Universitatea Ovidius Constanta

Master Administrarea Afacerilor Internationale

Anul II
Diagnostic cultural al Indiei
Masterand:
Pusu Corina
1
Cuprins
2
I.Date generale..............................................................................................................5
II.Religia........................................................................................................................7
1. induismul......................................................................................................................!
". #udismul ......................................................................................................................... $
%. &ainismul.......................................................................................................................1"
III.Istorie si civilizatie.................................................................................................13
Civili'a(iile Indiei..............................................................................................................1)
Civili'a(ia *+ii Indusului.................................................................................................1,
Ora-ele de pe Indus..........................................................................................................1.
IV.Filosofia indian....................................................................................................17
Introducere /n filo'ofia indian+.......................................................................................1.
*edele0 de la religie la filosofare......................................................................................1!
Clasificarea vedelor..........................................................................................................1!
1ene'a /n *ede.................................................................................................................1$
V.Spiritualitate indian lideri spirituali oderni si autori.....................................!"
1. Os2o .............................................................................................................................. "3
". &iddu 4ris2namurti......................................................................................................""
%. Deepa5 C2opra ............................................................................................................"6
6. 7amana Ma2ars2i .......................................................................................................")
VI.#raditii$ o%iceiuri$ vestientatii............................................................................!7
1. 8at2 9 inelul din nas.....................................................................................................".
". #indi .............................................................................................................................."!
%. :ari9ul indian ............................................................................................................."!
6. Me2ndi;enna.............................................................................................................. "$
). oli < sar=atoarea culorilor ........................................................................................%3
,. Di>ali < ?estivalul luminilor .......................................................................................%"
VII.&uctria indian.................................................................................................33
VIII.'uzica.................................................................................................................3(
Importanta mu'icii in viata social+ a vec2ii Indii ........................................................%$
@eg+tura mu'icii cu cuvantul si dansul .......................................................................%$
&i%liografie..................................................................................................................)"
3
*India are eritul de a fi adugat o nou diensiune +n ,nivers- aceea
de a e.ista li%er. *
Mircea Eliade
*/olu% ar fi a0uns +n India. Dar a intervenit$ ca de o%icei$ 1erica. *
Valeriu Butulescu
*India este o 2ar3regin a condientelor. *
Krishna Bohat
*4entru un indian$ aurul soarelui este ai ult dec5t suficient. *
Violeta Parra
*6n India s3a creat o incopati%ilitate acut +ntre via2a cotidian 7i
dezvoltarea interioar$ cu toate c +nc ai e.ist o tradi2ie 7i un ideal
de aronie victorioas +ntre atrac2ia interioar 7i e.igen2ele e.terioare$
dar e.eplele de acest fel sunt rare. *
Shri Aurobindo
*Filozofia 8indus urre7te eli%erarea9 a grecilor$ cu e.cep2ia lui
4:rr8on$ a lui ;picur 7i a c5torva inclasifica%ili$ este decep2ionat- nu
caut dec5t adevrul. *
Emil Cioran
*India nu este o natiune$ nici o tar.;ste un su%continent al
nationalitatilor.*
Muhammad Ali
*Indienii sunt italienii 1siei$ si vice versa. *
Gregory a!id "oberts
#
I. Date generale
$ndia este o %ar& 'e continentul asiatic
de dimensiunile unui subcontinent( )i( cu
secole *n urm&( era a'roa'e de m&rimea
Euro'ei+ Atunci( state 'recum Pa,istan )i
Banglades erau '&r%i *n interiorul $ndiei+
Su'ra-a%a $ndiei este de 3 milioane
,m '&tra%i( cu 3#1# ,m de la nord la sud )i
2.33 ,m de la !est la est+ Po'ula%ia a trecut de 1 miliard de locuitori odat& cu
*nce'utul anului 2///( $ndia -iind du'& China %ara cu cea mai mare 'o'ula%ie+
0um&rul mare de oameni este o 'roblem& ma1or& a $ndiei )i un im'ediment *n
de2!oltarea economic&+ Procentul de al-abeti2are este sc&2ut3 425+ 0i!elul de trai
este 'recar *n ca2ul ma1orit&%ii 'o'ula%iei( s&r&cia atinge cote alarmante+ 6ns& *n ceea
ce 'ri!e)te rata mortalit&%ii( care este -oarte mic&( $ndia re're2int& un -ericit e7em'lu
*n lume )i( mai ales( 'entru unele dintre %&rile Euro'ei unde 'rocentul mor%ilor
'redomin& 'rin com'ara%ie cu cel al na)terilor+ 6n $ndia situa%ia este( din -ericire(
r&sturnat&+
$ndia are sateli%i )i este o 'utere nuclear&( demonstrat& )i 'rin e7'erien%ele de
acest -el de la Po,haran din statul "a1asthan( ce au atras *n mod -iresc de2acordul mai
multor %&ri din lume( la -el ca )i *n ca2ul unor e7'erien%e nucleare similare comandate
de Pa,istan ca r&s'uns $ndiei+
Moneda na%ional& este ru'ia )i ea se g&se)te la un schimb de #2 de ru'ii la
dolarul american *n anul 2///+
$ndia este o re'ublic& 'arlamentar& cu dou& camere3 8o, Sabha )i "a1ya
Sabha+ re'tul de !ot este acodat cet&%enilor ce au *m'linit 19 ani( inclusi! -emeilor+
Pre)edintele este ales 'e o durat& de 4 ani+
6n -iecare an( la 14 august $ndia s&rb&tore)te :iua $nde'enden%ei( eliberarea de
sub st&';nirea colonialist&+ $ndia a -ost colonie britanic& ';n& la i2b;nda din 1.#< a
mi)c&rii 'a)nice de eliberare conduse de Mahatma Gandhi+ 8a 2= ianuarie $ndia
s&rb&tore)te an de an :iua "e'ublicii( -iind data c;nd s>a !otat Constitu%ia *n 1.#.+
4
$mnul $ndiei se intitulea2& ?anaganamana )i a -ost scris de 'oetul "abindranath
@agore+ Stema $ndiei este ca'itelul cu leii a-lat la Sarnath( l;ng& Benares+ Este unul
din edictele numeroase de 'e teritoriul %&rii l&sate mo)tenire de -aimosul *m'&rat
Aso,a A2<3>232 *+ B+C+ edesubt st& scris urm&torul te7t *n sanscrit&: Dsatyame!a
1ayateD Aade!&rul *ntotdeauna trium-&C+ Steagul $ndiei are *n centru roata AcakraC(
simbolul ciclului re*ncarn&rilor+ Culorile steagului $ndiei au )i ele un sens ad;nc3
'ortocaliul semni-ic& toleran%a )i sacri-iciul( )i re're2int& hinduismul )i buddhismulE
albul semni-ic& ade!&rul )i 'uritatea( )i re're2int& 1ainismul )i si,hismulE !erdele
semni-ic& credin%a )i tinere%ea( )i re're2int& cre)tinismul )i islamismul+ Planta ce
simboli2ea2& $ndia este lotusul( 'as&rea este '&unul( dar mai multe animale 'ot -i
considerate emblematice 'entru $ndia3 !aca( taurul( ele-antul( tigrul( maimu%a( c&mila
etc+
6n $ndia se *nt;lnesc toate rasele '&m;ntului( de la australoid( negroid(
mongoloid( semitic( cauca2ian( ';n& la rasa galben& )i cea alb&+ $ndia este solul unde
s>au n&scut c;te!a dintre marile religii ale lumii3 hinduismul( buddhismul( 1ainismul )i
si,hismul+ Con!ie%uiesc )i ast&2i acolo numeroase credin%e( $ndia -iind modelul
toleran%ei religioase( *n ciuda unor mici disensiuni+ Credincio)i ai mai multor religii
tr&iesc *n $ndia3 hindu( buddhi)ti( 1aini)ti( cre)tini( musulmani( si,h( iudei( bahaFi
)+a+m+d+ S&rb&torile tuturor acestor religii sunt res'ectate )i celebrate *n $ndia( de 'ild&
2ilele de na)tere ale 'ro-e%ilor ABuddha( Mahomed( $isus( Guru 0ana,C+ Alte s&rb&tori
im'ortante sunt3 8ahari AianuarieC( Si!a "atri A-ebruarieC( Boli AmartieC( $d( Pa)te
Aa'rilieC( Buddha Purima AmaiC( "a,i AaugustC( 2iua lui Mahatma Gandhi( ussehera(
urga PG1a AoctombrieC( i'a!ali AnoiembrieC( Cr&ciun AdecembrieC etc+
E7ist& *n 1ur de .// de limbi )i dialecte *n *ntreaga $ndie( dintre care 1# limbi
'rinci'ale+ 8imba de stat este hindi( !orbit& de o mare 'arte a 'o'ula%iei( *n s'ecial *n
2ona central& a %&rii+ Engle2a este considerat& limb& o-icial& )i este 're-erat& *n
mediile *nalte( ca )i *n institu%iile statului( de)i nu este !orbit& de to%i oamenii de r;nd++
8imbile !echi sans,rita )i 'ali sunt de mare *nsemn&tate 'entru cunoa)terea culturii
indiene( ele -iind limbile *n care sunt scrise te7tele sacre ale $ndiei+ 6n limba 'ali au
-ost redactate ma1oritatea te7telor buddhiste+ 8imba sanscrit& este limba de ba2& a
ma1orit&%ii limbilor neo>indiene( -amilie c&reia *i a'ar%ine )i limba rromani+ Sanscrita
este *nrudit& cu latina( sla!a )i greaca !eche )i a'ar%ine -amiliei limbilor indo>
euro'ene+ 6n $ndia se !orbesc )i limbile tibetan& )i ne'ale2& de c&tre emigran%ii care
au ales s& tr&iasc& *n $ndia+ intre limbile euro'ene( 'e l;ng& engle2& se !orbesc( dar
=
*n 'ro'or%ie mult mai mic&( -rance2a *n encla!a Pondicherry )i 'ortughe2a *n statul
Goa+
Ca'itala $ndiei este 0eH elhi+ Iosta ca'ital& Calcutta a r&mas centrul cultural
al $ndiei )i are cea mai numeroas& 'o'ula%ie( *n 1ur de 1# milioane locuitori+ Centru
administrati! )i institu%ional este 0eH elhi( cu o 'o'ula%ie de a'roa'e 12 milioane
locuitori+ ou& ora)e( Calcutta )i 0eH elhi( *m'reun& au mai mult dec;t 'o'ula%ia
"om;niei+ Mumbai ABombayC are mai mult de 1/ milioane locuitori )i este ca'itala
industriei cinematogra-ice indiene( a doua *n lume din 'unct de !edere cantitati! du'&
cea american&+ Chennai AMadrasC este a 'atra mare metro'ol& indian&( 'ort ca )i
Bombay )i cu o 'o'ula%ie c;t a anemarcei( de = milioane locuitori+
$ndia se di!ide *n < teritorii unionale )i mai multe state A*n 1ur de 3/C( de -a't
1ude%e( de)i mult mai mari( unele de dimensiunea unor %&ri+ intre aceste state
enumer&m c;te!a( not;nd ca'itala lor *n 'arante2&3 Jttar Prades A8uc,noHC( Bihar
APatnaC( Kest Bengal AKal,ata( CalcuttaC( Assam AGuHahatiC( Mani'ur A$m'halC(
Lrissa ABhubanes!arC( Andhra Prades AByderabadC( @amil 0aMu AChennaiC( Kerala
A@ri!andrumC( Karnata,a ABangaloreC( Goa APana1iC( Madhya Prades ABho'alC(
"a1asthan A?ai'urC( Baryana )i PuN1ab AChandigarhC( Bimachal Prades ASimlaC( etc+
Cel mai mic stat al $ndiei este Si,,im( nu de'arte de el a-l;ndu>se )i state ca3 Assam(
Arunachal Prades( Mi2oram( Mani'ur( @ri'ura )i Meghalaya( toate situate dincolo de
Banglades+ istrictul elhi este se'arat( ca )i Bucure)tiul de alte 1ude%e ale "om;niei+
e $ndia a'ar%in )i insulele Andaman )i 0icobar( iu )i aman+
Vecinii $ndiei sunt3 Pa,istan( China( @ibet( 0e'al( Bhutan( Myanmar ABurmaC(
Banglades )i Ceylon+ @rei mari a'e *m're1muiesc o mare 'arte a $ndiei3 Marea
Arabic& A!estC( Lceanul $ndian AsudC( Gol-ul Bengalului AestC( ele *nt;lnindu>se *n
'unctul cel mai sudic al $ndiei )i ultima limb& de '&m;nt( Ca'e Comorin
AKanya,umariC+ $ndia are o str&!eche cultur& )i ci!ili2a%ie( !enind din mileniul al
treilea *nainte de Bristos( de la ci!ili2a%ia de 'e !alea $ndusului ABara''a )i Mohen1o>
aroC ';n& *n 2ilele noastre+ Ea a su'ra!ie%uit 'rin 'uterea care !ine din s'iritualitatea
ei( cu toate c& a -ost greu *ncercat& *n istorie+
II. 7eligia
<
1. induismul
Binduismul( religie -&r& un
*ntemeietor uman( se ba2ea2& 'e mai
multe ansambluri de te7te( considerate
toate( *ntr>un -el sau altul( ca 'ro!enind
de la absolutul di!in a-lat *n leg&tur&
directa cu omul+ Aceste cor'usuri
di-erite( -&r& a se e7clude sau su'lini
*ntre ele( 'ot -i r*nduite *ntr>o ordine
descresc&toare( *n -unctie de !echimea si
autoritatea lor( dar si cresc&toare *n ceea
ce 'ri!este O'o'ularitateaD+ $n -runtea lor se g&seste Veda( OStiintaD sau cunoasterea
sacr&( numit& si O"e!elatiaD Asruti( literal3 Oauditie( ascultareDC considerat& a -i -ost
emanat& de absolut AbrahmanC la *nce'utul lumii Amai 'recis( o dat& cu -iecare re>
creare a lumiiC si ca'tat& de anumiti *ntele'ti+ Se crede c& acestia au transmis>o din
generatie *n generatie '*n& la noi( numai 'e cale oral&( *n asa -el *nc*t Veda se
*n-&tisea2&( mai degrab&( dre't Cu!*ntul sacru dec*t sub -orma unui te7t scris3
hinduismul nu este deci o Oreligie a C&r@iiD+ in 'unct de !edere -ilologico>istoric(
Veda 'oate -i descris& ca o imens& literatur& care re-lect&( 'e de o 'arte( conce'@iile
religioase ale 'rimilor cuceritori arieni ai subcontinentului indian si( 'e de alta( 'e
acelea 'ro-esate de acestia de>a lungul !eacurilor urm&toare+ Veda cu'rinde 'atru
categorii 'rinci'ale de te7te care se succed& *ntr>o ordine cronologic& a'ro7imati!&(
-&r& a -i( *ns&( -erit& de su'ra'uneri+ Mai *nt*i( s*nt samhit& sau OculegerileD care
trebuie s& se -i *nchegat *ntre !eacurile al PV>lea si al P>lea *nainte de Cristos+ Patru
la num&r( ele cu'rind "g> Veda sau OVeda stro-elorD( Qa1ur>Veda sau OVeda
-ormulelor sacri-i>cialeD( Sama Veda sau OVeda melodiilor sacri-icialeD si( *n s-*rsit(
Athar>!a>Veda *n care 'redomin& desc*ntecele si -ormulele magice+ Aceste te7te R
cu 'rec&dere "g> Veda si Athar!a> Veda R sunt com'use din rug&ciuni( in!ocatii
rituale( din laude aduse 2eilor( dar 'e alocuri las& s& se *ntre!ad& 'reocu'&ri mai
s'eculati!e legate de originea 'rim& a lumii( a tim'ului( a structurii 'ersonalit&@ii
umane etc+ Jrmea2&( a'oi( te7tele Brahmana AOComentarii brahmaniceDC( un !ast
ansamblu de scrieri *n 'ro2& consacrate( *n s'ecial( descrierii modalit&@ilor de
*nde'linire a sacri-iciului( 'recum si e7'lic&rii mecanismului retributi! al acestuia+ L
9
a treia categorie este cea a te7telor Sranya,a sau O@e7tele '&duriiD denumite( -&r&
*ndoial&( ast-el( deoarece elementele magice 'e care le im'lic& ar -i -&cut
O'ericuloas&D studierea lor *n 'erimetrul ci!ili2at al oraselor si satelor+ Cea de>a 'atra
categorie( cea mai cunoscuta( este aceea a J'anisadelor A*ntre 9// si cea 3//C( *n care(
*ntr>o atmos-er& dominat& *nc& de 'racticile sacri-iciale( *nce'e s& se des-&soare un -el
de mistic& s'eculati!&+ *nsusi termenul J'a>nisad a r&mas mult& !reme misterios+
E7ist& cate!a mii de 2ei in hinduism+ Ei sunt toti re're2entanti ale unor -iinte
unice care e7ista inainte deorice lucru si se g&sesc 'este tot+ $n e'oca in care au -ost
scrise Vedele( $ndra sta'anul cerului( era unul dintre 2eii 'rinci'ali+ @rei 2ei au c&'atat
a'oi mai multa im'ortanta 3 Brahma(Visnu si Si!a+$n religia hindusa( Brahma este o
-iin & absolut&( im'ersonal&( creatoare a
Jni!ersului+ + Brahma crea2& lumea( are 'atru
chi'uri si 'atru 'erechi de brate care ii 'ermit
sa !ad& si s& actione2e 'este tot+ Visnu
'&strea2& lumea( a!and dre't atribute un disc
T simbol al energiei di!ine( o m&ciuc& T semn
al 'uterii si o scoic& ce re're2ent& a'a(
-ertilitatea si bog&tia+ Si!a distruge lumea
'entru a o trans-orma3 este deo'otri!a cum'lit
si bine-&c&tor+ El este in-&tisat adesea intr>un
cerc de -oc( element distrugator si tine o mic&
toba( care a 'rodus 'rimulsunet( cel al creatiei+
Cei trei 2ei hindusi au di-erite -orme -iecare
a!and o anumit& indatorire cereasc& asu'ra
lumii+
". #udismul
Budismul este una dintre cele mai !echi
religii ale lumii Aa a'arut in urma 2+4// de
ani in $ndiaC( dar si una dintre cele mai mari
religii ale lumii( num&rand intre 3//>#//
.
milioane de credinciosi( care tr&iesc mai ales in Asia de sud Test+ Asta2i budismul se
intalneste in $ndia( @hailanda( Cambodgia( China(?a'onia( Vietnam( Coreea( @ibet(
Mongolia( dar si in America si Euro'a( unde castig& din ce in ce mai multi ade'ti+
"eligia budist& este o religie a naturii si cosmic&( -&r& sa 'un& 'rea mult accentul 'e
cosmogonie+ Ea 'oate -i considerat& o re!olt& im'otri!a hinduismului( a sistemului
castelor+ @otusi( -undamentul budismului nu st& in toate aceste as'ecte( ci in mesa1ul
'ro-etului care 'une accentul 'e com'asiunea -at& de celelalte -iinte a-late in
su-erint&+ $ntemeiatorul budismului( Buddha( se naste in $ndia( la s-arsitul secolului al
V$>lea i+Ch+ $n acea e'oca( toti indienii 'racticau hinduismul 'e care Buddha se
ba2ea2& 'entru a 'ro'o!adui o nou& doctrin&+ E !orba mai mult de o intele'ciune( -&r&
2ei sau te7te sacre si mai 'utin de o ade!arata religie+ Budismul este singura religie al
c&rei intemeietor nu se declara nici trimis al lui umne2eu( nici 'ro-et( el res'ingand
ideea e7istentei unei substante uni!esale sau a unei -iinte su'reme+ esi a tr&it ca om(
el a -ost considerat o c&l&u2a( un maestru s'iritual+ Ca si in ca2ul lui $isus( mesa1ul
transmis de Budha a -ost transmis oral( iar religia s>a -ormat du'a moartea 'ro-etului+
Printul Siddharta Gautama se naste 'rin anul 433 i+Ch+ in orasul Ka'ila!astru din
nordul $ndiei+ 0asterea !iitorului Buddha este 'arc& des'rins& dintr>o -ila de basm+
Mama sa( regina Maya( il naste in gr&dina 'alatului( cu a1utorul unui arbore( care se
a'leac& 'entru a o s'ri1ini+ Ea il naste 'e b&iat 'rin coa'sa drea't&+ Se s'une c& la
nasterea sa( un !i2ionar im'ortant din regiune ii 're2ice tat&lui c& 'rintul Siddhartha
!a a!ea un destin 'roeminent in s-era sacerdotala+ $ntr>o 2i( regele Sudhhodana are un
!is in care isi !ede -iul '&r&sind 'alatul ca sihastru+ Ast-el se decide s&>si 'rote1e2e
co'ilul de realitatile ostile care l>ar 'utea determina sa ia calea asce2ei( inter2icandu>i
sa '&r&seasc& 'alatul+ $n ciuda acestor m&suri( Buddha sca'& intr>o noa'te dincolo de
'ortile 'alatului si desco'er& realit&tile !ietii+ El intalneste un b&tran -oarte slabit( un
bolna!( un mort si un c&lugar+ Primii trei il -ac s& desco'ere e7istenta e-emer& si
su-erinta uman&( iar calug&rul simboli2ea2& calea de a in!inge aceste su-erinti( si
anume religia+ Prin urmare( Buddha se hot&r&ste sa '&r&seasc& !iata de la 'alat si(
'entru a trai aidoma calugarilor cersetori si 'entru a medita + S&lasuieste mai intai in
'rea1ma ascetilor hindusi( care il in!ata s& 'osteasc& si s& se concentre2e 'entru a
medita+ Studia2a a'oi te7tele sacre ale hinduismului+ $nsa( neg&sind r&s'uns la
intrebarile sale( se hot&r&ste sa caute in el insusi calea care duce la Ade!&r si la
'ro'ria lui eliberare+ u'& mai multe incerc&ri( reuseste 'rin meditatie s& se
concentre2e asu'ra eliberarii de su-erinta( ca'&t& re!elatia reincarn&rilor sale
1/
anterioare si g&seste legea conditionismului uni!ersal+ $n 1urul !arstei de 34de ani
de!ine cunoscut dre't OBuddhaD sau Guatama Buddha( in traducere insemnand Ocel
iluminatUU+ 8egenda 'o!esteste ca Bodhgaya este locul unde Buddha( ase2at la 'oalele
unui smochin( co'acul care simboli2ea2& cunoasterea AbodhiC( a 'rimit iluminarea in
urma unei meditatii 'relungite+ 8a Benares rosteste 'rimul discurs( a'oi im'reun& cu
disci'olii s&i cutreiera nordul $ndiei 'entru a>si 'ro'o!adui doctrina++ $si dedica #4 de
ani din !iat& in!&tandu>i 'e oameni des're OdharmaD Ain!ataturi budisteC si 'une
ba2ele budismului+ Budismul este o stare de meditatie 'rin care omul as'ir& la
'er-ectiune s'iritual&+ El o-er& libertatea total& a gandirii si 'osibilitatea de a !edea
lucrurile asa cum sunt+ $n budism se !orbeste des're 'atru ade!aruri absolute care stau
la ba2a acestei doctrine+ Primul este su-erinta -i2ic& si moral&+ Con-orm acestuia totul
este o su-erint&3 nasterea( moartea( boala( b&tranetea( chiar si 'l&cerea si -ericirea+ Al
doilea ade!ar considera c& 'o-ta( dorinta sau setea( atasamentul -at& de ce!a sau
cine!a drag sunt cau2ele care declansea2& su-erinta+ Cel de>al treilea se re-era la -a'tul
ca numai anihilarea totala adorintei duce la OstingereaD su-erintei+ Acest lucru se 'oate
reali2a 'rintr>o stare de liniste absolut&( cunoscut& sub numele de 0ir!ana+ Cel din
urm& ade!ar este calea ce duce la anihilarea dorintei si im'licit a su-erintei( OCalea cu
o't brateD sau OCalea cu o't carariD+ Con-orm 're2icerilor lui Buddha( calea s're
eliberare 'oate -i urmat& de oricine( iar tinta acestei meditatiieste atingerea 0ir!anei+
0ir!ana( 'otri!it termenilor sanscriti3 VnirW> V-&r&W si V!anaW T!oint&( semni-ica -a'tul
ca cel ce a reusit sa o ating& nu mai este a-ectat nici de !iat&( nici de moarte( ci este
incon1urat de o stare de 'ace si liniste+ Cel care atinge starea de 0ir!ana dobandeste
nemurire s'iritual& si r&mane in starea de e7ta2 'entru totdeauna+ Buddha de-ineste
nir!ana ca o stare de beatitudine !esnica( in care dorinta( ignoranta( tim'ul si su-erinta
nu mai e7ist&+ Cu nir!ana ia s-arsit ciclul reincarnarilor successi!e(ea -iind o cale de
eliberare su'rem& caracteri2at& 'rin de'&sirea Eu>lui indi!idual si identitatea cu
Absolutul i!in( o stare de meditatie( de concentrare a mintii+ 0ir!ana budista trebuie
'ri!it& si inteleas& doar in legatura cu Samsara+ Samsara re're2inta a'arenta( relati!ul(
iar nir!ana este e7istenta( absolutul+ Samsara 'ro!ine de la cu!antul
sanscritVsansaranaW care inseamn& V'erenigrare 'rin mai multe e7istenteW++ Qoga
budista este di-erit& de cea hindus& si 'une accentul mai mult 'e concentrare si
meditatie decat 'e 'osturi+ Budismul adanceste tehnicile mentale( introduce re-lectia(
chib2uirea( rationamentul si mai ales contem'latia+ Budismul se adresea2& tuturor -&r&
e7ce'tie( indi-erent de se7ul sau de originea lor sociala( toti budistii a'artin aceleasi
11
comunitati shanga+ Pentru a dobandi intele'ciunea( trebuie s& medite2i indelung la
cele Patru Ade!aruri si s& urme2i 'rinci'iile morale numite de Buddha+
%. &ainismul
Al&turi de ortodo7ia brahmanic& si
de sectele hinduiste( un loc trebuie s& i
se acorde 1ainismului+ 0umit& ast-el
du'& *ntemeietorul s&u( ?ina sau
O@rium-&torul Aasu'ra lumiiCD( aceast&
religie a a'&rut *n $ndia de cel 'utin
dou&2eci si cinci de secole+ ?ina( numit si
Mah&!*ra sau OMarele erouD( a tr&it
a'ro7imati! *ntre 4#/ si #</ *+Cr+ -iind
deci contem'oran cu Buddha cu a c&rui
OtraiectorieD 're2int& uimitoare
asem&n&ri+ Ca si Buddha( ?ina era
originar dintr>o -amilie 'rinciar& din
nord>estul $ndieiE se c&s&toreste( tr&ieste *n lu7 si 'l&ceri '*n& *n 1urul !*rstei de
trei2eci de ani( 'entru ca a'oi s& se ru'& de lume si s& de!in& un cersetor religios
'ribeag+ u'& *ndelungate 'eregrin&ri si cu 'retul a uriase e-orturi ascetice( el ob@ine
iluminarea si *si consacr& ultimii 'atru2eci de ani ai !ietii 'redic*ndu>si doctrina si
'un*nd ba2ele unei Biserici organi2ate+ Ca si Buddha( el a tinut 'redici *n Bihar( si
anume *n regiunea cu'rins& *ntre cursul in-erior al Gangelui si 'rimele 'iscuri ale
muntilor Bimalaya+ Curios este -a'tul c& cei doi maestri nu s>au *nt*lnit( 'are>se(
niciodat&+
Lricum( s're deosebire de Buddha( ?ina nu a -&cut dec*t s& 'reia( s& de2!olte si s&
sinteti2e2e o *n!&t&tur& cunoscut& de1a cu mult tim' *naintea lui+ @raditia 1ainist& *l
*n-&tisea2&( de -a't( ca 'e ultimul dintr>un sir de dou&2eci si 'atru de tirtham,ara( sau
O-&c&tori de !aduri 'entru ca altii s& 'oat& trece a'aD+ ac& des're acti!itatea 'rimilor
dou&2eci si doi se crede c& s>a des-&surat *n 'erioade *nde'&rtate ce @in de tim'urile
mitice( cel de>al dou&2eci si treilea( P&rs!a( 'are s& -i -ost un 'ersona1 istoric care a
tr&it cu a'ro7imati! dou& secole si 1um&tate *naintea lui ?ina *nsusi+ Iundamentele
12
doctrinei s*nt consemnate *ntr>o colectie de te7te sacre ACanonul 1ainaC( scrise *n
ardham&gadh*( o !arianta medie a limbii indiene !echi si socotite a -i transcrierea
direct& a *n!&t&turii orale a lui ?ina+ e -a't( -ormarea acestui cor'us se *ntinde 'e
durata a mai multor secole( du'& dis'ari@ia lui ?ina( si a generat di-erite
'olemici de>a lungul unei succesiuni de concilii+ Ast-el( *n anul <. al erei noastre se
'roduce o schism&( a'arent de-initi!&( *ntre anumi@i 1ainisti( stabili@i *n sud Ala
Mysore( cu 'rec&dereC si restul comunit&tii+ Primii( care se consider& mai atasati de
rigorismul tradi@iei originare( si>au luat numele de igambara sau Ocei *mbr&ca@i cu
cerulD( deoarece au acce'tat 'rinci'iul ilustrat de ?ina *nsusi( dar neim'us de el( du'&
care renuntarea total&( garantie a m*ntuirii( im'lic&( *n 'ri!in@a c&lug&rilor( goliciunea
total&+ Cei din urm& si>au ales numele de S!et&m>bara AOcei *mbr&ca@i *n albDC+
igambara contest& autenticitatea Canonului si 're-er& s&>1 *nlocuiasc& 'rin
autoritatea unor O'atriarhiD din $ndia meridional&+ *n realitate( *n!&@&tura acestora din
urm&( ins'irat& *n mare m&sur& de Canon( nu se deosebeste de acesta dec*t *n 'ri!in@a
unor am&nunte nesemni-icati!e( cea mai *nseninat& di-erent& -iind( 'oate( aceea c&
igambara consider& sansele de eliberare a -emeilor condi@ionate de *ncarnarea
'reliminar& a acestora *n b&rbati+ $n 2ilele noastre( 1ainismul este 'racticat mai ales *n
!estul si nord>!es>tul $ndiei A"a1asthan( Gu1rat( MaharashastraC( ca si *n cate!a nuclee
r&s'*ndite *n Bengal si *n Mysore+ El num&r& a'ro7imati! 'atru milioane de
credinciosi( dintre care S!et&mbara -ormea2& o ma1oritate 2drobitoare+
III. Istorie si civili'atie
$ndia nu 'oate -i considerat& s& -i -ost( *nainte de *n-iin%area statului din 1.#<(
un stat unitar+ 6nainte de aceast& dat& 'utem !orbi mai cur;nd des're o cultur&+ Acest
teritoriu 'eninsular( subcontinentul indian( a -ost mult tim' i2olat de alte 'o'oare din
'ricina grani%elor sale naturale3 la nord(
mun%i de *n&l%imi uria)e( cel mai cunoscut
dintre ace)tia -iind Bimalaia( la sud( Marea
Arabic& )i Gol-ul Bengal+ e abia c;nd
na!igatorii )i negustorii arabi au desco'erit
acest teritoriu( *n 1urul anului 1/// d+Br+
entdec,ten( s>au 'rodus )i unele schimb&ri
13
substan%iale+ Ldat& cu !eneticii arabi s>a r&s';ndit )i islamismul *n $ndia+ Xi a)a s>a
a1uns la o ocu'a%ie islamic& de durat& a %&rii+ Au -ost *n-iin%ate sultanate( domnia s>a
consolidat( marile im'erii ale mogulilor re2ist;nd ';n& *n secolul PV$$$+ u'& aceea(
statul a de!enit un conglomerat de state mai mult sau mai 'u%in inde'endente+ Sub
domnia musulmanilor( hindu)ii reu)iser& s& *)i '&stre2e tradi%iile religioase( ast-el
*nc;t la s-;r)itul acesteia( doar cca+ o cincime din 'o'ula%ie era de credin%&
musulman&+ 6nc& din 1#.9 > c;nd Vasco da Gama a desco'erit calea maritim& s're
$ndia > a *nce'ut a-luen%a de euro'eni cre)tini *n $ndia+ 8a *nce'ut( cei mai mul%i erau
'rotughe2i( *n secolul PV$$ *ns&( DCom'aniile Comerciale din $ndiile de EstD britanice
au -ormat multe colonii *n ora)ele cu ie)ire la mare din $ndia( ca de e7em'lu *n
Madras( la Calcutta sau la Bombay+ Engle2ii au *ncercat sa aduca sub 'ro'riul control(
aceste ora)e -iind 'unctul de 'lecare 'entru cuceririle militare+ Xi 'entru c& britanicii
nu ar -i 'utut niciodat& s& treac& aceast& %ar& e7trem de *ntins& Acca+ 3(3 milioane
,m2C( cu un num&r uria) de locuitori Acca+ 2// milioaneC( ei au '&strat 'rinci'atele a)a
cum le g&siser&+ Conduc&torii acestora erau *ns& su'u)i Coroanei+ Gu!ernatorii
britanici erau cei care -&ceau legea *n india+ Sistemul -eudal )i cel al castelor din
aceast& %ar& a -ost de asemenea '&strat de engle2i( 'entru c& ambele *i %ineau 'e
indieni di!i2a%i *n gru'&ri distincte( *m'iedic;ndu>i s& se uneasc& *m'otri!a
britanicilor 'entru a le o'une re2isten%&+ 6n anul 1949 s>a iscat o re!olt&( care a -ost
*ns& *n&bu)it&+ 6n acela)i an( engle2ii l>au detronat 'e ultimul dintre moguli(
gu!ernatorul britanic de!enind ast-el !ice>rege+ $ndienii au reac%ionat la aceste -a'te(
*n-iin%;nd( *n 1994( Congresul 0a%ional $ndian( care a!ea ca obiecti! ob%inerea
inde'enden%ei $ndiei > cu mult tim' *nainte ca Gandhi s& *)i *ncea'& 'ro'ria lu't& *n
acest sens 'e teritoriul indian+ Aceast& adunare era tolerat& de britanici( 'entru c& nu
!orbea *n numele tuturor indienilor3 musulmanii )i hindu)ii nu s>ar -i 'utut uni
niciodat&+ Mai t;r2iu( Congresul 0a%ional a de!enit 'rimul 'artid din $ndia( a-l;ndu>se
a'roa'e 'ermanent la gu!ernare+
6n cadrul lu'tei sale de eliberare( Gandhi a reu)it 'entru scurt tim' s&
mobili2e2e )i s& uneasc& religiile !r&)ma)e *n lu'ta 'entru inde'enden%&+ Aceast&
D'aceD nu a durat *ns& mult& !reme+ i-eren%ele dintre musulmani )i indieni au
condus( du'& ob%inerea autonomiei( la di!i2area teritoriului *n statele Pa,istan )i $ndia(
unde Pa,istanul de la acea !reme cu'rindea teritoriile de nord )i de sud ale
$m'eriului( teritorii 'e care se a-lau mai mul%i musulmani+ e abia mai t;r2iu(
regiunea sudic& a -ost( la r;ndul ei( declarat& autonom&( de!enind Bangladeshul de
1#
ast&2i+ $ndia este a)adar o %ar& 'ro-und di!i2at&( 'e teritoriul c&reia s>au amestecat
mariile religii mai mult dec;t oriunde altunde!a+ As'ectele religoase( sociale )i
geogra-ice re2ultate din istoria $ndiei 1oac& *n continuare un rol im'ortant+ "e!oltele
iscate *n r;ndul 'o'ula%iei( cau2ate mai ales de caracterul eterogen al acesteia( mai
sunt )i ast&2i o 'roblem&+ Yara este com'us& din di-erite state -ederale( e7ist& 'este o
mie de caste( 'este o sut& de limbi di-erite )i un 'ot'uriu de credin%e religioase+ Pe
l;ng& hindu)i( musulmani( cre)tini )i si,h mai e7ist& *n $ndia )i di!erse alte religii )i
secte+ Sistemul de caste( care nu a 'utut -i abolit nici chiar de Gandhi( *m'arte 'o'ula
ia > con-orm normelor hinduiste T *n 'atru mari clase3 brahmaniiZ'reo%ii(
,shatrigaZr&2boinicii( !aishiyZ%&ranii )i shudraZslugi+ Aceste clase sociale se sub*m'art(
*n mod di-erit *n -iecare stat -ederal *n 'arte( *n 'este 1/// de caste+ Paria sau a)a
numi%ii DintangibiliD se a-l& *n a-&r& sistemului de caste( ei sunt marginalii societ&%ii
indiene+ Castele in-erioare )i 'aria nu sunt acce'ta%i de societate nici ';n& *n 2ilele
noastre( ma1oritatea duc;ndu>)i e7isten%a *n cea mai mare mi2erie )i s&r&cie+ $ndia este
una dintre cele mai s&race %&ri din lume+ @ensiunile dintre s&raci )i boga%i )i dintre
caste duc mereu la iscarea de con-licte+ ar nici con-lictele dintre religii nu s>au stins+
E7ist&( *n 'rimul r;nd( con-lictele religioase din interiorul %&rii Ade e7+ *n statul
Pun1ab( unde ma1oritar& este comunitatea si,hC( *n al doilea r;nd( con-lictul dintre
Pa,istanul musulman )i $ndia hinduist&( marcat mai ales de concuren%a la ni!el de
*narmare atomic& are durea2& de ani de 2ile+ Cea mai dis'utat& dintre regiuni este *n
acest sens Casmirul+
Civili'a(iile Indiei
Cea mai !eche ci!ili2a%ie cunoscut& a $ndiei( aceea a V&ii $ndusului Acca 24//>
1<// *+Br+C( a r&mas celebr& 'entru arte-actele -oarte s'eciali2ate+ Ea s>a e7tins c&tre
nordul $ndiei+ L alt& cultur& tim'urie a[[ cea !edic&[[ datea2& de la 14// i+Br+ )i
este considerat& una dintre sursele
culturii hinduse 'redominante )i
'entru -ondarea mai multor tradi%ii
-iloso-ice im'ortante+ $ndia a -ost
su'us& unui -lu7 de 'o'ula%ii 'e
toat& durata istoriei sale( unele cu
14
inten%ii de cucerire r&2boinic& )i 1a-( altele cu interese comerciale )i *n c&utare de
locuri 'entru a)e2&ri stabile+ $ndia a -ost ca'abil& s& absoarb& im'actul acestor intru)i
deoarece a a!ut acea calitate e7ce'%ional& de a asimila sau tolera 'o'oare )i idei
str&ine+ Au !enit aici inclusi! macedonenii )i grecii lui Ale7andru cel Mare( ,ushanii
din Asia Central&( mongolii lui Genghis Khan( comercian%i musulmani )i in!adatori
din Lrientul Mi1lociu )i Asia Central&( iar mai a'roa'e de 2ilele noastre( britanici )i
euro'eni+ @otodat& $ndia )i>a diseminat ci!ili2a%ia *n sud>estul Asiei( iar buddhismul(
originar de aici( s>a r&s';ndit )i mai de'arte+
Civili'a(ia *+ii Indusului
Aceast& ci!ili2a%ie a *nce'ut s& se de2!olte 'e la 24// i+Br+ *n 1urul -lu!iului
$ndus( *n 2ona Pa,istanului )i *n !estul $ndiei+ "uine ale !echilor ora)e>cet&%i 'recum
Bara''a )i Mohen1odaro indic& -a'tul c& aceast& ci!ili2a%ie era -oarte a!ansat&(
construind sisteme de drena1 )i conducte din c&r&mid&+ Casele( tot din c&r&mid&( cu
mai multe eta1e erau un lucru obi)nuit+ @otodat& ( ace)ti oameni au de2!oltat un
sistem de scriere )i socotire 'articular( 'rimul *nc& nedesci-rat( )i au s&'at canale
'entru a>)i iriga -ermele+ Aceast& ci!ili2a%ie a *n-lorit tim' de un mileniu( e7tin2;ndu>
se s're nord>est )i sud( *n Gu1arat+
Lra)ele sale erau *m'&r%ite cu gri1&( de%ineau un sistem elaborat de alimentare
cu a'& )i gr;nare masi!e+ A!eau modele de a)e2&ri )i dimensiuni standard( toate
suger;nd o ci!ili2a%ie coerent& )i 'ros'er&+ Lamenii -oloseau cu'rul )i bron2ul )i
culti!au bumbacul )i torceau l;na+ e asemenea 'roduceau statui )i alte obiecte de o
-rumuse%e e7ce'%ional&( inclusi! sigilii decorate cu scrierea 'ictogra-ic& $ndus+ Se
'are c& declinul acestei ci!ili2a%ii a!ansate a *nce'ut du'& 19// i+Br+ din moti!e
necunoscute *nc& se b&nuie)te c& au -ost schimb&ri climatice sau de2astre naturale+
1=
Ora-ele de pe Indus
6nce';nd cu anul </// i Br+( 'rimii indieni se gru'ea2& *n state *n nodul $ndiei
antic APa,istanul actualC+ Cresc&tori de animale ei sunt totodat& me)te)ugari
*ndem;naticiE )i utili2au roata olarului 'entru a 'roduce ceramic&+ Prin anul 2#// i
Br+( *)i cl&desc de>a lungul -lu!iului $ndus( mari ora)e *ncon1urate de metere2e( cum
ar -i3 Mohen1o>aro )i Bara''a+ Cladirile lor din carami2i sunt aliniate de>a lungul
unor str&2i care se *ntretaie *n unghi dre't+ Jn sistem 'er-ec%ionat de canali2are
'ermite alimentarea lor cu a'& curent&+ atorit& s&'&turilor arheologice e-ectuate *n
aceste ora)e( se cunoa)te destul de bine !ia%a locuitorilor lor+ Se )tie c& -&ceau nego%
cu Meso'otamia )i -oloseau un sistem de scriere+ 6n schimb nu se cunosc moti!ele
dis'ari%iei aceste ci!ili2a%ii numit& ((Ci!ili2atia $ndusuluiW+ 6n 1.2/( *n !alea $ndusului
au -ost desco'erite dou& ora)e Mohen1o>daro )i Bara''a+ Acestea datau din anii 2///
i+Br+ )i erau construite *n -orm& de re%ea( asem&n&tor ora)elor americane moderne+
Ci!ili2a%ia $ndusului a a'&rut *n mileniul $$$ *+e+n( 'e !alea -lu!iului $ndus+
I*. ?ilosofia indian+
Introducere /n filo'ofia indian+
$ndia are o str&!eche cultur& si ci!ili2atie( !enind din mileniul al treilea *nainte
de Bristos( de la ci!ili2atia de 'e !alea $ndusului ABara''a si Mohen1o>aroC ';n& *n
2ilele noastre+ Ea a su'ra!ietuit 'rin 'uterea care !ine din s'iritualitatea ei( cu toate c&
a -ost greu *ncercat& *n istorie+ A trecut 'rin mai multe in!a2ii( dominatii str&ine(
ra2boaie( succesiunea de sute de ani a domniilor moghule( sta';nirea colonial&
britanic& si( 'artial( cele 'ortughe2&( -rance2& si olande2&( se'ararea de $ndia si
-ormarea statelor Pa,istan si Bangladesh( ra2boaiele cu China( cu Pa,istan( con-lictul
din Kashmir etc+
6n istoria credintelor religioase din $ndia antica( g;ndirea s'eculati!& si cea
-iloso-ic& au 1ucat un rol -oarte im'ortant( -iind emanatii ale culturii acestei t&ri+
Iiloso-iile $ndiei sunt( de -a't( soteriologii( doctrine s'irituale de m;ntuire+
escatusarea g;ndirii de religie a a!ut *n 'rinci'al ca ne!oie a cercet&rii 'roblemelor
de gene2& a Jni!ersului( *ntrebarile legate de materie>s'irit( su-let si e7istenta 2eilor
1<
necesit;nd o alt& abordare( di-erita de cea dogmatica+ Vedele( scrierile s-inte ale
brahmanilor( nu 'ermiteau s'eculatii asu'ra lumii si 2eilor( rolul 'unerii acestor
interogatii re!enind -iloso-ilor+
Iiloso-ia indian! *si are originile *n J'anisade si se -undamentea2! 'e sase
sisteme sau scoli -iloso-ice3 0y\ya( Vai]esi,a( S\m,hya( Qoga( Mim\ms\ si Ved\nta+
Scrierile -iloso-ice erau sub -orma a-orsimelor ASutraC( concise si obscure( iar 0y\ya
si Vai]esi,a( ca si Budismul( ignor& creatorul su'rem si inteligent+ @oti -iloso-ii a!eau
aceeasi conce'tie des're materie si su-let ADbrahmanism rationalistDC+ Ei credeau c&
Ddin nimic nu iese nimicD( conce'tia des're originea lumii reg&sindu>se *n codul lui
Manu A1uris'rudenta hindusaC( idei 'reluate din S\m,hya si Ved\nta+
*edele0 de la religie la filosofare
6ntreaga -iloso-ie indian& se -undamentea2& 'e te7tele J'anisadelor( care sunt(
de -a't( comentarii la Vede+ Asadar( ration;nd logic( Vedele stau la ba2a sistemului
-iloso-ic indian+Culegerile de imnuri *nchinate di!initatilor Acu rol de in!ocare(
con1urare sau laudaC e7istau *nca din secolul PV *+e+n si 'urtau denumirea de vede+
Veda continea re-lectiile si tr&irile religioase( transmiterea lor -&c;ndu>se 'e cale
oral&( cei *ns&rcinati cu ras';ndirea lor -iind tinerii brahmani+Vedele erau *m'&rtite *n
"g Veda AimnuriC( Qa1ur Veda A-ormule sacr-icialeC( Sama Veda Ac;ntece( imnuri
c;ntateC si Athar!a Veda Adesc;ntece( imnuri cu utili2ari magice de interes 'ersonalC(
-iecare dintre acestea -iind com'use din Samhite AimnuriC( Brahmane Acomentarii *n
'ro2&C si J'anisade Acomentarii -iloso-iceC+"eligia !edica este una naturalista( 2eii
identi-ic;ndu>se cu -orte ale naturii+ $n!ocarea acestor di!initati se -&cea
du'a&DcalendarD( neres'ectarea DcalendaruluiD duc;nd la anumite 'erturbari ale
DLrdinii cele BuneD+ Prin intermediul !edelor( omul este *nteles *n analogie cu
Jni!ersul( de cele mai multe ori -&c;ndu>se o 'aralela *ntre elementele cor'ului si
cele ale Jni!ersului+
Clasificarea vedelor
Cea mai im'ortant& dintre !ede este considerata a -i 7g*eda+ Aceasta se
s'une c& ar -i continut *n 1ur de 1/29 imnuri *nchinate 2eilor( aici ne-iind !orba de
'oliteism( ci( asa cum s'unea Ma7 Muller( de cathenoism Acredinta *n mai multi 2ei(
19
-iecare dintre acestia -iind 2eul su'remC+ Autorul "gVedei este unul colecti!( -iind
considerat dre't cel mai autentic i2!or al mitologiei si religiei $ndiei+
SamaVeda0 sau imnurile c;ntate( erau o-iciate de cate 'reoti s'ecial 'reg&titi
'entru ast-el de ritualuri+ 0u este nici un indiciu *n ceea ce 'ri!este numele celui care
a adunat toate c;nturile+ Colectia de imnuri este -ormat& din c;ntece *ntregi sau doar
'ortiuni din acestea( 'reluate *n 'rinci'al din "gVeda( trans'use si rearan1ate 'entru a
se 'otri!i ceremonialurilor religioase la care erau -olosite+
Veda -ormulelor sacri-iciale( Qa1urVeda( este colectia de imnuri care era
-olosit& de catre sacerdoti la actele sacri-iciale+ Esenta Qa1ur!eda re2id& *n acele
*ncantari ce determin& oamenii s& initie2e anumite actiuni+
Jltima dintre !ede( dar nu nea'arat si cea din urma( este AtharVeda+
Aceasta&colectie de imnuri este numita si D!eda !ra1ilorD( ea cu'rin2;nd sute de imuri
-olosite *n anumite oca2ii de c&tre brahman A'reotul ce su'ra!eghea2& buna
des-asurare a ceremonialului si *ndrea'ta e!entualele greseliC+
1ene'a /n *ede
Brahmanele sunt acele tratate teologice Aunii le numesc legendeC care !orbesc
des're gene2a Jni!ersului si des're creatorul acestuia+ 6n imnurile -iloso-ice"gVeda(
este relatata a'aritia creatorului lumii( acesta 'urt;nd di-erite nume3 Pra1a'ati(
Brahmanas'ati sau Vis!a,arman A2eu 'ersonalC+ 6n imnul DCreatiuniiD( 'rinci'iul
creator este DJnulD AJni!ersul lu;nd nastere 'rin D'uterea calduriiDC+ Kama( emanatia
s'iritual& a DJnuluiD( este legatura *ntre -iinta > ne-iinta( este dorinta( 'lacerea
sen2uala+ Con-orm Brahmanelor( creatorul se 'reg&teste 'rin asce2a de marea creatie
Ae7ista si 'asa1e *n care Creatorul *si g&seste originea *n a'& > ne-iinta > BrahmaC(
Sata'atha( cea mai im'ortant& Brahmana( !orbeste des're gene2a Jni!ersului
ACreatorul -iind cel care a creat 'am;ntul( !a2duhul si cerul 'rin sim'la rostirea a
cu!intelor ce le desemnea2&C+ e asemenea( Jni!ersul este conce'ut ca om cosmic(
ca un Sine uni!ersal APurushaC( dar si omul este !a2ut *n mod analog cu Jni!ersul+
Con-orm DunitatiiD( marea idee a "gVeda( 2eii sunt o emanatie a Jnului( doctrina
-undamental& a Upanisadelor+ @e7tele acestor scrieri contin cele mai rele!ante
s'eculatii -iloso-ice Acele brahmaniceC+ DCunoasterea su'erioar&D nu este 'ri!ilegiul
unei caste anume( ci 'oate -i accesibil& oricui+ J'anisadele( ca ane7e ale Brahmelor(
1.
sunt cele care *ncearca sa dea r&s'unsuri la *ntrebari 'recum Dcare este sco'ul original
al uni!ersuluiD( Dcare este natura 2eilorD( Dce este s'iritul si materia sau su-letulD+
Aceste 'robleme legate de gene2& a'ar *n Brahmane( J'anisade( dar si *n "gVeda+
J'anisadele 'ot -i atasate( du'& criterii s'eciale( la Vede+ Lntologia
u'anisadic& se caracteri2ea2& 'rintr>o tema comuna( identitatea Brahman>\tman+
$deea des're e7istenta s'iritului uni!ersal( esenta tuturor lucrurilor( este e7'rimat& *n
-ormule 'recum brahm\smi+ intre numeroasele u'anisade care au -ost identi-icate de
cercetatori( doar 1# re're2int& un interes -ilo2o-ic a'arte+

*. :piritualitate indian+ < lideri spirituali moderni si
autori
1. Os2o
LSBL ABhagHan Shree "a1neeshC
este unul dintre cei mai cunoscu%i )i
contro!ersa%i guru A*n!&%&tori s'iritualiC+ Via%a
)i *n!&%&turile lui au in-luen%at milioane de
oameni( de toate !;rstele+ A -ost considerat de
c&tre 2iarul londone2 Sunday @imes dre't
unul din cei o mie de creatori ai secolului( de
c&tre 2iarul indian Sunday Mid>ay ca unul
din cei 1/ oameni Aal&turi de Ghandi )i
BuddhaC care au schimbat destinul $ndiei( iar de c&tre autorul american @om "obbins
ca Ocel mai 'ericulos om de la $isus Bristos *ncoaceV+ es're acti!itatea lui( Lsho
s'unea c& a1ut& la crearea unui nou ti' de -iin%& uman&+ Lbi)nuia s& caracteri2e2e
acest nou ti' uman dre't :orba>Buddha( ca'abil 'e de>o 'arte s& se bucure de
'l&cerile lume)ti 'recum :orba Grecul )i( 'e de>alt& 'arte( s& tr&iasc& *n calmul )i
lini)tea lui Buddha+ Jnicitatea lui Lsho const& *n -a'tul c& nu *ncearc& s& o-ere solu%ii
sau dogme( ci instrumente 'e care oamenii s& le -oloseasc& *n !ia%a de -iecare 2i(
2/
'entru a se reali2a3 O"&s'unsul este *n !oi+ Eu doar !& a1ut s& con)tienti2a%i 'oten%ialul
de care dis'une%i+V Vi2iunea uni-icatoare a lui Lsho se reg&se)te *n *ntreaga lui o'er&(
ea inclu2;nd at;t *n%ele'ciunea Lrientului( c;t )i cele mai a!ansate cuceriri ale )tiin%ei
)i tehnologiei din Lccident+ Lsho este de asemenea cunoscut 'entru contribu%ia lui
re!olu%ionar& la )tiin%a trans-orm&rii interioare+
e>a lungul anilor e7'erien ele sale meditati!e au de!enit din ce *n ce mai
'ro-unde+ 8a !;rsta de 21 de ani atinge iluminarea( cea mai *nalt& culme a con tiin ei
omene ti+ 6n acel moment( s'une Lsho( biogra-ia lui e7terioar& a luat s-;r itE de
atunci el a tr&it o stare de total& unitate cu legile intime ale e7isten ei+ 6n 'lan e7terior
i>a continuat studiile la Jni!ersitatea din Sagar( unde a absol!it cu onoruri Prima
Clas& de Iilo2o-ie+ A -ost Cam'ionul de2baterilor 'e *ntreaga $ndie i a c; tigat
Medalia de Aur+ u'a terminarea -acult& ii( este numit 'ro-esor de -ilo2o-ie la
Colegiul Sans,rit din "a1'ur i a'oi la Jni!ersitatea din ?abal'ur+
6ntre'rinde c&l&torii *n intreaga $ndie( !orbind *n -a a unui larg auditoriu i
'olemi2and cu liderii religio i *n de2bateri 'ublice+ 6n 1.== Lsho demisionea2&
'entru a se dedica *n *ntregime sco'ului de a ini ia omul modern *n arta medita iei+
6nce'e s& conduc& tabere de medita ieE se adresea2& curent unor mul imi de 2/+/// >
4/+/// de 'ersoane *n cadrul adun&rilor ce a!eau loc *n aer liber+ 6n 1.<# este
inaugurat ashramul de la Poona+
$n seria de 12 !olume intitulate generic hamma'ada > Calea lui Buddha( Lsho
comentea2a 'e larg cartea cea mai cunoscut& a canonului buddhist( considerat&
unanim standardul etic al lui Buddha Sa,hyamuni+
$n c&rti 'recum Bodhidharma( cel mai mare maestru :en sau "in2ai>Maestrul
$rationalului sau ogen3 Maestrul :en( Lsho e!identia2& rolul e7ce'tional 1ucat de
Bodhidharma( cel care a im'lementat in China in!atatura cea mai inalt& a
buddhismuluiE la contactul cu daoismul( aceasta in!at&tura a ca'ata o nota s'eci-ic
chine2a de!enind :enul+
$n Meditatia3 arta e7ta2ului inter'retea2& in bene-iciul cititorului modern
lucrarea -undamental& a traditiei si!aite din Kashmir( Vi1nana Baira!a( unde sunt
redate 112 tehnici si metode de meditatie menite s& duc& la reali2area Iiintei
interioare si la iluminare+
21
$n Marele secret( Lsho se -oloseste de cantecele incom'arabile ale lui Kabir
des're DPreaiubitulD( o e7'resie su-i ce desemnea2& starea de iluminare( 'entru a
descrie starile e7tatice ale marelui mistic
$n-luen a lui s'iritual& este de ni!el mondial+ Gru'urile de tera'ie e7istente *n
1urul lui Lsho *n acea !reme combinau tehnicile meditati!e din Lrient cu 'sihotera'ia
occidental&+ Cu!antul DLshoD 'ro!ine din 1a'one2a !eche3 DLD *nseamn& Dcu mult&
recunostin &( iubire( gratitudineD dar i Dechilibru( armonieD+ DShoD *nseamn&
De7tinderea multidimensional& a con tiin eiD i Dtotal binecu!antat de e7isten &D+
Lsho i>a '&r&sit cor'ul la 1. ianuarie 1../E -&r& s& -ie resemnat sau -atalist( el a
e7'licat disci'olilor s&i c&3 DE7isten a a hot&r;t c& i>a !enit tim'ulD+ Pentru el
de!enise lim'ede c& a r&m;ne *n limitele tru'ului nu era lucrul cel mai im'ortant
'entru de2!oltarea o'erei sale+ 6nainte de a muri( a mai s'us3 DV& las !isul meu+D
". &iddu 4ris2namurti
?iddu Krishnamurti s>a n&scut 'e 12
mai 19.4 *ntr>un ora mic din Madana'alle+
6n 1./3 -amilia s>a mutat *n Cuda''ah( unde
Krishnamurti s>a *mboln&!it de malarie i a
a!ut mult de su-erit de 'e urma acesteia(
re2ult;nd o co'il&rie trist&( *nchis& *n 'ro'ria
'ersonalitate( adeseori un !is&tor+ Mult tim' a
-ost considerat bolna! mintal i era b&tut cu
regularitate( at;t la coal& de 'ro-esori( c;t i
acas& de tat&l s&u+ C;te!a decenii mai t;r2iu(
Krishnamurti a scris des're co'il&ria lui(
e7'lic;nd i anali2;nd 'recum un 'siholog cu
n di'lome( cum a trecut 'rin multe momente 'sihologice+
6n 1./.( C+K+ 8eadbeater( un clar!&2&tor cunoscut( l>a *nt;lnit 'e
Krishnamurti i a a-irmat c& W Acest co'il are o aur& e7traordinar&( sus inut& de li'sa
de egoism+ V+ El a remarcat i e7'resi!itatea -e ei acestui t;n&r b&iat( care era 'arc& de
neclintit( unii ar s'une( -&r& 'ic de e7'resi!itate+ C+K+ 8eadbeater era con!ins la acel
moment c& acest b&iat !a de!eni un mare *n!& &tor+
22
Krishnamurti urmea2& *n!& &mintele clar!&2&torului i este( *n cele din urm&(
luat sub 'rotec ia mai multor lideri s'irituali ai acelor !remi( acei lideri 'reg&tind
acest t;n&r ca -iind !asul ce !a trans'orta cuno tin ele omenirii( de!enind un model
'entru *n!& &tori+ A 'rimit educa ii( de la arta medita iei( ';n& la ore de s'ort
s'eciale( unde acesta a ar&tat din nou ca'acit& i e7traordinare+ 0u era deloc de acord
cu -orma de educa ie uni!ersal& i a renun at la studii du'& mai multe *ncerc&ri de a
trece 'rin aceast& ordine+ A reu it la !remea res'ecti!& s& *n!e e destul de re'ede s&
!orbeasc& -luent engle2a i italiana i a ar&tat *ndem;n&ri e7traordinare *n mecanic&(
reu ind s& de2asamble2e i s& asamble2e la loc ma in&rii com'le7e+
Irunta ii teoso-iei credeau c& el este Mesia+ 8a maturitate( Krishnamurti a
a-irmat c& el nu este Mesia i a cerut di2ol!area organi2a iei -ormat& *n 1urul lui 'e
'ost de Mesia+
6n a'rilie 1.11 a -ost luat *n Anglia+ u'& 'rimul r&2boi mondial A1.1#C(
Krishnamurti a !i2itat mai multe &ri( unde a inut discursuri i lecturi 'ri!ind 'acea
'e P&m;nt+ e aici a continuat cu ast-el de discursuri i 'e tim' ce trecea( de!enea
mult mai sigur 'e ideile lui+ Ldat& cu atingerea !;rstei *n ele'ciunii( Krishnamurti a
*nce'ut s& de2bat& intens 'robleme 'recum moartea( !ia a( sentimentele( g;ndirea i
multe altele+ A 'rimit chiar i un 'remiu 'entru 'ace *n 1.9#+ Krishnamurti a -ost un
maestru s'iritual care a a-irmat c& oamenii nu au ne!oie de dogme( de ritualuri i de
mae tri s'irituali 'entru a a1unge la iluminare+ El !edea r&d&cina tuturor relelor *n
clasi-ic&rile elaborate de intelect+ El este cel mai str&lucit e7em'lu de co'il educat s&
-ie guru care -ace *ntr>ade!&r carier& de mare guru( de i 'ersonal re-u2a termenul
de guru+ ?+ Krishnamurti a murit 'e 1< -ebruarie 1.9= la !;rsta de ./ de ani(
'etrec;ndu> i mare 'arte a !ie ii *n $ndia( Anglia i Statele Jnite ale Americii+
$n calatoriile sale( Krishnamurti a trecut si 'rin "omania( in 1.3/( la in!itatia
Societatii @eo2o-ice( tinand cu aceasta oca2ie o con-erinta la Ateneul "oman 3
<=#re%uie ca oul s lucreze prin e.perienta personala. ;.perienta lui$ este
aceea care ii va deonstra nevoia ce o are de a3si fi.a un scop. ;l tre%uie s
lucreze din propria alegere$ din propria lui voie si nu prin constrangere. /8iar
efortul poate avea pret$ daca provine dintr3un consitant li%er$ si nu din dorinta
de a te confora la idealul altuia. /and efortul inceteaz$ actul devine spontan$
perfectiunea este realizat$ actiunea pur e do%andita.Virtutea$ efectuata prin
efort$ nu este virtute. >ul tre%uie s aspire a pierde situl eului$ care ii ascunde
adevarul si il ipiedica a rs%i pana la el. S nu cade in greseala de a situa
adevarul in afr de noi insine. 1devarul se gseste acolo unde nu este ego$ unde
23
nu este ?eu?. > ic frunz fraged in copita ainii inc8ide eternitatea$ dac
sti s o privi de dincolo de ?eu?9 si ea poate sa ne fac s descoperi intr3
adevr esenta a tot ceea ce contine. 1devrul intreg. 4entru ce sa3ti pui speranta in
viitor @ 4entru ce sa scrutezi trecutul @ #recut$ prezent$ si viitor sunt irealitati.
>ul care se increde in tip$ este prins in nalucirea lui. Interesul este sa traiesti in
4rezentul etern in care oul concentrat$ incordat intr3un ec8ili%ru perfect$ stie sa
prind adevrul. 1devarul lasa pe oaeni indiferenti$ pentru ca ei nu stiu ca fr el
nu pot fi fericiti. ;i cauta fericirea si nu adevarul si de aceea fericirea se fereste
atat de ei. #ot ceea ce spun este e.perienta ea$ este adevarul pe care eu il traiesc$
acest adevr$ pe care toti oaenii$ toti$ tre%uie sa3l indeplineasca. Da$ aceasta
indeplinire$ aceasta desavarsire$ nu este rezervat unei ici elite de initiati sau
supra3oaeni oarecari. 1 spus$ ca pentru ine$ nu e.ista supra3o. 1devrul nu
este apana0ul nici al unui centru anuit. ;l nu este nici detinut de vre3o asociatie$
de o institutie$ de o %iseric sau o acadeie oarecare. <=
1
%. Deepa5 C2opra
ee'a, Cho'ra este una dintre -igurile cele mai
interesante si mai remarcabile ale s'iritului
contem'oran+ S>a n^scut la 22 octombrie 1.#= la 0eH
elhi( $ndia+ 6n ciuda atasamentului -at& de literatura
engle2& si a 'lanurilor de a de!eni 1urnalist( ee'a,
Cho'ra a decis *n tinerete sa studie2e medicina+ A
studiat la St+ Columbas *n $ndia( o scoal& condus& de
misionari crestini irlande2i+ Mai a'oi( a urmat cursurile
$nstitutului de Stiinte Medicale din 0eH elhi( studiind
endocrinologia si *ncerc*nd sa a-le cum Dse traduc g*ndurile *n moleculeD+ S>a mutat *n
Statele Jnite *n 1.</( unde si>a *ncheiat s'eciali2area *n endocrinologie la un s'ital
din 0eH ?ersey( du'& care s>a mutat la Boston+ A 'redat la mai multe -acult&ti de
medicina 'restigioase si *n 1.94 a de!enit se- de 'ersonal la 0eH England Memorial
Bos'ital Aacum( Boston "egional Medical CenterC+ A-lat la Boston( e7'erienta sa l>a
-acut 'e ee'a, Cho'ra sa studie2e medicina alternati!& si relatia dintre cor'( minte
si s'irit+ A *nce'ut de asemenea s& scrie carti > a1ung*nd *n 're2ent la 24 de !olume+
Cur*nd du'& ce a de!enit medic( Cho'ra a citit o carte des're meditatia
transcendentala si a de!enit interesat de traditia !eche hindus& a !indecarii holistice(
1
"e!ista VCulturaW 0r+ 2( Iebruarie 2/1/
2#
cunoscut& sub numele de Ayur!eda Asemni-ic*nd Dcunoasterea !ietiiDC+ e2am&git de
medicina traditional&( 'e care o credea 'rea de'endent& de medicamente( ee'a,
Cho'ra si>a dat demisia din -unctie si a -ondat Maharishi Ayur>Veda Products
$nternational( $nc+ AMAP$C *m'reun& cu Maharishi Mahesh Qogi+ Educatia sa
occidental& si 'regatirea *n medicina ayur!edica l>au a1utat 'e Cho'ra sa im'una
Ayur!eda *n ochii multor sce'tici+ Po'ularitatea clinicilor sale a crescut re'ede si
datorita unor clienti celebri ca Eli2abeth @aylor( designerul onna Karan sau
bancherul Michael Mil,en+ 6n 1..3( s>a mutat *n 8a ?olla( Cali-ornia( unde a de!enit
director al Shar' $nstitute -or Buman Potential and MindZBody Medicine+ 6n 1..4( a
-ondat Cho'ra Center -or Kell Being din 8a ?olla+ 6n 're2ent( este un lider s'iritual
'entru milioane de locuitori ai lumii+ A de!enit atat de 'o'ular( *ncat re!ista @ime l>a
numit D'oetul>'ro-et al medicinii alternati!eD( situ*ndu>l 'rintre cele mai im'ortante
-iguri ale secolului PP+
6. 7amana Ma2ars2i
!

"amana s>a n&scut *n 19<.( l*ng&
Madurai( @amilnadu+ Pe nume Ven,ataraman( era
al doilea din 3 -ii+ 0u era 'rea atras de cursurile
)colare )i su-erea de somnambulism+ El relata
ulterior cum era dus de m*n& de co'ii( nec&1it de
ace)tia cu di-erite glume -&r& ca s& )tie nimic(
continu*nd s& doarm& ad*nc+ Adeseori i se s'unea
*n glum& Kumbha,arna( du'& 'ersona1ul din
"amayana care a dormit ad*nc luni de 2ile+
Contrar a)te't&rilor( "amana nu era deloc *nclinat s're !ia%a religioas&+
6n !ara lui 19.=( "amana a a!ut o e7'erien%& a mor%ii iminente des're care
!orbe)te el *nsu)i+ El s>a l&sat *n !oia st&rii induse de obsesia mor%ii )i ast-el a tr&it
e7'erien%a sinelui etern+ Aceast& e7'erien%&( -&r& cau2e a'arente( i>a modi-icat radical
cursul !ie%ii+ @re'tat( *i a'are o -arcina%ie stranie 'entru numele Arunachala+ 8a !*rsta
de 1= ani( "amana a-l& c& e7ist& acest loc Arunachala Anumele ora)ului este de -a't
@iru!anamalaiC+ A-lat la s-*r)itul liceului( "amana are un con-lict cu -ratele s&u mai
2
HHH+ramanamarhashi+in-o
24
mare legat de 'resta%iile )colare+ Pede'sit de acesta s& -ac& e7erci%ii( renun%& brusc )i
se hot&r&)te s& '&r&seasc& casa -amiliei )i s& 'lece de-initi! la Arunachala+ Citise o
carte des're mae)trii din @amil )i acest lucru i>a *nt&rit )i mai mult deci2ia de a 'leca+
8a 1< ani( "amana a 'lecat la Arunachala( unde a a1uns du'& # 2ile de
c&l&torie+ A renun%at la *nsemnele castei sale ado't*nd 'o2i%ia renun%&rii la cele
lume)ti )i a mers direct la tem'lul local+ Era decis s& r&m*n& acolo 'entru totdeauna+
Jrm&torii 1/ ani i>a 'etrecut tr&ind *n tem'lu )i 'e)teri( medit*nd( ado't*nd
t&cerea total&( )i indi-eren%a -a%& de lume )i lumesc+ C&uta locurile cele mai retrase
'entru a nu -i tulburat de mul%ime+ Este cunoscut sub numele de Brahma SHami )i
tre'tat re'uta%ia *nce'e s&>i creasc&+ A'ar 'rimii disci'oli cu care comunic& 'rin scris
)i care *i aduc 'rimele c&r%i s'irituale+
Jlterior renun%& la atitudinea ascetic&( la t&cere )i *nce'e s& duc& o !ia%&
normal& *n ashramul creat chiar 'e locul *n care medita+ Mul%i oameni !eneau s&>l
!i2ite2e( din $ndia )i din alte %&ri( *ntreb*ndu>l di!erse > de la 'robleme religoase( la
cele de !ia%& de 2i cu 2i+ Ca o anecdot&( la un moment dat o -emeie din *nalta societate
indian& l>a rugat s&>i con-irme c& 'oate !edea mor%ii )i *i 'oate ar&ta )i ei+ 6n o'inia ei
aceasta era 'uterea unui sHami+ "amana( r*2*nd( i>a s'us c& el este sHami( dar c& nu
are aceast& 'utere+ "amana !orbe)te tot mai des de metoda AautoCinterog&rii Aatma
vicharaC ca singur& cale s're cunoa)terea sinelui etern+ El nu arat& deloc gust 'entru
'racticile yoga+ Jnui !i2itator care i>a ar&tat un 'rocedeu Aasana C i>a r&s'uns( comic(
c& e7erci%iul e bun ca rela7are du'& c*te!a ore de medita%ie intens&+ "amana le
'ro'une tuturor( *n -elurite -eluri( s& se *ntrebe DCine s*nt euD 'entru a reali2a natura
lor di!in&+ ar *ntrebarea nu trebuie s& 'rimeasc& un r&s'uns intelectual de genul Deu
s*nt cutare( am at*%ia ani )i 'ro-ese2 cutare meserie etc+D 6ntrebarea e( mai degrab&(
'rete7tul unei re-lec%ii con)tiente asu'ra esen%ei care se a-l& dincolo de cu!inte( de eul
em'iric+ Ast-el( indi!idul a-l& 'entru 'rima oar& c& *n s'atele re're2ent&rilor !erbale
des're sine se a-l& sinele etern( Cunosc&torul din doctrina yoga a lui Patan1ali+
"amana arat& -oarte mare interes 'entru !ie%uitoarele din ashram( 'entru tot ce
e !iu+ El crede c& o atitudine egal& -a%& de tot ce este !iu e semnul reali2&rii esen%ei
s'irituale+ 8a un moment dat l>a certat 'e un !i2itator 'entru c& a cules toate -lorile
unui arbust -&r& s& se g*ndeasc& )i la arbust( la ne!oia lui de a a!ea -lori+ Sau a luat
2=
a'&rarea unei b&tr*nici care a -ost *nde'&rtat& de disci'oli 'entru c& nu a res'ectat
ritualul o-eririi( )i s>a a'ro'iat 'rea mult de el ar&t*nd cum a 'artici'at ea )i -iii ei la
ridicarea ad&'ostului 'entru medita%ie+ "amana era interesat de !ia%a social& )i 'olitic&
)i *n general a-i)a o atitudine -oarte amu2at& )i !esel&( dis'onibil&+ Ioarte multe
e7em'le 'ublicate *n di!erse lucr&ri de !i2itatorii s&i atest& 'ro-uinda umanitate )i
*n%elegere de care d&dea do!ad&( ca )i un -el de indi-eren%& )i non>ata)ament care l>au
marcat 'entru totdeauna+ Brunton nu a e2itat s& aduc& *n discu%ie deta)area nati!& a lui
"amana atunci c*nd a sugerat c& *n ashramlucrurile nu se 'etreceau *ntotdeauna cum
ar -i trebuit+
"amana s>a *mboln&!it de cancer )i la *ngri1orarea disci'olilor s&i le>a s'us3
D0u 'lec nic&ieri( unde a) 'utea 'leca_ Voi sta aici 'e !ecie+D
A murit *n a'rilie 1.4/( *n 'o2i%ia lotusului+
*I. Araditii0 o=iceiuri0 vestimentatii
1. 8at2 9 inelul din nas
$nelul din nas este( in !i2iunea indian&( o modalitate
de a sublinia -rumusetea -eminin&+ Lbiceiul a -ost
introdus in s'atiul hindus in secolul al 1=>lea( el -iind
originar din Lrientul Mi1lociu+ $nitial inelul din nas era
a'ana1ul -emeilor c&s&torite( in 2iua de asta2i el este
'urtat si de tinere necasatorite( ince'and cu !arsta de 1=
ani+ Aceasta -iind !arsta la care o tan&r& de!ine numai
buna de m&ritis+ $nelul 'oate -i 'urtat atat in nara drea'ta
cat si in cea stang&( -iind insa 're-erata nara stang&
deoarece se considera ca aceasta re're2int& organele
genitale -eminine si in consecint& 'iercingul ar -a!ori2a -ertilitatea+$nelul 'oate -i
'urtat si trecut 'rin cartila1ul dintre nari Aasemeni unui mini belciugC sau agatat de
'ielea a-lata la radacina nasului+
2<
". #indi
Bindi este 'unctul rosu 'urtat in -runte de c&tre
-emeile din $ndia+ Pentru ca acest 'unct rosu -ormat cu
a1utorul 'udrei de !ermilion( 'lasat in mi1locul -runtei
este considerat in religia hindusa un simbol al celui de>
al 3>lea ochi( cel magic( nu doar -emeile hinduse 'oart&
Bindi ci si barbatii+ $n acest conte7t Bindi este un
simbol religios( dar el are si o -unctie social&+ $n mod
traditional Bindi re're2int& un soi de !erighet& a -emeii
indiene c&s&torite ce se deosebeste de cea nec&s&torit&+
$n tim' ins& Bindi a e!oluat atat ca -ormat cat si ca
r&s'andire+ $n 2iua de a2i el nu este redus la un 'unct rosu -ormat cu a1utorul 'udrei de
!ermilion( ci 'oate -i re're2entat si de o bi1uterie( sau o 'iatr& 'retioas&+ Bindi si>a
'ierdut din simbolistica de!enind mai mult un accesoriu la mod&( decat un as'ect al
traditiei+
%. :ari9ul indian
3

6nc& din cele mai !echi tim'uri $ndia
este t&r;mul m&t&surilor( al ca mirului i al
es&turilor -ine+ Cea mai !eche 'ies& de
!estimenta ie indian& 'entru -emei este sari>
ul+ Primul sari 'urtat de o -emeie datea2& din
anul 1// *+ Br+( -iind -oarte !oluminos+
Aceast& 'ies& !estimentar& di-er& de
la o 2on& a $ndiei la alta( at;t din 'unct de
!edere al dimensiunii( c;t i din 'unct de !edere al moti!elor+ Sari>ul este creat dintr>
o bucat& de ';n2&Zm&taseZbumbacZgeorgette de # ';n& la 9 metri lungime i 1 metru
i 1um&tate l& ime+
A *mbr&ca un sari este o art&( necesit;nd -oarte mult& *ndem;nare+ 6n 'rimul
r;nd( 'e sub sari se 'oart& o -ust& din bumbac( croit& -oarte le1er care a1ut& la -i7area
materialului 'e cor'+ 6n al doilea r;nd( un col al sari>ului este introdus *n -ust& c; i!a
centimetri( a'oi restul materialului se *n-& oar& de 1ur *m're1urul oldurilor i se
reali2ea2& c;te!a 'liuri A*ntre # i =C a c&ror margine !a -i de asemenea introdus& *n
3
HHH+inlo!edindia+Hord'ress+com
29
-ust&+ A'oi( materialul este trecut *nc& o dat& *n 1urul cor'ului( iar 'artea r&mas& se
*m'&ture te i se 'une 'e un um&r+
Stilurile *n care 'oate -i 'urtat di-er& *n -unc ie de oca2ie i de obiceiurile
-iec&rei 2one *n 'arte+ @radi ia indian& s'une ca atunci c;nd o -emeie se c&s&tore te
'rime te ca 2estre #/ de sari>uri( iar du'& c&s&torie trebuie s& * i mai cum'ere *nc&
at;tea+
6n $ndia( -rumuse ea unei -emei const& *ntr>o talie de !ies'e i olduri
generoase+ Sari>ul este considerat !estimenta ia 'otri!it& 'entru a 'une *n !aloare
'ro'or iile -eminine3 accentul este 'us 'e talie( iar -aldurile din 'artea de 1os m&reasc
din 'unct de !edere o'tic 2ona lodurilor+
Sari>urile 're2int& di-erite moti!e reali2ate manual( -iecare a!;nd o
semni-ica ie a'arte3 ele-antul este asociat cu regalitatea i 'uterea( -iind de asemenea
i 2eul *n!& &turii VGaneshaW+ Pe tele indic& abunden a( bog& ia i -ertilitateaE
'a'agalul denot& 'asiunea+V"udra, shaW( s&m;n a unui arbore care cre te *n regiunea
Bimalaya este un simbol religios im'ortant( -iind dedicat 2eului Shi!a+
6. Me2ndi;enna
Mehndi este a'licarea Benna tem'orar& ca decor al 'ielii+ a de!enit la moda in
Lccident la s-arsitul anilor F./+ Benna este de obicei a'licat in tim'ul oca2iilor
s'eciale( cum ar -i nunti si -esti!aluri+ e obicei( este desenat 'e 'alme si 'icioare+
Benna a -ost initial -olosit& ca o -orma de decor in 'rinci'al 'entru mirese+ Pasta de
Benna este de obicei a'licata 'e 'iele -olosind un con de 'lastic sau o 'erie( dar
uneori este -olosit un metal mic cu !ar- de sticl&+ u'a ce Benna este a'licat& 2ona
'ictata se aco'er& 'entru a intra mai bine in 'iele+ Aceste banda1e sunt tinute 'e 2ona
'ictat& 'e tim'ul no'tii iar dimineata sunt date 1os+ Aceste 'icturi au o durabilitate
cu'rinsa intre 2 sa't&mani si mai multe luni in -unctie de ti'ul de 'ast& -olosit si au o
culoare maro > roscat+ Modele com'licate de Mehndi sunt( de obicei a'licate 'entru
mirese inainte de ceremoniile de nunt&+ Aceast& ceremonie a 'icturii cu henna este
sarbatorit& de obicei de -amilia miresei+ Acest ritual se -ace in a1unul ceremoniei de
casatorie sau cu cate!a 2ile inainte de aceasta+ 8a acest ritual 'artici'a si mirele dar
sunt in!itate si -ete care s& danse2e imbracate in culori !ii cum ar -i ro2ul si galbenul+
8a s-arsitul 'ictatului mainilorZ'icioarelor mireasa dansea2a in mi1locul -etelor
imbracat& in costumul traditional care a tenta de !iolet+
2.
). oli < sar=atoarea culorilor
)
Iesti!al a carui !echime se 'ierde in 'ra-ul mileniilor( Boli are loc la ince'utul
-iec&rei 'rima!eri( ca un tribut de culoare( !eselie si e7ta2 !i2ual al unei $ndii
altminteri cenusii( trist& si a'asat& de 'o!arara mi2eriei generali2ate si a miliardului
de -urnici umane care se lu'ta sa su'ra!ietuiasc& 'entru o noua 2i+ $n esenta( Boli este
celebrat& ca o !ictorie mistica a Binelui im'otri!a "aului+ Sute de milioane de
credinciosi isi arunca inhibitiile si se alearg& 'e str&2i si in 1urul tem'lelor b&tranului
Bindustan( aruncandu>si unul asu'ra celuilalt ade!arate 1erbe de 'ra- !iu colorat+ S're
s-arsitul 2ilei( oamenii a'rind -ocuri care comemorea2& 'o!estea lui Prahlada( un erou
al mitologiei hinduse( de!ot al 2eului Visnu+ Iocurile a'rinse readuc in memoria
colecti!a -ocul din care Prahlada a sca'at in mod miraculos( !iu si ne!&t&mat( du'! ce
Boli,a( un demon -eminin( l>a 'rins si s>a aruncat cu el in brate intr>un rug -unerar+
Boli,a a murit arsa de -l&c&ri( 'e cand Prahlada a -ost 'rote1at de -ocul de!otiunii sale
-at& de Visnu( 2eu al trinitatii hinduse care a !egheat asu'ra credinciosului sau+
Lceanul de culori cu -orma umana 're2inta un s'ectacol care nu 'oate -i trans'us in
cu!inte+
:emifica ia diferitelor culori
Cel mai im'ortant este -a'tul c& Boli este o 2i *n care 'o i !edea str&2ile( casele i
oamenii $ndiei 'icta i *n a'roa'e toate culorile 'e care i le 'oti imagina+ Pentru
indieni( !ia& i culoarea sunt inse'arabile+ Cu toate acestea( de i cele mai *nt;lnite
nun e sunt stridenteT albastru cobalt( ro2 ciclam( galben solar( ro u cardinal( !erde
smarald( !iolet regal T e7ist& dou& culori care sunt absente3 negrul si albul+ Albul
#
HHH+desco'era+ro
3/
simboli2ea2& 'uritatea( dar este i nuan a asociat& mor ii( doliului+ $n $ndia( s're
deosebire de alte '&r i ale lumii( !&du!ele sunt obligate s& se *mbrace com'let *n alb+
$ar negrul T desi este considerat& o culoare aduc&toare de ghinion T este -olosit 'entru
a inde'arta s'iritele rele A'e -runtea unui nou>nascut( de 'ild&( se 'ictea2& un 'unct
negru 'entru a>l -eri de deochiC+Cu mul i ani *n urm&( culorile VgulalW se -&ceau
usc;nd -lori ale unui co'ac( denumit V-lacara '&duriiW+ u'& ce erau culese( -lorile
res'ecti!e erau uscate la soare i a'oi 'isate+ Pudra ob inut&( amestecat& cu a'&(
d&dea na tere celei mai str&lucitoare nuan e de ro u c&r&mi2iu+ Se -oloseau i -lori de
hibiscus( coa1a de rodie( henna( coriandru( santal i alte 'lante s'eci-ice continentului
indian+ $naintea a'ari iei 'ra-urilor arti-iciale de ast&2i( 'igmentul acesta ro u
i 'udra de talc colorat& VaabirW erau singurele -olosite *n tim'ul -esti!alului Boli+
"o ul este simbolul c&s&torieiE miresele se *mbrac& *n ro u 'uternic( 'entru c&
re-lect& intensitatea iubirii( -rumuse ea -eminin&( -ertilitatea dar *n s'ecial( 'entru c&
este semnul unei-emei c&s&torite+ Punctul ro u 'ictat *ntre s'r;ncene 'oate -i 'urtat
numai de -emeile care se a-l& *ntr>un maria1 -ericit+ Galbenul este o alt& nuan &
im'ortanta 'entru indieni+ 0uan a este a'roa'e sinonim& cu condimentul turmeric(
ingredient im'ortant *n multe m;nc&ruri g&tite cu oca2ia unor s&rb&torire ligioase+
Asocierea lui cu religia se datorea2&( 'ar ial( i e-ectelor sale medicinale bene-ice+
L alt& nuan & care a'are *n -esti!alul Boli este albastrul( culoarea asociat& marelui
2eu hindus Krishna+ Verdele simboli2ea2& noile *nce'uturi( recoltele bogate(
-ertilitatea i este de asemenea culoarea asociat& comunit& ilor musulmane din $ndia+
o-ranul i 'ortocaliul sunt associate hinduismului( 'ie &tii i 'uterii+
31
,. Di>ali < ?estivalul luminilor
5
iHali este cel mai cunoscut
-esti!al national in $ndia si( in acelasi
tim'( 2i de s&rb&toare national&+ Este
o 2i celebrat& de indienii din $ndia(
dar si de cei care traiesc in alte tari(
-iind o s&rb&toare -oarte im'ortanta
'entru ade'tii hinduismului(
budhismului( Si,hismului si
?ainismului+ iHali sau `'\!ali
inseamn& Vsirul de luminiW in
sanscrita( deci este un -esti!al al luminilor+ Cu toate acestea( denumirea nu este
aceeasi in toate regiunile $ndiei si 0e'alului ci di-er& de la o regiune la alta+ $n cadrul
acestei s&rb&tori( indienii si ne'ale2ii a'rind diyas A-itile din bumbac care 'lutesc intr>
un mic !as de lut 'lin cu uleiC( cu care isi decorea2! casa si 'e care le 'un 'an& si 'e
aco'eris+ Alte decoratiuni s'eci-ice acestei s&rb&tori sunt a-isele cu imagini ale 2eilor
4
HHH+tu,tu,+ro
32
Ganesh si 8a,shmi sau decoratiunile 'entru usi con-ectionate manual din broderii(
clo'otei( oglin2i si scoici+ Lamenii isi o-era reci'roc dulciuri si se organi2ea2& -ocuri
de arti-icii+ Jn alt obicei de iHali est acela de a>si cum'ara haine noi+ $ar in nordul
$ndiei( -oarte multe com'anii aleg ca data de debut a anului -inanciar sarbatoarea
iHali+ iHali semni-ica si incheierea anului agricol in $ndia si 0e'al+
Masa traditional& de iHali cu'rinde s'ecialitati ca ciu'ercile in sos de cea'&(
gu1ia si laddu de grau+ S&rb&toarea are semni-icatii di-erite in -unctie de religii+
Bindusii sarbatoresc de iHali re!enirea lui "ama du'a 1# ani de e7il in 'aduri si
in-rangerea lui "a!ana+ Lamenii din Ayodhya( orasul in care a re!enit "ama( a'rind
-oarte multe candele( in semn de bucurie+ Cei din sudul $ndiei sarbatoresc de iHali
!ictoria lui Krishna asu'ra lui 0ara,sura Ao lu'ta intre doi 2eiC+ Pentru 1ainisti( iHali
semni-ica atingerea nir!anei de catre Maha!ira( in 42< i+e+n+
$n a-ar& de semni-icatia religioasa a sarbatorii( 'entru unii aceasta mai
semni-ica si celebrarea luminii interioare a -iecarui om+ Bindusii cred ca e7ista o
-orma de constiinta dincolo de !iata -i2ica( o constiinta 'ura si in-inita( iar -esti!alul
sarbatoreste tocmai aceasta constiinta 'ura+
*II. #uc+t+ria indian+
$ndia te duce cu gandul la BollyHood( la dansuri e7otice si sari>uri colorate+
8a -el de -abuloas& este si buc&t&ria acestei tari3 -ierbinte si condimentata+ Buc&t&ria
indian& re-lecta di!ersitatea acestei t&ri( iar -iecare -el de mancare e o e7'lo2ie de
'l&cere+ $ntr>o singur& tar& se !orbesc 'este #/ de limbi si 1+=// de dialecte( iar
aceasta este numai o 'arte a di!ersitatii 'e care 'o'orul indian o emana+ Iiecare din
cele < teritorii care o com'un au 'ro'riile traditii( cultura si mancare si e ciudat ca
multa lume crede ca singurul lucru care de-ineste bucataria indian& este curry+ Acesta
e doar unul din condimentele si aromele care dau sa!oare -elurilor de mancare
indiene+ Iiecare regiune in 'arte are amestecul ei s'eci-ic de mirodenii si retete
secrete 'e care nu le !ei gasi in alte 'arti( iar singurul lucru comun este -olosirea lor
din belsug in bucatarie+
33
Un popor indragostit de mancare
,
$ndienii sunt mari gurman2i si isi !enerea2& mancarea( care 1oac& un rol
im'ortant in cultura lor+ $n $ndia -esti!alurile sunt ade!arate s'ectacole cu mancare(
'entru ca -iecare dintre sarbatori are -eluri dedicate( in tim' ce altele sunt com'let
inter2ise+
Mancarea are im'ortanta cu!enit&( iar mesele indienilor( chiar si cele 2ilnice(
sunt com'use din 2>3 -eluri de mancare cu 'ui sau 'este( garnituri !ariate cu ore2(
mur&turi si un desert+ Sa 'reg&testi si s& im'arti mancarea cu oas'etii tai e semnul
su'rem de os'italitate in $ndia+
$n nordul muntos al $ndiei( ardeii iuti( so-ranul( la'tele( iaurtul si untul sunt
-a!oritele culinare( in tim' ce in sudul -ierbinte 'i'erul( ore2ul( tamarinul si nuca de
cocos sunt 'rintre ingredientele -a!orite la masa+ Estul este -inul cunoscator al
-elurilor cu mustar si 'este( in tim' ce in !est indienii au ado'tat usor ingredinete
occidentale iar bucatria lor este una usor de integrat in categoria -usion+
=
HHH+-oodstory+ro
3#
$n 2onele muntoase ale $ndiei se simt in-luentele ne'ale2e si tibetane ale
!ecinilor+ Aici 'oti sa gusti su'e cu taietei T thu,'a sau momos T -aimoasele g&luste
um'lute si 'ra1ite+ Si tot in nord !ei gasi -eluri numeroase cu carne de 'ui+ $n Bengal
se 'regatestc cele mai bune dulciuri cu la'te( iar in sud se gatesc -aimoasele -eluri cu
ore2 si clatitele crocante um'lute cu cea'a si carto-i( numite masala dosa+
"egiunea Gu1arat este -aimoas& 'entru -elurile de mancare !egetariene si gustul dulce
al 're'aratelor+ A'roa'e in -iecare -el de mancare se 'une 'utin 2ahar+
$n "egiunea Goa( -ructele de mare si carnea de 'orc sunt reginele meniului(
dar 'articularitatea acestei regiuni
este carnea de !ita care nu se
gaseste 'rea usor 'e mesele
indienilor+ Vacile sunt animale
s-inte in $ndia( dar in aceasta 2ona
e7ista in-luente 'ortughe2e( iar
ma1oritatea 'o'ulatiei este catolica(
asa ca nu re-u2a o -ri'tura de !ita+
CurrB0 surpri'a aromat+ a =ucatariei indiene
Bucataria indian& este
considerata la -el de -aimoas& 'recum
cea -rance2a si la -el de ras'andita
'recum cea chine2a+ 0otele sale
distincte sunt date de condimentele
'entru care $ndia a -ost a'reciata de
catre toti colonistii+ Cand!a ierburile si
mirodeniile de aici se !indeau 'e bani
grei in 'ietele lumii si nici acum nu
sunt cele mai accesibile+ Pe unele le>au
ada'tat usor toate bucatariile lumii3 scortisoara sau cuisoarele( dar altele sunt trecute
si acum la categoria mirodeniilor e7otice3 so-ranul de india( cardamonul sau
chimionul+
34
@otusi( cel mai celebru nume asociat bucatariei indiene ramane curry( care
s're sur'rinderea multora este eticheta sau numele general !alabil 'entru -elurile de
mancare condimentate com'use din ore2 si legume sau carne+
Amestecul de mirodenii care se -oloseste 'entru 'regatirea acestor mancaruri
este cunoscut in multe tari dre't 'udra de curry si contine 'rintre altele si -run2e de
curry( un arbore originar din $ndia+ Pe lang& acestea se -olosesc si alte condimente3
so-ranul de $ndia care da culoarea galbena( coriandru( ghimbir( usturoi( ardei iute(
'i'er( scortisoara( nucsoara( cuisoare( cardamond si chimion+ $n bucataria indian&
clasica acest amestec numit garam masala se 'regateste 'roas'at( inainte sa ince'i sa
gatesti+
*III. Mu'ica
$n $ndia( mu2ica( ca si 'ictura si teatrul( este considerata o arta di!ina+Brahma(
Vishnu si Shi!a T @rinitatea Eterna T au -ost 'rimii mu2icieni+ i!inul ansator Shi!a
este re're2entat in scri'turi ca emanand ritmurile in-inite in dansul Sau cosmic al
creatiei( mentinerii sidisolutiei uni!ersale( in tim' ce Brahma 'uncta ritmul cu
lo!ituriletalgerelor( iar Vishnu -acea sa sune
mridanga s-anta sau toba+ Krishna( o incarnare a
lui Vishnu( este intotdeauna re're2entat in arta
hindusa cu un -laut( la care inter'retea2a
cantecul -ermecator carereaminteste su-letelor
umane ratacitoare 'rin Maya T ilu2ia( de
ade!arata lor casa+ SarasHati( 2eita in%ele'ciunii(
este simboli2ata cantand la Vina( mama tuturor
instrumentelor cu coarde+ Sama Veda$ndiei
contine cele mai !echi scrieri din lume in
domeniul stiintei mu2icale+ Piatra de temelie a mu2icii hinduse sunt "agas sau gamele
melodice -i7e+ Cele sase "agas de ba2a se rami-ica *n 12= de raginis Aso%iiC si'utras
A-iiC secundare+ Iiecare "aga are minim cinci note3 o nota dominanta A!adi sau regeC(
o notasecundara Asama!adi sau 'rim>ministruC( note a1utatoare Aanu!adi( ser!itoriC( si
o nota disonanta A!i!adi(dusmanC+Iiecare dintre cele sase "agas de ba2a are o
3=
cores'ondenta naturala cu o anumita ora a 2ilei( anotim'(si o 2eitate tutelara care
con-era o anumita 'utere+
<
Ast-el( A1C Bindole "aga se aude doar la rasarit intim'ul 'rima!erii 'entru a
e!oca starea de iubire uni!ersala( A2C ee'a,a "aga este cantata seara intim'ul !erii(
'entru a tre2i com'asiuneaE A3C Megha "aga este o melodie 'entru mie2ul 2ilei in
se2onul'loios( 'entru a e!oca cura1ulE A#C Bhaira!a "aga este cantata dimineata in
lunile august( se'tembrie(octombrie( 'entru a
obtine liniste interioaraE A4C Sri "aga este
re2er!ata 'entru momentul cre'usculului 'e
tim'ul toamnei( 'entru a atinge iubirea 'uraE
A= C Mal,ounsa "aga se aude la mie2ul no'tii
in tim'ul iernii( 'entru cura1+ "ishi din
!echime au desco'erit aceste legi ale unitatii
sonore dintre natura si om+ Pentru ca natura
esteo obiecti!are a lui Aum( Sunetul
Primordial sau Cu!antul Vibrator( omul 'oate
obtine controlul asu'ratuturor mani-estarilor
naturii( 'rin utili2area anumitor mantras sau
intonatii+ ocumentele istorice !orbesc des're 'uterile remarcabile 'e care le a!ea
Miyan @an Sen( mu2icianul curtii lui A,bar cel Mare( din secolul al sais're2ecelea+
Poruncindu>i>se de catre im'arat sa cante o "aga de noa'te intim' ce Soarele era sus(
@an Sen a intonat o mantra care a -acut ca instantaneu intregul 'alat sa -iein!aluit in
intuneric+ Mu2ica indian& im'arte octa!a *n 22 de srutis sau s-erturi de ton+ Aceste
inter!ale microtonale 'ermit e7'rimarea de nuante -ine in mu2ica( im'osibil de atins
cu gama cromatica occidentala cu 12 semitonuri+ Iiecarei note de ba2a ale octa!ei(
din cele sa'te( ii este asociata in mitologia hindusa( o culoare( strigatul natural alunei
'asari sau animal T o cu !erdele( si 'aunulE "e cu rosul( siciocarliaE Mi cu auriul( si
ca'raE Ia cu albul>galbui( si starculE Sol cu negru( si 'ri!ighetoareaE 8a cu galbenul( si
calul( Si cu ocombina%ie a tuturor culorilor( si ele-antul+ u2ica occidentala -oloseste
doar trei game T ma1ora( armonic minora( melodic minora T dar mu2ica indian&
descrie <2 de thatas sau game+ Mu2icianul are o libertate creatoare de im'ro!i2atie
nes-arsita in 1urul melodiei traditionale -i7e sau "agaE el se concentrea2a asu'ra
<
Autobiogra-ia unui yoghin( Paramahansa Qogananda( Editura Mi7
3<
sentimentului sau starii de s'irit absolute a temei structurale si a'oi o in-rumusetea2a
in limitele 'ro'riei sale originalitati+
Mu2icianul hindus nu citeste noteleE el imbraca din nou la -iecare inter'retare
structura de ba2a al "aga>ului( limitandu>se adesea la o singura sec!enta melodica(
'unctand 'rin re'etitie toate !ariatiile subtilemicrotonale si ritmice+ intre
com'o2itori occidentali( Bach( intelegea a -armecul si 'uterea sunetului re'etiti! usor
di-erentiat in sute de modalitati com'le7e+ 8iteratura sanscrita antica descrie 12/ talas
sau tem'o>uri+ Se s'une des're -ondatorul mu2icii traditionale hinduse( Bharata( ca a
desco'erit 32 de ti'uri de tala in cantecul ciocarliei+ Lriginea tala>uluisau ritmului isi
are radacinile in miscarile omului T tem'o dublu de mers 'e 1os( si tem'o tri'lu
alres'iratiei in somn( cand ins'irul este de doua ori lungimea e7'irului+ $ndia a
recunoscut intotdeauna!ocea umana ca -iind instrumentul cel mai 'er-ect de
'roducere a sunetului+
e aceea( in mare masura(mu2ica hindusa se limitea2a la gama !ocala 'e trei
octa!e+ Pentru acelasi moti!( se 'une accentul maimult 'e melodie Arelatia dintre
notele succesi!eC( mai degraba decat 'e armonie Arelatia dintre notelesimultaneC+
Sco'ul mai 'ro-und al al rishilor>mu2icieni din !echime a -ost sa uneasca inter'retul
cu Cantecul Cosmic care 'oate -i au2it 'rin tre2irea centrilor s'inali oculti ai omului+
Mu2ica indian& este o arta subiecti!a( s'irituala( si indi!idualista( care !i2ea2a
nu atat stralucirea sim-onica( cat armonia 'ersonala cu Su-letul Su'rem+ Cu!antul
sanscrit 'entru mu2ician este bhaga!athar (Wcel care canta sla!a lui
umne2eu+WSan,irtans sau reuniunile mu2icale sunt o -orma e-icienta de yoga sau
disci'lina s'irituala( care necesita concentrare 'ro-unda( absorbire intensa in gandul si
sunetul samanta+ Pentru ca omul insusi este o e7'resie a Cu!antului Creator( sunetul
are e-ectul cel mai 'uternic si imediat asu'ra lui(o-erind o modalitate de a>si reaminti
de originea sa di!ina+ Iolclorul tuturor 'o'oarelor contine re-erinte la incantatii cu
'utere de in-luenta asu'ra naturii+
$ndienii din America sunt bine>cunoscuti ca au de2!oltat ritualuri sonore 'entru
'loaie si !ant+ @an Sen( marelemu2ician hindus( era ca'abil sa stinga -ocul cu 'uterea
cantecului sau+Charles Kellogg( naturalist din Cali-ornia( a -acut o demonstratie a
e-ectului !ibratiilor tonale asu'ra -ocului in 1.2= in -ata unui gru' de 'om'ieri din
0eH Qor,+ V@recand un arcus ra'id 'este un dia'a2on de aluminiu( el a 'rodus un
sunet strident asemanator -asaitului radioAn+t+ T este !orba des're V2gomotul albW care
se aude la un radio atunci cand este acordat intre doua 'osturiC+
39
Importanta mu'icii in viata social+ a vec2ii Indii

$nca din !echime dainuia con!ingerea ca im'ortanta mu2icii in !iata oamenilor
este co!arsitoare si credinta in actiunea ei miraculoasa asu'ra animalelor si a
-enomenelor naturii+ Vechii hindusi credeau ca e7ecutarea melodiilor inter2ise 'utea
'ro!oca incendii+Este semni-icati!a legenda des're un cantaret care( constrans de
sta'anul sau sa cante oast-el de melodie( a ars de !iu( desi statea cu-undat 'ana in gat
in a'a unui rau+ Se cunosccantece>in!ocatii ale hindusilor ( -olosite 'entru imblan2irea
ser'ilor si a ele-antilor intaratati+
@eg+tura mu'icii cu cuvantul si dansul
Mu2ica $ndian& !eche( la -el ca si mu2ica altor ci!ili2atii orientale antice( este
strans legata de cu!ant( gest( miscare+ $ntr>un !echi tratat $ndian sunt enumerate 2# de
miscariale ca'ului( e7'rimand com'atimirea ( 'regatirea 'entru lu'ta si numeroase
altesentimente+ Aceste conce'tii ale !echilor hindusi des're rolul social al mu2icii
sunt legate( in 'rimul rand( de e7ce'tionala de2!oltare a mu2icii de dans( care a!ea
totdeaunasubiect si se ridica adesea 'ana la ni!elul dramei mu2icale+ $n $ndia au
a'arut de tim'uriudi-erite stiluri de dans
clasic+ L trasatura caracteristica a dansului
Kata,hali este -olosire amastilor+ Ansamblul
de inter'reti este alcatuit din 12 dansatori(
2 cantareti>'o!estitori( care e7'un continutul
-iecarui tablou si dintr>o mica orchestraA toba(
-laute( gongC+ Jn alt stil de dans
este Mani'uri ( care 'astrea2a ramasite ale
unor stra!echi obiceiuri 'o'ulare+ Cel mai
remarcabil dans Mani'uri> "as 8ila> reda idea
dragostea e7altate si 'oseda o serie de
!ariante( in -unctie de anotim'( 2i( 'o2itia
lunii 'e cer etc+ Jnul din celemai !echi stiluri de dans classic( cel mia com'le7 si mai
e!oluat din 'unct de !ederemusical( este Bharata 0atiamA a'arut cu !reo 2/// de ani
i+e+nC El s>a -ormat in sud>estul
$ndiei( regiune care era un leagan al
traditiilor si obiceiurilor nationale +
Acest dans este un -el de 'oem
coregra-ic in < 'arti+
3.
#i=liografie
1+ Cultura si ci!ili2atie $ndian&( ?ulieta M(+ Mircea $+( Editura Credis
2+ "eligiile lumii( Editura Bumanitas
3+ "e!ista VCulturaW 0r+ 2( Iebruarie 2/1/
#+ Autobiogra-ia unui yoghin( Paramahansa Qogananda( Editura Mi7
4+ HHH+ramanamarhashi+in-o
=+ HHH+inlo!edindia+Hord'ress+com
<+ HHH+desco'era+ro
9+ HHH+-oodstory+ro
.+ HHH+tu,tu,+ro
13. >>>.>i5ipedia.ro
#/