes. Aici se or$ani1au o sumedenie de evenimente importante cum ar i
unele nunti re$ale si de asemenea nu mai putin de trei re$i au ost nascuti aici. Re$ele locuia de
o-icei intr&un apartament din Don#on! in special in perioade mai tul-uri cu ar i ra1-oaie
reli$ioase sau ra1-oiul de .++ de ani.
Chateau de (incennes
Intre secolele al .0&lea si al .7&lea castelul 4incennes a continuat sa ie e6tins! urmarindu&
se in principal transormarea ortaretei intr&un palat re1idential. In aceasta perioada mai multe
pavilioane au ost adau$ate in partea sudica a don#onului deoarece curtea re$ala locuia oarte des
la 4incennes. Toate acestea s&a sc,im-at in .07. cand Re$ele ;udovic al 3I4&lea a decis sa se
mute in a-ia terminatul 2alat de la 4ersailles. 2alatul ;uvru din centrul 2arisului a ost a-andonat
un an mai tar1iu.
Chateau de *incennes in urma familiei re$ale
Cand castelul a ost parasit de amilia re$ala! a devenit sediul a-ricii de portelanuri
4incennes si apoi a servit drept inc,isoare ce a $a1duit personalitati cum ar i Diderot si
Marc,i1ul de Sade. Napoleon a olosit cladirea pe post de arsenal si in ./D+ era o ortareata cu
scop militar. Marea ma#oritate a turnurilor de pe 1idurile ortaretei au ost daramate in aceasta
perioada. Asta1i! C,ateau de 4incennes este mu1eu si un o-iectiv turistic interesant. Hona din
#urul castelului poate i vi1itata in mod $ratuit iar cladirile pot i vi1itate doar cu $,id. Iois de
4incennes era terenul de vanatoare de la Castelul 4incennes. In ./0+ Napoleon al III&lea a
transormat terenul de vanatoare intr&un parc pu-lic cu o supraata de .+ Jm patrati.
Chateau de (incennes
P&11 Pa$a!
Situat c,iar ata in ata cu =rand 2alais! super-ul 2etit 2alais $a1duieste o e6traordinara
colectie de opere de arta ce datea1a din secole dierite.
Redesc,is in anul *++F dupa mai -ine de patru ani de renovari! 2etit 2alais din 2aris a ost
ridicat ca si omolo$ul sau de peste strada! =rand 2alais! pentru E6po1itia Mondiala din .E++.
Desi usese proiectata doar ca o constructie temporara pentru a $a1dui o e6po1itie de arta
rance1a! aceasta structura in stil -eau6 art proiectata de C,arles =irault a devenit oarte iu-ita
printre pari1ieni care nu au mai dorit sa ie daramata si ca urmare 2etit 2alais incanta si asta1i
multe mii si mii de turisti care vi1itea1a 2arisul.
Petit Palais din Paris
Coloane ionice pot i admirate in ata atadei oarecum clasice de la 2etit 2alais. Ca multe
cladiri -eau6 arts! si 2etit 2alais com-ina stilul $rec cu cel roman dar include si ornamentatii
-o$ate.
Petit Palais din Paris
%u&eul de Arte #rumoase din Paris
Desi e6teriorul de la 2etit 2alais este cu si$uranta deose-it! marea parte a turistilor vin aici
pentru a se -ucura de ce se $aseste pe interior. 2rincipala intre-uintare a cladirii in 1ilele noastre
este aceea de $a1da a Mu1eului de Arte Frumoase din 2aris ce detine e6ponate de o mare
importanta culturala datand din mai multe secole. Multa lume numeste acest mu1eu un mini
;uvru ara a$lomeratia de la intrare.
Mu1eul de Arte Frumoase din 2aris e6pune opere de arta ce acopera o mare perioada
istorica! din Antic,itate pana in secolul *+. Mare parte a colectiei mu1eului a ost lasata
mostenire de Au$uste Dutuit! care pe lan$a opere de arta a lasat mu1eului si -ani pentru a
ac,i1itiona alte opere de arta. Mu1eul detine apro6imativ .*.+++ de desene si sute de tapiterii!
sculpturi! o-iecte medievale! manuscrise rare si icoane.
Cea mai impresionanta parte a colectiei o repre1inta e6po1itia de pictura rance1a din
secolele ./ si .E care include opere ale unor artisti cum ar i Delacroi6! Monet! SisleB! Renoir
Toulouse&;autrec si Cour-et.
Marea ma#oritate a turistilor ale$ sa vi1ite1e Mu1eul de la 2etit 2alais pe cont propriu dar
e6ista si tururi cu $,id or$ani1ate in iecare 1i pentru cei care doresc asa ceva. Unele tururi sunt
special $andite pentru amilii si includ o serie de activitati dedicate copiilor. Accesul la e6po1itia
permanenta este $ratuit insa e6ista o mica ta6a pentru vi1itarea e6po1itiilor temporare. Mu1eul
are de asemenea si un ma$a1in de suveniruri dar si o caenea.
P$a"& V&.%/'&
2lace 4endome! o piata cele-ra situata in primul arondisment din 2aris a ost creata ca un
monument inc,inat $loriei armatelor lui ;udovic al 3I4&lea! Re$ele Soare.
2lace 4endome a ost iniintata in anul .7+*. Ar,itectul Oules Kardouin&Mansart! cel care
a construit in mare parte 2alatul 4ersailles! a ac,i1itionat terenul actual al pietei in speranta de a
o-tine un eventual proit dintr&o aacere imo-iliara! insa atunci cand toata ideea se indrepta spre
un esec! terenul a a#uns pe mainile ministrului de inante al Re$elui! care a propus crearea unei
piete pu-lice. Cu o orma octo$onala! piata a ost construita in apropierea locului ocupat inainte
de palatul 2rimului Duce de 4endome.
Place (endome din Paris
Mai tar1iu! cand terenul a trecut in proprietatea Re$elui ;udovic al 3I4&lea! Mansart a
reaparut in istoria locului iind ales sa cree1e desi$n&ul pentru o piata ce tre-uia sa rivali1e1e cu
2lace des 4os$es! cea care avea in centru o statuie a predecesorului Re$elui Soare! ;udovic al
3III&lea. In mod similar cu 2laces des 4os$es! Mansard a conceput toate cladirile din piata
identice! cu arcade la parter si erestre oarte inalte la eta#. Intre iecare set de erestre au ost
amplasate coloane si piloni ornamentali.
2lace 4endome a ost initial cunoscuta su- numele de 2lace des ConZuetes si mai apoi a
ost re-ote1ata su- numele de 2lace ;ouis le =rand '2iata ;udovic cel Mare) intr&o perioada cand
lucrurile nu mer$eau tocmai $ro1av pentru armatele lui ;udovic. In aceasta perioada o statuie a
re$elui a ost inaltata in piata si a ramas acolo pentru apro6imativ o suta de ani! pana cand a ost
daramata in anul .7E*! in timpul Revolutiei France1e.
Place (endome din Paris
Columna *endome din centrul pietei
Columna ce poate i va1uta asta in centrul pietei a ost inaltata de Napoleon su- numele
de Colonne dUAusterlit1. Columna de DD de metri inaltime este conceputa dupa Columna lui
Traian din Roma si a ost ridicata pentru a comemora victoria de la Austerlit1 din ./+F! una
dintre cele mai stralucitoare victorii ale $eneralului Napoleon. Spirala continua de -asorelieuri
din -ron1 este opera sculptorului 2ierre&NolasZue Ier$eret si a ost acuta din .*++ de tunuri
capturate de la armata com-inata a Rusiei si Austriei in timpul -ataliei. Iasorelieurile pre1inta
scene din ra1-oaiele Napoleoniene dintre anii ./+F si ./+7.
Columna a ost prima data cunoscuta su- numele de Colonne dUAusterlit1 pentru ca mai
apoi sa ie cunoscuta su- numele de Colonne de la 4ictoire si Colonne de la =rande Armee. In
1ilele noastre este cunoscuta mai mult su- numele de Colonne 4endome.
Statuia lui apoleon din varful Columnei (endome
O statuie a lui Napoleon a ost instalata in varul columnei in anul ./.+. Mai tar1iu!
statuia imparatului a ost inlaturata si -ron1ul a ost topit pentru a i reolosit la crearea statuii
ecvestre a lui Kenric al I4&lea de pe 2ont Neu. O noua statuie a ost instalata in ./:: care mai
tar1iu a ost inlocuita de statuia ce poate i va1uta si asta1i. A ost ridicata de Napoleon al III&lea
si il inatisea1a pe Napoleon I drept imparat roman.
+ameni celebri si Place *endome
Cladirile din 2lace 4endome servesc asta1i drept resedinte dar si ca ma$a1ine ale unor
cunoscuti -i#utieri si a unui mare numar de desi$neri cele-ri. Kotelul Rit1 si Kotelul 4endome!
doua dintre cele mai scumpe si e6clusiviste ,oteluri din 2aris sunt locali1ate si ele in 2lace
4endome.
O serie de oameni cele-ri au locuit de&a lun$ul timpului in 2lace 4endome. 2rintre acestia se
numara compo1itorul Frederic C,opin 'care a murit la numarul .*)! scriitoarea =eor$e Sand sau
Scott si Helda Fit1$erald care au locuit la Rit1 pentru o perioada de timp. Numele lui Ernest
Kemin$MaB este si el le$at de 2lace 4endome! acesta sustinand ca a a#utat la eli-erarea ,otelului
Rit1 in anul .EDD.
M/.1'ar1r&
Desemnat in mod oicial un cartier istoric! Monmartre este unul dintre cele mai pline de
culoare cartiere din 2aris astel incat nu surprinde pe nimeni aptul ca aceasta 1ona este e6trem de
populara in randul turistilor.
%ontmatre in trecut
Un deal cu o inaltime de aproape .:+ de metri situat in nordul 2arisului in arondismentul
./! Montmartre este recunoscut de multa vreme drept cartierul artistilor din 2aris. Cuvantul
Montrmartre poate i tradus prin >muntele martirului? si a derivat din martiriul santului Denis!
episcopul 2arisului care a ost decapitat in varul dealului in anul *F+ d.K.
!ealul $ontmartre din Paris
Dealul de la mar$inea orasului a inceput sa ie locuit din cau1a ca in timpul secolului al
.E&lea! imparatul Napoleon al III&lea de#a daduse mare parte a terenurilor din interiorul orasului!
apropiatilor sai cei mai -o$ati in sc,im-ul sarcinii de a contri-ui la de1voltarea acestora.
;ocuitorii au ost ortati sa se mute la perieria 2arisului unde in scurt timp si&au ormat propriul
oras ara re$ulile si restrictiile din oras.
Acesta este o parte a motivului pentru care Montmartre a devenit rapid o 1ona plina de
-aruri si tot elul de sta-ilimente cu o reputatie oarecum indoielnica cum ar i Moulin Rou$e sau
;e C,at Noir '2isica Nea$ra).
2e la mi#locul si sarsitul anilor ./++! artistii au inceput si ei sa numeasca cartierul
Montmartre casa lor. 2issarro si Oon$Jind au ost doi dintre primii artisti care au locuit aici! iind
urmati de alti mari artisti cum ar i Ed$ar De$as! Kenri Matisse! Toulouse&;autrec! 2ierre&
Au$uste Renoir si 2a-lo 2icasso! pentru a numi doar o parte dintre ei. Unii compo1itori ca EriJ
Satie au locuit si ei in acest cartier.
%ontmartre in &ilele noastre
Fiind 1ona istorica! oarte putine moderni1ari si proiecte de de1voltare sunt permise in
Montmartre asa ca din ericire si&a pastrat mult din armecul si caracterul de satuc. O simpla
plim-are prin cartier poate i de a a#uns dar daca doriti sa va -ucurati de o vi1ita culturala! va
puteti duce la Mu1eul Montmartre! unde artistul Maurice Utrillo a trait si a pictat candva. In
spatele mu1eului se $aseste o casa care a ost candva ocupata de Renoir.
O simpla vi1ita la Cimitirul Montmartre poate i revelatoare in ceea ce priveste numarul
mare de artisti care au trait aici. Montmartre inca are o viata de noapte -o$ata si de aceea multi
turisti ale$ sa vina la o cina si un spectacol la Moulin Rou$e sau la unul dintre celelalte clu-uri de
noapte din 1ona.
2entru a a#un$e in varul dealului Montmartre! vi1itatorii se pot olosi de unicularul ce
mer$e pana la Iasilica Sacre Coeur. E6ista si un auto-u1 special numit Auto-u1ul Montmartre
care are statii in apropierea celor mai nota-ile atractii din aceasta 1ona.
Desi$ur cel mai de seama o-iectiv turistic din Montmartre este Iasilica Sacre Coeur! ce a
ost inaltata intre anii ./70 si .E.*. Domul al- al -asilicii romano&catolice se $aseste pe cel mai
inalt punct din oras! in varul dealului Montmartre! iar -iserica este vi1itata de milioane de turisti
in iecare an iind unul dintre sim-olurile 2arisului.
Place du Tertre din $ontmartre, Paris
2lace du Tertre! o piata ce este situata la doar cateva stra1i distanta de Sacre Coeur! este
locul unde artistii de asta1i isi e6pun operele si incearca sa convin$a turistii sa le cumpere. Multi
dintre ei se oera sa picte1e portrete pe loc ceea ce poate constitui un suvenir ideal din 2aris. O
vi1ita in 2lace du Tertre poate oeri o ima$ine trecutului acestui loc! cand cei mai mari artisti ai
lumii traiau si mureau in Montmartre reusind sau nu sa&si aureasca un nume in lumea artei.
M#!&& %& C$#.-
%usee de Cluny " %u&eul National al Evului %ediu
Mu1eul ClunB este cunoscut pentru super-a sa colectie de arta medievala e6pusa intr&o
locatie unica ormata dintr&o com-inatie de ruine $alo&romane si o resedinta medievala.
Cunoscut in Franta drept Mu1eul National al Evului Mediu! Mu1eul ClunB se ala in
arondismentul F din 2aris. Mu1eul detine o multime de arteacte medievale! inclusiv sculpturi din
secolele 7 si /! manuscrise importante! o-iecte din aur si ildes si multe piese de mo-ilier antic.
Mu1eul detine de asemenea si -o$ata colectie de tapiterii din acea epoca! printre care se numara
Doamna si Unicornul! o serie de tesaturi din Flandra acuta din matase si lana. Acestea sunt
considerate printre cele mai de seama opere de arta din Europa medievala.
$u&eul Cluny din Paris
Mu1eul se $aseste intr&o cladire cunoscuta su- numele de Kotel de ClunB. Aceasta cladire
nu a ost in ,otel in adevaratul sens al cuvantului ci mai mult o casa oarte mare din secolul al .D&
lea detinuta de a-atii de ClunB care conduceau un oarte puternic ordin -enedictin. Comple6ul a
inclus in trecut si un cole$iu pentru educatie reli$ioasa care insa a ost daramant.
Calu$arii de ClunB au detinut cladirea pentru apro6imativ .++ de ani! dupa care a a#uns in
posesia lui OacZues dUAm-oise! Episcop de Clermont! care a olosit&o drept resedinta personala si
care a e6ecutat o serie de lucrari de renovare! adau$and multe elemente $otice si renascentiste.
Aceasta cladire reconsituita este cea ce poate i va1uta si in 1ilele noastre.
2e lan$a episcop se spune ca o serie intrea$a de alte personalitati au locuit in aceasta casa
la un moment sau altul de&a lun$ul timpului. 2rintre aceastea se numara Maria Tudor! re$ina a
Frantei! care a ost trimisa aici dupa ce sotul sau ;udovic al 3II&lea a murit! pentru ca noul re$e
al Frantei sa o poata suprave$,ea si sa ale daca purta sau nu un mostenitor in pantece.
In .7E: statul a intrat in posesia cladirii Kotel de ClunB si a olosit&o in dierite scopuri.
Capela de la eta# construita intr&un stil $otic oarte aparte se spune ca a ost candva olosita pe
post de camera de disectii de catre un doctor parisian.
$u&eul Cluny din Paris
Colectia Mu1eului ClunB a luat nastere atunci cand colectionarul de arta Ale6andre du
Sommerard s&a mutat in cladire. Atunci cand s&a mutat aici! el detinea de#a o colectie
impresionanta de o-iecte medievale si renascentiste! iar cand a murit in ./D* le&a donat pe toate
statului. Un mu1eu a ost desc,is aici doar un an mai tar1iu.
Turistii care vi1itea1a Mu1eul ClunB pot ace o vi1ita si la -aile $alo&romane ce datea1a
din secolul al :&lea si peste ruinele carora comple6ul ClunB a ost partial construit. Mu1eul
include o parte din ceea ce a ramas intact din aceste -ai! cunoscute su- numele de Termele de
ClunB. Termele au ost construite in anul *++ d.K. si au ost aproape distruse .++ de ani mai
tar1iu de inva1iile -ar-arilor.
P$a"& %& $a )a!1$$&, Pa1a )a!1$&
2lace de la Iastille! 2iata Iastiliei! este locul unde se $asea cele-ra ortareata care a ost
luata cu asalt pe .D iulie .7/E! dand nastere Revolutiei France1e.
Dupa inran$erea rance1ilor la 2oitiers in .:F0 in timpul ra1-oiului de .++ de ani contra
An$liei! era nevoie de o ortareata pentru a prote#a 2arisul de inva1ie. Constructia acestei
ortarere a ost inceputa in anul .:7+ si a luat sarsit in anul .:/*. Cunoscuta su- numele de
Iastilia! cladirea masiva avea 1iduri de patru metri latime si opt turnuri inalte de ** de metri.
Piata Bastiliei din Paris
Inchisoarea !astiliei
Fortareata a ost transormata intr&o inc,isoare de catre Ric,elieu. Marea ma#oritate a
pri1onierilor erau inamici ai re$elui si usesera trimisi aici printr&un simplu ordin. 2rintre
pri1onierii cei mai cele-ri s&au numarat 4oltaire! FouZuet si Sade. Iastilia avea o reputatie
teri-ila dar in realitate erau putini pri1onieri si tratamentul de care -eneiciau era mai -un decat in
alte inc,isori. Cu toate acestea Iastilia a devenit un sim-ol al nedreptatilor savarsite de monar,ia
acelor vremuri.
Caderea !astiliei
2e .D iulie .7/E! Iastilia a ost luata cu asalt de re-eli si de un detasament rasculat al
=ar1ii Nationale. 2utinii pa1nici s&au predat imediat si cei sapte pri1onieri au ost eli-erati.
Caderea Iastiliei marc,ea1a inceputul Revolutiei France1e. In iecare an este sar-atorita Hiua
Iastiliei! care a ost declarata 1iua nationala a Frantei in anul ./0+. ;a doua 1ile dupa ce
multimea a capturat Iastilia s&a dat si ordinul ca aceasta sa ie daramata. Un semn de pe
Iulevardul Kenri al I4&lea marc,ea1a locul ostei cladiri si cateva pietre ale undatiei sunt
vi1i-ile in statia de metrou Iastille.
Piata !astiliei
2iata Iastiliei a ost creata mai tar1iu! in anul ./+:. Aceasta includea o antana in orma
de eleant! care este mentionata de 4ictor Ku$o in romanul sau >Mi1era-ilii?. Fantana cu o
inaltime de *D de metri a ost inlaturata din piata in ./D7. Sin$urul monument care se ala inca in
picioare este Colonne de Ouillet! o columna ce comemorea1a o alta revolutie din anul ./:+ in
timpul careia re$ele Carol al 3&lea a ost inlocuit din unctie de re$ele ;udovic&Filip. Columna
inalta de F* de metri onorea1a cele F+D victime ce si&au pierdut viata in cele : 1ile de revolutie.
Alte .E0 de victime ale altei revolte au ost adau$ate in aceeasi cripta in anul ./D/. Columna are
in var o statuie numita Spiritul ;i-ertatii.
"pera Bastiliei din Paris
+pera !astiliei
Impo1anta cladire a Operei Iastiliei a ost inau$urata in .D iulie .E/E in timpul
sar-atoririi -icentenarului Revolutiei France1e. Aceasta a ost parte a marilor proiecte initiate de
ostul presedinte rance1 Francois Mitterrand. Cladirea masiva a ost menita sa serveasca drept o
cladire de opera in spirit democratic! in opo1itie cu stilul aristocratic al operei $a1duite de Opera
=ranier. Opera Iastiliei are o capacitate mult mai mare comparativ cu =arnier! auditoriumul sau
putand primi *7++ de persoane. 2roiectul lui Carlos Ott a ost ales din 7F+ de alte proiecte depuse
in cadrul unei competitii internationale si contrastea1a puternic cu mediul incon#urator. O statie
de metrou dar si ma$a1ine sunt inte$rate in cladire! reiterand ideea de opera a poporului.
)I)LIOGRAFIE
,ttp:^^ro.MiJipedia.or$^MiJi^2aris
,ttp:^^ro.MiJipedia.or$^MiJi^Cate$orie:Atrac
SC/SEIii_turistice_SC:SAEn_2aris
,ttp:^^MMM.tvl.ro^turism^.++&2aris&Orasul&;uminii^o-iective&
turistice&paris.,tml
,ttp:^^MMM.inoturism.ro^atractii&turistice^top&.+&atractii&
turistice&in&paris^
,ttp:^^MMM.$,iduri&turistice.ino^despre&atractii&paris