.

I
A.
In
O in cautarea unor boga~ii enorme, aventu-
rierul Cortes a navigat spre Mexic, unde a
fondat ora~ul Vera Cruz dupa care ~i-a incen-
diat propriile vase astfel incat sa nu mai
existe nici o cale de intoarcere.
devenit faimo$i, ei flind azi, mult mai putin
apreciati, sub denumirea generica de
conquistadores ("cuceritori"). Ei erau duri,
neanduratori, chiar aventurieri, cucerind astfel
Imperiul Aztec $i pecel 1nca.5, in numele
Cre$tinata1;ii Catolice. Orice teritoriu ocupat
devenea o noua proprietate a coroanei spaniole,
dar expedi1;iile erau simple initiative private,
realizate pe riscul $i cheltuiala conducatorilor.
Daca reu$eau sa cucereasca noi teritorii, adesea,
dar nu intotdeauna, ei prezentau o autoriza1;ie
regala, care parea sa le garanteze dreptul la
putere $i o anurnita bunastare. Deobicei, situa1;ia
se complica datoria uneltirilor rivalilor invidio$i
care aveau propriile lor armate sau dispuneau de
o mare putere de influenta la curtea regala din
Madrid. Depi1$i1;i numeric de uria$ele armate
indiene, conquistadorii i,)i petreceau cea mai
mare parte a timpului, luptand sau urzind intrigi,
unii impotriva celorlal1;i. Spre marele lor noroc,
indienii nu au fost niciodata atat de razboinici pe
cit pareau, purtandu-se de multe ori, de parca ar
fi fost hipnotiza1;i de ceata de straini aflata In
rnijlocullor.
Vestea despre un nou imperiu
Cele mai timpurii a.5ezari importante au fost
fondate incepand cu anul 1509, pe coasta
nordica a Americii de Sud. In 1513, Vasco Nunez
de Balboa a traversat istmul Panama (0 f.1$ie
gola$a de pamant ce leaga doua zone mai mari
de uscat), devenind astfel, primul european care
a vazut Pacificul. El a revendicat prompt acest
teritoriu in favoarea coroanei sp~ole $i a
Descoperirea Americii, de ciitre
Cohlmb, a fost repede
valorificatii de ciitre spanioli ~i
portughezi care ~i-au fiiurit
imperii imense in America
Centrala ~i de Sud Stabilirea
permanentii in America de N ord
-in aparentii o zonii mai siiracii-
a inceput mull mai tiirziu.
mult mai putin interes.
De la baza lor din insula Hisparuola (acum
im:pal1ita intre Haiti $i Republica Dominicarul)
spaniolli au ocupat, la inceput, parti1e cele mai
accesibile $i mai mari ale zonei Caraibiene.S-au
stabilit multi spanioli aici, Inca din 1501,
devenind fennieri $i importand sclavi din Mrica.
Bogatiile naturale, aur, argint, $i pietre pretioase,
s-au dovedit a fi lnsa, intr-o cantitate mult mai
mica decat se a$teptau. Nobili ambitio$i $i altii
mai putin nobili, care nu se im:bog~tisera inca,
gaseau in permanenta $i cu multa u$urinta, noi
recruti pentru expeditiile lor riscante, spre
interiorul Americii.
Ace$ti oameni -conducatorii $i suita lor -au
C olumb nu a recunoscut niciodata pana la
sf~itul vietii sale, e~cul sau de a atinge
Indiile; cucind al!;i spanioli ~i-au dat
seama ca din Intfunplare, au dat peste pamanturi
vaste, necunoscute, gata de a fii pradate,
cucerite ~i transformate. Sin~rii rivali care luau
parte la asemenea ac!;iuni erau portughezii care,
In 1500 au descoperit din Intamplare Brazilia.
Aflandu"se In partea estica a liniei de
demarca!;ie; trasata In 1494, care delimita orice
noua descoperire a Spaniei si Portugaliei,
Brazilia a devenit colonie portugheza. Restul
Americii Centrale ~i de Sud, de la New Mexico
pana la Tierra del Fuego, apartineau Spaniei la
fel ca ~i, teoretic, pamanturile mai putin
ospitaliere din partea nordica, carora le-au aratat
O Aceste ilustra,ii. cuprinse intr-o istorie a Pe-
ru-Iui. stranse de un cronicar indian, intre 1587
~i 1615, denota sentimentele pe care acesta le
nutrea fa,a de cuceritorii spanioli: inca~ii cre-
deau ca spaniolii mananca aurul. ceea ce ar fi
explicat lacomia lor pentru acest metal (dreap-
ta-aproape). Dintre cele ~ase animale fioroase
care ii jefuiau ~i chinuiau pe indieni (dreapta-in-
departat), conquistadorul spaniol este ca leopar-
dul, animalul cel mai de temut. cel mai fioros.
103
EUROPENII IN LUMEA NouA
O Francisco Pizzaro
a fost cuprins de
mirajul pove~tilor
despre "imperiul de
aur" ~i a pornit spre
Peru unde a cucerit
domeniile inca~ilor .
O Canducatarul In-
ca~, Atahualpa. Cap-
turarea acestuia i-a
canferit lui Pizzara
un avantaj prematur
in lupta. Dupa ce a
platit a rascumparare
imensa, Atahualpa a
fast executat.
confinnat, astfel, convingerea ca o vasta
intindere de apa despal1ea "Lumea Noua" de
lndiile cautate de Columb. Acest continent a
incetat sa rnai fie doar un obstacol, devenind
atractiv prin el insu~i, din clipa cand indienii din
Caraibe le-au transmis spaniolilor ~tirea
existentei unui imperiu mare, fabulos ~i bogat,
situat pe continent. Hemando Cortes, un
aventurier ce a luat parte la inftintarea Cubei, a
reactionat prompt la auzul ve~tii ~i a devenit
primul dintre rnarii conquistadori.
Cortes isi incendiaza
imba'rcatiunile
Cartes ~i-a infruntat suPeriorul, guvernatorul
Cubei, in anul 1519 ~i a inceput sa navigheze
spre coasta mexicana, aviind doar o mica forta
de asalt fom1ata din nurnai 600 de oameni, 17
cai ~i 10 tunuri. Dupa debarcare, el a relizat doua
lucruri importante: a pus bazele unui nou o~,
Vera Cruz ~i ~i-a incendiat propria flota pentru ca
oamenii lui sa inteleaga ca nu rnai exista nici o
cale de intoarcere.
in timpul inaintarii lui Cortes spre interiorul
continentului, Imparatul aztec Montezurna i-a
trimis mesaje prietenoase dar , in ace~i timp
pregatea ambuscade. Din clipa in care acestea
a fiint~ divin~, pierderea puterii sale i-a
detern1inat pe ace$tia s~ dev~ canfuzi $i foarte
dezarganizati. Cartes a fast apoi abligat ~ se
1ndrepte spre coas~ pentru a 1rnpiedica a
1ncercare a guvernatarului de a-l inlocui. La
1ntaarcere, a descaperit c~ aroganta propriilar lui
lacatenenti, a pravacat a mare reval~ a
aztecilar. Mantezuma, ranit 1ntre timp, a 1ncercat
s~-$i !ini$teasc~ paparul, dar a murit fie datari~
rnnilar, fie ucis de spaniali. Cortes 1rnpreurul cu
aamenii s~i, $i-au croit prin lup~ drumul inapoi
au e~uat, Montezuma nu a mai incercat in mod
serios 5:1 Impiedice fol1ele spaniole,in ciuda
numarului lor rnic de oameni. Un motiv poate ti
chiar credinta Imparatului ca Hemando Cartes
era Intruchiparea zeului cu fata alba
Quetzalcoatl, a ctrui intoarcere din est a fost
prezisa cu mult timp in urma. Trupele spaniole
li s-au parut aztecilor la fel de uirnitoare ca
imaginile propriilor zei.
La cindul lor ~i spaniolii au ramas foarte
uirniti atunci clod, in Noiembrie 1519 au vazut
o~ul aztec Tenochtitlan, cel putin la fel de
impun:ltor ca orice mare o~ din Europa.Prirnit
cu multa cordialitate de catre Montezuma, Cartes
a gasit' repede o ocazie de a-l captura pe
Imparat. Montezuma a fost fatalist ~i a incercat sa
coopereze. Fiind privit de catre supU$ii 5:1i drept
~ O America Centrala
~i de Sud in secolul
al 16-lea.
O Gravura din seco-
lul al 16-lea repre-
zentand indieni ce
Iucreza in mina. Mii
de indieni au murit in
Mexic ~i Peru efectu-
and munca silnica.
104
1492
Columb debarco In Bahamas
1500
Cabral proclamo Brazilia colonie
portughezo
1501
Primii sclavi africani sosesc pe vasul
Hispanola
1513
Cortes cucere~te Mexic-ul
1531-33
Pizzaro cucere~te Peru
1535-38
Expeditiile spaniole cuceresc Argentina,
Venezuela ~i Columbia
1565
Spania colonizeazo Florida
1 584-87
Tentativo englezo nereu~ito de a fonda
o colonie In insula Roanoke, Virginia
1607
Prima colonie englezo permanento
pe continent american, In Jamestown
1608
Champlain pune bazele Ouebec-ului
1620
Puritanii din Plymouth pun bazele primei
colonii In New England
1625-26
Olandezii cumporo Manhattan-ul
1699
Francezii colonizeazo gurile roului
Mississippi (Louisiana)
1733
Se pun bazele ultimei dintre cele 13
colonii. Georaia
O Cucerirea a fost
urmata de un asalt
asiduu asupra religi-
ei indiene. Centrele
religioase au fost
distruse, sculpturile
au fost topite pentru
metalele pre~ioase
din care erau
realizate ~i indienii
au fost obliga~i sa se
boteze.
O Montezuma, con-
ducatorul aztec, inge-
nunchiand in fa,a lui
Cortes. Ini,ial, rezis-
ten,a azteca a fost
anihilata de credin'a
acestora ca Hernando
Cortes ar reprezenta
o reancarnare a zeului
lor, Ouetzalcoatl.
latifundiarii, sub ob1:lduirea unui sistem care ii
numea protectori ai satelor indiene, In schimbul
muncii ba,5tin~ilor .
Munca silnica din mine
Adesea, indienii erau tratati cu o brutalitate
Ingrozitoare la muncile clmpului, dar cel mai
des se Intfunpla acest lucru In mine. Mari
zacaminte de argint, descoperite In Mexic $i
Patosi (ceea ce azi se este Bolivia), erau scoase
la iveala $i trimise peste Atlantic, fmanJ;and
spre sigurnnta. Mult lnt:Irit, Cortes a fost capabil
sa Inconjoare ~i sa cucereasca Tenochtitlan, care
a rezistat ~ase silptilmani panil ce ultima
rezistenta a fost Infrant:I, In data de 13 August
1521. Puterea poporului aztec a fost 1:nfrant:I
pentru totdeauna. Tenochtitlan a dispilrut iar In
locul lui a Inceput sa se dezvolte pe acelea~i
meleaguri, ora~ul Mexico City, pentru a devenii
capitala "Noli Spanii". Religia singeroasil, plirul
de sacrificli a aztecilor a fast lnlocuit:I cu fo11a,
astfellncat toate popoarele indiene au trecut la
cre~tinism.
Celillalt imperiu amer-indian a fast cucerit de
un om care era la fel de curajos ~i de Indraznet
ca ~i Cartes, ha chiar rnai nemilas. Francisco
in loc de aceasta, el i-a trimis mesaje
binevoitoare ~i a aranjat astfel incat ei sa se
intalneascl. Inconjurnt de o mul1;ime uria~a,
venit:l la intalnire neinarmat:l, ca semn de
prietenie, imparatul l-a intampinat pe Pizzaro.
Spaniolii i-au masacrat pe inca~ii neajutorati, in
decursul a numai citorva minute iar Atahualpa a
fost luat prizonier. Din nou, in~ii abandonati
de conducatorullor, au rarnas fara nici o reaqie.
Atahualpa ~i-a negociat propria rascumparare -
rnari cantitati de aur ~i argint care au fast
colectate de-a lungul rnai multor luni, Cu toate
acestea, Atahualpa a fost judecat de cltre
spanioli ~i condamnat la moarte; ca semn de
mila, urmare a convertirii sale la cre~tinism, el nu
a fost ars pe rug ci spanzurat.
Dupa ce a inscaunat un imparat de "paie", in
O in anul 1 584, Sir
Walter Raleigh a
debarcat in Virginia -
pe care a numit-o
a~a, in onoarea
reginei sale.s-au pus
bazele unei colonii
engleze in
Jamestown.
O Coloni~ti pelerini
in timpul rugaciunii,
in Massachusetts. Ei
au ini,iat in America
obiceiul numit de ei
"Thanksgiving".
~
:E
~
f-
w
Pizzaro era un aventurier incult implicat 1n
eforturile timpurii a1e Spaniei de colonizare a
continentului. Atras de pove~tile despre
"imperiul de aur", 1n anul 1520, el a 1nceput ~
exploreze coasta statului Peru, ajungand pan~ 1n
o~ul Tumbes, situat la marginea domeniilor
inca~. Fiind sigur c~ exista aur 1n cantitati mari,
Pizzaro l-a convins pe regele Spaniei s~-l
numeasc~ guvernator al 1nc~ necuceritului
imperiu. Dup~ debarcare, 1n anul 1531, ~i
subjugarea unor suprafete 1ntinse de pe coasta,
el a inceput s~ inainteze spre interiorul
continentului, avand un contingent chiar mai
mic decit cel a1lui Cortes. Atahu~lpa, imp~ratul
in~, i-ar fi putut distruge 1n orice moment dar,
Spania de-a lungul campaniei europene de
cuceriri, din timpul secolelor 16 ~i 17.
Modul u~uratic al caroanei spaniole de a-~i
satisface ambitiile a f~cut ca argintul s~ se scurg'J
1n sistemul economic european.
Impactul Europei asupra Americii era departe
de a se fi terminat. America Latin~ s-a nascut,
catolicl 1n religie ~i spaniol~ sau portughez~ 1n
limb~ ~i culturn. Bo1ile europene aveau un efect
devastator asupra populatiei b~~tina~e,
incurajand importul sclavilor din Africa.
Europenii, africanii ~i indienii s-au amestecat,
formand populatii mixte, 1n care nu prea existau
prejudec~ti rasiale. Pe de alta parte, clasa
dominanta din America Latim a ramas, 1n mare
1():;
mare triumf, Pizzaro a pa:truns In capitala inca~a:
Cuzco, la data de 15 Noiembrie 1533. Ulterior,
inca~li au mai Incercat sa: se revolte ~i aproape
au reu~it In tentativa lor, tacticile lor. de gherila:
dandu-le mult de furca: cuceritorilor, vreme de
mai multi ani. Conflictele dintre Pizzaro ~i
partenerii sa:i erau Insa: mult mai serioase.
Pizzaro a fost, In cele din urma: ucis, In anul
1541, de ca:tre membrii unei fraqiuni rivale.
America LatinA
Alti conquistadori au adus restul Americii
Centrale ~i de Sud sub control spaniol ~i
colonizarea a lnceput cu adeva:rat. Noli legiuitori
au devenit fermieri, foarte asema:na:tori cu
EUROPENII IN LUMEA NouA
O Coloniile
americane au
devenit un loc de
refugiu pentru multe
secte religioase
diferite. De exemplu,
quakerii s-au stabilit
in Pennsylvania,
unde ~i-au ridicat
prima casa de
rugaciuni. Aceasta
~ prima colonie a
:3 devenit cunoscuta
~ sub numele de
lE Philadelphia.
~
~
~
..
~
1607. Ma! spre nord, colonizarea din Noua
AnglIe a Inceput In anul 1620, oda~ cu sosirea
"puritanilor englezI", pe vasul Mayflower. $ase
ani ma! tarz!u, olandez!!, cu puterea pe care o
aveau, au cumpamt Manhattan Island de la
ind!eni contra sume! de 24 dol~, cu inten~ ~e .
a crea Noua Olanda. Fmncezll s-au stabilit m .
Canada, de-a lungul raulu! St, Lawrence. Ei emu
condu~! de Samuel de Champlain ~i au pus
bazele om~ulu! Quebec,
, No ii imigran,i
Debarcarea puritanilor englezi, a a~a numitilor
pelerini, la Cape Cod, a devenit celebr:1
deoarece ea simbolizeaza toate elementele
distinctive din experienta de colonizare engleza.
Colonizatorii din Jamestown emu .disidenti fat:l
de biserica angucana, flind rnai tarziu numiti
ma:sura:, cea spaniola:, prin na~tere sau
descendenta: ~i indienii cu singe pur formau
grupul cel mai sa:rac, In ta:rile care cu putin timp
In unn:lle apartineau In Intregime.
Spania a avut mai putin succes In a-~i tJ
mentine monopolul In Indiile de Vest, unde
tutunul, cafeaua ~i In primul rand zaha:rul, au
generat o buruIstare de neimaginat; inSulele au
devenit tinta piratilor ~i locul de lupta al marilor
puteri, pam la Inceputul secolului al 19-1ea.
Expansiunea spre nard
Existind o atilt de mare oferta In America
Centrala: ~i de Sud, pa:manturile situate mai la
nord le pa:reau spaniolilor mai putin atractive.
AlIi europeni simteau ~i ei cam la fel, ceea ce a
fa:cut ca marea colonizare sa: Inceapa: numai In
secolul aI17-lea. Favoritul Reginei Elisabeta, Sir ~
Walter Raleigh, a fa:cut In anii 1580 doua: ~
tentative de a 1nflinta o colonie engleza: In ~
Roanoke ~i o alta pe o insula: situata undeva pe
coasta Virginiei (numita astfel In onoarea
"Reginei Virgine"), dar ambele s-au dezintegrat
curand. Prima coloQie care a prins ra:dacini, a
fost infiintata In Jamestown, Virginia, In anul
!1
7
)
J4
~
O Puritani olandezi
pregatindu-se sa
navigheze spre
Noua Lume.
O O sec'iune prin
vasul Mayflower,
corabia pelerinilor .
"independen!;i" sau "congrega!;io~ti". Ei au
refuzat sa accepte doctrina bisericii Angliei ~i au
traversat Atlanticul cu scopul de a-~i putea
practica propria religie. incepand cu acele
timpuri,coloniile americane au devenit un
refugiu pentru persoanele persecutate In alte
locuri din lume (Maryland, de exemplu, pentru
catolici; Pennsylvania pentru quakeri).
~.
v
Comunitatea puritana
in ciuda faptului ca au fugit pentru a scapa de
intoleranta, ace~ti refugiati erau ei ln~i~i
intoleranti, 1ncercand sa-~i impuna propriile
opinii 1n fa!;a celorlalti; ora~ul Massachusets, care
s-a dezvoltat pe funda1;ia vechii colonii Cape
Cod, a devenit celebru ca flind unul dintre cele
mai puritane. Cu toate acestea, modul exclusivist
de existen1;a a devenit din ce 1n ce mai greu de
mentinut odata cu sosirea noilor imigranti, 1n
special oameni care fugeau mai degraba de
saracie decat de persecutie. Printre ace~tia erau
numero~i muncitori necalificati care ~i plateau
costul calatoriei lucrand ca seIVitori, un anumit
numar de ani. Ceea ce a contat cu adevarat a fost
faptul ca aceste colonii erau populate cu oameni
ce aveau credinte diferite dar care au 1nva!;at sa
tr:liasc:I 1mpreuna. Puritanii pelegrini au fost cei
care au pus bazele traditiei autoguvemarii.
in anul 1664, britanicii au cucerit New
Amsterdam, colonia olandeza din Manhattan ~i
au denumit ora,5ul New York. Ulteriors-au mai
pus bazele ~i altor colonii, iar 1n anul 1733,
.: Georgia a devenit ultima dintre cele 13 colonii
, care au fonnat nucleul viitoarei natiuni ce se va
I ~ numi Statele Unite ale Americii.
106