n folclorul romnesc zilele au i ele sufletul lor, sunt aa, ca nite fpturi, iar

nainte vreme umblau pe pmnt, de aceea avem zile bune i zile rele, zile
mbelugate i zile sterpe, zile femeie i zile brbat. Se povestete c Luni e
brbat i e bun pentru nceputul tuturor lucrurilor, ine cheia de la cea dinti poart
a ceriului, iar cnd treci pragul spre lumea de dincolo i arat drumul pe care
trebuie s mergi. Mari e tot brbat, dar e zi pocit, zi rea, n care nu-i bine s
ncepi nimic i nici s pleci la drum. E ziua Sfntului Ilie i postul se ine pentru
dumani. Miercuri e femeie, zi bun, solar, n care se postete pentru Maica
Domnului, iar Joi e brbat, zi norocoas, benefic dragostei i cstoriei, aflat
sub protecia Sfntului Neculai. Vineri e una dintre zilele cele mai ncrcate de
sacralitate, e sora Duminicii i st sub semnul Crucii dttoare de via, pentru
care se i postete.
Smbt e tot femeie, ns e zi nefast, ziua n care se aduc ofrande moilor
de neam, cnd cerul se deschide, iar morii se uit s vad dac au primit ceva de
pe ast lume. Nu-i bine s ncepi nimic, nici lucru, nici drum i, ndat ce te scoli,
trebuie s-i faci cruce, cci dracii toat sptmna rod lanurile diavolului, iar
smbta doar ntr-o cruce se mai in.
Avem noroc c vine Duminica, zi solemn, festiv, luminoas, cea mai mare
i mai frumoas dintre toate, ziua rugciunii, a nvierii, a bucuriei, a nunilor i
jocurilor. Se povestete c Duminica e o sfnt nvemntat n alb care
locuiete ntr-un palat de aur, dincolo de apa smbetei; unii spun c ar fi verioar
primar cu soarele, alii c ar fi mama Mntuitorului.